Sinodul B.O.Ruse consideră problematice formulările „Sinodului din Creta” şi nu îl primeşte ca Ecumenic, nici deciziile sale ca obligatorii

dogmaticaempirica: Sinodul B.O.Ruse consideră problematice formulările „Sinodului din Creta” şi nu îl primeşte ca Ecumenic, nici deciziile sale ca obligatorii. De asemenea, se subliniază faptul că două treimi din episcopii din delegaţia sârbă nu au semnat mult disputatul document despre relaţia Bisericii (Ortodoxe) cu restul lumii creştine. Lucru semnalat la acea vreme şi de siteul nostru, dar ignorat de presa bisericească oficială de la noi.

Iată un extras din textul publicat pe siteul Patriarhiei Ruse:

https://mospat.ru/en/2017/12/02/news153781/

38. The Episcopal Council approves the evaluation of the Council of First Hierarchs and bishops of ten Local Orthodox Churches which took place on the island of Crete from 18th to 26th June 2016 which is contained in the decision of the Holy Synod of 15th June 2016 (Journal no.48). This Council cannot be viewed as Ecumenical, and the decisions taken at it cannot be viewed as binding for the entire Orthodox Church since in the absence of the agreement of a number of Local autocephalous Orthodox Churches on holding the Council at a time early agreed upon the principle of consensus was violated. At the same time, we ought to recognize the Council on Crete as a significant event in the history of the Orthodox Church.

39. An analysis of the documents of the Council of Crete entrusted by the Holy Synod to the Synodal Biblical-Theological Commission has shown that some of them contain unclear and ambiguous formulations, which does not allow us to consider them exemplary expressions of the truths of the Orthodox faith and the Church’s Tradition. This is especially true of the document on “The Relationship of the Orthodox Church with the rest of the Christian world,” which was not signed by two thirds of the members of the delegation of the Serbian Orthodox Church, as well as individual bishops of a number of other Local Churches which took part in the work of the Council on Crete, which testifies to a significant difference in opinion in relation to this document even among the participants of the Council of Crete.

40. The members of the Council note the ambiguous attitude towards the Council which took place on Crete among the family of the Local Orthodox Churches, noting the commentaries of the Holy Synods of the Churches of Antioch (27th June 2016), Bulgaria (15th November 2016) and Georgia.

Anunțuri
Publicat în Sinodul Tâlhăresc | Lasă un comentariu

Ieri, joi, 18.01.2017 a inceput saptamana de spurcaciune ecumenica (casa de rugaciune a papistasilor Sf. Iosif din București)

Săptămâna de spurcaciune pentru unitatea creștinilor (SRUC): rugăciune ecumenică la casa de rugaciune Sf. Iosif din București, joi, 18 ianuarie 2018. Cuvânt de învățătură: PS Varlaam Ploieșteanul, Episcop Vicar, Patriarhia Ortodoxă Română.

Joi, 18 ianuarie 2018, ora 17.00, s-a deschis Săptămâna de rugăciune pentru unitatea creștinilor cu o celebrare liturgică la casa de rugaciune Sf. Iosif din București. Cuvântul de învățătură a fost ținut de un reprezentant al Bisericii Ortodoxe Române, iar celebrarea a fost prezidată de papistasul  Ioan Robu.

Publicat în Ecumenism | Lasă un comentariu

Golanii lui Paisie dau din mâini, dar se scufundă! Azi, popa Eugen Ciutac, Coșteiu, Timiș.

În urmă cu câțiva ani, scriam despre preotul din Coșteiu (Timiș, aproape de Lugoj), adus aici din fundul lumii, să facă avere, nu preoție, avere și fapte satanice, nu duhovnicești. Se numește Eugen Ciutac, a fost coleg de clasă cu Paisie (Lugojeanul), și de când a venit în Banat calcă peste cadavre, ucide suflete și –și bate joc de bănățeni.
Cel din  fotografie, cu spatele, înveșmântat ca un golan de ultimă speță, cu picioarele-i atârnându-i  ca niște prelungiri nefericite ale uni corp leneș,  este el, popa comunei Coșteiu, Eugen Ciutac, aflat într-un  fel de ”timp liber! De ce scriu despre el? Este unul din cei de pe ”lista neagră” (ah, da, știu, este și numele unui serial excepțional realizat, tot despre corupție, minciună și șantaj, precum fac acești ”băieți” ai lui Paisie. Doamne, ferește, este încă în Mitropolia Banatului, dar și-a mai pierdut din  adepții – servitori). Este unul dintre ticăloșii care și-a lăsat soția, este divorțat, dar are… amantă, desigur,  la care, noapte de noapte,  stă să…spovedească, cum e moda).

