Soborul Sfântului Arhanghel Gavriil (26 martie)

 


Condac la Sărbătoarea Soborului Sfântului Arhanghel Gavriil (26 martie)

Glasul 8

Apărătoare Doamnă…

Tu, Voievodule al Îngerilor, eşti preamărit slujitor al Prealuminoasei, Cinstitei, Înfricoşătoarei şi Atotfăcătoarei Treimi. Pentru aceasta, roagă-te acum neîncetat, mijlocitorule al nostru, ca să fim mântuiţi din toate nevoile şi chinurile. Ca să stri­găm ţie: Bucură-te, Acoperământul robilor tăi!

*

Tropar la Sărbătoarea Soborului Sfântului Arhanghel Gavriil

Glasul 4

Mare Voievod al Oştilor Ce­reşti, rugămu-te pe tine, noi nevrednicii, ca prin rugă­ciunile tale să ne acoperi pe noi cu acoperământul aripilor mă­ririi tale celei netrupeşti, păzindu-ne pe noi, cei ce cădem cu dinadinsul şi strigăm: izbăveşte-ne din nevoi, ca un mai mare peste Cetele Puterilor celor de sus!

***

1

A doua zi după Buna Vestire a Preacuratei Fecioare Născătoare de Dumnezeu, Biserica de demult, prin tipicul Ierusalimului şi prin rânduiala marelui locaş al Sfântului Sava, a hotărât a sărbători Soborul Sfântului Arhanghel Gavriil cu cântări de laudă, cinstind pe bunul vestitor de bucurie. Pentru că se cuvine aceluia a fi cinstit de noi după vrednicie, ca cel ce a slujit taina mântuirii noastre, aducând Fecioarei celei fără de prihană vestire despre întruparea lui Dumnezeu Cuvântul, în preacuratul ei pântece. Pentru că, dacă un împărat pământesc, printr-un cinstit sol, aduce în cetate vreun cuvânt de milă împărătească, de toţi cetăţenii se cinsteşte mult, cu atât mai mult pe cel trimis de la Împăratul ceresc, cu preamilostivul cuvânt spre neamul omenesc, cel vestitor de veşnică mântuire, pe Gavriil, cel mai ales voievod al îngerilor, cu datorie este a-l cinsti cu deosebită prăznuire. Iar cât este de cinstit acest sol dumnezeiesc, singur şi-a spus cinstea să mai înainte Sfântului Zaharia, zicând: „Eu sunt Gavriil, care stau înaintea lui Dumnezeu, adică mai aproape decât alţi îngeri de scaunul lui Dumnezeu”. Şi precum la pământeasca împărăţie, pe cât cineva este mai aproape de împărat, şi de tainele împărăteşti este mai cinstit; asemenea şi la cereasca împărăţie, sfinţii îngeri cei ce mai de aproape stau înaintea lui Dumnezeu sunt văzători ai tainelor lui Dumnezeu mai încredinţaţi, au mai multă cinste şi slavă şi mai mult strălucesc decât îngerii care sunt în rânduielile cele mai de jos.
Sfânta Scriptură spune că îngerii rânduielii celei preaînalte sunt mai aproape de dumnezeiască şi neapropiata slavă, şi între aceştia se află mai marii voievozi îngereşti, adică ceata Sfinţilor Arhangheli. Că scrie la Sfântul Tobie că, împreună cu călătorul lui Tobie, acel tânăr a spus că este înger şi a arătat că este unul din cei şapte arhangheli care stau înaintea lui Dumnezeu. Încă şi Sfântul Ioan Cuvântătorul de Dumnezeu pe cei şapte îngeri îi pomeneşte în cartea Apocalipsei sale, zicând: Har vouă şi pace de la Cel ce este, a fost acum şi vine; cum şi de la cele şapte duhuri care sunt înaintea scaunului Lui. Deci, dintre cele şapte, unul este Sfântul Gavriil, care este al doilea după Sfântul Mihail. Căci astfel se numără după nume: Mihail, Gavriil, Rafail, Uriil, Selatiil, Gudiil şi Varahil. Iar de va zice cineva: „De ce n-a trimis Dumnezeu la Preacurata Fecioară pe cel dintâi dintre îngeri, pe Mihail, ci pe Gavriil, care este după dânsul?”, acela să ştie că toţi cei şapte sfinţi îngeri mai înalţi cu cinstea sunt între dânşii asemenea. Dar cu numărul se începe de la Mihail şi fiecare dintre dânşii îşi are slujbă sa deosebită. Astfel, Mihail este biruitorul vrăjmaşilor; Gavriil, vestitor al dumnezeieştilor taine; Rafail, tămăduitor al neputinţelor omeneşti; Uriil este rază a focului dumnezeiesc şi luminător al celor întunecaţi; Selatiil este rugător, pentru că rugându-se totdeauna lui Dumnezeu, îndeamnă pe oameni la rugăciune; Gudiil este slăvitor al lui Dumnezeu şi îşi are slujbă de a întări pe oamenii care se ostenesc la orice lucru pentru slavă lui Dumnezeu şi a le mijloci răsplătire, iar Varahil este dătător de binecuvântarea lui Dumnezeu şi mijlocitor al dumnezeieştilor faceri de bine.
Deci, nu s-a trimis la Buna Vestire Mihail, deoarece alta este slujba lui – adică să ţină sabia, să năvălească asupra vrăjmaşilor şi pe aceia să-i izgonească -, ci a fost trimis Gavriil, că aceasta este slujirea lui firească, adică să vestească tainele lui Dumnezeu, precum vestea şi Sfântul Prooroc Daniil pentru eliberarea poporului lui Dumnezeu din Babilon şi pentru timpul venirii lui Mesia. Gavriil a vestit şi Sfântului Zaharia, pentru naşterea Sfântului Ioan Mergătorul Înainte, din maica cea stearpă, Elisabeta.
Se spune că Arhanghelul Gavriil şi pe Sfântul Prooroc Moise, îl învăţa în pustie să scrie cărţile Facerii, pentru cele dintâi neamuri şi timpuri, începând de la zidirea lumii. Şi este dreptcredincioasă înţelegere, că el şi zămislirea Preacuratei Născătoarei de Dumnezeu a binevestit-o sfinţilor şi drepţilor Ioachim şi Ana şi era ca înger păzitor al Preasfintei Fecioare, de la zămislirea ei şi îi aducea hrană în Sfânta Sfintelor. Deci tot el a binevestit şi zămislirea Fiului lui Dumnezeu din Preasfânta Fecioară Maria în oraşul Nazaret.
Dar şi pentru aceea a fost trimis Gavriil, ca din numele lui să fie cunoscut Cel ce se vestea, căci Gavriil se tâlcuieşte „puterea lui Dumnezeu” şi cu numele său vestea acea minune bunul vestitor, că adică Dumnezeu, Marele Stăpân, în pântecele Fecioarei Se face bărbat desăvârşit, adică Cel ce este desăvârşit Dumnezeu, om desăvârşit Se face. Iar desăvârşit nu cu mădularele, fiind bărbat mare şi desăvârşit, ci cu puterea şi cu înţelegerea. Pentru că ceilalţi prunci ce se zămislesc în pântecele maicilor nu au obişnuinţa înţelegerii, nici nu este vreo putere întru dânşii. Iar Pruncul Hristos, ce se zămisleşte în pântecele Fecioarei Maria, din vremea zămislirii Sale, îndată şi cu înţelegerea cea nespusă şi cu puterea cea nebiruită a fost întru toate bărbat desăvârşit. Căci grăieşte proorocul: „M-am apropiat de proorociţă, care a zămislit în pântece şi a născut Fiu şi mi-a zis Domnul: Cheamă-I numele Lui „degrabă pradă, îndată răpeşte””. Căci mai înainte de a cunoaşte Pruncul să cheme pe tată sau pe mamă, va lua puterea Damascului şi dobânzile Samariei. Adică Pruncul, înainte de a grăi, are putere şi tărie mare ca să biruiască pe vrăjmaşii Săi, lucru pe care l-a închipuit cu numele său Gavriil; bărbat Dumnezeu, tare Dumnezeu, Cel ce S-a zămislit prin a lui bunăvestire şi prin venirea Sfântului Duh, întru nestricatul pântece al Fecioarei.