Asta  este doar o parte a îndeletnicirilor sale. În urmă cu  câțiva ani, acest golan, cu sutană, a fost în două consistorii, adică, în două judecăți, în fața unei comisii de etică, din cadrul Mitropoliei Banatului. Cum, la vremea respectivă, PS Paisie era mare și tare (în lumea sa), popa  din Coșteiu a scăpat, de fiecare dată, basma curată. La una dintre analize era vorba despre tentativă de viol asupra unei doamne din  localitate.  A scăpat! Dar ulciorul nu merge de multe ori la fântână, nici măcar la Tecuci, de unde l-a adus Paisie, iar aici, unde ochiul nostru (al presei) nu se închide zi și noapte, adevărul nu stă multă vreme la întuneric. Și atunci? ”Domnul” nostru  este… agent  imobiliar. Daaa! Nu mi-a venit a crede, dar l-am găsit  pe OLX și este cunoscut în Lugoj ca agent imobiliar!

O rușine, o demență,  o caricatură, o blasfemie. Nerușinatul, care a mătrășit în numeroase rânduri banii bisericii din Coșeiu, pentru construirea unei turle, se pricepe la…imobiliare. Când dosarul a ajuns pe mâna inspectorului Marius Sfercoci, prietenul satanistului Lungoci (cel dat afară de IPSS Ioan, Mitropolitul Banatului, din consiliul eparhial, după dezvăluirile despre practicile satanice  din biserică), acest Sfercoci (alt manipulator paisiac) a ”aranjat” dosarul. Era vorba despre un minus mare de bani din bugetul bisericii din Coșteiu, de zeci de mii de lei, iar Sfercoci, la cererea lui Paisie, a mințit! Din banii  alocați unei firme, printr-o licitație dubioasă, Ciutac a plătit, de fapt, zilieri, niște țigani. Pentru aceste afirmații, există martori și  probe! Unde sunt banii, domnilor Sfercoci, Ciutac, Ion Gheorghe? Unde sunt banii bisericii? Va veni ziua când veți vorbi.
Până atunci, ca și el mai sunt câțiva golani, unul la Variaș (într-o ediție viitoare), care petrece timpul în chefuri și beții cu politicienii locali, și mulți alții, despre care lumea trebuie să știe, să nu pupe mâna murdară a vreunui golan, crezând că-i preot…
Există preoți adevărați, buni și blânzi, sfinți  printre îngeri, există preoți cu har, oameni simpli, iubitori ai lui Hristos, cuviincioși, harnici, cinstiți, preoți care ajută peste puterea lor  pământeană,  dar sunt rari și cu atât mai mult îi iubim nespus!
Din păcate, acesta  din bar și de pe OLX este un  golan și el trebuie să plece din biserica bănățeană. Lumea îl detestă! Urgent!

Sursa

Publicat în Alte categorii | Lasă un comentariu

Viorica Dăncilă, noua propunere a PSD pentru postul de premier, a susținut raportul Estrela din Parlamentul European. Raportul cerea liberalizarea totală a avortului, educația sexuală încă din școala primară.

activenews.ro: Viorica Dăncilă, noua propunere a PSD pentru postul de prim-ministru al României, este în ceea mai mai mare parte, o necunoscută pentru opinia publică.

Cu toate acestea, la 24 de ore de la nominalizarea ei pentru prima funcție din Executivul României, încep să iasă la iveală informații despre opțiunile sale ideologice și politice.
Membră a grupului social-democrat din Parlamentul European, Viorica Dăncilă a fost un soldat credincios acestei grupări, astfel că a votat toate propunerile venite dinspre această direcție.
Astfel, conform siteului Cuvântul Ortodox, Viorica Dăncilă a votat împotriva rezoluției alternative care a reușit să blocheze Raportul Estrela, un document care postula avortul ca „drept fundamental al omului”, dar și instituirea educației sexuale în școli încă din timpul educației primare.
Raportul Estrela urma să împiedice dreptul fundamental la obiecția pe motive de conștiință al profesioniștilor din sistemele de sănătate. Din fericire, raportul a fost respins de către Parlamentul European, dar fără contribuția doamnei Dăncilă.

Publicat în Ştiri | Lasă un comentariu

Comunicatul Preoților ortodocși slujitori la Schitul Rădeni împreună cu Preoții susținători cu privire la Proiectul de rezoluție referitor la provocările actuale la adresa luptei antiecumeniste . Viitoarea sinaxă clericală va avea loc pe data de 25 ianuarie 2018 în orașul Roman

Comunicat

Ca urmare a publicării în mass media a unui proiect de rezoluție referitor la provocările actuale la adresa luptei antiecumeniste, noi, preoții ortodocși slujitori la Schitul Rădeni, împreună cu preoții susținători, facem următoarele precizări:

1. Acest proiect de rezoluție a fost conceput de un număr foarte mic de preoți care au evitat să se consulte cu majoritatea preoților îngrădiți de erezie. Cuvântul rezoluție înseamnă o hotărâre luată de un colectiv în urma unei dezbateri. În situația noastră această dezbatere nu a avut loc, de aceea rezoluția propusă este o construcție lipsită de temelie.

2. Provocarea cea mai gravă din ultima vreme la adresa luptei antiecumeniste o constituie acțiunea preoților dezbinători care în loc să participe la o sinaxă clericală care urmărește să întrunească toți preoții ortodocsi îngrădiți de erezie lansează în mod pripit și unilateral un proiect de rezoluție prin care urmăresc obținerea unor adeziuni individuale – fără dezbatere din partea preoților și laicilor.

3. Atragem atenția că, lansarea în public a unor hotărâri amestecate, care nu au la bază nicio dezbatere prealabilă, dovedește în mod clar pericolul manipulării la care se expun semnatarii rezoluției.

4. Cei ce doresc să semneze un proiect de rezoluție mai întâi trebuie să aștepte să fie rezolvate problemele teologice controversate și eliminate toate concepțiile greșite. Abia după aceea se poate elabora o strategie teologică și pastorală sub forma unei rezoluții care trebuie acceptată de către toți.

5. De aceea recomandăm preoților și laicilor care s-au implicat în lupta antiecumenistă să nu semneze acel proiect de rezoluție apărut în ultimile zile.

6. Întrucât există suspiciuni asupra sinaxei clericale ce urmează a se desfășura în 25 ianuarie în orașul Roman, aducem la cunoștința tuturor că scopul acesteia este de a rezolva în lumina învățăturii Sfinților Apostoli și Sfinților Părinți toate problemelor apărute până acum, fapt pentru care dorim participarea tuturor preoților care s-au îngrădit de erezia ecumenistă. Cu toată deschiderea și bunăvoința îi invităm și pe semnatarii proiectului-rezoluție. Cu ocazia sinaxei urmărim să elaboram o strategie unanim acceptată care să asigure atât pacea și unitatea între noi cât și eficiența în lupta în care ne-am angajat.

Preoți semnatari:

Protosinghel Elefterie
Protosinghel Ieronim
Ieromonah Pamvo
Ieromonah Andrei
Preot Calinic Roman
Ieromonah Spiridon
Protosinghel Antim
Protosinghel Mina
Ieromonah Vichentie
Ieromonah Ghervasie
Ieroschimonah Xenofont
Ieroschimonah Tihon
Preot Vasile Savin
Preot Emanuel Oros
Preot Daniel Popa
Preot Ciprian Staicu

s.o.

Publicat în Ecumenism, Sinodul Tâlhăresc | Lasă un comentariu

Comunicarea Mitropolitului Glifadei, Pavlos, la conferința ”Sfântul și Marele Sinod – Mare pregătire, nici o așteptare”

Întrebări privitoare la Sfântul și Marele Sinod
Miercuri, 23 martie 2016, sala ”Melina Merkuri”, de la Stadionul Pace și Prietenie (SEF).

Înaltpreasfințiți arhierei invitați și împreună-episcopi, Preasfințite Păstor al Bisericii Locale, Mitropolit de Pireu și Faliro, Serafim, preacinstite și mult onorate Președinte al primei sesiuni, Părinte Gheorghe Metallinos, preacinstiți Părinți și împreună-slujitori, preacuvioși monahi și monahii, binecredincioși creștini și iubiți ascultători ai Postului de Radio al Bisericii Pireului. Convocarea unui Sinod al Episcopilor a funcționat dintotdeauna în spațiul Bisericii ca popas în parcursul duhovnicesc al pliromei creștine, ca semn al cercetării și conștiinței de sine, ca prilej de reașezare a rânduielilor ce privesc mântuirea omului căzut. Îmbarcarea în siguranță a creștinilor în corabia noetică a Bisericii, care străbate marea acestui răstimp finit în care trăim, constituie garanția trecerii în siguranță din lumea aceasta în realitatea veșnică. Prin urmare, Sfântul și Marele Sinod programat pentru iunie anul acesta este chemat să fie consemnat în istorie ca un popas de suflet folositor al Trupului Bisericii și ca un demers de confirmare a dreptei credințe. Ca Episcop al Bisericii lui Hristos, cu răspunderea care îmi revine în fața creștinilor eparhiei mele, dar și în fața întregului popor al lui Dumnezeu, mă aflu astăzi împreună cu dumneavoastră, pentru a expune public anumite neliniști ale noastre privitoare la convocarea acestui sinod. Pentru faptul că mi s-a acordat posibilitatea de a vorbi de la această tribună datorez multe mulțumiri organizatorilor prezentei conferințe, aleșilor vorbitori și, întâi de toate, luptătorului Mitropolit al Pireului, care a avut ideea organizării acestei conferințe.