Pentru acest lucru Sfântul Proclu, patriarhul Constantinopolului, vorbeşte astfel: „Singur numele îngerului este de minune, căci cel ce bine a vestit Fecioarei Maria, Gavriil s-a numit; căci el vestea, şi cu numele închipuia, pe Acela ce avea să vină în lume”. Pentru că Gavriil înseamnă „bărbat tare”, începând de la zicerea „Gavri”, care însemnează „bărbat”; „Îl” – prescurtat din Elohim -, ce înseamnă Dumnezeu. Acestea amândouă, împreunate, înseamnă Gavriil, adică „bărbat Dumnezeu”, despre care de demult a vestit Ieremia, zicând: A zidit Domnul lucru nou pe pământ, femeie va naşte pe bărbat.
Deci, foarte cinstit este acest trimis al lui Dumnezeu, şi după numele său, şi după slujire. Iar mai cinstit, după taina cea din veac ascunsă şi de îngeri neştiută pe care, descoperindu-se întâi de la Dumnezeu, a adus-o la Fecioară. Şi pe cât este mai mare această taină a întrupării lui Dumnezeu decât alte taine, care printr-Însul s-au descoperit de sfinţii prooroci cei mai dinainte, cu atât mai cinstit decât cea mai dinainte a sa cinste între soţii săi s-a făcut acum, cinstindu-se de dânşii ca un mai de aproape văzător al celor mai nearătate taine ale lui Dumnezeu. Şi se grăieşte de învăţătorii bisericeşti, iar mai ales de Sfântul Dionisie Areopagitul, pentru acei şapte îngeri începători, că totdeauna stau nedepărtaţi înaintea lui Dumnezeu. Toţi ceilalţi îngeri se trimit la diferite feluri de slujbe, iar sfinţii arhangheli totdeauna sunt lângă dumnezeiescul scaun, ca cei mai de aproape ai Lui.
Însă la cele mai mari taine dumnezeieşti şi aceia se trimit, spre împlinirea celei mai mari puteri a Lui. Căci grăieşte Sfântul Apostol Pavel: Au nu toţi sunt duhuri slujitoare, care se trimit la slujbă? Şi care este mai mare putere a lui Dumnezeu şi mai mare taină, decât întruparea lui Hristos cea neştiută, neajunsă şi nespusă? Deci, la o taină atât de mare ca aceasta se cădea să vină îngerul cel mare care este nedepărtat de scaunul lui Dumnezeu, cel înainte-stătător şi mai de aproape privitor al tainelor lui Dumnezeu, adică Sfântul Arhanghel Gavriil.
Se mai cade şi aceasta să ştim despre Sfântul Gavriil, care era rânduiala din cele trei ierarhii cereşti ale celor nouă cete îngereşti. Unii îl socotesc că este din rânduiala ierarhiei celei mai de jos, în a treia, fiind pus în mijloc între îngeri şi începătorii, adică, fiind arhanghel mai mare al acestei rânduieli de arhangheli, rânduindu-se la buna vestire şi înştiinţare a lucrurilor lui Dumnezeu celor mari. Dar aceasta i-o socotesc, una din titlul lui, că se numeşte arhanghel, iar altă, din povestirea Sfântului Dionisie, care zice că nu se trimit îngerii cei mai de sus, fiindcă sunt înaintea scaunului lui Dumnezeu, aproape, ci numai cele mai de jos rânduieli ale îngerilor care sunt rânduite la aceea.
Dar mai vrednică de crezut este că Sfântul Arhanghel Gavriil este din cea mai înaltă rânduială a Serafimilor, netrimiţîndu-se la mai mici lucruri ale voii Domnului, ci se trimite la taine mari, precum s-a trimis şi la taina întrupării lui Dumnezeu. Titlul de arhanghel îl are din buna vestire cea de bucurie, pe care a adus-o Preacuratei Fecioare şi a bucurat-o, iar printr-însa a bucurat şi toată făptura, nu numai pe cea de jos, dar şi pe cea de sus. De aceea Sfântul Ioan Damaschin cânta astfel: „Cele cereşti cu dra-goste s-au vestit şi cele pământeşti cu cutremur s-au înspăimântat, când preacuratul glas a venit la tine, de Dumnezeu Născătoare, pentru că veselie mare a răsărit amândurora, când cel fără de trup ţi-a adus acea bucurie”.
Că Sfântul Arhanghel Gavriil este din rânduiala Serafimilor, ne adeverim de aici că „de scaunul neapropiatei slave dumnezeieşti niciodată nu se apropie şi mai aproape decât Serafimii nu doreşte să fie”, după nemincinoasa mărturie a Sfântului Dionisie. Toate rânduielile au locurile lor, fiecare cu deosebită sa împărţire de la Dumnezeu, precum se scrie despre dânşii în luna noiembrie în a opta zi: „Unii aproape, alţii mai departe. Numai singură ceata Serafimilor este mai aproape de Dumnezeu, mai mult decât toate”. Căci grăieşte Isaia: „Am văzut pe Domnul şezând pe scaun sus şi preaînălţat şi Serafimii cu şase aripi împrejurul Lui”.
Dar de vreme ce Sfântul Arhanghel Gavriil este unul din cei şapte sfinţi îngeri care stau mai aproape de Dumnezeu, este din rânduiala Serafimilor, al doilea între Serafimi. Că şi Sfântul Andrei Criteanul arată că este din cei dintâi îngeri, zicând: „Unuia din cei dintâi îngeri, Dumnezeu îi porunceşte să împlinească vestirea tainelor”. Dacă este dintre cei dintâi, apoi este din cele şapte duhuri, care stau totdeauna înaintea lui Dumnezeu; iar dacă este din cele şapte duhuri, apoi este din Serafimi. Pentru că cine este mai întâi decât Serafimii între îngeri? Şi cine este mai aproape de scaunul lui Dumnezeu, decât Serafimii? Deci serafim este Sfântul Gavriil, mai ales întru acea rânduială, lucru care şi de aici este arătat: Că, pentru împlinirea poruncii marelui Dumnezeu, era trebuinţă să se trimită un mare înger. Iar întruparea Cuvântului este lucrul lui Dumnezeu preamare, mai mult decât toate lucrurile Lui. Deci, şi la vestire s-a trimis cel mai mare decât toţi îngerii, Sfântul Arhanghel Gavriil.
Căci zice Sfântul Grigorie astfel: „La slujba aceea a bunei vestiri se cădea să vină cel mai cinstit înger, vestind pe Cel mai mare decât toţi. Căci, precum a venit la Eva, amăgind-o, cel mai mare înger al întunericului, aşa era cu cale, ca şi la Preacurata Fecioară să vină, spre buna vestire, cel mai mare voievod al cereştii lumini. Şi la Maria, care cu dragoste de serafim ardea către Dumnezeu, serafim se cădea să se trimită”.
Deci, pe acel voievod mai mare între îngeri, pe un serafim din cei şapte mai aproape de Dumnezeu, cel peste toată lumea arhanghel, pe cel ce bine a vestit mântuirea a toată lumea, să-l cinstim cu bună credinţă, cu multă evlavie, cu închinăciune cucernică, cu cântare şi rugăciune, săvârşindu-i soborul cu bucurie. Apoi să-i mulţumim pentru marea lui facere de bine adusă neamului omenesc, pe care din început o făcea şi o face, rugind pentru noi pe Dumnezeu, Cel ce S-a întrupat. Iar noi toţi, cu rugăciunile Sfântului Arhanghel Gavriil, să luăm iertare de păcate. Amin.