1. În urmă cu 45 de ani, în 1971, Sfântul Iustin Popovici, acest mare Sfânt contemporan al Balcanilor, a scris către Sfântul Sinod al Bisericii Sârbe: ”În Biserica în care Dumnezeu-Omul înseamnă totul și toate, nimic nu este îngăduit să se rânduiască după om, după tradiția oamenilor, după datele lumii, iar nu după Hristos. Dacă problemele contemporane ale Bisericii Ortodoxe nu se soluționează cu Dumnezeu-Omul și după modul dumnezeiesc-omenesc, apostolic și al Sfinților Părinți, este cu neputință a fi soluționate în mod ortodox și bineplăcut lui Dumnezeu”. Și sublinia Sfântul Iustin: ”Eu, personal, în condițiile de azi, nu văd să existe cu adevărat o nevoie stringentă pentru convocarea Sinodului Ecumenic. Dacă însă există, momentul prezent este nepotrivit în istoria Bisericii noastre”.
Și se pune întrebarea: ”S-a schimbat ceva în ultimii ani, așa încât astăzi să fie necesară și de dorit convocarea Sfântului și Marelui Sinod? Dar despre faptul că nu este necesară convocarea unui asemenea Sinod vorbește și Cuviosul Filothei Zervakos, mare nevoitor și apărător al Ortodoxiei secolului al XX-lea, la care am avut binecuvântarea aparte de a mă spovedi de cinci ori, și ca elev al liceului istoric din Ermoupoli, din Syros, și ca preot predicator al Fundației Panelene Evanghelistria, din insula Tinos. Spunea Cuviosul Gheronda: ”Credem că este întru totul de prisos convocarea Sinodului Ecumenic pentru niște chestiuni asupra cărora au luat hotărâri prin Sfintele Canoane Dumnezeieștii Apostoli și de Dumnezeu înțelepțiții Părinți și Învățători ai Bisericii”.

Cu adevărat, pe ordinea de zi a ședințelor Comisiilor Presinodale, care tot au loc de foarte mulți ani, întâlnim subiecte care au fost soluționate în Tradiția Bisericii noastre, pentru care însă, deși nu era necesar, s-au consumat multe ori de discuții și colaborare interortodoxă. Cele două subiecte ”Taina căsătoriei și impedimentele la aceasta” și ”Însemnătatea postului și ținerea acestuia astăzi”, care procentual corespund unei treimi din subiectele de pe ordinea de zi a Sinodului, nu sunt oare subiecte soluționate deja de secole?
Deci, prima noastră problematizare este: În ce măsură este astăzi de dorit și necesară convocarea unui asemenea Sinod?

2. A doua noastră neliniște, plină de semne de întrebare, este următoarea: La Sfântul și Marele Sinod care urmează a se întruni, se va face o delimitare a credinței ortodoxe de feluritele erezii și înșelări? Transpare așa ceva din texte? De ce la Comisiile Presinodale nu s-a procedat la recunoașterea celor două importante Sinoade antipapistașe, adică a Sinodului VIII Ecumenic și a Sinodului IX Ecumenic, care au dat dreptate Sfântului Fotie cel Mare și, respectiv, Sfântului Grigorie Palama? Faptul că din punct de vedere sinodal totul rămâne sub semnul incertitudinii nu zguduie oare credibilitatea teologică a Sfântului și Marelui Sinod?

Frații noștri împreună-episcopi, Ierotheos al Nafpaktosului și Ieremia al Gortinei, amândoi reputați luptători ai credinței, fuseseră desemnați să susțină în plenul Sinodului Bisericii Greciei două comunicări despre Sinodul VIII, respectiv despre Sinodul IX Ecumenic, dar în cele din urmă nu au mai avut posibilitatea să vorbească. S-au ostenit atâta și, în cele din urmă, rezultatul a fost nul, pentru că nu au mai fost lăsași să-și susțină comunicările. Eu, personal, am votat să fie citite comunicările lor, ca și alți frați episcopi, dar, din nefericire, majoritatea episcopilor au respins acest lucru. Nu cunosc. Cel ce are minte să înțeleagă cele ce spun. Deci, întrebarea crucială este cum va fi abordat subiectul ”Relațiile Bisericii Ortodoxe cu restul lumii creștine”, pe care l-au votat Conferințele Presinodale. Va avea loc o delimitare corectă de erezii sau se vor adeveri temerilor unor teologi reputați?
Profesorul universitar și apărător al teologiei ortodoxe, alesul și mult prețuitul împreună-liturghisitor al nostru, părintele Gheorghios Metallinos, care și prezidează în acest moment prima sesiune a conferinței noastre, a scris mai demult: ”Se pregătește acest Sinod, ca să ne conducă, după cum citim și vedem, la acceptarea papismului și a protestantismului ca forme autentice de creștinism. Asta e tragic. Mă rog să nu se întâmple niciodată acest lucru. Dar într-acolo ne conduc lucrurile. Dacă, deci, se întrunește Sinodul Panortodox, care, în fapt, pentru noi va avea caracter de Sinod Ecumenic, dacă se întrunește, deci, și nu acceptă Sinoadele Ecumenice VIII și IX, va fi un pseudo-sinod”.
Suntem, deci, și noi de acord că Sfântul și Marele Sinod din Creta, va fi judecat și după acest criteriu: va recunoaște cele două Sinoade Ecumenice, VIII și IX, sau le va ignora?

3. A treia problematizare a noastră este următoarea: Sfântul și Marele Sinod va condamna teoriile teologice ecumeniste fără precedent în Tradiția Bisericii, inedite și născocite, asupra cărora s-a atras atenția de către reputați teologi în diferite texte ale lor?
Pozițiile și învățăturile eretice despre Biserica cea Una și în același timp divizată, despre sincretismul dogmatic intercreștin și interreligious, despre bisericile surori, despre ”ramurile” [Bisericii], despre cei doi plămâni, vor fi oare condamnate sau adoptate?

Oare invitația de a fi de față la ședința de deschidere și de încheiere a Sinodului ca observatori (citez din textul Sinaxei Întâistătătorilor de la Chambesy, din ianuarie 2016) ”reprezentanți și Bisericilor și Confesiunilor creștine”, nu predispune la ce e mai rău pentru Ortodoxie?
Cu alte cuvinte, sunt numiți ”observatori” papistași, protestanți, anticalcedonieini și monofiziți, toți ereticii osândiți de conștiința bisericească, de Părinți și de Sinoadele Ecumenice.
Dar, în viața bimilenară a Bisericii noastre, la Sinoadele Locale sau Ecumenice, niciodată nu au existat „observatori”. Doar la cele două Concilii de la Vatican a apărut regimul ”observatorilor”! Sfântul și Marele Sinod, ca cea mai înaltă expresie a Bisericii înseși, poate să aibă ca model practicile, metodele și mașinațiunile papistașe?
Îmi aduc aminte de răposatul Întâistătător al Bisericii noastre, de Arhiepiscopul Atenei, Serafim, într-o intervenție a sa la prăznuirea sinodală a Sfântului Fotie[1], de la Sfânta Mănăstire Penteli, unde a pus întrebarea retorică: ”Biserica papistașă este Biserică? Cum este Biserică, din moment ce s-a rupt în 1054 și îi are și pe uniați?”. Noi, însă, din păcate, continuăm să atribuim acestei formațiuni papistașe caracterizarea de ”Biserică” și să îi tolerăm pe uniați.
Vă redau o scenă care a avut loc în urmă cu niște ani în Spania, la o întâlnire dintre ortodocși și catolici, pe care a deconspirat-o un membru al misiunii ortodoxe. Mitropolitul care era șeful delegației ortodoxe a protestat vehement, când a înțeles că din delegația papistașilor făcea partea episcopul unit al Atenei. Într-o convorbire telefonică pe care a avut-o cu Întâistătătorul său, întrebând cum să se poarte, a primit următoarea indicație: ”Să nu mai protestezi și să nu se mai repete o asemenea observație”.
Doresc și mă rog să nu existe tendințe similare la Marele Sinod.

4. Ne neliniștește profund hotărârea ca fiecare Biserică Locală să fie reprezentată de 24 de episcopi cel mult, plus Întâistătătorul acesteia, și ca fiecare Biserică să dețină doar un vot. Potrivit Sfintei noastre Tradiții și după modelul Sinoadelor Ortodoxe de-a lungul timpului, participarea tuturor episcopilor este considerată absolut necesară pentru convocarea unui Sinod Sfânt și Mare, iar nu alegerea doar a 24 de episcopi cel mult, plus Întâistătătorul lor.