2

Acatistul Sfântului Arhanghel Gavriil (26 martie)

Troparul Sfântului Arhanghel Gavriil, glasul al 4-lea:

Mare Voievod al oștilor cerești, rugămu-te pe tine noi, nevrednicii, ca prin rugăciunile tale să ne acoperi pe noi cu acoperământul aripilor măririi tale cele netrupești, păzindu-ne pe noi cei ce cădem cu deadinsul și strigăm: scapă-ne din nevoi, ca un mai-mare peste cetele puterilor celor de sus.

Condacul 1

Ca pe un crainic mare al voii Celui Preaînalt și ca pe o călăuză binecuvântată a neamului omenesc spre Hristos, Domnul vieții și al învierii, cinstimu-te, Sfinte Voievoade Gavriil, și închinămu-ne credincioșiei tale ca unei icoane cerești a slujirii celei fără de preget, strigându-ți ție cu glasul evlaviei dreptmăritoare: Bucură-te, Gavriile, mare binevestitor!

Icosul 1

Cu cei șapte sfinți îngeri care văd fața lui Dumnezeu și duc rugăciunile drepților dinaintea Tronului ceresc, tu întru mare cinste te numeri și fără de istov te ostenești să ne aduci nouă, celor în trup viețuitori, veștile rânduielilor și milelor de sus, temeluind nădejdea mântuirii după care toată firea suspină, drept care și noi, cunoscând prin tine puterea lui Dumnezeu, ca de un foc al credinței ne aprindem de îngereasca ta lumină și cu grai cucernic te agrăim, zicând:
Bucură-te, cel ce-n fața Domnului cu cinste șezi;
Bucură-te, proslăvire care nu te-mpuținezi;
Bucură-te, glas de taină al oștirilor de sus;
Bucură-te, că prin tine s-a vestit Hristos Iisus;
Bucură-te, că Fecioarei dinainte i-ai stătut;
Bucură-te, logofătul Celui fără de-nceput;
Bucură-te, Gavriile, mare binevestitor!

Condacul al 2-lea

Înaintea celor văzute și cu trup dăruite, a fost voia lui Dumnezeu să le aducă în ființă pe cele nevăzute și slobode de trup, ca pe o oștire slujitoare, să vegheze cerurile și pământul, smerite Sfatului de Taină al Sfintei Treimi, Căreia și noi ne închinăm și-I aducem slavă în tot ceasul, după pilda îngereștilor cete, întru cuminecarea duhului cântând: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Iar îngerului care s-a trufit, voind să troneze pe norii cerului și asemenea lui Dumnezeu să împărățească, osândă i s-a făcut răzvrătirea lui și-n beznele adâncului a fost alungat. Și tu martor ești, Gavriile Voievoade, al dreptății ce s-a făcut în cer, prin sabia de foc a lui Mihail, cu care dimpreună ești cinstit. De aceea și noi, râvnitori a urma ție și îngerescului Sobor, rugămu-te să ne fii întru toate luminător și să porți la Domnul rugăciunile celor ce cu inima curată îți grăiesc ție unele ca acestea:
Bucură-te, puritate niciodată întinată;
Bucură-te, măreție ce-n smerenie se arată;
Bucură-te, că prin tine mântuirea s-a vestit;
Bucură-te, cel de turma credincioșilor cinstit;
Bucură-te, Voievoade al Soborului ceresc;
Bucură-te, aripi repezi, care nu mai prididesc;
Bucură-te, Gavriile, mare binevestitor!

Condacul al 3-lea

Doamne, Cel ce ai pus pe cele văzute în paza celor nevăzute și ne-ai luminat nouă, celor căzuți în păcat, calea izbăvirii, din vechime și până la plinirea Legii în har și în adevăr, și care până la sfârșitul veacurilor ne-ai trimis nouă Mângâietor, înfiindu-ne milei Tale celei bogate, primește prinosul rugăciunilor noastre și de măsura cea îngerească învrednicește-ne pe noi, cei ce glas înălțăm către Tine, zicând: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Lui Daniil proorocul vedenie i s-a arătat despre sfârșitul veacurilor și glas de sus a poruncit lui Gavriil, Arhanghelul tălmăcitor al tainelor dumnezeiești, să-i tâlcuiască vedenia, spre veșnica pomenire. Iar acela, cu chip de om înfățișându-se, semnele i le-a deslușit, zicând: „Ia aminte, fiul omului!”. Dinaintea aceluia și noi ne cutremurăm, ca Daniil odinioară, și cinstire îi aducem ca unui sol ceresc, grăind către dânsul, într-un duh și cu un glas:
Bucură-te, strălucire care nu mai înserezi;
Bucură-te, pârgă nouă a edenicei amiezi;
Bucură-te, cel prin care Daniil a văzut departe;
Bucură-te, că prin tine harul Duhului se împarte;
Bucură-te, că vestit-ai calea prin Ioan deschisă;
Bucură-te, că slujit-ai Evanghelia promisă;
Bucură-te, Gavriile, mare binevestitor!