Considerăm, de asemenea, cu totul străină față de practica ortodoxă acordul presinodal ca fiecare Biserică Locală să aibă un singur vot. Dintotdeauna, fiecare episcop deține un vot, nu fiecare Biserică Locală. În ciuda acestor aspecte, care reprezintă pozițiile mele personale, Sfântul Sinod al Bisericii Greciei a hotărât alcătuirea și trimiterea delegației sinodale a celor 24 de episcopi, care îl vor însoți pe Preafericitul Arhiepiscop al Atenei și Președinte al Sfântului Sinod.
La ultima ședință a Sfântului Sinod mi-am exprimat în mod public dezacordul față de modul alegerii celor 24 de episcopi. Întrucât s-a subliniat de multe ori în plenul Sinodului că membrii delegației va trebui să fie arhierei specialiști în anumite domenii, iar nu alții, oarecare, am pus întrebarea: În anul 325, la Sinodul I Ecumenic, cei 318 Părinți de Dumnezeu purtători erau specialiști sau aveau vreo instruire universitară? Sfântul Spiridon – patronul orașului dumneavoastră, Preasfințite Mitropolit al Pireului – cu ce cunoștințe enciclopedice l-a zdrobit pe Arie? Cu o simplă cărămidă a săvârșit minunea și cu Ortodoxia vieții lui! Uităm de harul Preasfântului Duh și trecem cu vederea strigătele rugăciunii fierbinți, precum cea a Prorocului Ieremia: ”Strigă către Mine și Eu îți voi răspunde” (Ieremia 33:3) sau a Regelui Proroc David: ”Dintru adâncuri am strigat către Tine; Doamne! Doamne, auzi glasul meu!” (Ps. 129:1)
Puternic a fost și glasul pe care l-au ridicat și mulți alți arhierei. Este chiar spre cinstea unor ierarhi care, deși fuseseră incluși pe lista inițială a celor 24 de membri ai delegației Bisericii Elene, s-au retras curajos, fără îndoială, pentru că nu au fost de acord cu prevederea respectivă a regulamentului de întrunire a Sfântului și Marelui Sinod.
Probabil altfel ar fi stat lucrurile, dacă ar fi existat o informare la timp și detaliată a Trupului Bisericii, cu atât mai mult a celor mai mulți episcopi și a Sinoadelor Bisericilor Locale, cu privire la importantele lucrări ale Sinodului ce urmează să aibă loc. Nici măcar episcopii iluștri ai Bisericii Greciei nu au avut parte de o informare elementară cu privire la cele întâmplate la întâlnirile preliminarii. Acest lucru nu constituie oare o lipsă a Bisericii noastre?
După aceste puține gânduri și neliniști, cu titlu orientativ între multe altele, pe care aleșii vorbitori le vor prezenta cu îndrăzneală la conferința de azi, dar și în multe alte locuri, chem poporul credincios la neîncetată priveghere și rugăciune, așa încât, pe durata desfășurării Sfântului și Marelui Sinod să fie evitate eventuale eșecuri, confuzii și schisme.
Atragem atenția că, în cazul în care Sfântul și Marele Sinod se va dovedi cu adevărat un Sfânt Sinod al Sfinților Părinți, îl vom accepta. Dacă, însă, va infirma sau ”corecta” hotărârile Sinoadelor Ecumenice precedente sau ale Sinoadelor Locale și ale Părinților Bisericii, care au primit valoare ecumenică, atunci singura noastră alegere va fi să respingem acest sinod. Ne punem nădejdea în mila și dragostea Ziditorului Sfintei noastre Biserici, a Mântuitorului nostru Iisus Hristos și în înțelepciunea și dumnezeiasca luminare a Preasfințiților Ierarhi care vor participa la Sinod, așa încât ședințele care vor avea loc în Creta și hotărârile care vor fi date publicității să se miște pe calea pe care au trasat-o Apostolii și Părinții noștri de Duh purtători.
În sfârșit, vă rog să îmi permiteți, și îmi cer iertare pentru aceasta, să vă prezint două precizări semnificative pentru discuția noastră. Pururea pomenitul Profesor de Dogmatică, Ioannis Karmiris, într-o zi, la curs, ne-a spus: ”Unire cu papistașii nu se poate face. Unitate, poate, doar ca relații de prietenie, iar nu pe baza ecumenismului. Papa nu poate, la o mie de ani după Schisma din 1054, să renege tot ce a spus până azi. Este o chestiune de egoism. Îi vor spune adepții lui: De atâția ani îți bați joc de noi? Ne conduceai, de fapt, pe un drum fals?”. Aceste cuvinte ni le-a spus profesorul, cometând întâlnirea Patriarhului Atenagora cu Papa la Ierusalim.
Iar a doua, ca unul ce după tată sunt de origine din slăvita Smirna și m-am născut și am trăit în orașul Ermoupoli din insula Syros, am avut cea mai tristă experiență a fanatismului papistașilor. Majoritatea clericilor comunității papistașe a Greciei, indiferent de treapta căreia îi aparțin, sunt din Syros și îi cunosc foarte bine. L-am cunoscut, de asemenea, pe Episcopul Uniat al Atenei, acum pensionat, Dimitrios Salahas, și pe cardinalul uniat Pierre Dibre, cu care am vorbit în mod repetat la Atena și la Vatican. Care este, frații mei, scopul Uniației? Este propaganda și prozelitismul. Câți membri are Uniația în Grecia? Puțini. Și se justifică oare existența unui episcop în Grecia și a unei impozante Biserici a Sfintei Treimi în centrul Atenei? Dat fiind că toți aceștia sunt ”lupi în piei de oaie”, de ce să mai existe dialogul dintre ortodocși și papistași?