Condacul al 4-lea

Unul și același a descoperit Sfintei Ana că va naște la bătrânețile ei. Unul și acela și a hrănit-o în Templu pe Fecioara cea între toate aleasă. Unul și același l-a încredințat pe Zaharia că Elisabeta va naște pe Ioan, Înaintemergătorul, care Îngerul Pustiei se va numi. Unul și același a binevestit Mariei, zicând: „Bucură-te, ceea ce ești plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată ești tu între femei. Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine și puterea Celui Preaînalt te va umbri. Vei naște fiu și vei chema numele lui Iisus. Acesta va fi mare și Fiul Celui Preaînalt se va chema”. Iar noi acestea știindu-le și cu credință mărturisindu-le, pe Dumnezeu Îl preamărim pentru toate, strigând: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Și auzind Fecioara cuvântul îngerului Gavriil, și crezând nesmintit că la Dumnezeu toate sunt cu putință, s-a smerit voii celei de sus, încuviințându-se zămislirii fără de sămânță și nașterii fără de stricăciune, prin care ne-a venit mântuirea cea dintru început făgăduită. Iar noi, căutând a urma în credință celei ce a zis: „Fie mie după cuvântul tău!”, laolaltă lui Dumnezeu ne plecăm și binevestitorului Său îi grăim, iarăși și iarăși:
Bucură-te, bucuria minunatelor pliniri;
Bucură-te, caier tainic al cucernicei iubiri;
Bucură-te, care noaptea o prefaci în zori de lume;
Bucură-te, care-ntâiul I-ai spus Domnului pe nume;
Bucură-te, că primită fusese a cerului solie;
Bucură-te, că Maria zise preasmerită: „Fie!”;
Bucură-te, Gavriile, mare binevestitor!

Condacul al 5-lea

Preamărit ești, Doamne Dumnezeul părinților noștri, Cel ce pentru mântuirea noastră Te-ai întrupat de la Duhul Sfânt și din Maria Fecioară și Te-ai făcut om. Și ai îndurat pentru noi patimă, răstignire și moarte, iar a treia zi ai înviat din morți, făcându-Te temei și arvună dumnezeiască a învierii celei de obște. De aceea noi, necurmat, dimpreună cu îngerii și cu sfinții din ceruri, slavă Îți înălțăm și zicem: Aliluia!

Icosul al 5-lea

După cuvântul Arhanghelului, Fecioara a zămislit de la Duhul Sfânt și a născut pe Mântuitorul și Lumina lumii, pe Hristos, Răsăritul cel de Sus, întru Care iubirea și puterea Sfintei Treimi ni s-au arătat nouă întregi, în veac și în vecii vecilor. Iară noi, pe Dumnezeu cel în Treime slăvindu-L, nici pe minunat crainicul Său nu-l uităm, ci cu cinste îl pomenim, grăindu-i întru dreptate:
Bucură-te, crăinicia Răsăritului cel mare;
Bucură-te, îngereasca voii voilor strigare;
Bucură-te, că prin tine harul Domnului se arată;
Bucură-te, vrednicie cu nimic asemănată;
Bucură-te, fulger tainic între ceruri și pământ;
Bucură-te, părtășia plinătății-ntru Cuvânt;
Bucură-te, Gavriile, mare binevestitor!

Condacul al 6-lea

Ferice de cei ce, în trup fiind, viață îngerească duc! Că Dumnezeu, în purtarea Lui de grijă, trimite pe îngerii Săi să ne ocrotească și să ne pilduiască întru curăție și credincioșie, ca să ne învrednicim noi, lucrându-ne desăvârșirea, de împărăția cea mai dinainte pregătită nouă, unde înșine vom fi ca îngerii lui Dumnezeu în cer, și chiar mai presus de îngeri chemați. Deci Ziditorului văzutelor și nevăzutelor să-I aducem prinos fără de prihană inimile noastre și cu rost de sfințenie să zicem: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Cel ce pe Fecioara mai dinainte o vestise de nașterea lui Hristos, fericind-o ca pe o lamură a lumii, ce mai presus de îngeri s-a ridicat, același a strigat celei pline de dar: „Preacurată Fecioară, bucură-te, și iarăși zic: bucură-te, căci Fiul tău a înviat a treia zi din mormânt. Luminează-te, luminează-te, Noule Ierusalime, că slava Domnului peste tine a răsărit. Saltă, saltă de-acum și te bucură, Sioane, iar tu, Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, veselește-te întru Învierea Celui născut al tău!”. Acestuia, care bucuria cea mare a vestit-o oarecând, să-i strigăm și noi, cu aceeași bucurie:
Bucură-te, că strigat-ai celei pline de dar;
Bucură-te, vestitor al celei pline de har;
Bucură-te, mângâierea Născătoarei de Hristos;
Bucură-te, purtătorul îngerescului prinos;
Bucură-te, cu întregul nevăzutelor alai;
Bucură-te, care-n ceruri întreită slavă dai;
Bucură-te, Gavriile, mare binevestitor!

Condacul al 7-lea

O, minunat alai îngeresc, care-n ceruri aduci neîncetat întreită slăvire, zicând: „Sfânt, Sfânt, Sfânt este Domnul Savaot. Pline-s cerul și pământul de mărirea Sa!”, iar asupra lumii, porunca lui Dumnezeu plinind-o, în chip tainic veghezi și de toată dreptatea te bucuri, fii pururea însoțitor plin de bunătate al neamului nostru și tot sufletul creștinesc luminează-l pe calea rugăciunii, a dragostei și a osârdiei slujitoare, ca una să fim cu toții întru Hristos și răpiți în bucuria Duhului să zicem: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Sfântului Arhanghel Gavriil, cu Mihail întâistătător al Soborului Puterilor cerești celor fără de trup, cuvine-se să-i aducem cinstire și să urmăm dreptății lui, asemenea părinților noștri, pe care din neam în neam i-a călăuzit, de la patriarhi și prooroci până la Maica Domnului și de la Apostoli până la sfinții cei mai aproape de noi. De aceea, să nu prididim a ne ruga în tot locul și în toată vremea, iar acum mai cu înflăcărare să glăsuim către el:
Bucură-te, a îngerimii frunte binecuvântată;
Bucură-te, duh ce-n chipul omenimii se arată;
Bucură-te, care ai adus Născătoarei imn din cer;
Bucură-te, că și sfinții ajutorul tău îl cer;
Bucură-te, că din piatră bun izvor ai izvodit;
Bucură-te, dărnicia creștinescului zenit;
Bucură-te, Gavriile, mare binevestitor!