Vă mulțumesc pentru îngăduința dumneavoastră!

+ Pavlos, Mitropolit de Glifada

sursa

Traducere: Tatiana Petrache (G.O.)

[1] Sfântul Fotie cel Mare este protectorul Sfântului Sinod al Bisericii Greciei. [n. trad.]

Publicat în Sinodul Tâlhăresc | Lasă un comentariu

DOCUMENT: Scrisoarea Sfântului Filaret de New-York cu textul anatemei împotriva ecumenismului

A fost găsit un document unic, mai exact o scrisoare a Sfântului Filaret de New-York, întâistătător al Bisericii Ortodoxe Ruse din Afara Rusiei între 1964-1985, datată 14/27 octombrie 1983, prin care îl înștiințează pe parohul unei biserici despre decizia Sinodului Episcopilor din același an despre anatema pronunțată împotriva pan-ereziei ecumenismului. Mai sus vedeți foto copia scrisorii și în continuare traducerea acesteia:

Președintele Sinodului Episcopilor Bisericii Ortodoxe Ruse din Afara Rusiei
[adresa]

Sfinției sale, prezbiterului Antonie B. Gavalas,
Biserica Ortodoxă Greacă
Acoperământul Maicii Domnului
[adresa]

Dragă Părinte Antonie:

Mă rog ca binecuvântările Mântuitorului nostru să fie cu dvs. și cu parohia voastră.

Vă anunț că în timpul întrunirii din august a.c., Sinodul Episcopilor a adoptat unanim următoarea rezoluție privind pan-erezia Ecumenismului, care într-un cuvânt cuprinde toate formele de modernism și inovație:

„Celor ce atacă Biserica lui Hristos învățând că Biserica Sa este împărțită în așa-zise „ramuri” ce se deosebesc în doctrină și în felul de viată, sau că Biserica nu există în chip văzut, ci va fi alcătuită în viitor când toate „ramurile”, sau sectele, sau denominațiunile și chiar religiile vor fi unite într-un singur trup; și celor ce nu deosebesc Preoția și Tainele Bisericii de cele ale ereticilor, ci spun că botezul și euharistia ereticilor sunt mântuitoare; prin urmare, celor ce cu bună-știință sunt în comuniune cu acești eretici mai înainte-pomeniți sau celor ce susțin, răspândesc sau păzesc erezia lor ecumenistă sub pretextul dragostei frățești sau al presupusei uniri a Creştinilor despărţiţi,

A N A T E M A.”

Textul acestei Anateme urmează a fi inclusă în Sinodiconul din Duminica Ortodoxiei spre a fi citită odată cu restul textului Sinodiconului.

Vă rog să transmiteți salutările mele pline de rugăciune familiei dvs. și membrilor Parohiei voastre.

Cu multă dragoste în Domnul nostru,
Mitropolit Filaret
Președintele Sinodului

l.o.

Publicat în Ecumenism | Lasă un comentariu

Stilul vechi si întoarcerea unei femei

Odată, pe când îmi spuneam gândurile Starețului Efrem din Arizona, a sunat telefonul… L-a ridicat… am auzit o femeie care plângea, striga…

– Ai văzut, fiica mea, spunea Starețul, că sunt adevărate cele pe care ți le spuneam? Îți amintești când îți spuneam să faci acest lucru? Da, fiica mea, ai dreptate. Da, așa este.