Condacul al 8-lea

Rugăciunile noastre primindu-le, Sfinte Voievoade Gavriil, ca pe o umilă ofrandă poartă-le dinaintea Dumnezeului celui viu și adaugă-le lor puterea ta mijlocitoare, că noi la tine nădăjduim și la tot ajutorul îngeresc pe care Dumnezeu l-a rânduit oamenilor, după bunătatea și înțelepciunea Lui. În genunchi cerșind îndurare pentru puținătatea și neputințele noastre, dumnezeieștii pronii ne încredințăm întregi, cu sufletele și cu trupurile deopotrivă, și, laolaltă cu cetele cerești, Dumnezeului Oștirilor celor de sus îndelung Îi cântăm: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Preafericit ești tu, Gavriile, slujitorule al Dreptății și Milei prisositoare, care faci cunoscute oamenilor hotărârile voinței dumnezeiești și stai pururea gata, cu tot Soborul cel întraripat, să plinești poruncile Celui Vechi de Zile! Pentru aceasta, creștinii te cinstesc și te laudă, și binenădăjduiesc în sprijinul tău, iar noi, nevrednicii, în ceasul acesta numele tău cel plin de putere îl chemăm, strigându-ți din tot sufletul și din tot cugetul nostru unele ca acestea:
Bucură-te, ducătorul rugăciunilor la cer;
Bucură-te, încredințare despre cele ce nu pier;
Bucură-te, că citit-ai în vedenii de profet;
Bucură-te, strălumină pogorâtă-n Nazaret;
Bucură-te, că lui Iosif deslușire i-ai adus;
Bucură-te, că Maria zămislit-a pe Iisus;
Bucură-te, Gavriile, mare binevestitor!

Condacul al 9-lea

Hristos, Domnul și Mântuitorul nostru, în fel și chip a fost vestit oamenilor încă din vechime, prin îngeri și prooroci. Iar Gavriil, îngerescul Voievod, fruntea vestitorilor a fost, și pavăză cerească Fecioarei din Nazaret, și straja dumnezeiescului Mire. Și toate întocmai au fost precum le-a grăit, la vremea de Dumnezeu hărăzită, ca să se întărească credința cea râvnitoare și nădejdea celor ce au strigat și strigă: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Întru totul vrednic de laudă ești, Sfinte Voievoade Gavriil, că ție ți-au fost încredințate mai înainte tainele Sfatului dumnezeiesc și crainic ales ai fost dintre miriade de îngeri, dâră de lumină făcând între cer și pământ, ca și prin aceasta să se preamărească Treimea cea Sfântă și de grijă purtătoare, căci slava Stăpânului și în râvna slugii strălucește. Drept care și noi, cu înfiorată cucernicie, cuvinte precum acestea din darul Cuvântului îți grăim:
Bucură-te, maiestatea cerului înflăcărată;
Bucură-te, care-n slavă precum vulturul dai roată;
Bucură-te, strălucire care soarele-l întreci;
Bucură-te, destăinarea tăinuitelor poteci;
Bucură-te, ascultare fără preget și clintire;
Bucură-te, că prieten ești al veșnicului Mire;
Bucură-te, Gavriile, mare binevestitor!

Condacul al 10-lea

O, Doamne Dumnezeule, Atotțiitorule, Făcătorul tuturor celor văzute și nevăzute, Cel ce veșnicești între oștiri fără de număr și după Care toate se cer, de la răsărit până la apus și de pe pământ până în tării, că Tu ești viața și rostul și plinătatea lor, dă-ne și nouă duh sârguitor și limbi ca de foc, să preamărim acum și pururea numele Tău cel sfânt, și rânduielile Tale fără greș să le păzim, și cu îngerii să-ți cântăm înmiit: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Ce fericire și cinste poate fi mai mare decât aceea de a contempla fără de vreme slava cea neapropiată a Sfintei Treimi și de a sluji Voinței dumnezeiești celei una și atoateorânduitoare, din care cele de sus și cele de jos își au ființa lor? În fericirea și în cinstea aceasta aflându-te, Gavriile Voievoade, cum nu te-am ferici și nu te-am cinsti noi, cei ce ne ostenim în trup spre împărăția cea fără de sfârșit a lui Dumnezeu și nădăjduim la tine cu nădejde mare, ca să ne fii nouă tainic sprijinitor pe calea cea strâmtă a mântuirii? Drept care, iară și iară, cuvios îți grăim:
Bucură-te, sârguință de când lumea lucrătoare;
Bucură-te, că iubirea din adâncuri te dogoare;
Bucură-te, mărturia hotărâtelor soroace;
Bucură-te, că prin tine voia Domnului se face;
Bucură-te, că Treimea o contempli îndeaproape;
Bucură-te, bucurie care nu ne mai încape;
Bucură-te, Gavriile, mare binevestitor!

Condacul al 11-lea

Dumnezeu Cel Unul și întreit, cu înțelepciunea Lui cea neajunsă, oștire slujitoare a rânduit în cer, miriade de miriade, și toate cele văzute prin cele nevăzute tainic se păzesc. Cutremură-te, omule, și măsură îngerească agonisește-ți ție, că Dumnezeu, în bunătatea Sa fără de seamăn și în nemărginita Lui dărnicie, la desăvârșirea făpturii dintru început te-a chemat, ca înger nefiind, cu îngerii să te întreci, întru smerită ascultare, și cu ei laolaltă să cânți Celui de trei ori Sfânt: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Aducând noi mulțămită și slavă Celui ce îngerii și-i trimite din înalt, pe tine, trimisule fără de trup care în chip de om te-ai arătat odinioară, ca un de mai înainte crainic al lui Hristos, vestind celor aleși mântuirea ce avea să vie și păzindu-i pe ei de toată urgia potrivnicului, cu bucurie te cinstim, putere sfântă și sfințitoare, și-i fericim pe cei laolaltă cu tine, iar gurile noastre se umplu de lauda ta, zicând:
Bucură-te, care-n ceruri întreită-nalți cântare;
Bucură-te, a celor sfinte strajă mărturisitoare;
Bucură-te, cel ce-n cinste ești cu Mihail de-o seamă;
Bucură-te, leac angelic de-ndoială și de teamă;
Bucură-te, care-n nume porți a cerului tărie;
Bucură-te, bogoslovul veacului ce va să vie;
Bucură-te, Gavriile, mare binevestitor!

Condacul al 12-lea

Neînserată este slava și fără de margini mila Domnului și Dumnezeului nostru, iubirea Lui peste toți și peste toate ca un cort se întinde, iar căile cele ascunse ale lucrării Lui ce minte îngerească sau omenească poate în de tot să le cuprindă? De cine ne vom teme, dară, când cu noi este Dumnezeu? Ascultați, neamuri, și preamăriți Preasfânta Treime cea deoființă și nedespărțită, pe Tatăl și pe Fiul și pe Duhul Sfânt, cu fără de numărul oștirilor celor de sus laolaltă cântând: Aliluia!

Icosul al 12-lea

În minunata și înfricoșătoare vedenie a celor de pe urmă, la ruperea celei de-a șaptea peceți, văzut-a Sfântul Ioan Bogoslovul pe cei șapte îngeri care stau dinaintea Celui Preaînalt și care au să sufle pe rând în trâmbițele dreptății, vestind plinirea celor ce trebuie să fie. Deci și noi, nevrednicii, înfricoșându-ne până mai este vreme și pocăindu-ne de atâta întuneric de păcate, celui desăvârșit întru slujire, glas înălțând, să-i cântăm cu înmulțită nădejde:
Bucură-te, proslăvire a treimicului sfat;
Bucură-te, al voii sfinte mesager întraripat;
Bucură-te, ajutorul celor ce spre ceruri strigă;
Bucură-te, că-ntre îngeri și-ntre oameni ești verigă;
Bucură-te, înfricoșata beznelor de jos certare;
Bucură-te, că măsură ești a râvnei slujitoare;
Bucură-te, Gavriile, mare binevestitor!

Condacul al 13-lea

O, Gavriile, Arhanghel al luminii line, care celor de demult le-ai deslușit calea și le-ai vestit soroacele, care neîncetat veghezi peste fața pământului prin dumnezeiască rânduială, care la sfârșitul veacurilor cu Dreptul Judecător vei fi la înnoirea lumii, cercetează-ne și pe noi, nevrednicii veacului acestuia, și păzește-ne de vrăjmașii noștri văzuți și nevăzuți, de tagma lui Irod și de tagma Satanei, ca să nu ne smintim și să nu ne pierdem, ci să dobândim și noi cetățenia Ierusalimului ceresc, unde laolaltă cu îngerii și cu sfinții să veșnicim cântând: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice iarăși Icosul 1: Cu cei șapte sfinți îngeri care văd fața lui Dumnezeu…, Condacul 1: Ca pe un crainic mare al voii Celui Preaînalt…,

Icosul 1

Cu cei șapte sfinți îngeri care văd fața lui Dumnezeu și duc rugăciunile drepților dinaintea Tronului ceresc, tu întru mare cinste te numeri și fără de istov te ostenești să ne aduci nouă, celor în trup viețuitori, veștile rânduielilor și milelor de sus, temeluind nădejdea mântuirii după care toată firea suspină, drept care și noi, cunoscând prin tine puterea lui Dumnezeu, ca de un foc al credinței ne aprindem de îngereasca ta lumină și cu grai cucernic te agrăim, zicând:
Bucură-te, cel ce-n fața Domnului cu cinste șezi;
Bucură-te, proslăvire care nu te-mpuținezi;
Bucură-te, glas de taină al oștirilor de sus;
Bucură-te, că prin tine s-a vestit Hristos Iisus;
Bucură-te, că Fecioarei dinainte i-ai stătut;
Bucură-te, logofătul Celui fără de-nceput;
Bucură-te, Gavriile, mare binevestitor!

Condacul 1

Ca pe un crainic mare al voii Celui Preaînalt și ca pe o călăuză binecuvântată a neamului omenesc spre Hristos, Domnul vieții și al învierii, cinstimu-te, Sfinte Voievoade Gavriil, și închinămu-ne credincioșiei tale ca unei icoane cerești a slujirii celei fără de preget, strigându-ți ție cu glasul evlaviei dreptmăritoare: Bucură-te, Gavriile, mare binevestitor!

Rugăciune către Sfântul Arhanghel Gavriil

O, Sfinte Arhanghele Gavriil, desăvârșit lucrătorule, care cu numele și cu fapta mărturisești puterea Celui Preaînalt, către puținătatea omenească apleacă-te cu îngăduință și veghează-ne în ceasul rugăciunii noastre, și călăuzește-ne spre împlinirea a toată dreptatea, cu mulțimea harurilor anume încredințate ție, că noi în puternicul tău ajutor cutezăm a nădăjdui și ascultătoarei tale slujiri următori năzuim a ne face. Tu pe oameni cercetându-i din neam în neam, cu bunele și cu relele noastre ne știi; de aceea te rugăm să fii răbdător cu nedesăvârșirile noastre, sprijinindu-ne ca de rele să ne lepădăm, iar întru cele bune să sporim, căci de îndreptarea omului scris este că și îngerii se bucură. Deci pricină de bucurie înlesnește-ne să fim Puterilor cerești celor fără de trup, peste care Dumnezeu fruntaș te-a rânduit, Voievod între Voievozii cei de sus. Fii bucuria noastră și învrednicește-ne să fim bucuria ta, ca întru Domnul bucuriei duhovnicește să ne veselim. Rugăciunile noastre du-le la Dumnezeu cu iuțimea aripilor tale și de vestirea ta mântuitoare nu ne lipsi pe noi, Binevestitorule, ca pe unii ce nădăjduim cu râvna duhului să biruim neputințele cele trupești și îngerilor asemănători să ne facem, ca dimpreună cu oștirile cerești și cu cetele drepților, spre împărăția luminii celei neînserate cătând, din tot sufletul și cu tot cugetul nostru să aducem mulțămită, laudă și închinăciune Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, Treimea cea deoființă și nedespărțită, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!

Și se face otpustul.

3

Canon de rugăciune la Sărbătoarea Soborului Sfântului Arhanghel Gavriil şi către Sfinţii Mucenici Montanus preotul şi soţia sa Maxima (26 martie)

Tropar la Sărbătoarea Soborului Sfântului Arhanghel Gavriil, glasul al 4-lea:

Mare Voievod al Oştilor Ce­reşti, rugămu-te pe tine, noi nevrednicii, ca prin rugă­ciunile tale să ne acoperi pe noi, cu acoperământul aripilor mă­ririi tale celei netrupeşti, păzindu-ne pe noi, cei ce cădem cu dinadinsul şi strigăm: izbăveş-te-ne din nevoi, ca un mai mare peste Cetele Puterilor celor de sus.

Troparul Sfinţilor Mucenici Montanus preotul şi soţiei sale Maxima, glasul al 4-lea:

Pe cei ce cu vrednicie au slujit Biserica mântuitoare şi n-au voit să se închine idolilor, să-i cinstim cu cuviinţă cerându-le a mijloci la Stăpânul tuturor să ne mântu­iască de orice patimă idolească.

Cântarea 1, glasul al 4-lea.

Irmos: Deschide-voi gura mea…

Stih: Sfinte Arhanghele Gavriil, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ca unul care eşti Lumină Dumnezeiască şi Nematerialnică şi te împărtăşeşti în chip nematerialnic de Lumina Cea Desăvârşită, rogu-te Sfinte Arhanghele al Domnului, luminează-mă cu rugăciunile tale, ca să te laud pe tine.

Stih: Sfinte Arhanghele Gavriil, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Astăzi să dănţuim Dumneze­ieşte veselindu-ne, cinstind pe cel dintâi dintre Puterile cele fără de trup, care a vestit Bu­curia Cea Negrăită, Ce a venit în lume, din preamarea iubire de oameni.

Stih: Sfinte Arhanghele Gavriil, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ocrotitor preamare şi ajută­tor către Dumnezeu, zid şi întă­rire avându-te pe tine, Arhanghele Gavriil, noi cei ce avem dragoste faţă de tine suntem izbăviţi din primejdii şi de vătămarea şarpelui, lăudându-te pe tine.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Curată, Ceea ce eşti cu totul fără de prihană, dacă Arhanghelul Gavriil te-a văzut pe tine, plin de stră­lucire a strigat: Bucură-te, Stă­până, mântuirea oamenilor, Lauda şi Cinstita Grăire a Înge­rilor, Ceea ce nu ştii de nuntă.

Cântarea a 3-a.

Irmos: Pe ai tăi cântăreţi…

Stih: Sfinte Arhanghele Gavriil, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu împărtăşirea Luminii Celei cu totul fără de ma­terie, ca un nematerialnic cu adevărat fiind luminat, te-ai arătat ca o a doua lumină, luminând totdeauna pe oamenii cei materialnici, care te laudă pe tine.

Stih: Sfinte Arhanghele Gavriil, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

De preamare strălucire te-ai învrednicit tu, descoperindu-ne nouă Măreaţa Taină, cel ce eşti preamare între Îngeri, prin care cei de pe pământ am fost ridicaţi la Înălţimea Cea Prea­mare, cu măreţie cinstindu-te pe tine.

Stih: Sfinte Arhanghele Gavriil, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Arată-te din cer tuturor celor ce cu dragoste te caută întot­deauna şi potoleşte viforul ispi­telor şi al necazurilor cel pornit asupra noastră, o, Arhanghele Gavriil, cel ce eşti mai mare Voievod al Oştirilor Cereşti.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Făcându-ţi cunoscută, oare­când, Taina cea de demult ascunsă, Fecioară, Arhanghelul Gavriil ţi-a strigat: Bucură-te, Palat al lui Dumnezeu, în care ElSălăşluindu-Se, va îndumnezei pe toţi oamenii, ca un Îndurat.

Irmosul: Nu este sfânt precum Tu, Doamne, Dumnezeul meu; Care ai înălţat fruntea credincioşilor Tăi, Bunule şi ne-ai întărit pe noi pe piatra mărturisirii Tale.

Cântarea a 4-a.

Irmos: Sfatul cel neurmat..

Stih: Sfinte Arhanghele Gavriil, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Prin împărtăşirile Dumnezeieştii Stăpânii, ai stat odinioară, vredniciile de laudă Arhanghele Gavriil, luminând pe Profetul Daniel şi dându-i lui în Duh arătarea celor necunoscute.

Stih: Sfinte Arhanghele Gavriil, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu guri de tină te lăudăm pe tine cel ce eşti cu firea de foc; smulge-ne pe noi din focul cel pururea arzător, Sfinte Arhanghele Gavriil, cu mijlocirile tale cele Dumnezeieşti.

Stih: Sfinte Arhanghele Gavriil, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Îmbrăcat fiind cu Dumneze­iasca haină ce străluceşte de Slava cea de negrăit mai mult decât soarele, Voievodule al slu­jitorilor, stai înaintea Împăra­tului Ceresc, veselindu-te.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Înţelegând Arhanghelul Gavriil, Preacurată, că eşti cu totul Curăţită de Duhul, a strigat ţie, în chip vă­dit: Bucură-te, Dezlegarea bles­temului şi Chemarea din nou a strămoşilor.

Cântarea a 5-a.

Irmos: Spăimântatu-s-au toate…

Stih: Sfinte Arhanghele Gavriil, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Luminat fiind cu Împărtă­şirea din Mintea Cea Din­tâi, ca o a doua lumină te-ai arătat, cu Cetele cele nesfârşite ale îngerilor strigând: Sfânt este Dumnezeu, Tatăl a toate Făcătorul, Fiul Cel împreună fără de început şi Duhul Cel îm­preună de pe Scaun.

Stih: Sfinte Arhanghele Gavriil, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Chipul tău este de foc, fru­museţea îţi este minunată, întrecând tot cugetul. Mare îţi este Strălucirea, Arhanghele Gavriil Prea­mărite, conducătorul Dumneze­ieştilor Îngeri şi podoaba tutu­ror celor ce cu credinţă te laudă pe tine.

Stih: Sfinte Arhanghele Gavriil, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Când te-a văzut Dumnezeies­cul Zaharia, odinioară, stând alături de el, în vremea tămâ­ierii, a rămas mut; că nu a cre­zut vestirii tale celei înfricoşătoare, pe care i-ai grăit-o, Arhanghele Gavriil, Voievodule al Îngerilor.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Biserică a Sfinţeniei fiind, Preacurată, la glasul lui Gavriil Arhanghelul ai zămislit pe Cel Ce Se odihneşte întru Sfinţi, pe Dumnezeul Cel Preasfânt, Care sfinţeşte pe toţi şi din nevoi îi scoate.

Cântarea a 6-a.

Irmos: Înţelepţii de Dumnezeu…

Stih: Sfinte Arhanghele Gavriil, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Limbile pământeşti nu sunt în stare să te cinstească pe tine, Înger luminos şi ceresc, împodobit în chip strălucitor, cu strălucirile cele mai presus de minte şi de cuvânt.

Stih: Sfinte Arhanghele Gavriil, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Rază Prealuminoasă a Soare­lui, Voievodule al slujitorilor ce­lor de foc, cu rugăciunile tale cele purtătoare de Lumină către Stă­pânul, smulge pe cei ce te laudă pe tine din întunericul patimilor.

Stih: Sfinte Arhanghele Gavriil, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Sfaturile celor fărădelege risipeşte-le, credinţa creştină o întăreşte, fă să înceteze dezbi­nările în Biserică, Arhanghele, cu rugăciunile tale fierbinţi că­tre Ziditorul tuturor.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Supusă ai fost cuvintelor ce­lor Dumnezeieşti ale Arhanghelului Gavriil, Curată şi ai născut în Trup pe Cuvântul Cel mai înainte de început, Care a mântuit lumea de lipsa de judecată.

Irmosul: Marea vieţii văzând-o înălţându-se de viforul ispitelor, la limanul Tău Cel Lin alergând, strig către Tine: scoate din stricăciune viaţa mea, Mult Milostive.

CONDAC, glasul al 8-lea. Podobie: Apărătoare Doamnă…

Tu, Voievodule al Îngerilor, eşti preamărit slujitor al Prealuminoasei, Cinstitei, Înfricoşătoarei şi Atotfăcătoarei Treimi. Pentru aceasta, roagă-te acum neîncetat, mijlocitorule al nostru, ca să fim mântuiţi din toate nevoile şi chinurile. Ca să stri­găm ţie: Bucură-te, Acoperământul robilor tăi!

CONDAC, glasul al 3-lea.

Pătimitori neînfricaţi pentru Domnul Iisus, Sfinte Părinte Montanus şi Preacintită Presbiteră Maxima, rugaţi-vă Tatălui Ceresc să întărească turma cea dreptcredincioasă, ca întru unire să preamărească Viaţa Cea fără de sfârşit.

Cântarea a 7-a.

Irmos: N-au slujit făpturii…

Stih: Sfinte Arhanghele Gavriil, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Naşterea Proorocului Ioan ai vestit-o, mărite, oarecând arhiereului Zaharia, care se găsea înăuntrul Templului celui Sfânt şi cânta lui Dumnezeu şi Mântuitoru­lui: Prealăudate Doamne al pă­rinţilor şi Dumnezeule, bine eşti cu­vântat.

Stih: Sfinte Arhanghele Gavriil, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Preamărită bunăcuviinţa ca­sei tale, Arhanghele Gavriile, sufletele credincioşilor le sfinţeşte, în chip luminat şi le îndeamnă a stri­ga cu mare glas: Prealăudate Doamne al părinţilor şi Dumnezeule, bine eşti cuvântat.

Stih: Sfinte Arhanghele Gavriil, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Luminat fiind în chip Tainic, cu Împărtăşirea din Lumina Cea Dintâi, Voievodule al Înge­rilor, te-ai arătat cu adevărat ca o a doua lumină, luminând pururea pe cei ce cântă: Prea­lăudate Doamne al părinţilor şi Dumnezeule, bine eşti cuvântat.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Trimis a fost Marele Voievod Gavriil să-ţi vestească ţie Bucu­rie, Maică Fecioară, Curată; prin care întristarea a încetat, iar blestemul cu adevărat s-a făcut neroditor şi Binecuvântarea a înflorit credincioşilor în veci.

Cântarea a 8-a.

Irmos: Pe tinerii cei binecredincioşi…

Stih: Sfinte Arhanghele Gavriil, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu sfinţite cuvinte, sfinte, poporul cel sfinţit te lau­dă, veselindu-se. Că tu, Arhanghele, pe Cuvântul Cel a toate Pricinuitor, Care a luat Trup ca şi al nostru, L-ai vestit Fecioarei Celei dintre noi, mai presus de minte şi de cuvânt. Pentru aceasta, te cinstim pe tine întru toţi vecii.

Stih: Sfinte Arhanghele Gavriil, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu Mintea Cea Mare şi Cea Dintâi, unindu-te în chip nematerialnic, Arhanghele, cu gura ta de foc tu cânţi cântarea cea uimitoare, pe care o cântă toate Cetele Îngerilor: pe Domnul, lu­crurile, lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

Stih: Sfinte Arhanghele Gavriil, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu Strălucirile Cele Dumnezeieşti fiind împodobit, străbaţi cele cereşti şi apoi cele pământeşti, îndeplinind Sfintele voiri ale lui Hristos, Dumnezeului tuturor, întâiule conducător al Îngerilor, Arhanghele Gavriil, Strălucirea celor ce cu credinţă te laudă totdeauna.

Stih: Sfinte Arhanghele Gavriil, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cuvântul voind de mai înainte să Se coboare printre oameni în Trup, după Ipostas, te-a avut pe tine, Sfinte Arhanghele Gavriil, alergător mai înainte şi pregătitor al Sfinţitului Său Palat, care strigai: pe Domnul lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii!

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Pe Binecuvântata Fecioară să o lăudăm, ca pe un Tron Desfă­tat al Împăratului, ca pe Una ce este mai presus decât toate făp­turile, ca pe Singura care a dat Fiinţă Trupească Celui mai pre­sus de fire, Celui Ce a îndum­nezeit pe oameni, prin unirea cea mai bună a naşterii ne­grăite şi neobişnuite.

Irmosul: Să lăudăm, să binecuvântăm şi să ne în­chinăm Domnului, cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.

Din văpaie cuvioşilor rouă ai izvorât şi jertfa drep­tului cu apă ai ars-o; că toate le faci, Hristoase, numai cu voia. Pe Tine Te preaînălţăm întru toţi vecii.

Cântarea a 9-a. Irmos: Tot neamul pământesc…

Stih: Sfinte Arhanghele Gavriil, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Stai cu frică, slujind Tronu­lui Harului şi Strălucitor fiind de revărsările de Lumină cele mai presus de minte şi cu sfinţenie îndumnezeit şi ca o lumină fiind văzut, luminezi cu mijlocirile tale pe cei ce cu cre­dinţă te cinstesc pe tine, Sfinţite Arhanghele Gavriil.

Stih: Sfinte Arhanghele Gavriil, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ca un cer plin de stele te arăţi împodobit de Dumnezeieştile Străluciri şi ca un Voievod ţii în mâini sceptru Preastrălucit; şi străbaţi tot pământul, împli­nind totdeauna voia Stăpânului şi scăpând din nevoi pe cei credincioşi.

Stih: Sfinte Arhanghele Gavriil, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Potoleşte viforul cel cumplit al celor fărădelege, care se ri­dică pururea asupra robilor tăi; fă să înceteze dezbinările în Biserică; dobândeşte izbăvire de greşeli celor ce te laudă pe tine; binecredincioşilor biru­inţă dăruieşte, Arhanghele Gavriil, cu ocro­tirea ta cea caldă.

Stih: Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Doimea cea preafrumoasă şi plină de mărire, Sfinţii Arhangheli Mihail şi Ga­vriil, cei ce staţi înaintea Scau­nului SlaveiCelei Dumnezeieşti, cereţi iertare de păcate şi scăpare din nevoi pentru toţi, ca nişte ocro­titori şi ca unii ce urmaţi întru toate bunătatea Stăpânului.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Lumina Fulgerului naşterii tale a Strălucit şi a Luminat tot pământul şi pe stăpânul întu­nericului l-a pierdut, Născă­toare de Dumnezeu Preacurată, Lauda Îngerilor şi Mântuirea tuturor oamenilor, care cu gla­suri neîncetate te laudă pe tine.

Irmosul: Pe Dumnezeu a-L vedea nu este cu putinţă oamenilor, spre Care nu cutează a căuta Cetele Îngereşti. Iar prin tine, Preacurată, S-a arătat oamenilor Cuvântul Întrupat, pe Care slăvindu-L cu Oştile Cereşti, pe tine te lăudăm.

SEDELNA, glasul 1. Podobie: Mormântul Tău, Mântuitorule…

Marele Arhanghel Gavriil, căpetenia în­gerilor, arătându-se pururea împreună cu ei, strigă Dumnezeiască cântare Treimii, bucurându-se. Pe acesta toţi, în­tru credinţă, cu mare glas să-l lăudăm şi cu gând curat întru cuviinţă să-l mărim.

SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 4-lea.

Ca cel ce eşti cel intâi dintre slujitorii cei fără de trup, ţie ţi s-a încredinţat, Arhanghele Gavriil, Taina cea cu adevărat înfricoşătoare, rânduită mai înainte de veci, Naşterea cea de negrăit a Sfintei Fecioare, strigându-i ei: Bucură-te, Ceea ce eşti Plină de har! Pentru aceasta, după datorie, credincioşii, cu veselie, totdeauna te fericim.