Și apoi a închis telefonul.

– Gheronda, i-am spus eu, dacă este ceva care ține de Taina Mărturisirii, să nu-mi spuneți. Dacă este altceva, ce a pățit acea femeie de făcea astfel?

Aceea era o învățătoare din Epir, care ținea calendarul vechi. S-a întâmplat odată ca aceea să-l întâlnească pe Starețul Efrem și a început să-l ocărască, zicând:

– Ați trădat Creștinismul voi, cei de pe stilul nou. V-ați dus cu Papa – satana… Patriarhul este eretic, nu aveți Harul Preoției… Duhul Sfânt a plecat din Biserica de pe stilul nou.

– Nu, fiica mea, nu este așa. Preoții noștri au Preoție.

Dar nu putea să o convingă. Atunci i-a spus:

– Mergi, fiică, la o biserică de pe stilul nou să te împărtășești și Domnul îți va răspunde.

Și fiindcă acea femeie era sinceră, a făcut așa cum i-a spus. „Ce am de pierdut?” se gândea ea. A mers așadar la o biserică pe stilul nou. În clipa când preotul împărtășea, ea și-a deschis gura și s-a împărtășit. Dar după ce s-a împărtășit, încerca să mestece ceea ce pusese preotul în gura ei, dar simțea că mesteca ceva asemănător cu cauciucul. „Oare ce mi-a pus preotul în gură?”. A încercat să muște, dar nu putea… „Ce mi-a făcut preotul?”. Atunci a băgat degetele în gura ei și a scos ceea ce avea în gură. Dar degetele ei erau pline de sânge, iar în mână avea o bucățică de carne. Atunci a început să strige:

– Hristoase al meu, Maica Domnului, fie-vă milă de mine! Maica Domnului, fie-ți milă de mine! Hristoase al meu, fie-ți milă de mine!

Femeile care o priveau și-au dat seama că se petrecea o minune și pentru aceasta i-au prins mâna, ca să nu cadă pe jos ceea ce ținea în mână. Deși aceea nu voia, i-au băgat-o cu sila în gură și în clipa aceea acea bucățică s-a transformat în pâine și astfel a putut-o înghiți. Dar sângele i-a rămas pe degete. De aceea au mers și i-au spălat degetele ei.

Astfel s-a adeverit că ceea ce spune Biserica este adevărat.

Publicat în Părintele Efrem Athonitul | Lasă un comentariu

Cuvânt al unui preot din Rusia despre pomenitorii cu cuget ortodox

Cuvântul de mai jos este un fragment din adresarea părintelui Oleg Borovikov. Adresarea integrală poate fi găsită în josul paginii.
Cum poate [un preot] să pomenească [ierarhul eretic], dar să condamne erezia? Cum poți să pomenești și totodată să condamni? Este posibil așa ceva sau nu?
Adică eu îmi închipui aproximativ această situație: de la ora 9 până la 11, cât merge Dumnezeiasca Liturghie, el pomenește, iar după 11 – condamnă. Probabil asta e situația. Nu știu, este posibil așa ceva pentru un creștin ortodox? Sunt admisibile astfel de viziuni, convingeri? Sunt ele oare integre [întregi]? Corespund ele oare cu întreaga înțelepciune?
Vreau să vă amintesc că erezia este o desfrânare, dar o desfrânare nu a trupului, ci a rațiunii. Cu cât rațiunea este mai presus de trup, cu atât desfrânarea minții este mai înfricoșătoare decât cea a trupului.

Sursa

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Nu zgâlţâii ore întregi patul. Mai bine să citeşti, asupra micuţului care nu poate deloc să adoarmă, un capitol din Evanghelie sau rugăciuni alese 

Se spune că este mult mai bine să citeşti, asupra micuţului care nu poate deloc să adoarmă, un capitol din Evanghelie sau rugăciuni alese, decât să zgâlţâi ore întregi patul. Este un lucru foarte înţelept să se pună în camera copilului cate o icoană mare a lui Hristos şi a Maicii lui Dumnezeu, ca ochii micuţului să se deprindă cu lucrurile sfinte şi să simtă asupra sa privirea celei care este mai aproape de noi decât mama care l-a născut, pentru că principalul este să educăm în copiii noştri percepţia omniprezenţei dumnezeieşti, atotştiinţei şi atotputerniciei Domnului.

Protoiereul Artemie Vladimirov, Cum să educăm ortodox copilul: 300 de sfaturi înțelepte pentru părinți de la sfinți și mari duhovnici, Editura Sophia, București, 2011 – fragment
Sursa:Apărătorul Ortodox

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu