ATENȚIE MARE ȘI VIGILENȚĂ: Adepții compromisului emit involuntar judecăți eronate. Sfântul Atanasie cel Mare, Sfântul Eusebiu și Sfântul Teodor Studitul arată că nu este greșit a hirotoni preoți în eparhii străine pe vreme de erezie

Părinții semnatari ai sinaxei de la Roman nu sunt sub jurisdicția episcopului Artemie. Horepiscopii sunt o treaptă din vechime, dacă a dispărut, nu înseamnă că nu mai poate fi din nou instituită. Iar horepiscopii pot hirotoni pe timp de erezie alți preoți în eparhii străine cu aprobarea episcopului. Nu ne-am unit cu episcopul Artemie, repetăm, nu suntem sub jurisdicția lui. Iar cu preoții hirotoniți în acest fel, Sfântul Teodor Studitul ne arată că putem cel puțin sta împreună la rugăciune și la masă.
Să nu ne mulțumim doar cu wikipedia în probleme atât de importante din punct de vedere teologic, să căutăm răspunsurile acolo unde trebuie, în Pidalion, și apoi să facem cercetare amănunțită în patrologie.
nota 122 Canonul 8, Sinodul I Ecumenic:
„Fiindcă nu este slobod a se face episcop în sat, sau într-un târg mic, în care şi un singur

prezbiter este destul, pentru a nu se defăima numele episcopului, după canonul 6 al sinodului din Sardica, pentru aceasta, în nişte oraşe mici ca acestea, şi în sate, se făcea cei ce se numea horepiscopi. Deci horepiscopul după canonul 10 al Antiohiei, se făcea de episcopul cetăţii aceleia, la care supus, şi însuşi şi satul lui. Zice dar canonul acesta, că unul ca acesta se hirotonisească citeţi, ipodiaconi, şi (eforchistis) adică catehisitori. Dar să se caterisească de va îndrăzni fără voia episcopului celui din cetate a hirotonisi prezbiter sau diacon, măcar de ar avea şi hirotesie de episcop. Iar canonul 8 al aceluiaşi sinod, iartă a da neprihăniţi horepiscopi cărţi paşnice, adică slobozitoare celor ce ar cere. Aşişderea încă şi canonul 13 al celui din Anghira, rânduieşte că fără scrisorile adevăratului episcop să nu hirotonisească horepiscopii, prezbiteri, sau diaconi, nici în locul lor, nici întru altă cetate.”
Iar Sfântul Atanasie cel Mare, Sfântul Eusebiu și Sfântul Teodor Studitul, ne arată că pe timp de erezie se pot hirotoni preoți în alte eparhii:
„Pe timp de erezie, după trebuinţă, nu este totul neapărat conform regulilor stabilite pe timp de pace. Astfel vedem că au procedat şi preafericitul Atanasie şi sfântul Eusebiu, care ambii săvârşeau hirotonii asupra persoanelor din afara regiunii lor. Şi acum vedem că acelaşi lucru se săvârşeşte şi în vremea ereziei actuale.” [Epistola 87(275). Către monahul Metodie]
Concluzia: mult zgomot pentru nimic, ca prin titlu și audiență să amăgească pe toți cărora le plac nedreptățile și învinuirile pe nedrept. Chiar și involuntar, pentru că nu se străduiesc să citească Pidalionul, nu vor niciodată să ne asculte și pe noi, nici măcar nu se obosesc să citească ce ne ostenim să scriem – Cum vor ei să cunoască situația noastră din moment ce nu ne ascultă, sunt orbi și surzi la strigătele noastre ? (!) – Se complac în autismul lor publicistic și se reped să emită judecăți după diferite site-uri (care nu prezintă neapărat în modul cel mai potrivit un subiect atât de important), făcând în același timp elementare greșeli de argumentație ce se erijează în manipulări involuntare, în slujba păpușarilor, (trimiși de ecumeniști și neprigoniți de nimeni) care acaparează pe cei SURZI, ORBI ȘI NEPĂSĂTORI FAȚĂ DE ADEVĂR ȘI FAȚĂ DE PROBLEMELE APROAPELUI!
Vom cerceta mai amănunțit problema, dar considerăm că totul se încadrează în problematica pusă pe vremea Sfântului Teodor Studitul: dacă putem sta cu astfel de preoți (hirotoniți în vreme de erezie în eparhii străine) la sfătuire, psalmodiere și la masă – și răspunsul a fost: DA, putem. Ce s-a făcut mai mult de atât oameni buni la sinaxa din Serbia? Nu avem voie nici să ne sfătuim între noi? E NECESARĂ APROBARE SPECIALĂ DIN PARTEA ECUMENIȘTILOR SAU A PRIETENILOR LOR DIN PIREU CARE LI SE ÎNCHINĂ ȘI LE FAC DARURI CA UNOR PAPI?
„Despre presbiterii hirotoniţi fără înştiinţare la Roma, Neapol şi Longobardia şi eliberaţi: putem să-i primim pe aceştia şi să avem comuniune cu ei, să luăm masa împreună şi să ne rugăm împreună?”  [Epistola 87(275). Către monahul Metodie] – ȘI AM ARĂTAT MAI SUS, RĂSPUNSUL ESTE CĂ PUTEM.
E adevărat că episcopul Artemie a fost avertizat că presupune multă atenție decizia lui, și a fost sfătuit să nu hirotonească alți episcopi. Și nu a hirotonit decât horepiscopi. Vom cerceta mai mult cu privire la hirotonia acelor horepiscopi, dar ce e clar și important e că ne putem sfătui și putem organiza fără probleme sinaxe alături de episcopul Artemie, nu s-a întâmplat nimic mai mult!
Din moment ce unii se află în compromis cu erezia având comuniune cu ereticul Onufrie și cu Kirill al Rusiei, bineînțeles că nu au fost invitați de episcopul Artemie. Din moment ce sunt sub ascultarea lui Serafim al Pireului și PS Longhin care stau bine mersi cu mitrele aurite, fac plecăciuni la eretici ca Onufrie și Bartolomeu și nu ii caterisește nimeni…
Motivul pentru care fac compromisul e demontat tot de scrieri patristice, autentice, primordiale – în scrisoarea Sfântului Teodor Studitul către egumenul Evstratie, pe care îl acuză, că deși mărturisește credința, nu era prigonit din mănăstirea lui. Și îl întreba în scrisoare: „Cum de tu rămâi în continuare în mănăstire și nu te izgonesc, de vreme ce pe noi ne prigonesc și ne-au mazilit pe toți? Asta înseamnă că tu ai o înțelegere cu ei, ești în comuniune cu dânșii.” (Sursa: Patrologia Greacă citată de Gheron Sava la conferința de la Râmnicu Sărat)

Sursa

Gheron Sava Lavriotul – Noi nu ieșim în afara Bisericii. În afara Bisericii ies cei care acceptă Sinodul din Creta. Ei (ecumeniștii) păstrează biserica zidită, zidurile, iar noi păstrăm Biserica nezidită, pe Mântuitorul Hristos. Noi, suntem Biserica, cei care păstrăm adevărul de credință.

Sursa

..nu întrerupem pomenirea datorită faptului că și-au pierdut harul sau Tainele, ci pentru că propovăduiesc erezia…
…Oricât spun ei că sunt ortodocși, însă stau în comuniune cu cei care acceptă sinodul din Creta, păcălesc și pe oameni și pe Dumnezeu sau încearcă să păcălească și pe oameni și pe Dumnezeu….
…Problema noastră nu este aceea că nu avem episcopi ortodocși, problema este că nu avem creștini ortodocși care să înțeleagă ce se întâmplă… 
…ne îndeamnă să ne creăm un alt sinod. Nu vom face alt sinod, nu facem altă biserică, nu provocăm schismă. Luptăm din interiorul Bisericii. Acest lucru înseamnă întreruperea pomenirii, a comuniunii. Și aceasta trebuie să o clarificăm, pentru că suntem acuzați că provocăm schismă…
…întrerupem comuniunea, nu întrucât și-au pierdut Tainele, ci pentru că nu avem aceeași credință. Pomenirea numelui episcopului nu este un lucru simplu, ci înseamnă că orice credință are episcopul, noi o acceptăm ca fiind ortodoxă. Din acest motiv nu avem potir comun…
…iar acest Sinod crede și mărturisește că toate ereziile sunt căi de mântuire… 
..cine acceptă acest Sinod, blasfemiază pe Duhul Sfânt. Din acest motiv, nu numai că îl respingem, dar vom fi și împotriva acestui Sinod…
…se întrerupe comuniunea cu cei care acceptă Sinodul din Creta…
…Scopul nostru este să ne mărturisim credința, să anunțăm poporul, să se ridice poporul împreună cu preoții pentru a elimina erezia… 
…Credeți că dacă un episcop din România ar fi avut o gândire ortodoxă și ar fi întrerupt comuniunea cu Daniel, nu l-ar fi izgonit, nu l-ar fi prigonit? Bineînțeles că l-ar fi caterisit. Asta este mărturisirea. Prin ceea ce fac, acești oameni, pur și simplu păcălesc lumea…
..Sunt eretici pentru că, în afară de faptul că anulează sinodalitatea Bisericii noastre, validează și primatul papal…
…Ceea ce se impune în luptă în acest moment, este ca poporul să fie informat. Poporul nu cunoaște, nu știe. Trebuie să știe, să cunoască, să audă ce s-a întâmplat, să înțeleagă trădarea de credință care s-a întâmplat, pentru a putea înfrunta erezia în mod comun, împreună, nu în mod singular….
…Nu se poate așa ceva, pentru că credința mea se confundă cu a celui pe care îl pomenesc,…

********

Conferinta Râmnicu Sărat – Gheron Sava Lavriotul (19.12.2017)

Cinstiți părinți, cinstite maici, iubiți frați întru Hristos,

Suntem foarte bucuroși să ne aflăm împreună cu monahi și monahii care mărturisesc credința, dar și cu credincioși care și ei mărturisesc și sunt interesați de credință și pentru faptul că suntem într-o luptă, într-o nevoință, care abia acum începe.
Am pregătit o cuvântare, n-o s-o spun, pentru că întrebările sunt foarte multe și o să începem chiar cu întrebările. Însă, înainte de a începe, v-aș spune că în locul care a fost programat pentru a se ține conferința, s-au făcut presiuni să-l anuleze pentru că a fost o intervenție de la episcopie și de aceea s-a schimbat locul în care se ține această cuvântare, nu s-a respectat locația inițială. 
Unul dintre frați m-a întrebat: dacă ar fi venit aici episcopul și ne-ar fi întrebat cu a cui binecuvântare ținem această conferinţă și cine ne-a chemat aici, ce i-aș fi răspuns eu. Și i-am spus că i-aș fi răspuns următorul lucru: în primul rând am fost chemat de către credincioși aici, ca să fac un anunț, să țin o cuvântare, dar l-aș fi întrebat și eu de unde a luat acesta binecuvântare să semneze textele din Creta, de unde a luat binecuvântare să ne trădeze credința și dacă întreabă poporul dacă este de acord cu ecumenismul sau nu.S-au învățat doar să ceară ascultare, dar ei nu păstrează credința. Dacă ar fi păstrat credința și ar fi fost mărturisitori, noi am fi fost primii care am fi făcut ascultare de dânșii. 
Tema în discuție este așa-zisul sau mincinosul Sinod care s-a ținut în Creta în anul 2016, care este consfințit ca linie ortodoxă a Bisericii noastre și introduce panerezia ecumenismului ca și învățătură a Bisericii. Din acest moment a început să se facă întreruperea pomenirii episcopilor care au acceptat acest Sinod, în mai multe țări ortodoxe. Cu toții știm ce s-a întâmplat la Sinodul din Creta. Știm că un Sinod se face numai pentru a condamna erezii, dar acest Sinod, deși s-a făcut, nu numai că nu a condamnat vreo erezie, ci a și aprobat erezia ecumenismului, Consiliul Mondial al Bisericilor, adică rolul lui în unitatea așa-ziselor biserici, în înțelesul lor al cuvintelor.
– Au anulat Canoane ale Sinoadelor Ecumenice,
-au anulat postul,
– au aprobat teologia baptismală,
– au acceptat cununiile mixte și
– au aprobat faptul că ereziile nu mai sunt erezii, ci sunt biserici.
Asta nu s-a mai întâmplat niciodată în istoria Bisericii, este pentru prima dată când se întâmplă aceste lucruri.
În luptele din istoria Bisericii, de fiecare dată se luptau doar cu o singură erezie, iar acest Sinod crede și mărturisește că toate ereziile sunt căi de mântuire.Asta înseamnă că se anulează Simbolul de Credință, nu mai credem întru Una Sfântă, Sobornicească și Apostolească Biserică, ci în mod principal, pur și simplu blasfemiem pe Sfântul Duh, pentru că acesta a fost cel care a vorbit prin Sfinții Părinți care au dogmatizat și ne-au predat Sfintele Canoane ale Bisericii noastre. În puține cuvinte, cine acceptă acest Sinod, blasfemiază pe Duhul Sfânt. Din acest motiv, nu numai că îl respingem, dar vom fi și împotriva acestui Sinod.
O să ne luptăm împotriva ereziei ecumenismului în mod unitar, vom fi uniți în aceasta și dând buna mărturisire despre care ne spune Sfântul Apostol Pavel.
Întrebare (0h 11m): Să începem cu întrebările. Pentru că s-a împărțit în sală o hârtiuță care spune că CNP-ul este lepădare de Hristos, începem chiar cu aceasta. Părintele Paisie spune…
Răspunde Gheron Sava: Cuviosul Paisie nu a spus acest lucru. A spus că atunci când va ieși un buletin electronic, care va însuma și permisul de conducere, pașaportul, cardul de sănătate, buletinul de identitate, adică toate astea la un loc și acesta va lucra împreună cu numărul 666 – pe acesta nu va trebui să-l primim, pentru că este lepădare de credința noastră. Însă, să nu ne încurcăm, nu este încă pecetea. Apocalipsa ne spune că pecetea va fi pe frunte sau pe mâna dreaptă. Acest card cu 666 va fi înaintemergătorul peceții, care este lepădare de credința noastră, pentru că acceptăm sistemul antihristului și facem de fapt ceea ce se spune despre perioada antihristică – fără acest număr nu vom putea vinde sau cumpăra. Am spus că Apocalipsa vorbește despre pecete pe frunte sau pe mâna dreaptă. Nu ne-a spus nici despre pașaport, nici despre produsele care sunt pecetluite. Numărul 666 îl cunoaștem din Apocalipsă și Apocalipsa spune că se va pune pecete pe frunte sau pe mâna dreaptă. Este destul de clar. Noi înaintăm încă și spunem că stadiul de dinainte de pecetluire, și acesta este interzis pentru creștini. Asta spune și Cuviosul Paisie, nu a vorbit nici de pașaport, nici de produse. A vorbit de un buletin care va avea numărul 666, care buletin va însuma într-însul tot ceea ce ne reprezintă, toate documentele reprezentative ale noastre. Și de asemenea a spus că nu este pecetluirea încă, însă este un stadiu înaintemergător al pecetluirii, care, bineînțeles, este interzis și acesta pentru creștini. Și cred că am încheiat acest subiect.
Fiecare poate avea ideile lui. Noi nu am venit să facem presiuni asupra cuiva. Noi ducem luptă împotriva acestui subiect în Grecia, pentru că și în Grecia, ne acuză că am fi fanatici când vorbim despre buletine și ne spun că doar pecetea pe frunte sau pe mâna dreaptă nu trebuie s-o primim. Noi mergem încă mai înainte și preîntâmpinăm și spunem că buletinul nu este pecete, ci este interzis pentru creștini, e lepădare.
Întrebare (0h 17m):Există preoți care au oprit comuniunea cu episcopul eretic din eparhia respectivă, dar susțin că preoții nepomenitori ar trebui să păstreze comuniunea, chiar să slujească Sfânta Liturghie împreună cu preoții care mărturisesc public împotriva ecumenismului, dar în același timp pomenesc la slujbă pe episcopul eretic. Este corectă această practică? Dacă nu, explicați de ce. 
Răspunde Gheron Sava: Această poziție nu este una corectă. La început, chiar imediat după Sinod, s-ar fi putut păstra această poziție pentru o oarecare perioadă de timp, nu lungă, până când fiecare cleric sau laic ar fi luat o poziție clară. Dar acum, deja a trecut un an și jumătate și nu mai putem avea comuniune cu cei care încă pomenesc.Din moment ce pomenesc episcopi eretici și noi am întrerupt comuniunea cu aceștia, nu mai putem să rămânem în continuare în comuniune, chiar dacă acești preoți sunt împotriva ecumenismului.Putem să vorbim unii cu alții și să ne sprijinim unii pe alții ca să poată ajunge și ei la întreruperea pomenirii, dar comuniune bisericească nu putem să avem împreună.
Întrebare (0h 20m):Cum apreciați acțiunea unor preoți mărturisitori, care au fost caterisiți de ereticii ecumeniști, dar care au făcut recurs și au acceptat să fie judecați de preoți aflați în ascultare față de episcopul eretic?
Răspunde Gheron Sava: Nu ar fi trebuit să se facă acest recurs pentru că în momentul în care faci acest recurs, este ca și cum ai accepta decizia de caterisire. Noi nu acceptăm caterisirile și continuăm să liturghisim canonic.
Întrebare (0h 21m):Consistoriile de judecată care sunt formate din preoți care sunt în comuniune cu ereticii, mai au vreo autoritate canonică? Ce valoare au deciziile pe care le stabilesc aceste consistorii bisericești?
Răspunde Gheron Sava: Ați văzut vreodată, în tribunalele laice, ca acuzatorul să fie și judecător? Nu există acest lucru. Părintele Theodor Zisis, când a fost chemat să fie judecat, pentru că întrerupsese pomenirea, nu a acceptat să se ducă, pentru că nu pot să ne judece ereticii. Să facem un dialog în fața lumii ca să se dovedească unde este adevărul – da; dar să ne judece ereticii și acuzatorii noștrii – asta nu există.
Întrebare (0h 23m):Este corect ca un preot ortodox caterisit de ereticii ecumeniști pentru că a întrerupt comuniunea cu episcopul eretic, să se roage în public împreună cu preoții din consistoriu, motivând că acest „mic compromis”, este necesar pentru a mărturisi adevărul în cadrul acelui proces?
Răspunde Gheron Sava: Nu era necesar acest „mic compromis”, de vreme ce noi întrerupsesem, adică preotul respectiv întrerupsese comuniunea cu ereticii și nu facem nici împreună rugăciuni, nici Liturghii.
Întrebare (0h 25m):Legat de subiectul de mai sus, un astfel de preot a argumentat că preoții părtași la erezie, nefiind încă condamnați sinodal, ar avea o vinovăție mai mică decât ereticii propriu-ziși. De aici au creat teoria că părtășia la erezie este o stare intermediară între ortodoxie și erezie. Cum este corect? Ce învață Sfinții Părinți despre comuniunea cu erezia?
Răspunde Gheron Sava: Nu există nimic, nu există vreo poziție între erezie și ortodoxie. Ați auzit vreodată de la Sfinții Părinți că acesta ar fi mai puțin eretic sau mai mult decât ortodox?Există sau ortodox, sau eretic. Din acest motiv întrerupem comuniunea înainte de condamnarea sinodală, așa cum spune Canonul, cu episcopul care propovăduiește erezia. Dar se înțelege că nu doar cu episcopul, ci și cu toți cei care împreună se roagă cu episcopul. De aici se înțelege că nu se întrerupe comuniunea doar cu episcopii sau cu preoții, ci și cu toți care se roagă împreună cu episcopul eretic. Și am putea spune ca un canon general, că se întrerupe comuniunea cu cei care acceptă Sinodul din Creta. Se poate spune că s-ar putea elabora o teorie conform căreia există unii care ar accepta mai puțin Sinodul și alții care l-ar accepta într-o măsură mai mare?
Întrebare (0h 28m):Unii creștini implicați în lupta împotriva ecumenismului, nepomenitori deci, îndeamnă preoții caterisiți de eretici pentru întreruperea pomenirii să ceară să fie judecați în tribunale laice care să constate nevinovăția lor și apoi să ceară autorităților bisericești să facă dreptate preoților prigoniți. Oare Sfinții Mărturisitori au procedat în acest mod, vreodată în decursul istoriei? 
Răspunde Gheron Sava: Nu există nicăieri vreun exemplu de acest fel la Sfinții Părinți. Niciodată n-au fost părinții mărturisitori sau mărturisitorii la tribunalele laice. Scopul nostru nu este să ni se facă dreptate. Scopul nostru este să ne mărturisim credința, să anunțăm poporul, să se ridice poporul împreună cu preoții pentru a elimina erezia. Scopul nostru nu este să ni se facă dreptate, să se recunoască că noi avem adevărul. Și aici avem ocazia să spunem că nu punem vreo presiune pe cineva, nici nu vrem numaidecât să ne urmeze. Noi spunem adevărul nostru de credință și încercăm ca, uniți, toți cei care suntem împotriva acestei erezii, s-o înfruntăm, în acest mod, unitar. Și dacă există vreo divergență între noi să o rezolvăm. Nu e nevoie să ne ciondănim între noi. Avem a ne lupta cu o erezie înfricoșătoare, și acum începem să ne luptăm între noi? E nevoie de dragoste și de adevăr, smerenie, pentru că inamicul este comun.
Întrebare (0h 32m):Ce dovezi concrete există că Sfântul Iustin Popovici a întrerupt pomenirea patriarhului ecumenic din vremea lui? Dacă aveți, am dori nu doar mărturii verbale, ci și mărturii scrise.
Răspunde Gheron Sava: Există. Bineînțeles că există dovezi. Sfântul Iustin Popovici a întrerupt pomenirea înainte de a adormi și acest act a fost publicat de periodicul grecesc Ortodoxos Typos într-un număr din 1970 sau 1971. Acest periodic este un periodic din Grecia și este validă informația, deci, într-adevăr, Cuviosul Iustin Popovici a întrerupt pomenirea. Nu știu exact data, însă în 1970 sau 1971 a fost anunțată și atunci când a trecut la Domnul nu mai pomenea. Deci așa a trecut la Domnul.
Întrebare (0h 34m):Unul dintre motivele importante pentru care preoții și credincioșii nu merg alături de noi pe calea opririi comuniunii cu ereticii ecumeniști, este că urmează modelul ierarhilor care, deși n-au semnat documentele din Creta, totuși păstrează comuniunea cu ierarhii eretici. Cum explicați această sminteală și cum s-ar putea ea înlătura?
Răspunde Gheron Sava: Ortodoxia nu trebuie mărturisită doar prin cuvânt, trebuie mărturisită în faptă. Acești oameni, episcopi sau clerici, care spun că sunt împotriva ecumenismului, dar se închină la acești Bartolomeu sau Daniel sau la oricare alt patriarh, fac cel mai mare rău în Biserică. Vom încerca pentru această situație să aducem exemple din Sfinții Părinți. Exista un egumen în timpul Sfântului Teodor Studitul, când cu toții erau prigoniți, avem exemplul în scrisoarea Sfântului Teodor Studitulcătre egumenul Evstratie, pe care îl acuză, că deși mărturisește credința, nu era prigonit din mănăstirea lui. Și îl întreba în scrisoare:
„Cum de tu rămâi în continuare în mănăstire și nu te izgonesc, de vreme ce pe noi ne prigonesc și ne-au mazilit pe toți? Asta înseamnă că tu ai o înțelegere cu ei, ești în comuniune cu dânșii.”
Aici, cei mai mulți dintre părinți și surorile noastre sunt izgoniți pentru credința lor. Episcopii și ceilalți preoți care spun că sunt ortodocși, de ce nu sunt prigoniți? Credeți că dacă un episcop din România ar fi avut o gândire ortodoxă și ar fi întrerupt comuniunea cu Daniel, nu l-ar fi izgonit, nu l-ar fi prigonit? Bineînțeles că l-ar fi caterisit. Asta este mărturisirea. Prin ceea ce fac, acești oameni, pur și simplu păcălesc lumea. Și din păcate, avem de-aceștia și în Grecia, așa cum este Serafim de Pireu sau Ierotheos Vlachos, mitropolitul de Nafpaktos, care vine aici și ține cuvântări, care vine aici și vă spune să vă urmați episcopii, că sunt buni, cei care au acceptat Sinodul din Creta. În Grecia spunea că nu a fost char așa de bun Sinodul. Și-acum a început să spună și acolo că Sinodul e bun. Ăștia sunt episcopii și clericii care o scaldă în privința credinței.Dar greșesc și cei care îi urmează, pentru că îi urmează deoarece li se potrivește poziția lor. Pentru că spun: „Noi ne luptăm pentru credință și nici nu suntem prigoniți. Le-avem pe-amândouă. Scoateți voi șarpele din scorbură, cei care sunteți prigoniți.”
Întrebare (0h 41m):Alt motiv pentru care preoții nu merg pe calea nepomenirii este acela că au găsit în scrierile unor Sfinți Părinți, ideea că și ereticii au Biserică. De aceea, ei zic că învățătura care afirmă că Biserica Ortodoxă acceptă existența istorică a altor biserici eterodoxe și confesiuni, este corectă. Cum explicați acest lucru?
Răspunde Gheron Sava: Să ne arate unde există aceste texte, că ereticii sunt biserică. Nu există așa ceva. Pentru prima dată auzim așa ceva. Acesta este un mijloc de a acoperi comuniunea pe care o au cu ereticii.
Întrebare (0h 43m):Un alt motiv pentru care preoți nu întrerup comuniunea cu ereticii este pretextul că preotul, fiind inferior episcopului – zic ei, nu are dreptul să-l judece, ci trebuie să facă ascultare necondiționată față de episcop. Vă rugăm să explicați care este atitudinea corectă în cazul ereziei ecumenismului. 
Răspunde Gheron Sava: Acest lucru nu există în istoria Bisericii. Ceea ce spun aici este o blasfemie la adresa Sfinților Părinți. Vi-l închipuiți pe Sfântul Maxim Mărturisitorul să facă ascultare de episcopii eretici? Vi-l închipuiți peSfântul Grigorie Palama să facă ascultare de patriarhul Kalekass? Unde au văzut acest lucru? În probleme de dogmă nu există ascultare și Canonul este mai mult decât clar – Canonul 15 al Sinodului I-II al Sfântului Fotie, care spune că atunci când episcopul propovăduiește erezia, întrerupem comuniunea cu el pentru că nu mai este episcop, este minciuno-episcop, minciuno-învățător, lup, care este periculos și îl îndepărtăm. Despre ce ascultare vorbim aici? 
Știți, există unii oameni care sunt sinceri. Mai înainte, când eram încă în Sfântul Munte, m-au găsit niște părinți și am deschis subiectul despre întreruperea pomenirii, a comuniunii. Erau niște pustnici. Și unii spuneau că este bine, alții suneau că nu-i bine. Niciunii dintre aceștia n-au întrerupt pomenirea. Așa că unul din cunoscuții mei, și acesta un pustnic, a spus următorul lucru:
„Părinților, fiți atenți! Noi nu ne putem ascunde de Dumnezeu. Ceea ce au făcut părinții este corect, au întrerupt pomenirea. Noi să nu încercăm să justificăm cele de nejustificat. Este mai de preferat să spunem că ne temem să o facem pentru că nu vrem să ne pierdem chiliile, decât să începem să păcălim și pe oameni, și pe Dumnezeu. Acesta este adevărul.”
Și asta au spus-o oameni care nu au întrerupt comuniunea.
Întrebare (0h 47m):În școlile din România ecumenismul este prezentat ca o învățătură corectă și obligatorie pentru toți elevii și studenții. În această situație, ce ar trebui să facă părinții cu copiii lor, care sunt supuși la acțiune de îndoctrinare? Să-i oprească pe tineri să participe la orele de religie? Dar studenții de la facultățile de teologie ce să facă în această situație?
Răspunde Gheron Sava: Să știți că drepturi nu au doar mahomedanii(musulmanii), avem și noi creștinii drepturi. Ar trebui să ne împotrivim, să înfruntăm acest lucru. Am ajuns în momentul tragic, într-o țară ortodoxă, am ajuns în situația de a scoate copiii ortodocși în afara școlii și rămân în școală cei de alte credințe. Unde sunt episcopii care ar trebui să impună guvernelor să se învețe în școli lecții de învățătură ortodoxă, învățătură mărturisitoare ortodoxă? Copiii noștri nu sunt turma lor? De fapt, ei sunt cei care greșesc. Din acest motiv, dumneavoastră, părinții, ar trebui să intrați în luptă pentru a da o mărturie comună împreună și să nu meargă copiii la aceste ore, la aceste lecții și să le spuneți că îi vom învăța noi ortodoxia la casele noastre. Cel mai bine ar fi, însă, ca în școli să se facă ore de adevărată credință ortodoxă. Iar mahomedanii sau cei de alte credințe, nu au decât să iasă afară la orele de ortodoxie. Noi trebuie să fim cei care trebuie să ieșim afară la orele de ortodoxie în țara noastră?
Întrebare (0h 51m):Având în vedere că între preoții nepomenitori există controverse în privința existenței sau neexistenței harului în B.O.R. (Biserica Ortodoxă Română), vă rugăm să explicați cum este corect să procedăm în următoarele situații: 
Suntem un grup de preoți nepomenitori care nu ne pronunțăm asupra prezenței sau absenței harului în B.O.R. și vine la noi un preot nepomenitor, dar care susține greșit teologic că harul e total absent din B.O.R. Atunci noi mai slujim în sobor cu acest preot?
Răspunde Gheron Sava: Ar trebui ca această divergență care există să se rezolve. Nu ar trebui să ne despartă această divergență. Ar trebui să ne așezăm la masă și să ne explice acel preot, din ce cauză crede că nu mai există harul în B.O.R. Din păcate, problema o au nu cei care spun că există harul, ci cei care spun că nu există harul. Ei nu vor să se împărtășească cu noi. Asta nu ar trebui să ne despartă. Adevărul este unul. Ar trebui să stăm la masa discuțiilor și să rezolvăm această problemă. Noi avem deja pregătit de editare un studiu în care dovedim din procesele verbale ale Sinoadelor și din Sfinții Părinți.
Părintele Efrem: Noi acum, în limba română, din ce știm, avem traduse doar hotărârile Sinoadelor Ecumenice. Modurile în care s-a ajuns la aceste hotărâri nu sunt traduse în limba română. A spus părintele: procesele verbale conțin modul în care s-a ajuns la hotărâri, lucru care nu există tradus în limba română, repet. De-asta spune părintele că din procesele verbale se dovedește ceea ce spune părintele Sava acum.
Răspunde Gheron Sava: Deci dovedim acolo că nu întrerupem pomenirea datorită faptului că și-au pierdut harul sau Tainele, ci pentru că propovăduiesc erezia. Există două feluri de eretici, însă una din părți este deja condamnată, iar cealaltă încă nu este judecată. Cu ereticii condamnați, care sunt și caterisiți de Biserică, oricum nu putem avea comuniune. Pentru că sunt deja condamnați.Canonul 15 vorbește despre ereticii care încă nu au fost judecați. Spune:înainte de judecata sinodală întrerupem comuniunea pentru că propovăduiesc în mod eretic. Adică înainte de condamnarea sinodală înseamnă că trebuie să se facă Sinod care să-i condamne. Până atunci noi nu avem comuniune cu ei. Și asta nu înseamnă că ei își pierd Tainele. Tainele nu ne interesează. Nu suntem nici Sinod care să stabilească cine are Taine și cine nu are. Ceea ce fac cei care spun că nu există Taine, fac din ei înșiși Sinod, (se situează – n. ed.) mai presus de Sinod. Pentru că Sinodul judecă pe eretic, adică este în fond un tribunal (Sinodul) care îl cheamă pe eretic, pe acuzat. Îi arăți erezia lui și dacă acela se îndreaptă, se pocăiește, toate bune. Dacă nu se îndreaptă, atunci îl caterisești. Dacă era caterisit, cum să-l mai caterisești tu încă o dată? Ereticul nu este caterisit în mod automat. Doar noi cunoaștem că cu cei care propovăduiesc erezia, nu avem comuniune pentru că ne îmbolnăvim în credință. Asta este problema.
Și cunoaștem foarte bine că, cei care se duc și se împărtășesc, toți cei care acceptă Sinodul din Creta, ei se împărtășesc spre osânda lor. Nu le este spre mântuire, ci spre pierzanie. Cunoaștem faptul căatunci când ne împărtășim în mod nevrednic, nu primim harul.Cineva care se împărtășește și nu s-a spovedit, nu are pocăință, nu are credință dreaptă,deși se împărtășește cu Hristos, harul nu îl va primi. Asta este problema, nu dacă există Taina sau nu. Asta o stabilește un Sinod, nu noi.
Întrebare (1h 00m):Dacă un mirean sau monah susține această eroare teologică – absența totală a harului înainte de judecata sinodală, noi îl împărtășim sau nu?
Răspunde Gheron Sava: Acesta își provoacă probleme luiși. Adevărul este că cei care nu acceptă faptul că mai există Taine, de fapt blasfemiază pe Duhul Sfânt, pentru că ei susțin că în potir este pâine și vin, nu Trupul și Sângele Domnului și schimbă învățătura despre Biserică, eclesiologia ortodoxiei. Dacă acceptăm că au dreptate, lucru care nu există, însă dacă noi acceptăm, cum am spus, că este adevărat ce susțin ei, atunci, ce trebuie să facem? Conform spuselor lor, nu există ierarhie. Nu există preoți, nici episcopi. Așa încât ar trebui să încercăm să găsim posibilitatea de a hirotoni alți episcopi, alți preoți, pentru că de fapt, după mintea lor nu mai există nici Biserica, lucru pe care Sfinții Părinți nu l-au făcut. Atunci când intra erezia în Biserică, Sfinții încercau să scoată erezia din Biserică, nu să provoace altă biserică. Ceea ce spun aceștia, este de fapt că noi ar trebui să facem o altă biserică, să creăm altă biserică, de vreme ce noi nu avem episcopi, nu există nimic. Asta au făcut și vechii calendariști. Și-au făcut propriile lor sinoade. Acești oameni ne îndreaptă către o altă biserică. Nu a existat nici un sfânt care să susțină acest lucru. Toți s-au luptat din Biserică, din interiorul Bisericii, pentru că atunci când un trup are o boală într-însul, atunci când are o problemă mâna, de exemplu, nu tai dintr-o dată mâna, încerc s-o vindec. Dacă nu pot, atunci voi tăia doar mâna, nu tai capul. Asta încearcă ei să ne facă. Așa încât ar trebui să-și înțeleagă greșeala, pentru că după credința lor, sunt ortodocși, dar ceea ce susțin nu este ortodox și ar trebui să înțeleagă că este greșit.
Întrebare (1h 04m):Dacă un preot, la început s-a îngrădit de erezie, dar apoi a slujit Liturghia cu un episcop semnatar al documentelor din Creta, ce relație putem avea cu un asemenea preot?
Răspunde Gheron Sava: Acești oameni nu sunt sinceri, nu sunt clari: sau întrerup comuniunea, sau au comuniune cu ereticii. Cu acești oameni nu putem avea comuniune.
Întrebare (1h 05m):Știm că PS Artemie din Kosovo a hirotonit necanonic episcopi și a hirotonit preoți în eparhii străine, fără acordul nimănui. În cazul în care ar hirotoni ca preot un candidat român și l-ar trimite în țară, ar fi validă această hirotonie?
Răspunde Gheron Sava: Noi l-am vizitat pe episcopul Artemie, pentru că ne-a făcut chemare, mai înainte cu aproximativ două luni. Și însuși horepiscopul Maxim, care a fost hirotonit de el, ne-a deschis problema despre hirotonii și a încercat să se justifice în fața noastră, pentru că a încercat să spună că noi ne-am dus acolo pentru a-l judeca. Ne-a spus așadar că ceea ce s-a făcut, s-a făcut întrucât erau în vreme de prigoană. Din acest motiv a hirotonit singur episcopi, episcopul Artemie. Și noi i-am răspuns în felul următor: acest lucru este necanonic, așa precum necanonică este și trimiterea de preoți în eparhie străină. Însă datorită faptului că există niște împrejurări speciale în Serbia, noi nu suntem cei care îl vom judeca sau îl vom condamna pe episcopul Artemie – asta ar trebui s-o hotărască un Sinod. Însă la nivel personal, întrucât ne-a cerut părerea personală, i-am zis că dacă eu aș fi fost episcop într-un Sinod ortodox, eu personal l-aș fi justificat pe episcopul Artemie, pentru că mărturisește credința ortodoxă și aș fi validat hirotoniile pe care le-ar fi făcut întru episcop sau preot. Dar asta ar trebui să o facă un Sinod, nu eu. Nu este treaba mea. Eu pot să am părerea mea personală, care ar trebui să fie în conformitate cu Sfinții Părinți. Nu pot să hotărăsc eu în probleme de Taine sau despre hirotonii dacă sunt valide sau invalide, numai un Sinod o poate face. Nu putem s-o facem noi.
Întrebare (1h 10m):În actuala situație bisericească, noi preoții îngrădiți de erezie, de unde mai obținem Sfântul și Marele Mir?
Răspunde Gheron Sava: De unde puteți, luați Sfântul și Marele Mir. Sfântul și Marele Mir nu este spurcat de erezia celor care au căzut în ea. Nu a pierdut harul.Haideți să vă dau un exemplu: în Joia Mare, preoții păstrează Sfânta Împărtășanie în Sfântul Chivot, vorbim de Sfintele uscate, pentru a putea împărtăși pe bolnavi în timpul anului, atunci când nu liturghisesc. Să presupunem acum, că după o lună, pe un preot dintre cei care păstrează Sfintele Taine în Sfântul Chivot, îl cheamă un consistoriu datorită căderii lui în erezie și îl caterisesc. Harul din Sfintele Taine care se păstrează în Sfântul Chivot va pleca pentru că a fost caterisit cel care le-a săvârșit atunci? Bineînțeles că nu. Acela a fost caterisit. Tainele pe care le-a săvârșit, fie că era Aghiasmă doar, fie că era Sfânta Împărtășanie, fie că era Sfântul și Marele Mir, sunt valide. Pentru că atunci când au fost săvârșite, Taina, preoția, era validă. Așa încât Sfântul și Marele Mir puteți să-l luați de oriunde puteți să-l luați.
Întrebare (1h 13m):Ce trebuie să facă un preot nepomenitor cu fiul său duhovnicesc care a fost dezlegat anterior la Sfânta Împărtășanie, dacă acesta, deși a fost sfătuit repetat, continuă să meargă la slujbe la ecumeniști? Ar trebui oprit temporar de la Sfânta Împărtășanie pentru acest lucru?
Răspunde Gheron Sava: Aici ar trebui să aibă loc o informare. Fiecare duhovnic ar trebui să-și asume responsabilitatea, ar trebui să-și informeze fii duhovnicești că suntem într-o perioadă de erezie și să le spună:
„Așa precum eu am întrerupt pomenirea, comuniunea, dacă vreți să mă urmați, va trebui ca și voi să întrerupeți comuniunea.”
La unii oameni putem să aplicăm o oarecare iconomie, la nivel personal însă, dacă nu pot să înțeleagă, numai dacă putem să-i câștigăm, să-i atragem. Acest lucru nu este canon, este iconomie. O să vă dau un exemplu ca să înțelegeți care e modul. În Grecia, părintele Paisios Papadopoulos, care a întrerupt comuniunea, pe mulți dintre cei care mergeau la alte biserici îi accepta. Le spunea însă:
„Fiilor, va trebui să întrerupeți comuniunea, nu vă pot primi la nesfârșit în felul ăsta.”
Unul dintre ei a întrerupt comuniunea după trei luni, altul a întrerupt comuniunea abia după șase luni, mi-a spus-o chiar el însuși. Corect ar fi, spune Canonul, să nu-i acceptăm. Însă atunci când observăm că există o bună-dispoziție de la acești oameni, însă nu au înțeles încă, să facem un pic de răbdare cu ei, pentru a înțelege ca la un moment dat să ia singuri această decizie. Această iconomie nu se va face cu ei la nesfârșit. Asta rămâne la înțelegerea duhovnicului, la judecata duhovnicului, pentru a câștiga oamenii.
Întrebare (1h 17m):Dacă între doi soți căsătoriți canonic apar divergențe, unul mergând la ortodocși și altul la ecumeniști, și cel înșelat nu renunță la poziția lui, ba îl și prigonește pe soțul mărturisitor, acesta este un motiv ca cei doi să divorțeze?
Răspunde Gheron Sava: Noi vom încerca să ne păstrăm credința. Mântuitorul a spus că vrăjmașii omului vor fi casnicii lui. Bineînțeles, corect ar fi să nu se ajungă la despărțire, la divorț și să încercăm să-l câștigăm pe cel care merge și la ecumeniști și să nu uităm că Sfântul Apostol Pavel spunea către bărbatul și către soția care deveneau creștini, să facă răbdare pentru că ar fi putut să îl câștige pe bărbatul sau pe soția lui. Așa încât noi ne păstrăm credința, întrerupem comuniunea și ducem lupta chiar și în sânul familiei noastre, prin rugăciune, prin post, uneori în cuvânt, astfel încât să-i aducem de partea noastră. Să nu ne lipim de extreme.
Întrebare (1h 19m):Cum trebuie să procedeze un duhovnic nepomenitor cu un creștin laic care propovăduiește public interpretări teologice greșite despre părtășia la erezie? Trebuie să-l oprească de la Sfânta Împărtășanie dacă el nu renunță la ele?
Răspunde Gheron Sava: Ar trebui ca cu acest om să aibă loc o discuție, după cum spune Sfântul Apostol Pavel: după prima și a doua mustrare. După a treia mustrare trebuie deja să îl întrerupă. Dacă se încăpățânează în învățătura lui greșită, trebuie să întrerupem comuniunea cu el. Nu spunem că nu ar trebui să fim deschiși către el dacă vrea să revină.
Întrebare (1h 21m):Există creștinii ortodocși care lucrează pentru patroni eretici sau păgâni și au comuniune în lucruri nebisericești cu ei. Este acesta este un păcat care trebuie canonisit la spovedanie? 
Răspunde Gheron Sava: Dacă-l citiți pe Sfântul Maxim Mărturisitorul, în Capetele dogmatice și în Capetele pentru dragoste, veți vedea că modul în care înfrunta încă și pe cei care erau eretici, era cu totul și cu totul altfel decât o facem noi. Dacă cineva care citește, nu ar fi cunoscut că ceea ce citește este scris de Sfântul Maxim Mărturisitorul, ar fi spus că este eretic. Noi nu ne îmbolnăvim din credința lui, nu ne ducem să facem împreună rugăciuni cu acela, nu avem comuniune bisericească cu el, sau de credință, ci este și el un om, de o ființă cu noi, este zidirea lui Dumnezeu și noi nu trebuie să-l vedem doar ca pe cineva de altă credință, ci ar trebui chiar să ne rugăm pentru el, să-l întoarcem la Adevăr. Nu ne vătămăm de la credința lui și nici măcar nu ar trebui să ne spovedim pentru acest lucru.
Întrebare (1h 24m):Unde găsim scris că simpla propovăduire publică a unei erezii, nu determină automat caterisirea episcopului sau preotului vinovat de acea erezie? Teoria aceasta este de origine papistașă?
Răspunde Gheron Sava: Teoria căderii automate din har a preotului este dogmatizată de Conciliul II Vatican, însă teoria este mult mai veche la papistași. Această teorie, de fapt anulează sinodalitatea Bisericii, modul sinodal de funcționare, de liturghisire a Bisericii. Sunt eretici pentru că, în afară de faptul că anulează sinodalitatea Bisericii noastre, validează și primatul papal.
Papa ce spune? El spune că: eu am 100% preoția, cardinalii o au undeva pe la 70%, preoții pe la 50%, diaconii undeva la 30% și laicii sunt de aruncat. Asta este de fapt: papa îi hirotonește pe episcopi, îi caterisește. De fapt, ce face papa? Se duce un cardinal într-o zi la papa și îi spune: „Cutare cardinal te-a înjurat.” Și spune papa: „Așa a făcut? Îl caterisesc.” Din acel moment acel cardinal este caterisit. Pentru că a spus ceva, acela s-a și caterisit. Asta este căderea automată din har. Care va să zică, noi ar fi trebuit să fi pierdut harul cu mulți ani înainte. Eu aș vrea să-i întreb ceva pe cei care susțin că s-a pierdut harul de la cei care pomenesc, ca să înțelegeți cât de greșită gândire au. Ei susțin că după Sinodul din Creta, cei care pomenesc au pierdut harul, nu mai au preoție. Există însă unii preoți care au întrerupt pomenirea după șase luni. Să ne spună: aceștia au preoția sau n-o mai au? Săvârșesc Tainele sau nu se mai săvârșesc? Să ne răspundă. Ce este Sfântul Duh? Vine și pleacă?
Întrebare (1h 28m):Cum ar trebui comunitatea de creștini care s-au îngrădit de erezie să-i abordeze pe preoții care sunt în comuniune cu ierarhii B.O.R. pentru a le vorbi despre situația din Biserică și Pseudo-Sinodul din Creta? 
Răspunde Gheron Sava: Ar trebui să ajungem la maturitatea, dar în același timp și cunoștințele necesare, să vorbim cu ei și să le spunem ce s-a întâmplat. Noi bine facem că întrerupem comuniunea bisericească și nu trebuie să mergem în lăcașurile lor, dar asta nu înseamnă că va trebui să întrerupem și discuțiile. Ceea ce se impune în luptă în acest moment, este ca poporul să fie informat. Poporul nu cunoaște, nu știe. Trebuie să știe, să cunoască, să audă ce s-a întâmplat, să înțeleagă trădarea de credință care s-a întâmplat, pentru a putea înfrunta erezia în mod comun, împreună, nu în mod singular.Aici este nevoie de luptă și de efort. Părintele Elefterie, la un moment dat, cu ceva timp înainte, susținea ceva foarte corect. Ar fi trebuit ca atât preoții, cât și monahii, dar chiar și laicii, ar fi trebuit să mergem din poartă în poartă la frații noștri și să le aducem la cunoștință ce s-a întâmplat. Dacă într-o regiune ar fi apărut o epidemie, o boală molipsitoare, n-ar fi trebuit să-i anunțăm pe frații noștri că există un pericol și că trebuie să se păzească? Noi toți ar trebui să ne însușim această luptă și nu numai câțiva preoți să întrerupă comuniunea și să ducă în mod singular lupta. Așa încât este permis, trebuie să li se vorbească și preoților, ca să-i anunțăm și pe ei ce s-a întâmplat, pentru că nici ei înșiși încă nu știu ce li se întâmplă.
Întrebare (1h 33m):În Epistola către Tit a Sfântului Apostol Pavel, zice: „Pe omul eretic după întâia și a doua mustrare îndepărtează-l, știind că unul ca acesta s-a înstrăinat și rătăcește în păcat, osândit de sine însuși.” La care eretic s-a referit: a) la cel deja osândit de un Sinod ortodox; b) la cel neosândit încă de un Sinod sau c) în general, la toți ereticii? 
Răspunde Gheron Sava: S-a referit în general la orice fel de eretic. Face referire la ereticii care încă nu au fost condamnați, dar și la un eretic care a fost deja condamnat, la, să zicem, un papistaș. Atunci când vine la mine să avem un dialog, eu n-o să fac dialog cu el. Îi voi ține o mustrare. Îi voi face o mustrare, a doua mustrare și după aceea nu-i mai vorbesc. Asta înseamnă.
Întrebare (1h:34m):Dacă un preot ortodox mărturisește public împotriva ereziei ecumeniste, dar nu întrerupe comuniunea cu episcopul său eretic, în ce stare se află el? Este ortodox sau eretic? Dar un episcop care procedează la fel?
Răspunde Gheron Sava: Acești oameni care spun că sunt ortodocși, dar au comuniune cu ereticii, ce sunt? Sunt eretici. Nu există o situație de mijloc. O să vă spunem pe scurt o istorioară foarte interesantă din Limonar. Limonarul e tot din scrierile Sfinților Părinți. E ca un fel de Pateric mai pe scurt.
„În vremea în care se propovăduia monofiztismul, în Ierusalim exista un bătrân virtuos, care însă era foarte simplu. Și se ducea și se împărtășea, când la ortodocși, când la monofiziți. El însă era ortodox. La monofiziți se ducea din simplitate. Cu patru zile înainte de a-l chema Dumnezeu la el, să-l ia, i-a trimis un înger și i-a zis îngerul: „M-a trimis Dumnezeu să te anunț că peste patru zile îți va lua sufletul. După patru zile, când voi veni, vreau să-mi spui cu cine te împărtășești, cu cine ai părtășie: cu ierusalimitenii sau cu egiptenii?” Adică cu ortodocșii sau cu ereticii, se înțelege. Bătrânul, pentru că era și virtuos și nu se încredea doar în ideile lui, s-a dus să se sfătuiască și cu un alt bătrân, care de asemenea, era un bătrân cu viață sfântă, un cuvios. I-a explicat ce i s-a întâmplat. Bătrânul s-a speriat (celălalt) și îi spune: „Ai părtășie că te împărtășești cu Biserica Dreptslăvitoare a Răsăritului!”, cu ortodocșii deci. Așa a și făcut. Atunci când a venit îngerul și l-a întrebat: „Cu cine ai părtășie? ”, i-a spus: „Sunt în comuniune cu ortodocșii!” Îngerul i-a spus: „Bine.” Și i-a luat sufletul”.
Din acest exemplu, noi ce putem înțelege? Omul era ortodox. Dacă ar fi spus: „Mă duc și mă împărtășesc cu monofiziții!”, de exemplu, Dumnezeu nu l-ar fi dus în rai. Nu i-ar fi spus: „Bine, chiar dacă te duci, nu contează unde te duci să te împărtășești de vreme ce ai o gândire ortodoxă.” De vreme ce Dumnezeu ne spune: „cel ce Mă va mărturisi înaintea oamenilor”, El vrea mărturia noastră nu doar în cuvânt, ci și în faptă. Pot să spun eu că sunt anti-ecumenist, sunt ortodox, și să pomenesc pe Bartolomeu? Nu se poate așa ceva, pentru că credința mea se confundă cu a celui pe care îl pomenesc, așa încât nu există acest caz.Oricât spun ei că sunt ortodocși, însă stau în comuniune cu cei care acceptă sinodul din Creta, păcălesc și pe oameni și pe Dumnezeu sau încearcă să păcălească și pe oameni și pe Dumnezeu.
Întrebare (1h 40m):Poate fi primit de creștinii îngrădiți de erezie, vreun preot pomenitor, cu icoana, de Nașterea Domnului?
Răspunde Gheron Sava: Acesta este un prilej să ne mărturisim credința noastră. Eu personal aș fi făcut următorul lucru: când ar fi venit cu icoana, i-aș fi spus:
„Eu icoanei Mântuitorului Hristos mă închin, dar de la tine Aghiasmă nu accept, sfințenie nu accept, pentru că nu avem aceeași credință. Și dacă vreți să stăm de vorbă, stăm.”
Pentru că dacă nu ne închinăm icoanei, pot să spună că suntem eretici și nu acceptăm icoana. Așa încât va trebui să fim atenți. Este o capcană. Icoanei ne închinăm, de la ei nu acceptăm nici sfințenie, nu avem nici aceeași credință.
Întrebare (1h 42m):Dacă moare un creștin îngrădit de erezie, trebuie îngropat cu preot pomenitor sau nepomenitor?
Răspunde Gheron Sava: În mod firesc (canonic – n. ed.) ar trebui să fie înmormântat cu un preot care s-a îngrădit de erezie, de vreme ce și el s-a îngrădit de erezie. Dar dacă nu există această posibilitate, ce va trebui să facem? Ce putem face? Putem să-i spunem unui preot îngrădit de erezie să-i citească tot ce trebuie citit de la distanță, iar noi să-l îngropăm unde putem, în cimitir. Problema nu este cine îl va înmormânta sau cine îi va citi. Importanță are faptul că omul a fost îngrădit de erezie, a murit în stare de ortodox. Acum, dacă îl vor înmormânta, dacă îl vor arunca în mare, el este deja judecat.
Părintele Efrem: Aici aș putea să vă aduc și eu aminte, unii poate că deja știți, poate că ați citit Patericul, cazul ucenicului care s-a dus în Alexandria Egiptului să-și vândă lucrul de mână și a văzut acolo înmormântarea mai-marelui cetății, cum ar fi primarul zilelor noastre. Și a fost o înmormântare cu fast, care l-a impresionat pe ucenic. Și când s-a întors acasă, l-a găsit pe bătrânul lui mâncat de leu, bătrân care trăise cu viață sfântă. Și se întreba el pe sine: „Cum de poate îngădui Dumnezeu așa o nedreptate?” – adică acela care a trăit în păcate să aibă așa o înmormântare, iar acesta care a trăit în viață de sfințenie, să-l mănânce leul. Și Dumnezeu n-a vrut să-l lase în această îndoială a inimii lui și i-a trimis un înger care i-a spus că acel mai-mare al cetății, acel primar, să zicem, poate că o fi făcut și el la viața lui ceva bun. Pentru că acel bine l-a făcut înaintea oamenilor, înaintea oamenilor i-a plătit și Dumnezeu. Deci, spunea îngerul, Dumnezeu nu-i mai datorează nimic aceluia. Iar bătrânului, care a făcut poate vreun păcat, ca orice om, întrucât nimic spurcat nu ajunge în Împărăția Cerurilor, i-a dat Dumnezeu acest mod de a trece dincolo, această moarte, năpraznică o numim noi – să te mănânce un animal, o fiară, pentru a intra în Împărăția Cerurilor. Iată, avem chiar un fel tragic de a muri și totuși a ajuns în Împărăția Cerurilor. Deci nu contează cum mori, cum ești înmormântat, contează în final cum ai trăit. Asta are importanță.
Gheron Sava (1h 46m): Am găsit răspunsul la cea cu Sfântul Iustin Popovici. În 15 iulie 1971 a scris periodicul Ortodoxos Typos că Sfântul Iustin Popovici a înterupt comuniunea bisericească cu Sinodul ecumenist al Patriarhiei Serbiei.
Întrebare (1h 47m):Ce fel de comuniune are părintele Theodor Zisis, care nu mai pomenește pe eretici, cu Metalinos, cu părintele Matei Vulcănescu și alții ca ei, care deși sunt anti-ecumeniști, totuși își pomenesc ierarhii lor eretici?
Răspunde Gheron Sava: Acesta a fost motivul pentru care nu am mai acceptat să facem împreună sinaxa de la Oreokastro din Tesalonic în 4 aprilie 2017. Deci acesta a fost motivul pentru care nu am mai acceptat să fim împreună cu părintele Theodor Zisis, n-am căzut de acord la acea sinaxă. Noi îl iubim pe părintele Theodor și vrem să păstrăm relația, dar nu am putut să facem o sinaxă împreună, în care ar fi spus că există și oameni care acceptă Sinodul, însă sunt ortodocși. Aș fi putut să spun și eu că nu întrerup comuniunea, păstrez poziția mea în mănăstire, am scaunul meu, am cinstea dată de alții în mănăstire și în același timp sunt și ortodox. Nu există acest lucru. Una este să aplicăm o iconomie, așa cum am spus și mai înainte, și alta este să ni se spună că sunt ortodocși. Și asta se întâmplă și cu părintele Matei Vulcănescu, care printre altele, îmi este un prieten foarte drag. Dar am fost informat în ultimul timp, că a scris pe internet că mitropolitul Pireului, Serafim, nu îl pomenește pe Bartolomeu. Și asta este minciună, ca să-și justifice faptul că el îl pomenește pe Serafim. Mitropolitul Serafim are comuniune canonică cu patriarhul Bartolomeu, are comuniune canonică cu Sinodul Bisericii Greciei și acceptă Sinodul din Creta. Părintele Matei Vulcănescu pomenește un episcop care acceptă Sinodul din Creta și spune minciuni, cum că episcopul lui nu pomenește. Aceste minciuni însă nu prind la oameni.
Întrebare (1h 51m):Poate merge cineva la slujbele pomenitorilor până la Evanghelia Utreniei, cum sfătuiesc unii preoți nepomenitori? 
Răspunde Gheron Sava: Nu există un astfel de lucru. Să se ducă și la papistași atunci, numai la vecernie.
Întrebare (1h 53m):Ar fi necesară o explicație a termenului din limba greacă „koinōnía”, folosit în Canonul 15?
Părintele Efrem: Da. Aici cred că o să răspund eu, pentru că e vorba de traducerea termenului grec „koinōnía” în Canonul care se află în Pidalion. În Pidalion este de cele mai multe ori tradus prin cuvântul împărtășire. Dar pe noi ne duce cu gândul la Împărtășanie și ni se distorsionează cumva înțelesul Canonului. De fapt, era vorba de părtășie sau comuniune. Pentru că de aici au ajuns unii preoți să spună că eu pot să întrerup pomenirea, dar nu întrerup și comuniunea. Ori tocmai Canonul spune că comuniunea este cea pe care urmărim noi s-o întrerupem. Deci întrerupem comuniunea. Comuniunea se întrerupe de către preot prin întreruperea pomenirii ereticului, iar de către mirean prin neparticiparea la slujbele preoților care pomenesc. Acesta este înțelesul corect al Canonului 15. Iar acolo unde este tradus termenul „koinōnía” cu împărtășire, trebuie să înțelegem sau să-l schimbăm fie cu părtășie, fie cu comuniune. Acesta este înțelesul corect al termenului „koinōnía”, nu pomenire, nici împărtășire.
Întrebare (1h 54m):Cei hirotoniți după Sinodul din Creta (iunie 2016) au har? Dacă vor trece de partea celor care au întrerupt pomenirea episcopilor semnatari la Sinod, cum ar trebui primiți? Dar cei hirotoniți înainte de Creta?
Gheron Sava:Datorită faptului că Sfintele Taine sunt valide, iar hirotoniile sunt valide și ele, modul acceptării acestora este o problemă sinodală. O să luăm exemplu din procesele verbale ale Sinodului al III-lea Ecumenic. Hirotoniile care au fost săvârșite de Nestorie, înainte de a fi caterisit, au fost acceptate ca și cum ar fi fost canonice. Iar pe cei pe care i-a hirotonit, însă nu mai acceptau erezia lui Nestorie, nu i-au rehirotonit, i-au acceptat in Biserică așa cum erau, iar pe cei care au acceptat erezia lui Nestorie, i-au caterisit. Ca să caterisești un preot trebuie să aibă preoție. Ca să nu-l caterisești și să-l accepți, accepți faptul că are preoție. Astfel s-a întâmplat în toate Sinoadele Ecumenice. Așadar, dacă cineva (un preot) întrerupe comuniunea după Sinodul din Creta, îl acceptăm ca și canonic. La fel și cu laicii. Atunci când un laic întrerupe comuniunea, chiar după un an, o să-l mirungem? Nu, îl vom accepta așa cum este. Problema Mirungerii, sau a repetării altei Sfinte Taine, doar un Sinod ortodox o va stabili, adică cum vor fi primiți ecumeniștii care se intorc la ortodoxie.
Întrebare (1h 58m):Cei ce au avut la Botez nași eretici, fie la Botez, fie la Cununie, au avut Sfinte Taine valide?
Răspunde Gheron Sava: Sfânta Taină este validă. Atunci când un eretic participă la Sfânta Liturghie Ortodoxă și se împărtășește, Sfânta Taină se săvârșește, este validă întrucât a fost săvârșită de un preot ortodox. Însă dacă acest preot cunoaște faptul că cel care s-a împărtășit este eretic, dar totuși îl împărtășește, Canoanele spun că va trebui ulterior să-l boteze. Dacă nu respectă Canoanele, preotul trebuie să fie condamnat. Același lucru se întâmplă și la un botez. Copilul va fi botezat canonic, dar preotul își poate pierde mântuirea, la fel ar trebui să fie condamnat. La fel, și părinții copilului sunt vinovați. Ereticul nu trebuie introdus în cadrul unei Sfinte Taine.
Întrebare (2h 03m):Dacă sunt mai mulți nași la o cununie, sau la un botez, se înrudesc între ei?
Răspunde Răspunde Gheron Sava: Nu. Acest lucru nu se întâmplă. Ar trebui să fie doar un singur naș. Alte practici, cu mai multe perechi de nași, sunt străine de Biserică.
Întrebare (2h 05m):Ereticul primit doar prin Mirungere la Ortodoxie și apoi cununat ortodox, ar trebui să fie botezat canonic și apoi recununat?
Răspunde Gheron Sava: Trebuie să fie botezat. Sunt unii eretici pe care Biserica noastră îi primește doar prin Mirungere, însă Sfântul Nicodim Aghioritul spune, mai ales despre papistași, că nu este valabil acest lucru, ereticilor trebuind să li se facă Botezul canonic și apoi să fie remirunși. Apoi, cununiile mixte nu sunt valide, așadar trebuie refăcută și Cununia.
Întrebare (2h 06m):Stiliștii ar trebui să fie primiți prin Botez, sau nu?
Răspunde Gheron Sava: Bineînțeles că nu.
Întrebare (2h 07m):Dacă un creștin-ortodox pleacă la eretici, iar revenind la Ortodoxie primește remirungerea, aceasta îi dă voie să se și împărtășească chiar dacă are păcate opritoare de la Sfânta Împărtășanie?
Răspunde Gheron Sava: Dacă are păcate trebuie să le spovedească și să se pregătească canonic pentru Sfânta Împărtășanie. Doar Botezul este cel care șterge păcatele. Acest lucru nu este valabil pentru remirungere.
Întrebare (2h 09m):Sfântul și Marele Mir se poate înmulți cu untdelemn de măsline?
Răspunde Gheron Sava: Da, să știți că se mai face acest lucru.
Întrebare (2h 09m):Dacă ne întâlnim cu preoți pomenitori, putem să luăm blagoslovenie de la ei? Sau să-i salutăm doar cu bună-ziua?
Gheron Sava:Binecuvântare nu mai putem lua. Putem să spunem doar bună-ziua. Sfântul Apostol spune că ereticilor nu trebuie nici să le dăm binețe, deoarece dacă le spunem „Bucură-te” (salut biblic), adică le transmitem să aibă bucurie, înseamnă că datorită faptului că avem comuniune în Hristos și suntem pe drumul spre mântuire, ca ortodocși, trebuie să ne bucurăm. Aceasta nu o putem spune și ereticului, pentru că ar fi ca și cum am mărturisi că și el se află pe drumul cel bun spre mântuire. Și atunci cum să-i spui „Bucură-te”, dacă el merge spre pierzare? Și așa vom avea și noi partea noastră de vină pentru că nu-i spunem adevărul.
Întrebare (2h 12m):Dacă ne moare cineva, ce facem? Despărțiți de Biserică, care este condusă de pomenitori, ne lasă să-i îngropăm singuri?
Gheron Sava: Cel care a scris întrebarea, nu a înțeles încă ce se întâmplă. Noi nu ieșim în afara Bisericii. În afara Bisericii ies cei care acceptă Sinodul din Creta. Ei (ecumeniștii) păstrează biserica zidită, zidurile, iar noi păstrăm Biserica nezidită, pe Mântuitorul Hristos. Noi, suntem Biserica, cei care păstrăm adevărul de credință. Așadar, problema este pusă greșit. Dacă nu ne vor da voie să înmormântăm morții noștri în cimitirele pe care ei le dețin, o să găsim un alt loc de îngropare. Dacă o să ne ia lăcașurile, vom găsi altele. Nu o să depindem de ei, de vreme ce nu avem comuniune cu ei.
Noi nu am înțeles încă, că am intrat într-o altă perioadă a Bisericii. Noi, acest lucru am vrea să-l facem pe popor să înțeleagă. Am intrat într-o perioadă de prigoană. Este o perioadă de erezie în Biserică. Numai în acest fel putem să înfruntăm corect situațiile și să înțelegem cât de important este să nu avem comuniune cu erezia.
Întrebare (2h 17m):După actul restabilirii comuniunii, ROCOR-ul s-a rupt în două: aripa mitropolitului Lavru, care ține comuniunea cu Moscova, și aripa mitropolitului Vitalie, care este anti-ecumenistă. Ramura mitropolitului Vitalie a ROCOR are un protoierat canonic în România. De ce să nu cerem ROCOR-ului să ne hirotonească un episcop ortodox?
Răspunde Gheron Sava: Problema noastră nu este aceea că nu avem episcopi ortodocși, problema este că nu avem creștini ortodocși care să înțeleagă ce se întâmplă. Canonul este mai mult decât clar. Nu spune că întrerupem comuniunea cu un episcop și începem comuniunea cu alt episcop. Când episcopul nostru cade în erezie, nu-l mai pomenim. Nu ne ducem să căutăm alt episcop. Încercăm să provocăm un Sinod care să-l condamne pe episcopul jurisdicției noastre, fie să-l întoarcă la Ortodoxie, fie să-l înlocuiască cu un episcop ortodox.Aceasta încercăm și noi. Ne luptăm din interiorul Bisericii, nu ieșim în afara ei.Așa cum se pune problema în această întrebare, ne îndeamnă să ne creăm un alt sinod. Nu vom face alt sinod, nu facem altă biserică, nu provocăm schismă. Luptăm din interiorul Bisericii. Acest lucru înseamnă întreruperea pomenirii, a comuniunii. Și aceasta trebuie să o clarificăm, pentru că suntem acuzați că provocăm schismă.Dacă am căuta să ne facem alți episcopi, într-adevăr, am provoca schismă. Poporul simplu, chiar și unii preoți, încă nu înțeleg problemele legate de eclesiologie. Din această cauză unii cred că ar trebui să ne facem alți episcopi. Biserica lui Hristos, Biserica noastră, în acest moment are o boală, care se numește erezie. Această boală încearcă să ne omoare pe noi, cei ortodocși. Noi trebuie să ne nevoim să scoatem boala în afara Bisericii. Aceasta este lupta pe care o facem. Lupta între boala și sănătatea trupului.
Întrebare (2h 22m):Ce înseamnă lupta din interiorul Bisericii? A rămâne în biserici, adică în lăcașuri având comuniune cu cei care acceptă Sinodul și să propovăduim că suntem ortodocși…
Răspunde Gheron Sava: Nu aceasta am vrut să spun, devreme ce am spus că întrerupem comuniunea. Lupta din interiorul Bisericii înseamnă că nu ne creăm noi sinodul nostru, nu mergem să hirotonim alți episcopi. Problema nu sunt doar episcopii, problema este și poporul. Dintotdeauna au fost episcopi care erau eretici, Nestorie, Vekkos, Kalekas… Cu toate acestea poporul a provocat posibilitatea de a se convoca Sinod pentru a îi respinge pe aceștia. Acest lucru astăzi nu se mai întâmplă din cauză că și poporul, și chiar și monahismul, doarme.
Întrebare (2h 26m):Dacă Sfinții Părinți au hotărât la Sinodul I Ecumenic calendarul iulian pentru întreaga Biserică Ortodoxă și toate celelalte Sinoade Ecumenice au recunoscut această hotărâre, noi de ce ne luăm după un calendar impus de ereticii ecumeniști?
Răspunde Gheron Sava: Acest calendar nou este cunoscut că a fost impus de către masoni, unul dintre ei fiind patriarhul Meletie Metaxakis. La un moment dat, într-adevăr ar trebui schimbat. Dar în acest moment este vremea să vedem ce se va întâmpla cu întreruperea comuniunii cu erezia. Poporul să înțeleagă ce este ecumenismul și apoi va veni timpul să schimbăm și calendarul.
Întrebare (2h 28m):Dacă ereticii nu sunt în Biserică întrucât nu au credință ortodoxă, cum de este posibil să se spună că au Taine și har până la condamnarea lor nominală de către un Sinod ortodox?
Răspunde Gheron Sava: Să nu încurcăm harul cu Tainele. Câți se împărtășesc, se împărtășesc de har? NU. Numai cei care se împărtășesc în mod vrednic. Cu toții însă se împărtășesc cu Hristos. Cei care vor fi vrednici se luminează, cei care sunt păcătoși se întunecă. Una este Taina și altceva este harul. Până se vor lămuri lucrurile de către un Sinod nu putem vorbi despre Taine. Vorbim despre îmbolnăvirea credinței și pentru aceasta oprim pomenirea.
Întrebare (2h 30m):Sunt o persoană care m-am îngrădit de erezie, dar soțul meu nu are aceeași poziție. Pot duce copiii și pe bunica acolo unde se pomenesc ierarhii B.O.R.? Neînțelegând ei situația din Biserică, pot primi Sfânta Împărtășanie de la preoții pomenitori?
Răspunde Gheron Sava: De vreme ce noi am înterupt comuniunea, înseamnă că noi înțelegem ce facem, că acest lucru este corect, că în acest fel ne păzim de boala care a intrat în credința noastră, iar această înțelegere trebuie să o mărturisim și celorlalți oameni. Așadar, cum îmi voi lua eu copiii și bunica să mă duc să-i împărtășesc într-un astfel de lăcaș? Este ca și cum aș accepta că și ei fac bine. Dacă vrea bunica să ia copiii și să-i ducă, treaba ei. Eu însă nu o să îi duc să se împărtășească acolo, pentru că nu avem aceeași credință, nu din cauza Tainelor.
Întrebare (2h 33m):Mai au har preoții care au acte, cum ar fi permis de conducere, carduri bancare, etc? Dar acei preoți care dau binecuvântare a se primi actele cu cip, sau cu cod de bare, mai au har? Este vorba și de preoți care sau îngrădit de erezie.
Răspunde Gheron Sava: Sfântul Paisie Aghioritul a clarificat foarte bine lucrurile și în afară de faptul că ne clarifică că doar pecetluirea pe frunte și pe mâna dreaptă este lepădarea de Hristos, mai spune și că un card care conține toate în el, adică permisul de conducere, cardul bancar, cardul de sănătate și toate celelalte și ar conține și 666 în sine, nici pe acela nu va trebui să-l acceptăm. Nu putem spune că cineva care are un card bancar s-a lepădat de Hristos. Toate acestea îl pregătesc pe om pentru pecetluirea pe frunte și pe mâna dreaptă. Dacă ar fi fost așa ne-ar fi preîntâmpinat Apocalipsa și ne-ar fi spus și alte lucruri. Nu ne-ar fi spus doar despre mână și frunte. Așa încât să nu ne grăbim. Sfântul Paisie Aghioritul a făcut pași înainte și a spus că și cardul de dinainte de pecetluire, este lepădare. Să rămânem doar acolo.
Întrebare (2h 35m):Ne putem ruga împreună cu ortodocșii laici care continuă să meargă la preoții pomenitori?
Răspunde Gheron Sava: Putem să ne rugăm pentru aceștia, nu să ne rugăm cu aceștia. Dacă ne vom ruga împreună cu ei, putem să facem și Sfânta Liturghie împreună cu ei. Ar fi ca și cum am spune că nu avem diferențe între noi.
Întrebare (2h 36m):Am purtat discuții cu cei pomenitori și spun că nu s-a schimbat nimic în Sfânta Liturghie încă, iar în momentul când se va schimba ceva, ei vor fi primii care vor ieși din biserică. Însă la multe biserici s-a scos deja ectenia catehumenilor.
Răspunde Gheron Sava: În Pidalion, Sfântul Nicodim Aghioritul spune că există posibilitatea să schimbe dogma, dar să nu se schimbe nimic nici din Sfânta Liturghie, nici din Crez, nici din Vecernie, nici din cărțile liturgice. Iar de acest lucru ne încredințează chiar situația zilelor noastre.
Noi spunem în Crez: „Cred întru Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolească Biserică”, însă teologia Sinodului din Creta, care are în ea, în mod ascuns, teologia eretică a mitropolitului Ioannis Zizioulas, spune că avem mai multe biserici, că ereziile sunt biserici, că ereticii au botez canonic, că au har, că avem comuniune cu ei.
Aceste lucruri le spune Sinodul din Creta în documentele sale.
Cine va studia documentele, le va găsi. Trebuie studiu și atenție la modul în care le citim. Acestea schimbă toată dogma. Deci, episcopul spune Crezul, dar acceptă și ereticii în Biserică. Cum este posibil acest lucru? Încearcă să păcălească și pe Dumnezeu și pe oameni.
Întrebare (2h 40m):Putem lua Aghiasmă Mare pe care o avem dinainte de a ne îngrădi de erezie, respectiv din ianuarie 2017?
Răspunde Gheron Sava: În mod firesc (canonic – n.ed.) ar trebui să nu folosim nimic din ceea ce fac ecumeniștii. Nu întrucât nu sunt valide Tainele, ci pentru că nu trebuie să avem comuniune în credință cu ei.
Întrebare (2h 41m):Salutul „Doamne ajută!”, venit din partea ecumeniștilor poate fi considerat împreună rugăciune? Dacă da, ce răspuns să dăm?
Răspunde Gheron Sava: Acest fel de a saluta, nu este împreună rugăciune. Atunci când ni se spune „Doamne ajută!”, noi o să răspundem: „Dumnezeu să te ajute să înțelegi în ce situație ești, să te lumineze Dumnezeu!”
Întrebare (2h 41m):Dacă cei apropiați merg încă la preoții pomenitori, este bine să-i pomenim în rugăciunile particulare?
Răspunde Gheron Sava: În rugăciunile noastre personale pomenim toată lumea, nu facem diferențe.
Întrebare (2h 43m):Este corect că PS Longin pomenește pe ÎPS Onufrie, spunând că acesta nu a fost la Sinodul din Creta, de asemenea și pe Patriarhul Chiril? Lămuriți această confuzie.
Răspunde Gheron Sava: Nu, nu este corect. Noi îl iubim pe PS Longhin deoarece a spus lucruri pe care nu le-a mai spus niciun episcop, însă există totuși o diferență. Mi-a spus cineva că PS Longhin nu-l pomenește pe Patriarhul Chiril. Și i-am spus că-l pomenește. Cum? Atunci când ÎPS Onufrie liturghisește împreună cu Patriarhul Chiril, nu ar fi liturghisit cu ei și PS Longhin? Și dacă nu liturghisește împreună cu ei, în următoarea zi va liturghisi cu ÎPS Onufrie. ÎPS Onufrie de vreme ce liturghisește cu Patriarhul Chiril, mărturisește că are aceeași credință cu el. Iar atunci când PS Longhin liturghisește cu ÎPS Onufrie mărturisește că are aceeași credință cu el. Este logic acest lucru, au comuniune liturgică între ei. PS Longhin ar trebui să întrerupă comuniunea cu ÎPS Onufrie.
Nu putem spune că dacă Patriarhul Chiril nu a fost la Sinodul din Creta, este ortodox. Cu toții știm că Patriarhul Chiril este un mare ecumenist, că are comuniune canonică cu Patriarhul Bartolomeu și cu toți ecumeniștii. Cu toții știm că acceptă faptul că papistașii au taine și că își dorește unirea cu papistașii. Așa încât ar trebui să ia o poziție clară și PS Longhin. Sunt foarte bune cele susținute de el, ne plac, îl iubim, însă așteptăm și mișcarea corectă (patristică și canonică -n.ed.) a acestuia.
Întrebare (2h 47m):Te poți împărtăși la preoții nepomenitori și să mergi la sfintele slujbe la cei pomenitori (din cauza distanței)?
Răspunde Gheron Sava: Nu, nu poți merge. În istoria Bisericii avem zeci de exemple cu faptul că atunci când nu existau preoți ortodocși, credincioșii își făceau rugăciunile lor acasă. Însă, Slavă lui Dumnezeu, acum avem mijloace să mergem să găsim un preot ortodox.
Întrebare (2h 49m):Dacă fetița mea nu a fost botezată prin afundare, când o să-i refac botezul păstrez nașii pe care i-a avut, sau mă orientez spre cineva îngrădit de erezie.
Răspunde Gheron Sava: Poate să-i păstreze și pe aceeași.
Întrebare (2h 50m):Dacă putem lua Sfântul Mir sfințit de episcopii eretici, de ce nu putem lua și Sfinte Taine, anafora și celelalte?
Răspunde Gheron Sava: Nu putem aplica iconomia în comuniune. Când mergem și ne rugăm împreună și ne împărtășim din același potir, mărturisim că avem aceeași credință. Avem aceeași credință? Din această cauză întrerupem comuniunea, nu întrucât și-au pierdut Tainele, ci pentru că nu avem aceeași credință.Pomenirea numelui episcopului nu este un lucru simplu, ci înseamnă că orice credință are episcopul, noi o acceptăm ca fiind ortodoxă. Din acest motiv nu avem potir comun.
Întrebare (2h 52m):Dacă în situația actuală, de generalizare a ereziei, nu mai cunoaștem niciun episcop mărturisitor al Ortodoxiei, cum se realizează succesiunea apostolică?
Răspunde Gheron Sava: Răspunsul ni-l dă Apocalipsa. Problema nu este succesiunea apostolică. Succesiunea apostolică într-un sens mai subtil o au și papistașii. Nici ei nu au încetat hirotoniile lor, dar s-a oprit lucrarea harului.
Atunci când Apocalipsa, în capitolul 12, ne spune că atunci când Biserica lui Hristos va fugi în pustie… ce vrea să spună oare? Că-și vor lua episcopii turmele lor și vor fugi în pustie, sau vom aștepta episcopi care să nu accepte pecetluirea?
O să vă citesc dintr-un text al Sfântului Ioan Maximovicicare spunea în anii 1960 că:
„În vremurile din urmă răul și erezia vor stăpâni atât de mult, încât credincioșii nu vor mai găsi ierarh, preot, păstor, care să-i ferească de înșelări și să-i conducă pe calea mântuirii. În acel moment credincioșii nu vor putea accepta îndrumări sigure de la oameni, însă îndrumătorul lor va fi scrierile Sfinților Părinți. În această perioadă fiecare credincios va fi responsabil de tot poporul Bisericii. Fraților, este timpul să ne asumăm cu toții responsabilitatea înaintea lui Dumnezeu și a istoriei. Nu o luați pe drumuri alunecoase și alte înșelări de la episcopii și preoții voștri. Nu vă faceți că nu vedeți, sunteți responsabili.”
Deci, ceea ce este important, nu este faptul că nu avem episcopi, ci să păstrăm credința. Bineînțeles, cu toții, ne-am fi dorit ca în acestă luptă, să o fi luat înaintea noastră, episcopii. Dacă ei nu o fac, vom lua noi responsabilitatea acestei lupte.
Întrebare (2h 57m):Dacă următorul Sinod ar valida Sinodul din Creta, ce-i de făcut?
RăspundeGheron Sava: Tot ceea ce facem și acum.
Întrebare (2h 58m):Cei care sunt îndoielnici referitor la Sinodul din Creta, sau nu au găsit momentul de a întrerupe comuniunea, în ce categorie trebuie plasați și cum trebuie să ne comportăm cu ei?
Răspunde Gheron Sava: Sunt mulți oameni care nu înțeleg ce se întâmplă. Noi nu trebuie să judecăm pe nimeni, nici să îndepărtăm pe cineva. Nu suntem noi cei care condamnăm. Noi facem doar ceea ce trebuie să facem. Pe acești oameni care încă nu au înțeles, sau încă nu au luat o hotărâre, fără a pune vreo presiune pe ei, trebuie ca noi să-i facem să înțeleagă ce s-a întâmplat, astfel încât să poată să ia hotărârea, singuri. Hotărârea este a lor. Noi putem să-i ajutăm să înțeleagă ce hotărâre să ia.
Întrebare (3h 00m):Dacă, din neștiință, am intrat într-o „biserică” catolică și am luat azima aceea rotundă, trebuie să mi se facă remirungere?
Răspunde Gheron Sava: Avem un exemplu de la Sfântul Paisie cel Mare, și anume: unul dintre ucenicii lui a avut o discuție cu un evreu, și pentru că evreul îi spunea că Mântuiotrul Hristos nu este Mesia, iar ucenicul, care voia să se eschiveze de la această discuție, i-a spus că se poate să fie așa… Când s-a întors la chilia lui, Sfântul Paisie nu-l recunoștea. Ucenicul bătea în poartă, Sfântul Paisie i-a deschis, dar nu-l primea înăuntru și l-a întrebat: „Cine ești?”; el răspundea: „Sunt ucenicul tău, nu mă cunoști?”; Sfântul zicea: „Nu te știu, pentru prima oară te văd!” După ce l-a cercetat, a știut că ucenicul căzuse în lepădare de credință. Iar referitor la întrebare: oare este posibil ca acel om să nu știe unde a intrat? Nu există așa ceva, doar dacă omul acela este de pe altă planetă…
Întrebare (3h 03m):Care este formula de pomenire pe care trebuie să o folosească preotul care s-a îngrădit de erezie? Pe care episcop să-l pomenească?
Răspunde Gheron Sava: Nu va pomeni un alt episcop. Canonul spune că încetăm pomenirea episcopului nostru. Nu spune că trebuie să pomenești un alt episcop. Avem episcop, avem episcopie. Suntem sub jurisdicția unei Biserici locale care în acest moment are un episcop eretic. Din acest motiv facem Sfânta Liturghie, Vecernia și toate celelalte slujbe, fără să pomenim numele episcopului.
Întrebare (3h 04m):Unii dintre preoții care s-au îngrădit de erezie, au făcut unele afirmații neortodoxe. Ce legături mai putem avea cu aceștia?
Răspunde Gheron Sava: Depinde ce fel de afirmații au făcut. Însă, eu cred că prin discuții toate neînțelegerile și-ar putea găsi rezolvarea.
Întrebare (3h 06m):„Credința vine prin auz”, spune Apostolul. Dacă formula de pomenire la Sfânta Liturghie, a celor care nu pomenesc numele episcopului, este: „Pomenește, Doamne, pe arhiereul nostru ortodox”; oare tot românul care va auzi, nu va crede că-l pomenești pe cel al locului respectiv, el fiind părtaș la erezie? Noi suntem români și Dumnezeu primește exprimarea clară, fără echivoc, fără înțelesuri. 
Răspunde Gheron Sava: Există un mod clar în care se poate întrerupe comuniunea cu episcopul, iar noi nu schimbăm ceva din Sfânta Liturghie. Absolut nimic, doar nu mai pomenim numele episcopului. Astfel am primit de la Sfinții Părinți Aghioriți, care au întrerupt de multe ori pomenirea episcopilor. Acest lucru am fi putut să-l analizăm mai mult, însă avem nevoie de mai mult timp, astfel că o să-l facem altădată.
Întrebare (3h 09m):Putem merge la înmormântările rudelor apropiate dacă nu s-au îngrădit de erezie?
Răspunde Gheron Sava: Este un caz care s-a făcut cunoscut: din păcate, din întrebările care se pun, se înțelege că încă nu am înțeles nimic. Întrebăm așadar de înmormântarea rudei care nu s-a îngrădit, și mergem la înmormântare și fumăm, vorbim cu ceilalți, dar nu se roagă nimeni… Nu era mai bine să fi rămas la casele noastre și să facem o priveghere pentru cel mort? De aceea aceste întrebări ne arată că nu ne-am poziționat corect vizavi de problema ereziei. De vreme ce noi am întrerupt comuniunea cu erezia și nu mai mergem în lăcașurile bisericești, mai este nevoie să mai spunem la care dintre slujbe am mai putea merge? Când ducem o luptă de mărturisire, ținem cont de toate împrejurările. Indiferent de cum ne vor judeca rudele noastre, dacă noi am întrerupt comuniunea, nu vom mai participa, ci mai bine rămânem la casele noastre și să facem rugăciune pentru cei morți.
Întrebare (3h 13m): În derularea slujbelor se pot folosi cărți de cult tipărite cu binecuvântarea stiliștilor?
Răspunde Gheron Sava: Bineînțeles că putem. Nu avem nicio diferență dogmatică. Noi, în Sfântul Munte, folosim foarte multe cărți editate de cei de pe calendarul vechi.
Întrebare (3h 14m):Sunt persoane în sală care au pus buletinele de identitate pe foc fiindcă are CNP. Ce îi sfătuiți?
Răspunde Gheron Sava: Fiecare acționează după conștiința sa. Noi nu putem să spunem cuiva ce să facă, sau să facem presiuni asupra cuiva. Eu, personal, nu am luat aceste carduri, nici nu vreau să le iau. Nu însă, pentru că ar fi lepădare de Hristos, ci pentru că încerc să mă pregătesc astfel încât atunci când vor veni aceste buletine cu CIP, sau 666, să nu primesc. Deoarece, am discutat despre acest lucru cu toți părinții din Sfântul Munte care se ocupă de această temă, nu putem să spunem că documentele actuale reprezintă lepădare de Hristos.
Întrebare (3h 16m):Care este situația în Sfântul Munte cu cei care s-au îngrădit de erezie?
Părintele Efrem:Datorită faptului că stareții mănăstirilor tac, călugării din obștile lor nu cunosc situația. Cei din afara obștilor care iau poziție sunt îndepărtați. Stareții nu mai dau binecuvântări de părăsire a Sfântului Munte nici pentru motive medicale. Unul dintre părinți era în punctul de a-și pierde ochiul pentru că nu primea binecuvântare de ieșire. În Prodromu este destul de dificilă situația, mai suntem doar doi părinți care nu suntem de acord cu erezia. Pe ceilalți i-au scos afară. Până în acest moment sunt ieșiți din obște doisprezece părinți. Unii au plecat scârbiți de gălăgia care s-a făcut, alții s-au retras pentru că nu au vrut să intre în conflict, alții au fost izgoniți. Unora, chiar, li s-au spart chiliile și li s-au scos lucrurile afară. Sunt mult mai mulți cei care sunt împotriva ereziei, dar nu toți au curajul să mărturisească, pentru că văd ce se întâmplă cu cei care au avut acest curaj. Trebuie să vă încurajați unii pe alții și să nu mai căutați exemple în alte locuri. Nu mai trebuie să vă uitați la Sfântul Munte ca la un exemplu pentru că, deocamdată, mănăstirile din Sfântul Munte tac, din păcate. 
Întrebare (3h 21m):Putem pomeni la Sfânta Liturghie patriarhii adormiți care au fost cu toții ecumeniști?
Răspunde Gheron Sava: De vreme ce au fost ecumeniști și știm acest lucru, mai bine este să nu-i pomenim.
Întrebare (3h 22m):Ce părere aveți despre Biserica Bulgariei și Biserica Georgiei, care au ieșit din CMB, dar au comuniune cu ecumeniștii? Explicați ce înseamnă afirmația: „a mărturisi adevărul din afara Biserici și a mărturisi din Biserică”, după cum a spus ÎPS Ierotheos Vlachos.
Răspunde Gheron Sava: Aceste două țări s-au dezis doar prin cuvânt de ecumeniști. Dacă nu sunt de acord nici cu Sinodul din Creta, nici cu CMB, atunci cum de mai continuă să-l pomenescă pe patriarhul Bartolomeu? Este ca și cum am spune că dumneavoastră nu acceptați Sinodul din Creta, dar continuați să-l pomeniți pe patriarhul Daniel. Când cineva mi-a spus că sunt și ei ortodocși și putem să avem comuniune bisericească cu ei, i-am adus exemplul următor:
Să spunem că eu, care am întrerupt comuniunea cu Bartolomeu, plec din Sfântul Munte, ajung într-o duminică la Patriarhia din Bulgaria, ca să mă îmbisericesc cu patriarhul, pentru că acesta nu acceptă Sinodul din Creta. În aceeași zi vine și Bartolomeu să slujească împreună cu el. Eu o să pot sluji împreună cu ei? Bineînțeles că nu! De vreme ce eu nu îl pomenesc pe Bartolomeu, cum o să slujesc împreună cu el? Așadar doar spun că nu acceptă Sinodul din Creta, în practică de fapt îl acceptă.
Referitor la afirmația: „a mărturisi adevărul din afara Biserici și a mărturisi din Biserică” – nu există acest lucru nicăieri! Din păcate și ÎPS Ierotheos Vlachos acceptă Sinodul din Creta. Face și el ceea ce fac și bulgarii. Cum a putut veni în Iași, acum câteva luni, și să spună românilor să-și urmeze episcopii, că sunt buni? Sunt buni episcopii? Nu sunt! Unde-i conduce pe oameni ÎPS Ierotheos Vlachos? Ceea ce afirmă este un sofism de-al lui personal, pentru că crede despre sine că este un mare teolog. Din păcate teologia lui se bazează pe teologia mitropolitului Ioannis Zizioulas.ÎPS Ierotheos Vlachos pentru că este episcop are ideea că dacă nu pomenești un episcop, ești în afara Bisericii, pentru că episcopul este biserica, adică teoria papistașă despre episcop. De aceea spune că trebuie să duci lupta din Biserică, adică prin aceasta vrea să spună de fapt să pomenești pe episcopul eretic, pentru că episcopul este biserica. Asta vrea să spună el când afirmă că trebuie „să ducem lupta din interiorul Bisericii”. Susține că orice spune episcopul este fără de greșeală, este biserica – asta este teologia lor.
Întrebare (3h 28m):Un fapt foarte important care ne frământă pe noi este teoria părtășiei la erezie. Problema nu este doar părintele Claudiu Buză. Și părintele Grigorie de la Lacul Frumos cugetă așa, și Mihai-Silviu Chirilă, și părintele Macarie de la Oituz, care a fost primul care a întrerupt pomenirea, în schimb a deviat prin a trimite oamenii la ecumeniști. Iar părintele Claudiu acum face un fel de semi-arianism cu expresia „părtășiei la erezie”. Chiar dacă au fost avertizați, atunci când Sfinția Voastră ați venit în mod special ca să-i îndreptați, ei nu au acceptat îndreptarea. Și de fapt nu noi ne dezbinăm de ei, ci ei se dezbină de noi pentru că cugetă altfel. Cum putem avea noi comuniune cu ei dacă nu și-au renegat aceste afirmații greșite?
Răspunde Gheron Sava: Mai întâi de toate, ei nu au comuniune cu voi. Mie îmi pare foarte rău, pentru că știu că părintele Claudiu este un părinte bun și fratele Mihai-Silviu Chirilă este un bun teolog, dar dacă ei spun că există o situație intermediară între erezie și ortodoxie,acest lucru nu există. Dacă ar fi existat, am fi putut și noi să ne găsim în această situație: să pomenim și să fim foarte bine. Dacă există și o a treia variantă, de ce să nu o alegem pe aceea? Ai posibilitatea să alegi să mărturisești sau să rămâi în erezie. 
Atunci când am fost împreună acasă la părintele Claudiu, i-am spus că ar putea să aplice iconomia în anumite cazuri, cu anumiți oameni care nu au înțeles și să-i accepte, chiar dacă se mai duc și la alte lăcașuri. Nu pentru că acest lucru ar fi corect, ci aplicat la nivel personal, pentru a înțelege ce se întâmplă. Dar aceasta nu putem s-o transformăm într-un canon general. Iar dacă aplici iconomia, o faci pentru o perioadă scurtă de timp, pentru a-l atrage la înțelegerea ta. Dar dacă spune că există o situație intermediară, acest lucru este și anti-patristic. Va trebui să-și corecteze această poziție.
Întrebare (3h 32m):Am fost acuzați de părintele Claudiu Buză că suntem schismatici…
Răspunde Gheron Sava: În niciun caz.
Întrebare (3h 33m) :Mai putem avea comuniune cu el?
Răspunde Gheron Sava: Nu va voi el să aibă comuniune cu voi, de vreme ce spune că sunteți schismatici. Cum să mai vrea să aibă comuniune cu voi? Nu l-ați numit voi schismatic, nici noi nu i-am spus așa. Noi am spus că doar ceea ce susține nu este corect și va trebui să se corecteze. Să ne rugăm să se rezolve problema și să înțeleagă și ei că nu există o a treia alegere, o a treia variantă, astfel încât, iarăși împreună să înaintăm în lupta noastră. Avem nevoie de rugăciune.
Cuvânt de încheiere
Gheron Sava: Vrem să ne exprimăm dragostea noastră și respectul nostru față de toți, mai ales pentru părinți, pentru călugări și pentru maici. 
Să continuăm cu toții să fim uniți în această luptă, pentru că această luptă este lungă și dificilă. Noi o să fim într-o continuă comuniune cu Sfințiile Voastre, cu dumneavoastră, cerem rugăciunile dumneavoastră. Noi ne rugăm încontinuu pentru dumneavoastră. Ducem cu noi, transmitem situația care există aici. Să știți că și grecii primesc mult curaj de la dumneavoastră, pentru că nu suntem foarte mulți în această luptă. Atunci când coborâm în Grecia, abia ne-așteaptă să le spunem noutățile pe care le aducem de-aici. 
Noi ne rugăm să ne învrednicească Dumnezeu să-L mărturisim în continuu, spre Slava Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Cu rugăciunile Maicii Domnului și ale Tuturor Sfinților, să continuăm această bună mărturisire și în acest fel să ajungem în rai și la Dumnezeul nostru. Amin
sursa: https://www.youtube.com/watch?v=K6apPRgAk5I
Conferința de la Râmnicu Sărat – Gheron Sava Lavriotul 
(19 Decembrie 2017)
Cinstiți părinți, cinstite maici, iubiți frați întru Hristos,
Suntem foarte bucuroși să ne aflăm împreună cu monahi și monahii care mărturisesc credința, dar și cu credincioși care și ei mărturisesc și sunt interesați de credință și pentru faptul că suntem într-o luptă, într-o nevoință, care abia acum începe.
Am pregătit o cuvântare, n-o s-o spun, pentru că întrebările sunt foarte multe și o să începem chiar cu întrebările. Însă, înainte de a începe, v-aș spune că în locul care a fost programat pentru a se ține conferința, s-au făcut presiuni să-l anuleze pentru că a fost o intervenție de la episcopie și de aceea s-a schimbat locul în care se ține această cuvântare, nu s-a respectat locația inițială. 
Unul dintre frați m-a întrebat: dacă ar fi venit aici episcopul și ne-ar fi întrebat cu a cui binecuvântare ținem această conferinţă și cine ne-a chemat aici, ce i-aș fi răspuns eu. Și i-am spus că i-aș fi răspuns următorul lucru: în primul rând am fost chemat de către credincioși aici, ca să fac un anunț, să țin o cuvântare, dar l-aș fi întrebat și eu de unde a luat acesta binecuvântare să semneze textele din Creta, de unde a luat binecuvântare să ne trădeze credința și dacă întreabă poporul dacă este de acord cu ecumenismul sau nu. S-au învățat doar să ceară ascultare, dar ei nu păstrează credința. Dacă ar fi păstrat credința și ar fi fost mărturisitori, noi am fi fost primii care am fi făcut ascultare de dânșii. 
Tema în discuție este așa-zisul sau mincinosul Sinod care s-a ținut în Creta în anul 2016, care este consfințit ca linie ortodoxă a Bisericii noastre și introduce panerezia ecumenismului ca și învățătură a Bisericii. Din acest moment a început să se facă întreruperea pomenirii episcopilor care au acceptat acest Sinod, în mai multe țări ortodoxe. Cu toții știm ce s-a întâmplat la Sinodul din Creta. Știm că un Sinod se face numai pentru a condamna erezii, dar acest Sinod, deși s-a făcut, nu numai că nu a condamnat vreo erezie, ci a și aprobat erezia ecumenismului, Consiliul Mondial al Bisericilor, adică rolul lui în unitatea așa-ziselor biserici, în înțelesul lor al cuvintelor. Au anulat Canoane ale Sinoadelor Ecumenice, au anulat postul, au aprobat teologia baptismală, au acceptat cununiile mixte și au aprobat faptul că ereziile nu mai sunt erezii, ci sunt biserici. Asta nu s-a mai întâmplat niciodată în istoria Bisericii, este pentru prima dată când se întâmplă aceste lucruri. În luptele din istoria Bisericii, de fiecare dată se luptau doar cu o singură erezie, iar acest Sinod crede și mărturisește că toate ereziile sunt căi de mântuire. Asta înseamnă că se anulează Simbolul de Credință, nu mai credem întru Una Sfântă, Sobornicească și Apostolească Biserică, ci în mod principal, pur și simplu blasfemiem pe Sfântul Duh, pentru că acesta a fost cel care a vorbit prin Sfinții Părinți care au dogmatizat și ne-au predat Sfintele Canoane ale Bisericii noastre. În puține cuvinte, cine acceptă acest Sinod, blasfemiază pe Duhul Sfânt. Din acest motiv, nu numai că îl respingem, dar vom fi și împotriva acestui Sinod.
O să ne luptăm împotriva ereziei ecumenismului în mod unitar, vom fi uniți în aceasta și dând buna mărturisire despre care ne spune Sfântul Apostol Pavel.
Întrebare (0h 11m): Să începem cu întrebările. Pentru că s-a împărțit în sală o hârtiuță care spune că CNP-ul este lepădare de Hristos, începem chiar cu aceasta. Părintele Paisie spune…
Gheron Sava: Cuviosul Paisie nu a spus acest lucru. A spus că atunci când va ieși un buletin electronic, care va însuma și permisul de conducere, pașaportul, cardul de sănătate, buletinul de identitate, adică toate astea la un loc și acesta va lucra împreună cu numărul 666 – pe acesta nu va trebui să-l primim, pentru că este lepădare de credința noastră. Însă, să nu ne încurcăm, nu este încă pecetea. Apocalipsa ne spune că pecetea va fi pe frunte sau pe mâna dreaptă. Acest card cu 666 va fi înaintemergătorul peceții, care este lepădare de credința noastră, pentru că acceptăm sistemul antihristului și facem de fapt ceea ce se spune despre perioada antihristică – fără acest număr nu vom putea vinde sau cumpăra. Am spus că Apocalipsa vorbește despre pecete pe frunte sau pe mâna dreaptă. Nu ne-a spus nici despre pașaport, nici despre produsele care sunt pecetluite. Numărul 666 îl cunoaștem din Apocalipsă și Apocalipsa spune că se va pune pecete pe frunte sau pe mâna dreaptă. Este destul de clar. Noi înaintăm încă și spunem că stadiul de dinainte de pecetluire, și acesta este interzis pentru creștini. Asta spune și Cuviosul Paisie, nu a vorbit nici de pașaport, nici de produse. A vorbit de un buletin care va avea numărul 666, care buletin va însuma într-însul tot ceea ce ne reprezintă, toate documentele reprezentative ale noastre. Și de asemenea a spus că nu este pecetluirea încă, însă este un stadiu înaintemergător al pecetluirii, care, bineînțeles, este interzis și acesta pentru creștini. Și cred că am încheiat acest subiect.
Fiecare poate avea ideile lui. Noi nu am venit să facem presiuni asupra cuiva. Noi ducem luptă împotriva acestui subiect în Grecia, pentru că și în Grecia, ne acuză că am fi fanatici când vorbim despre buletine și ne spun că doar pecetea pe frunte sau pe mâna dreaptă nu trebuie s-o primim. Noi mergem încă mai înainte și preîntâmpinăm și spunem că buletinul nu este pecete, ci este interzis pentru creștini, e lepădare. 
Întrebare (0h 17m): Există preoți care au oprit comuniunea cu episcopul eretic din eparhia respectivă, dar susțin că preoții nepomenitori ar trebui să păstreze comuniunea, chiar să slujească Sfânta Liturghie împreună cu preoții care mărturisesc public împotriva ecumenismului, dar în același timp pomenesc la slujbă pe episcopul eretic. Este corectă această practică? Dacă nu, explicați de ce. 
Gheron Sava: Această poziție nu este una corectă. La început, chiar imediat după Sinod, s-ar fi putut păstra această poziție pentru o oarecare perioadă de timp, nu lungă, până când fiecare cleric sau laic ar fi luat o poziție clară. Dar acum, deja a trecut un an și jumătate și nu mai putem avea comuniune cu cei care încă pomenesc. Din moment ce pomenesc episcopi eretici și noi am întrerupt comuniunea cu aceștia, nu mai putem să rămânem în continuare în comuniune, chiar dacă acești preoți sunt împotriva ecumenismului. Putem să vorbim unii cu alții și să ne sprijinim unii pe alții ca să poată ajunge și ei la întreruperea pomenirii, dar comuniune bisericească nu putem să avem împreună. 
Întrebare (0h 20m): Cum apreciați acțiunea unor preoți mărturisitori, care au fost caterisiți de ereticii ecumeniști, dar care au făcut recurs și au acceptat să fie judecați de preoți aflați în ascultare față de episcopul eretic?
Gheron Sava: Nu ar fi trebuit să se facă acest recurs pentru că în momentul în care faci acest recurs, este ca și cum ai accepta decizia de caterisire. Noi nu acceptăm caterisirile și continuăm să liturghisim canonic. 
Întrebare (0h 21m): Consistoriile de judecată care sunt formate din preoți care sunt în comuniune cu ereticii, mai au vreo autoritate canonică? Ce valoare au deciziile pe care le stabilesc aceste consistorii bisericești?
Gheron Sava: Ați văzut vreodată, în tribunalele laice, ca acuzatorul să fie și judecător? Nu există acest lucru. Părintele Theodor Zisis, când a fost chemat să fie judecat, pentru că întrerupsese pomenirea, nu a acceptat să se ducă, pentru că nu pot să ne judece ereticii. Să facem un dialog în fața lumii ca să se dovedească unde este adevărul – da; dar să ne judece ereticii și acuzatorii noștrii – asta nu există. 
Întrebare (0h 23m): Este corect ca un preot ortodox caterisit de ereticii ecumeniști pentru că a întrerupt comuniunea cu episcopul eretic, să se roage în public împreună cu preoții din consistoriu, motivând că acest „mic compromis”, este necesar pentru a mărturisi adevărul în cadrul acelui proces?
Gheron Sava: Nu era necesar acest „mic compromis”, de vreme ce noi întrerupsesem, adică preotul respectiv întrerupsese comuniunea cu ereticii și nu facem nici împreună rugăciuni, nici Liturghii. 
Întrebare (0h 25m): Legat de subiectul de mai sus, un astfel de preot a argumentat că preoții părtași la erezie, nefiind încă condamnați sinodal, ar avea o vinovăție mai mică decât ereticii propriu-ziși. De aici au creat teoria că părtășia la erezie este o stare intermediară între ortodoxie și erezie. Cum este corect? Ce învață Sfinții Părinți despre comuniunea cu erezia?
Gheron Sava: Nu există nimic, nu există vreo poziție între erezie și ortodoxie. Ați auzit vreodată de la Sfinții Părinți că acesta ar fi mai puțin eretic sau mai mult decât ortodox? Există sau ortodox, sau eretic. Din acest motiv întrerupem comuniunea înainte de condamnarea sinodală, așa cum spune Canonul, cu episcopul care propovăduiește erezia. Dar se înțelege că nu doar cu episcopul, ci și cu toți cei care împreună se roagă cu episcopul. De aici se înțelege că nu se întrerupe comuniunea doar cu episcopii sau cu preoții, ci și cu toți care se roagă împreună cu episcopul eretic. Și am putea spune ca un canon general, că se întrerupe comuniunea cu cei care acceptă Sinodul din Creta. Se poate spune că s-ar putea elabora o teorie conform căreia există unii care ar accepta mai puțin Sinodul și alții care l-ar accepta într-o măsură mai mare?
Întrebare (0h 28m): Unii creștini implicați în lupta împotriva ecumenismului, nepomenitori deci, îndeamnă preoții caterisiți de eretici pentru întreruperea pomenirii să ceară să fie judecați în tribunale laice care să constate nevinovăția lor și apoi să ceară autorităților bisericești să facă dreptate preoților prigoniți. Oare Sfinții Mărturisitori au procedat în acest mod, vreodată în decursul istoriei? 
Gheron Sava: Nu există nicăieri vreun exemplu de acest fel la Sfinții Părinți. Niciodată n-au fost părinții mărturisitori sau mărturisitorii la tribunalele laice. Scopul nostru nu este să ni se facă dreptate. Scopul nostru este să ne mărturisim credința, să anunțăm poporul, să se ridice poporul împreună cu preoții pentru a elimina erezia. Scopul nostru nu este să ni se facă dreptate, să se recunoască că noi avem adevărul. Și aici avem ocazia să spunem că nu punem vreo presiune pe cineva, nici nu vrem numaidecât să ne urmeze. Noi spunem adevărul nostru de credință și încercăm ca, uniți, toți cei care suntem împotriva acestei erezii, s-o înfruntăm, în acest mod, unitar. Și dacă există vreo divergență între noi să o rezolvăm. Nu e nevoie să ne ciondănim între noi. Avem a ne lupta cu o erezie înfricoșătoare, și acum începem să ne luptăm între noi? E nevoie de dragoste și de adevăr, smerenie, pentru că inamicul este comun.
Întrebare (0h 32m): Ce dovezi concrete există că Sfântul Iustin Popovici a întrerupt pomenirea patriarhului ecumenic din vremea lui? Dacă aveți, am dori nu doar mărturii verbale, ci și mărturii scrise.
Gheron Sava: Există. Bineînțeles că există dovezi. Sfântul Iustin Popovici a întrerupt pomenirea înainte de a adormi și acest act a fost publicat de periodicul grecesc Ortodoxos Typos într-un număr din 1970 sau 1971. Acest periodic este un periodic din Grecia și este validă informația, deci, într-adevăr, Cuviosul Iustin Popovici a întrerupt pomenirea. Nu știu exact data, însă în 1970 sau 1971 a fost anunțată și atunci când a trecut la Domnul nu mai pomenea. Deci așa a trecut la Domnul. 
Întrebare (0h 34m): Unul dintre motivele importante pentru care preoții și credincioșii nu merg alături de noi pe calea opririi comuniunii cu ereticii ecumeniști, este că urmează modelul ierarhilor care, deși n-au semnat documentele din Creta, totuși păstrează comuniunea cu ierarhii eretici. Cum explicați această sminteală și cum s-ar putea ea înlătura?
Gheron Sava: Ortodoxia nu trebuie mărturisită doar prin cuvânt, trebuie mărturisită în faptă. Acești oameni, episcopi sau clerici, care spun că sunt împotriva ecumenismului, dar se închină la acești Bartolomeu sau Daniel sau la oricare alt patriarh, fac cel mai mare rău în Biserică. Vom încerca pentru această situație să aducem exemple din Sfinții Părinți. Exista un egumen în timpul Sfântului Teodor Studitul, când cu toții erau prigoniți, avem exemplul în scrisoarea Sfântului Teodor Studitul către egumenul Evstratie, pe care îl acuză, că deși mărturisește credința, nu era prigonit din mănăstirea lui. Și îl întreba în scrisoare: „Cum de tu rămâi în continuare în mănăstire și nu te izgonesc, de vreme ce pe noi ne prigonesc și ne-au mazilit pe toți? Asta înseamnă că tu ai o înțelegere cu ei, ești în comuniune cu dânșii.” Aici, cei mai mulți dintre părinți și surorile noastre sunt izgoniți pentru credința lor. Episcopii și ceilalți preoți care spun că sunt ortodocși, de ce nu sunt prigoniți? Credeți că dacă un episcop din România ar fi avut o gândire ortodoxă și ar fi întrerupt comuniunea cu Daniel, nu l-ar fi izgonit, nu l-ar fi prigonit? Bineînțeles că l-ar fi caterisit. Asta este mărturisirea. Prin ceea ce fac, acești oameni, pur și simplu păcălesc lumea. Și din păcate, avem de-aceștia și în Grecia, așa cum este Serafim de Pireu sau Ierotheos Vlachos, mitropolitul de Nafpaktos, care vine aici și ține cuvântări, care vine aici și vă spune să vă urmați episcopii, că sunt buni, cei care au acceptat Sinodul din Creta. În Grecia spunea că nu a fost char așa de bun Sinodul. Și-acum a început să spună și acolo că Sinodul e bun. Ăștia sunt episcopii și clericii care o scaldă în privința credinței. Dar greșesc și cei care îi urmează, pentru că îi urmează deoarece li se potrivește poziția lor. Pentru că spun: „Noi ne luptăm pentru credință și nici nu suntem prigoniți. Le-avem pe-amândouă. Scoateți voi șarpele din scorbură, cei care sunteți prigoniți.” 
Întrebare (0h 41m): Alt motiv pentru care preoții nu merg pe calea nepomenirii este acela că au găsit în scrierile unor Sfinți Părinți, ideea că și ereticii au Biserică. De aceea, ei zic că învățătura care afirmă că Biserica Ortodoxă acceptă existența istorică a altor biserici eterodoxe și confesiuni, este corectă. Cum explicați acest lucru?
Gheron Sava: Să ne arate unde există aceste texte, că ereticii sunt biserică. Nu există așa ceva. Pentru prima dată auzim așa ceva. Acesta este un mijloc de a acoperi comuniunea pe care o au cu ereticii. 
Întrebare (0h 43m): Un alt motiv pentru care preoți nu întrerup comuniunea cu ereticii este pretextul că preotul, fiind inferior episcopului – zic ei, nu are dreptul să-l judece, ci trebuie să facă ascultare necondiționată față de episcop. Vă rugăm să explicați care este atitudinea corectă în cazul ereziei ecumenismului. 
Gheron Sava: Acest lucru nu există în istoria Bisericii. Ceea ce spun aici este o blasfemie la adresa Sfinților Părinți. Vi-l închipuiți pe Sfântul Maxim Mărturisitorul să facă ascultare de episcopii eretici? Vi-l închipuiți pe Sfântul Grigorie Palama să facă ascultare de patriarhul Kalekass? Unde au văzut acest lucru? În probleme de dogmă nu există ascultare și Canonul este mai mult decât clar – Canonul 15 al Sinodului I-II al Sfântului Fotie, care spune că atunci când episcopul propovăduiește erezia, întrerupem comuniunea cu el pentru că nu mai este episcop, este minciuno-episcop, minciuno-învățător, lup, care este periculos și îl îndepărtăm. Despre ce ascultare vorbim aici? 
Știți, există unii oameni care sunt sinceri. Mai înainte, când eram încă în Sfântul Munte, m-au găsit niște părinți și am deschis subiectul despre întreruperea pomenirii, a comuniunii. Erau niște pustnici. Și unii spuneau că este bine, alții suneau că nu-i bine. Niciunii dintre aceștia n-au întrerupt pomenirea. Așa că unul din cunoscuții mei, și acesta un pustnic, a spus următorul lucru: „Părinților, fiți atenți! Noi nu ne putem ascunde de Dumnezeu. Ceea ce au făcut părinții este corect, au întrerupt pomenirea. Noi să nu încercăm să justificăm cele de nejustificat. Este mai de preferat să spunem că ne temem să o facem pentru că nu vrem să ne pierdem chiliile, decât să începem să păcălim și pe oameni, și pe Dumnezeu. Acesta este adevărul.” Și asta au spus-o oameni care nu au întrerupt comuniunea.
Întrebare (0h 47m): În școlile din România ecumenismul este prezentat ca o învățătură corectă și obligatorie pentru toți elevii și studenții. În această situație, ce ar trebui să facă părinții cu copiii lor, care sunt supuși la acțiune de îndoctrinare? Să-i oprească pe tineri să participe la orele de religie? Dar studenții de la facultățile de teologie ce să facă în această situație?
Gheron Sava: Să știți că drepturi nu au doar mahomedanii(musulmanii), avem și noi creștinii drepturi. Ar trebui să ne împotrivim, să înfruntăm acest lucru. Am ajuns în momentul tragic, într-o țară ortodoxă, am ajuns în situația de a scoate copiii ortodocși în afara școlii și rămân în școală cei de alte credințe. Unde sunt episcopii care ar trebui să impună guvernelor să se învețe în școli lecții de învățătură ortodoxă, învățătură mărturisitoare ortodoxă? Copiii noștri nu sunt turma lor? De fapt, ei sunt cei care greșesc. Din acest motiv, dumneavoastră, părinții, ar trebui să intrați în luptă pentru a da o mărturie comună împreună și să nu meargă copiii la aceste ore, la aceste lecții și să le spuneți că îi vom învăța noi ortodoxia la casele noastre. Cel mai bine ar fi, însă, ca în școli să se facă ore de adevărată credință ortodoxă. Iar mahomedanii sau cei de alte credințe, nu au decât să iasă afară la orele de ortodoxie. Noi trebuie să fim cei care trebuie să ieșim afară la orele de ortodoxie în țara noastră?
Întrebare (0h 51m): Având în vedere că între preoții nepomenitori există controverse în privința existenței sau neexistenței harului în B.O.R. (Biserica Ortodoxă Română), vă rugăm să explicați cum este corect să procedăm în următoarele situații: 
Suntem un grup de preoți nepomenitori care nu ne pronunțăm asupra prezenței sau absenței harului în B.O.R. și vine la noi un preot nepomenitor, dar care susține greșit teologic că harul e total absent din B.O.R. Atunci noi mai slujim în sobor cu acest preot?
Gheron Sava: Ar trebui ca această divergență care există să se rezolve. Nu ar trebui să ne despartă această divergență. Ar trebui să ne așezăm la masă și să ne explice acel preot, din ce cauză crede că nu mai există harul în B.O.R. Din păcate, problema o au nu cei care spun că există harul, ci cei care spun că nu există harul. Ei nu vor să se împărtășească cu noi. Asta nu ar trebui să ne despartă. Adevărul este unul. Ar trebui să stăm la masa discuțiilor și să rezolvăm această problemă. Noi avem deja pregătit de editare un studiu în care dovedim din procesele verbale ale Sinoadelor și din Sfinții Părinți.
Părintele Efrem: Noi acum, în limba română, din ce știm, avem traduse doar hotărârile Sinoadelor Ecumenice. Modurile în care s-a ajuns la aceste hotărâri nu sunt traduse în limba română. A spus părintele: procesele verbale conțin modul în care s-a ajuns la hotărâri, lucru care nu există tradus în limba română, repet. De-asta spune părintele că din procesele verbale se dovedește ceea ce spune părintele Sava acum.
Gheron Sava: Deci dovedim acolo că nu întrerupem pomenirea datorită faptului că și-au pierdut harul sau Tainele, ci pentru că propovăduiesc erezia. Există două feluri de eretici, însă una din părți este deja condamnată, iar cealaltă încă nu este judecată. Cu ereticii condamnați, care sunt și caterisiți de Biserică, oricum nu putem avea comuniune. Pentru că sunt deja condamnați. Canonul 15 vorbește despre ereticii care încă nu au fost judecați. Spune: înainte de judecata sinodală întrerupem comuniunea pentru că propovăduiesc în mod eretic. Adică înainte de condamnarea sinodală înseamnă că trebuie să se facă Sinod care să-i condamne. Până atunci noi nu avem comuniune cu ei. Și asta nu înseamnă că ei își pierd Tainele. Tainele nu ne interesează. Nu suntem nici Sinod care să stabilească cine are Taine și cine nu are. Ceea ce fac cei care spun că nu există Taine, fac din ei înșiși Sinod, (se situează – n. ed.) mai presus de Sinod. Pentru că Sinodul judecă pe eretic, adică este în fond un tribunal (Sinodul) care îl cheamă pe eretic, pe acuzat. Îi arăți erezia lui și dacă acela se îndreaptă, se pocăiește, toate bune. Dacă nu se îndreaptă, atunci îl caterisești. Dacă era caterisit, cum să-l mai caterisești tu încă o dată? Ereticul nu este caterisit în mod automat. Doar noi cunoaștem că cu cei care propovăduiesc erezia, nu avem comuniune pentru că ne îmbolnăvim în credință. Asta este problema. Și cunoaștem foarte bine că, cei care se duc și se împărtășesc, toți cei care acceptă Sinodul din Creta, ei se împărtășesc spre osânda lor. Nu le este spre mântuire, ci spre pierzanie. Cunoaștem faptul că atunci când ne împărtășim în mod nevrednic, nu primim harul. Cineva care se împărtășește și nu s-a spovedit, nu are pocăință, nu are credință dreaptă, deși se împărtășește cu Hristos, harul nu îl va primi. Asta este problema, nu dacă există Taina sau nu. Asta o stabilește un Sinod, nu noi. 
Întrebare (1h 00m): Dacă un mirean sau monah susține această eroare teologică – absența totală a harului înainte de judecata sinodală, noi îl împărtășim sau nu?
Gheron Sava: Acesta își provoacă probleme luiși. Adevărul este că cei care nu acceptă faptul că mai există Taine, de fapt blasfemiază pe Duhul Sfânt, pentru că ei susțin că în potir este pâine și vin, nu Trupul și Sângele Domnului și schimbă învățătura despre Biserică, eclesiologia ortodoxiei. Dacă acceptăm că au dreptate, lucru care nu există, însă dacă noi acceptăm, cum am spus, că este adevărat ce susțin ei, atunci, ce trebuie să facem? Conform spuselor lor, nu există ierarhie. Nu există preoți, nici episcopi. Așa încât ar trebui să încercăm să găsim posibilitatea de a hirotoni alți episcopi, alți preoți, pentru că de fapt, după mintea lor nu mai există nici Biserica, lucru pe care Sfinții Părinți nu l-au făcut. Atunci când intra erezia în Biserică, Sfinții încercau să scoată erezia din Biserică, nu să provoace altă biserică. Ceea ce spun aceștia, este de fapt că noi ar trebui să facem o altă biserică, să creăm altă biserică, de vreme ce noi nu avem episcopi, nu există nimic. Asta au făcut și vechii calendariști. Și-au făcut propriile lor sinoade. Acești oameni ne îndreaptă către o altă biserică. Nu a existat niciun sfânt care să susțină acest lucru. Toți s-au luptat din Biserică, din interiorul Bisericii, pentru că atunci când un trup are o boală într-însul, atunci când are o problemă mâna, de exemplu, nu tai dintr-o dată mâna, încerc s-o vindec. Dacă nu pot, atunci voi tăia doar mâna, nu tai capul. Asta încearcă ei să ne facă. Așa încât ar trebui să-și înțeleagă greșeala, pentru că după credința lor, sunt ortodocși, dar ceea ce susțin nu este ortodox și ar trebui să înțeleagă că este greșit. 
Întrebare (1h 04m): Dacă un preot, la început s-a îngrădit de erezie, dar apoi a slujit Liturghia cu un episcop semnatar al documentelor din Creta, ce relație putem avea cu un asemenea preot?
Gheron Sava: Acești oameni nu sunt sinceri, nu sunt clari: sau întrerup comuniunea, sau au comuniune cu ereticii. Cu acești oameni nu putem avea comuniune. 
Întrebare (1h 05m): Știm că PS Artemie din Kosovo a hirotonit necanonic episcopi și a hirotonit preoți în eparhii străine, fără acordul nimănui. În cazul în care ar hirotoni ca preot un candidat român și l-ar trimite în țară, ar fi validă această hirotonie?
Gheron Sava: Noi l-am vizitat pe episcopul Artemie, pentru că ne-a făcut chemare, mai înainte cu aproximativ două luni. Și însuși horepiscopul Maxim, care a fost hirotonit de el, ne-a deschis problema despre hirotonii și a încercat să se justifice în fața noastră, pentru că a încercat să spună că noi ne-am dus acolo pentru a-l judeca. Ne-a spus așadar că ceea ce s-a făcut, s-a făcut întrucât erau în vreme de prigoană. Din acest motiv a hirotonit singur episcopi, episcopul Artemie. Și noi i-am răspuns în felul următor: acest lucru este necanonic, așa precum necanonică este și trimiterea de preoți în eparhie străină. Însă datorită faptului că există niște împrejurări speciale în Serbia, noi nu suntem cei care îl vom judeca sau îl vom condamna pe episcopul Artemie – asta ar trebui s-o hotărască un Sinod. Însă la nivel personal, întrucât ne-a cerut părerea personală, i-am zis că dacă eu aș fi fost episcop într-un Sinod ortodox, eu personal l-aș fi justificat pe episcopul Artemie, pentru că mărturisește credința ortodoxă și aș fi validat hirotoniile pe care le-ar fi făcut întru episcop sau preot. Dar asta ar trebui să o facă un Sinod, nu eu. Nu este treaba mea. Eu pot să am părerea mea personală, care ar trebui să fie în conformitate cu Sfinții Părinți. Nu pot să hotărăsc eu în probleme de Taine sau despre hirotonii dacă sunt valide sau invalide, numai un Sinod o poate face. Nu putem s-o facem noi.
Întrebare (1h 10m): În actuala situație bisericească, noi preoții îngrădiți de erezie, de unde mai obținem Sfântul și Marele Mir?
Gheron Sava: De unde puteți, luați Sfântul și Marele Mir. Sfântul și Marele Mir nu este spurcat de erezia celor care au căzut în ea. Nu a pierdut harul. Haideți să vă dau un exemplu: în Joia Mare, preoții păstrează Sfânta Împărtășanie în Sfântul Chivot, vorbim de Sfintele uscate, pentru a putea împărtăși pe bolnavi în timpul anului, atunci când nu liturghisesc. Să presupunem acum, că după o lună, pe un preot dintre cei care păstrează Sfintele Taine în Sfântul Chivot, îl cheamă un consistoriu datorită căderii lui în erezie și îl caterisesc. Harul din Sfintele Taine care se păstrează în Sfântul Chivot va pleca pentru că a fost caterisit cel care le-a săvârșit atunci? Bineînțeles că nu. Acela a fost caterisit. Tainele pe care le-a săvârșit, fie că era Aghiasmă doar, fie că era Sfânta Împărtășanie, fie că era Sfântul și Marele Mir, sunt valide. Pentru că atunci când au fost săvârșite, Taina, preoția, era validă. Așa încât Sfântul și Marele Mir puteți să-l luați de oriunde puteți să-l luați. 
Întrebare (1h 13m): Ce trebuie să facă un preot nepomenitor cu fiul său duhovnicesc care a fost dezlegat anterior la Sfânta Împărtășanie, dacă acesta, deși a fost sfătuit repetat, continuă să meargă la slujbe la ecumeniști? Ar trebui oprit temporar de la Sfânta Împărtășanie pentru acest lucru?
Gheron Sava: Aici ar trebui să aibă loc o informare. Fiecare duhovnic ar trebui să-și asume responsabilitatea, ar trebui să-și informeze fii duhovnicești că suntem într-o perioadă de erezie și să le spună: „Așa precum eu am întrerupt pomenirea, comuniunea, dacă vreți să mă urmați, va trebui ca și voi să întrerupeți comuniunea.” La unii oameni putem să aplicăm o oarecare iconomie, la nivel personal însă, dacă nu pot să înțeleagă, numai dacă putem să-i câștigăm, să-i atragem. Acest lucru nu este canon, este iconomie. O să vă dau un exemplu ca să înțelegeți care e modul. În Grecia, părintele Paisios Papadopoulos, care a întrerupt comuniunea, pe mulți dintre cei care mergeau la alte biserici îi accepta. Le spunea însă: „Fiilor, va trebui să întrerupeți comuniunea, nu vă pot primi la nesfârșit în felul ăsta.” Unul dintre ei a întrerupt comuniunea după trei luni, altul a întrerupt comuniunea abia după șase luni, mi-a spus-o chiar el însuși. Corect ar fi, spune Canonul, să nu-i acceptăm. Însă atunci când observăm că există o bună-dispoziție de la acești oameni, însă nu au înțeles încă, să facem un pic de răbdare cu ei, pentru a înțelege ca la un moment dat să ia singuri această decizie. Această iconomie nu se va face cu ei la nesfârșit. Asta rămâne la înțelegerea duhovnicului, la judecata duhovnicului, pentru a câștiga oamenii. 
Întrebare (1h 17m): Dacă între doi soți căsătoriți canonic apar divergențe, unul mergând la ortodocși și altul la ecumeniști, și cel înșelat nu renunță la poziția lui, ba îl și prigonește pe soțul mărturisitor, acesta este un motiv ca cei doi să divorțeze?
Gheron Sava: Noi vom încerca să ne păstrăm credința. Mântuitorul a spus că vrăjmașii omului vor fi casnicii lui. Bineînțeles, corect ar fi să nu se ajungă la despărțire, la divorț și să încercăm să-l câștigăm pe cel care merge și la ecumeniști și să nu uităm că Sfântul Apostol Pavel spunea către bărbatul și către soția care deveneau creștini, să facă răbdare pentru că ar fi putut să îl câștige pe bărbatul sau pe soția lui. Așa încât noi ne păstrăm credința, întrerupem comuniunea și ducem lupta chiar și în sânul familiei noastre, prin rugăciune, prin post, uneori în cuvânt, astfel încât să-i aducem de partea noastră. Să nu ne lipim de extreme. 
Întrebare (1h 19m): Cum trebuie să procedeze un duhovnic nepomenitor cu un creștin laic care propovăduiește public interpretări teologice greșite despre părtășia la erezie? Trebuie să-l oprească de la Sfânta Împărtășanie dacă el nu renunță la ele?
Gheron Sava: Ar trebui ca cu acest om să aibă loc o discuție, după cum spune Sfântul Apostol Pavel: după prima și a doua mustrare. După a treia mustrare trebuie deja să îl întrerupă. Dacă se încăpățânează în învățătura lui greșită, trebuie să întrerupem comuniunea cu el. Nu spunem că nu ar trebui să fim deschiși către el dacă vrea să revină.
Întrebare (1h 21m): Există creștinii ortodocși care lucrează pentru patroni eretici sau păgâni și au comuniune în lucruri nebisericești cu ei. Este acesta este un păcat care trebuie canonisit la spovedanie? 
Gheron Sava: Dacă-l citiți pe Sfântul Maxim Mărturisitorul, în Capetele dogmatice și în Capetele pentru dragoste, veți vedea că modul în care înfrunta încă și pe cei care erau eretici, era cu totul și cu totul altfel decât o facem noi. Dacă cineva care citește, nu ar fi cunoscut că ceea ce citește este scris de Sfântul Maxim Mărturisitorul, ar fi spus că este eretic. Noi nu ne îmbolnăvim din credința lui, nu ne ducem să facem împreună rugăciuni cu acela, nu avem comuniune bisericească cu el, sau de credință, ci este și el un om, de o ființă cu noi, este zidirea lui Dumnezeu și noi nu trebuie să-l vedem doar ca pe cineva de altă credință, ci ar trebui chiar să ne rugăm pentru el, să-l întoarcem la Adevăr. Nu ne vătămăm de la credința lui și nici măcar nu ar trebui să ne spovedim pentru acest lucru. 
Întrebare (1h 24m): Unde găsim scris că simpla propovăduire publică a unei erezii, nu determină automat caterisirea episcopului sau preotului vinovat de acea erezie? Teoria aceasta este de origine papistașă?
Gheron Sava: Teoria căderii automate din har a preotului este dogmatizată de Conciliul II Vatican, însă teoria este mult mai veche la papistași. Această teorie, de fapt anulează sinodalitatea Bisericii, modul sinodal de funcționare, de liturghisire a Bisericii. Sunt eretici pentru că, în afară de faptul că anulează sinodalitatea Bisericii noastre, validează și primatul papal. Papa ce spune? El spune că: eu am 100% preoția, cardinalii o au undeva pe la 70%, preoții pe la 50%, diaconii undeva la 30% și laicii sunt de aruncat. Asta este de fapt: papa îi hirotonește pe episcopi, îi caterisește. De fapt, ce face papa? Se duce un cardinal într-o zi la papa și îi spune: „Cutare cardinal te-a înjurat.” Și spune papa: „Așa a făcut? Îl caterisesc.” Din acel moment acel cardinal este caterisit. Pentru că a spus ceva, acela s-a și caterisit. Asta este căderea automată din har. Care va să zică, noi ar fi trebuit să fi pierdut harul cu mulți ani înainte. Eu aș vrea să-i întreb ceva pe cei care susțin că s-a pierdut harul de la cei care pomenesc, ca să înțelegeți cât de greșită gândire au. Ei susțin că după Sinodul din Creta, cei care pomenesc au pierdut harul, nu mai au preoție. Există însă unii preoți care au întrerupt pomenirea după șase luni. Să ne spună: aceștia au preoția sau n-o mai au? Săvârșesc Tainele sau nu se mai săvârșesc? Să ne răspundă. Ce este Sfântul Duh? Vine și pleacă?
Întrebare (1h 28m): Cum ar trebui comunitatea de creștini care s-au îngrădit de erezie să-i abordeze pe preoții care sunt în comuniune cu ierarhii B.O.R. pentru a le vorbi despre situația din Biserică și Pseudo-Sinodul din Creta? 
Gheron Sava: Ar trebui să ajungem la maturitatea, dar în același timp și cunoștințele necesare, să vorbim cu ei și să le spunem ce s-a întâmplat. Noi bine facem că întrerupem comuniunea bisericească și nu trebuie să mergem în lăcașurile lor, dar asta nu înseamnă că va trebui să întrerupem și discuțiile. Ceea ce se impune în luptă în acest moment, este ca poporul să fie informat. Poporul nu cunoaște, nu știe. Trebuie să știe, să cunoască, să audă ce s-a întâmplat, să înțeleagă trădarea de credință care s-a întâmplat, pentru a putea înfrunta erezia în mod comun, împreună, nu în mod singular. Aici este nevoie de luptă și de efort. Părintele Elefterie, la un moment dat, cu ceva timp înainte, susținea ceva foarte corect. Ar fi trebuit ca atât preoții, cât și monahii, dar chiar și laicii, ar fi trebuit să mergem din poartă în poartă la frații noștri și să le aducem la cunoștință ce s-a întâmplat. Dacă într-o regiune ar fi apărut o epidemie, o boală molipsitoare, n-ar fi trebuit să-i anunțăm pe frații noștri că există un pericol și că trebuie să se păzească? Noi toți ar trebui să ne însușim această luptă și nu numai câțiva preoți să întrerupă comuniunea și să ducă în mod singular lupta. Așa încât este permis, trebuie să li se vorbească și preoților, ca să-i anunțăm și pe ei ce s-a întâmplat, pentru că nici ei înșiși încă nu știu ce li se întâmplă. 
Întrebare (1h 33m): În Epistola către Tit a Sfântului Apostol Pavel, zice: „Pe omul eretic după întâia și a doua mustrare îndepărtează-l, știind că unul ca acesta s-a înstrăinat și rătăcește în păcat, osândit de sine însuși.” La care eretic s-a referit: a) la cel deja osândit de un Sinod ortodox; b) la cel neosândit încă de un Sinod sau c) în general, la toți ereticii? 
Gheron Sava: S-a referit în general la orice fel de eretic. Face referire la ereticii care încă nu au fost condamnați, dar și la un eretic care a fost deja condamnat, la, să zicem, un papistaș. Atunci când vine la mine să avem un dialog, eu n-o să fac dialog cu el. Îi voi ține o mustrare. Îi voi face o mustrare, a doua mustrare și după aceea nu-i mai vorbesc. Asta înseamnă.
Întrebare (1h:34m): Dacă un preot ortodox mărturisește public împotriva ereziei ecumeniste, dar nu întrerupe comuniunea cu episcopul său eretic, în ce stare se află el? Este ortodox sau eretic? Dar un episcop care procedează la fel?
Gheron Sava: Acești oameni care spun că sunt ortodocși, dar au comuniune cu ereticii, ce sunt? Sunt eretici. Nu există o situație de mijloc. O să vă spunem pe scurt o istorioară foarte interesantă din Limonar. Limonarul e tot din scrierile Sfinților Părinți. E ca un fel de Pateric mai pe scurt. În vremea în care se propovăduia monofiztismul, în Ierusalim exista un bătrân virtuos, care însă era foarte simplu. Și se ducea și se împărtășea, când la ortodocși, când la monofiziți. El însă era ortodox. La monofiziți se ducea din simplitate. Cu patru zile înainte de a-l chema Dumnezeu la el, să-l ia, i-a trimis un înger și i-a zis îngerul: „M-a trimis Dumnezeu să te anunț că peste patru zile îți va lua sufletul. După patru zile, când voi veni, vreau să-mi spui cu cine te împărtășești, cu cine ai părtășie: cu ierusalimitenii sau cu egiptenii?” Adică cu ortodocșii sau cu ereticii, se înțelege. Bătrânul, pentru că era și virtuos și nu se încredea doar în ideile lui, s-a dus să se sfătuiască și cu un alt bătrân, care de asemenea, era un bătrân cu viață sfântă, un cuvios. I-a explicat ce i s-a întâmplat. Bătrânul s-a speriat (celălalt) și îi spune: „Ai părtășie că te împărtășești cu Biserica Dreptslăvitoare a Răsăritului!”, cu ortodocșii deci. Așa a și făcut. Atunci când a venit îngerul și l-a întrebat: „Cu cine ai părtășie? ”, i-a spus: „Sunt în comuniune cu ortodocșii!” Îngerul i-a spus: „Bine.” Și i-a luat sufletul. Din acest exemplu, noi ce putem înțelege? Omul era ortodox. Dacă ar fi spus: „Mă duc și mă împărtășesc cu monofiziții!”, de exemplu, Dumnezeu nu l-ar fi dus în rai. Nu i-ar fi spus: „Bine, chiar dacă te duci, nu contează unde te duci să te împărtășești de vreme ce ai o gândire ortodoxă.” De vreme ce Dumnezeu ne spune: „cel ce Mă va mărturisi înaintea oamenilor”, El vrea mărturia noastră nu doar în cuvânt, ci și în faptă. Pot să spun eu că sunt anti-ecumenist, sunt ortodox, și să pomenesc pe Bartolomeu? Nu se poate așa ceva, pentru că credința mea se confundă cu a celui pe care îl pomenesc, așa încât nu există acest caz. Oricât spun ei că sunt ortodocși, însă stau în comuniune cu cei care acceptă sinodul din Creta, păcălesc și pe oameni și pe Dumnezeu sau încearcă să păcălească și pe oameni și pe Dumnezeu. 
Întrebare (1h 40m): Poate fi primit de creștinii îngrădiți de erezie, vreun preot pomenitor, cu icoana, de Nașterea Domnului?
Gheron Sava: Acesta este un prilej să ne mărturisim credința noastră. Eu personal aș fi făcut următorul lucru: când ar fi venit cu icoana, i-aș fi spus: „Eu icoanei Mântuitorului Hristos mă închin, dar de la tine Aghiasmă nu accept, sfințenie nu accept, pentru că nu avem aceeași credință. Și dacă vreți să stăm de vorbă, stăm.” Pentru că dacă nu ne închinăm icoanei, pot să spună că suntem eretici și nu acceptăm icoana. Așa încât va trebui să fim atenți. Este o capcană. Icoanei ne închinăm, de la ei nu acceptăm nici sfințenie, nu avem nici aceeași credință. 
Întrebare (1h 42m): Dacă moare un creștin îngrădit de erezie, trebuie îngropat cu preot pomenitor sau nepomenitor?
Gheron Sava: În mod firesc (canonic – n. ed.) ar trebui să fie înmormântat cu un preot care s-a îngrădit de erezie, de vreme ce și el s-a îngrădit de erezie. Dar dacă nu există această posibilitate, ce va trebui să facem? Ce putem face? Putem să-i spunem unui preot îngrădit de erezie să-i citească tot ce trebuie citit de la distanță, iar noi să-l îngropăm unde putem, în cimitir. Problema nu este cine îl va înmormânta sau cine îi va citi. Importanță are faptul că omul a fost îngrădit de erezie, a murit în stare de ortodox. Acum, dacă îl vor înmormânta, dacă îl vor arunca în mare, el este deja judecat. 
Părintele Efrem: Aici aș putea să vă aduc și eu aminte, unii poate că deja știți, poate că ați citit Patericul, cazul ucenicului care s-a dus în Alexandria Egiptului să-și vândă lucrul de mână și a văzut acolo înmormântarea mai-marelui cetății, cum ar fi primarul zilelor noastre. Și a fost o înmormântare cu fast, care l-a impresionat pe ucenic. Și când s-a întors acasă, l-a găsit pe bătrânul lui mâncat de leu, bătrân care trăise cu viață sfântă. Și se întreba el pe sine: „Cum de poate îngădui Dumnezeu așa o nedreptate?” – adică acela care a trăit în păcate să aibă așa o înmormântare, iar acesta care a trăit în viață de sfințenie, să-l mănânce leul. Și Dumnezeu n-a vrut să-l lase în această îndoială a inimii lui și i-a trimis un înger care i-a spus că acel mai-mare al cetății, acel primar, să zicem, poate că o fi făcut și el la viața lui ceva bun. Pentru că acel bine l-a făcut înaintea oamenilor, înaintea oamenilor i-a plătit și Dumnezeu. Deci, spunea îngerul, Dumnezeu nu-i mai datorează nimic aceluia. Iar bătrânului, care a făcut poate vreun păcat, ca orice om, întrucât nimic spurcat nu ajunge în Împărăția Cerurilor, i-a dat Dumnezeu acest mod de a trece dincolo, această moarte, năpraznică o numim noi – să te mănânce un animal, o fiară, pentru a intra în Împărăția Cerurilor. Iată, avem chiar un fel tragic de a muri și totuși a ajuns în Împărăția Cerurilor. Deci nu contează cum mori, cum ești înmormântat, contează în final cum ai trăit. Asta are importanță.
Gheron Sava (1h 46m): Am găsit răspunsul la cea cu Sfântul Iustin Popovici. În 15 iulie 1971 a scris periodicul Ortodoxos Typos că Sfântul Iustin Popovici a înterupt comuniunea bisericească cu Sinodul ecumenist al Patriarhiei Serbiei.
Întrebare (1h 47m): Ce fel de comuniune are părintele Theodor Zisis, care nu mai pomenește pe eretici, cu Metalinos, cu părintele Matei Vulcănescu și alții ca ei, care deși sunt anti-ecumeniști, totuși își pomenesc ierarhii lor eretici?
Gheron Sava: Acesta a fost motivul pentru care nu am mai acceptat să facem împreună sinaxa de la Oreokastro din Tesalonic în 4 aprilie 2017. Deci acesta a fost motivul pentru care nu am mai acceptat să fim împreună cu părintele Theodor Zisis, n-am căzut de acord la acea sinaxă. Noi îl iubim pe părintele Theodor și vrem să păstrăm relația, dar nu am putut să facem o sinaxă împreună, în care ar fi spus că există și oameni care acceptă Sinodul, însă sunt ortodocși. Aș fi putut să spun și eu că nu întrerup comuniunea, păstrez poziția mea în mănăstire, am scaunul meu, am cinstea dată de alții în mănăstire și în același timp sunt și ortodox. Nu există acest lucru. Una este să aplicăm o iconomie, așa cum am spus și mai înainte, și alta este să ni se spună că sunt ortodocși. Și asta se întâmplă și cu părintele Matei Vulcănescu, care printre altele, îmi este un prieten foarte drag. Dar am fost informat în ultimul timp, că a scris pe internet că mitropolitul Pireului, Serafim, nu îl pomenește pe Bartolomeu. Și asta este minciună, ca să-și justifice faptul că el îl pomenește pe Serafim. Mitropolitul Serafim are comuniune canonică cu patriarhul Bartolomeu, are comuniune canonică cu Sinodul Bisericii Greciei și acceptă Sinodul din Creta. Părintele Matei Vulcănescu pomenește un episcop care acceptă Sinodul din Creta și spune minciuni, cum că episcopul lui nu pomenește. Aceste minciuni însă nu prind la oameni. 
Întrebare (1h 51m): Poate merge cineva la slujbele pomenitorilor până la Evanghelia Utreniei, cum sfătuiesc unii preoți nepomenitori? 
Gheron Sava: Nu există un astfel de lucru. Să se ducă și la papistași atunci, numai la vecernie. 
Întrebare (1h 53m): Ar fi necesară o explicație a termenului din limba greacă „koinōnía”, folosit în Canonul 15?
Părintele Efrem: Da. Aici cred că o să răspund eu, pentru că e vorba de traducerea termenului grec „koinōnía” în Canonul care se află în Pidalion. În Pidalion este de cele mai multe ori tradus prin cuvântul împărtășire. Dar pe noi ne duce cu gândul la Împărtășanie și ni se distorsionează cumva înțelesul Canonului. De fapt, era vorba de părtășie sau comuniune. Pentru că de aici au ajuns unii preoți să spună că eu pot să întrerup pomenirea, dar nu întrerup și comuniunea. Ori tocmai Canonul spune că comuniunea este cea pe care urmărim noi s-o întrerupem. Deci întrerupem comuniunea. Comuniunea se întrerupe de către preot prin întreruperea pomenirii ereticului, iar de către mirean prin neparticiparea la slujbele preoților care pomenesc. Acesta este înțelesul corect al Canonului 15. Iar acolo unde este tradus termenul „koinōnía” cu împărtășire, trebuie să înțelegem sau să-l schimbăm fie cu părtășie, fie cu comuniune. Acesta este înțelesul corect al termenului „koinōnía”, nu pomenire, nici împărtășire. 
Întrebare (1h 54m): Cei hirotoniți după Sinodul din Creta (iunie 2016) au har? Dacă vor trece de partea celor care au întrerupt pomenirea episcopilor semnatari la Sinod, cum ar trebui primiți? Dar cei hirotoniți înainte de Creta?
Gheron Sava: Datorită faptului că Sfintele Taine sunt valide, iar hirotoniile sunt valide și ele, modul acceptării acestora este o problemă sinodală. O să luăm exemplu din procesele verbale ale Sinodului al III-lea Ecumenic. Hirotoniile care au fost săvârșite de Nestorie, înainte de a fi caterisit, au fost acceptate ca și cum ar fi fost canonice. Iar pe cei pe care i-a hirotonit, însă nu mai acceptau erezia lui Nestorie, nu i-au rehirotonit, i-au acceptat in Biserică așa cum erau, iar pe cei care au acceptat erezia lui Nestorie, i-au caterisit. Ca să caterisești un preot trebuie să aibă preoție. Ca să nu-l caterisești și să-l accepți, accepți faptul că are preoție. Astfel s-a întâmplat în toate Sinoadele Ecumenice. Așadar, dacă cineva (un preot) întrerupe comuniunea după Sinodul din Creta, îl acceptăm ca și canonic. La fel și cu laicii. Atunci când un laic întrerupe comuniunea, chiar după un an, o să-l mirungem? Nu, îl vom accepta așa cum este. Problema Mirungerii, sau a repetării altei Sfinte Taine, doar un Sinod ortodox o va stabili, adică cum vor fi primiți ecumeniștii care se intorc la ortodoxie.
Întrebare (1h 58m): Cei ce au avut la Botez nași eretici, fie la Botez, fie la Cununie, au avut Sfinte Taine valide?
Gheron Sava: Sfânta Taină este validă. Atunci când un eretic participă la Sfânta Liturghie Ortodoxă și se împărtșește, Sfânta Taină se săvârșește, este validă întrucât a fost săvârșită de un preot ortodox. Însă dacă acest preot cunoaște faptul că cel care s-a împărtășit este eretic, dar totuși îl împărtășește, Canoanele spun că va trebui ulterior să-l boteze. Dacă nu respectă Canoanele, preotul trebuie să fie condamnat. Același lucru se întâmplă și la un botez. Copilul va fi botezat canonic, dar preotul își poate pierde mântuirea, la fel ar trebui să fie condamnat. La fel, și părinții copilului sunt vinovați. Ereticul nu trebuie introdus în cadrul unei Sfinte Taine.
Întrebare (2h 03m): Dacă sunt mai mulți nași la o cununie, sau la un botez, se înrudesc între ei?
Gheron Sava: Nu. Acest lucru nu se întâmplă. Ar trebui să fie doar un singur naș. Alte practici, cu mai multe perechi de nași, sunt străine de Biserică.
Întrebare (2h 05m): Ereticul primit doar prin Mirungere la Ortodoxie și apoi cununat ortodox, ar trebui să fie botezat canonic și apoi recununat?
Gheron Sava: Trebuie să fie botezat. Sunt unii eretici pe care Biserica noastră îi primește doar prin Mirungere, însă Sfântul Nicodim Aghioritul spune, mai ales despre papistași, că nu este valabil acest lucru, ereticilor trebuind să li se facă Botezul canonic și apoi să fie remirunși. Apoi, cununiile mixte nu sunt valide, așadar trebuie refăcută și Cununia.
Întrebare (2h 06m): Stiliștii ar trebui să fie primiți prin Botez, sau nu?
Gheron Sava: Bineînțeles că nu.
Întrebare (2h 07m): Dacă un creștin-ortodox pleacă la eretici, iar revenind la Ortodoxie primește remirungerea, aceasta îi dă voie să se și împărtășească chiar dacă are păcate opritoare de la Sfânta Împărtășanie?
Gheron Sava: Dacă are păcate trebuie să le spovedească și să se pregătească canonic pentru Sfânta Împărtășanie. Doar Botezul este cel care șterge păcatele. Acest lucru nu este valabil pentru remirungere.
Întrebare (2h 09m): Sfântul și Marele Mir se poate înmulți cu untdelemn de măsline?
Gheron Sava: Da, să știți că se mai face acest lucru.
Întrebare (2h 09m): Dacă ne întâlnim cu preoți pomenitori, putem să luăm blagoslovenie de la ei? Sau să-i salutăm doar cu bună-ziua?
Gheron Sava: Binecuvântare nu mai putem lua. Putem să spunem doar bună-ziua. Sfântul Apostol spune că ereticilor nu trebuie nici să le dăm binețe, deoarece dacă le spunem „Bucură-te” (salut biblic), adică le transmitem să aibă bucurie, înseamnă că datorită faptului că avem comuniune în Hristos și suntem pe drumul spre mântuire, ca ortodocși, trebuie să ne bucurăm. Aceasta nu o putem spune și ereticului, pentru că ar fi ca și cum am mărturisi că și el se află pe drumul cel bun spre mântuire. Și atunci cum să-i spui „Bucură-te”, dacă el merge spre pierzare? Și așa vom avea și noi partea noastră de vină pentru că nu-i spunem adevărul. 
Întrebare (2h 12m): Dacă ne moare cineva, ce facem? Despărțiți de Biserică, care este condusă de pomenitori, ne lasă să-i îngropăm singuri?
Gheron Sava: Cel care a scris întrebarea, nu a înțeles încă ce se întâmplă. Noi nu ieșim în afara Bisericii. În afara Bisericii ies cei care acceptă Sinodul din Creta. Ei (ecumeniștii) păstrează biserica zidită, zidurile, iar noi păstrăm Biserica nezidită, pe Mântuitorul Hristos. Noi, suntem Biserica, cei care păstrăm adevărul de credință. Așadar, problema este pusă greșit. Dacă nu ne vor da voie să înmormântăm morții noștri în cimitirele pe care ei le dețin, o să găsim un alt loc de îngropare. Dacă o să ne ia lăcașurile, vom găsi altele. Nu o să depindem de ei, de vreme ce nu avem comuniune cu ei.
Noi nu am înțeles încă, că am intrat într-o altă perioadă a Bisericii. Noi, acest lucru am vrea să-l facem pe popor să înțeleagă. Am intrat într-o perioadă de prigoană. Este o perioadă de erezie în Biserică. Numai în acest fel putem să înfruntăm corect situațiile și să înțelegem cât de important este să nu avem comuniune cu erezia.
Întrebare (2h 17m): După actul restabilirii comuniunii, ROCOR-ul s-a rupt în două: aripa mitropolitului Lavru, care ține comuniunea cu Moscova, și aripa mitropolitului Vitalie, care este anti-ecumenistă. Ramura mitropolitului Vitalie a ROCOR are un protoierat canonic în România. De ce să nu cerem ROCOR-ului să ne hirotonească un episcop ortodox?
Gheron Sava: Problema noastră nu este aceea că nu avem episcopi ortodocși, problema este că nu avem creștini ortodocși care să înțeleagă ce se întâmplă. Canonul este mai mult decât clar. Nu spune că întrerupem comuniunea cu un episcop și începem comuniunea cu alt episcop. Când episcopul nostru cade în erezie, nu-l mai pomenim. Nu ne ducem să căutăm alt episcop. Încercăm să provocăm un Sinod care să-l condamne pe episcopul jurisdicției noastre, fie să-l întoarcă la Ortodoxie, fie să-l înlocuiască cu un episcop ortodox. Aceasta încercăm și noi. Ne luptăm din interiorul Bisericii, nu ieșim în afara ei. Așa cum se pune problema în această întrebare, ne îndeamnă să ne creăm un alt sinod. Nu vom face alt sinod, nu facem altă biserică, nu provocăm schismă. Luptăm din interiorul Bisericii. Acest lucru înseamnă întreruperea pomenirii, a comuniunii. Și aceasta trebuie să o clarificăm, pentru că suntem acuzați că provocăm schismă. Dacă am căuta să ne facem alți episcopi, într-adevăr, am provoca schismă. Poporul simplu, chiar și unii preoți, încă nu înțeleg problemele legate de eclesiologie. Din această cauză unii cred că ar trebui să ne facem alți episcopi. Biserica lui Hristos, Biserica noastră, în acest moment are o boală, care se numește erezie. Această boală încearcă să ne omoare pe noi, cei ortodocși. Noi trebuie să ne nevoim să scoatem boala în afara Bisericii. Aceasta este lupta pe care o facem. Lupta între boala și sănătatea trupului.
Întrebare (2h 22m): Ce înseamnă lupta din interiorul Bisericii? A rămâne în biserici, adică în lăcașuri având comuniune cu cei care acceptă Sinodul și să propovăduim că suntem ortodocși…
Gheron Sava: Nu aceasta am vrut să spun, devreme ce am spus că întrerupem comuniunea. Lupta din interiorul Bisericii înseamnă că nu ne creăm noi sinodul nostru, nu mergem să hirotonim alți episcopi. Problema nu sunt doar episcopii, problema este și poporul. Dintotdeauna au fost episcopi care erau eretici, Nestorie, Vekkos, Kalekas… Cu toate acestea poporul a provocat posibilitatea de a se convoca Sinod pentru a îi respinge pe aceștia. Acest lucru astăzi nu se mai întâmplă din cauză că și poporul, și chiar și monahismul, doarme.
Întrebare (2h 26m): Dacă Sfinții Părinți au hotărât la Sinodul I Ecumenic calendarul iulian pentru întreaga Biserică Ortodoxă și toate celelalte Sinoade Ecumenice au recunoscut această hotărâre, noi de ce ne luăm după un calendar impus de ereticii ecumeniști?
Gheron Sava: Acest calendar nou este cunoscut că a fost impus de către masoni, unul dintre ei fiind patriarhul Meletie Metaxakis. La un moment dat, într-adevăr ar trebui schimbat. Dar în acest moment este vremea să vedem ce se va întâmpla cu întreruperea comuniunii cu erezia. Poporul să înțeleagă ce este ecumenismul și apoi va veni timpul să schimbăm și calendarul. 
Întrebare (2h 28m): Dacă ereticii nu sunt în Biserică întrucât nu au credință ortodoxă, cum de este posibil să se spună că au Taine și har până la condamnarea lor nominală de către un Sinod ortodox?
Gheron Sava: Să nu încurcăm harul cu Tainele. Câți se împărtășesc, se împărtășesc de har? NU. Numai cei care se împărtășesc în mod vrednic. Cu toții însă se împărtășesc cu Hristos. Cei care vor fi vrednici se luminează, cei care sunt păcătoși se întunecă. Una este Taina și altceva este harul. Până se vor lămuri lucrurile de către un Sinod nu putem vorbi despre Taine. Vorbim despre îmbolnăvirea credinței și pentru aceasta oprim pomenirea.
Întrebare (2h 30m): Sunt o persoană care m-am îngrădit de erezie, dar soțul meu nu are aceeași poziție. Pot duce copiii și pe bunica acolo unde se pomenesc ierarhii B.O.R.? Neînțelegând ei situația din Biserică, pot primi Sfânta Împărtășanie de la preoții pomenitori?
Gheron Sava: De vreme ce noi am înterupt comuniunea, înseamnă că noi înțelegem ce facem, că acest lucru este corect, că în acest fel ne păzim de boala care a intrat în credința noastră, iar această înțelegere trebuie să o mărturisim și celorlalți oameni. Așadar, cum îmi voi lua eu copiii și bunica să mă duc să-i împărtășesc într-un astfel de lăcaș? Este ca și cum aș accepta că și ei fac bine. Dacă vrea bunica să ia copiii și să-i ducă, treaba ei. Eu însă nu o să îi duc să se împărtășească acolo, pentru că nu avem aceeași credință, nu din cauza Tainelor.
Întrebare (2h 33m): Mai au har preoții care au acte, cum ar fi permis de conducere, carduri bancare, etc? Dar acei preoți care dau binecuvântare a se primi actele cu cip, sau cu cod de bare, mai au har? Este vorba și de preoți care sau îngrădit de erezie.
Gheron Sava: Sfântul Paisie Aghioritul a clarificat foarte bine lucrurile și în afară de faptul că ne clarifică că doar pecetluirea pe frunte și pe mâna dreaptă este lepădarea de Hristos, mai spune și că un card care conține toate în el, adică permisul de conducere, cardul bancar, cardul de sănătate și toate celelalte și ar conține și 666 în sine, nici pe acela nu va trebui să-l acceptăm. Nu putem spune că cineva care are un card bancar s-a lepădat de Hristos. Toate acestea îl pregătesc pe om pentru pecetluirea pe frunte și pe mâna dreaptă. Dacă ar fi fost așa ne-ar fi preîntâmpinat Apocalipsa și ne-ar fi spus și alte lucruri. Nu ne-ar fi spus doar despre mână și frunte. Așa încât să nu ne grăbim. Sfântul Paisie Aghioritul a făcut pași înainte și a spus că și cardul de dinainte de pecetluire, este lepădare. Să rămânem doar acolo.
Întrebare (2h 35m): Ne putem ruga împreună cu ortodocșii laici care continuă să meargă la preoții pomenitori?
Gheron Sava: Putem să ne rugăm pentru aceștia, nu să ne rugăm cu aceștia. Dacă ne vom ruga împreună cu ei, putem să facem și Sfânta Liturghie împreună cu ei. Ar fi ca și cum am spune că nu avem diferențe între noi.
Întrebare (2h 36m): Am purtat discuții cu cei pomenitori și spun că nu s-a schimbat nimic în Sfânta Liturghie încă, iar în momentul când se va schimba ceva, ei vor fi primii care vor ieși din biserică. Însă la multe biserici s-a scos deja ectenia catehumenilor.
Gheron Sava: În Pidalion, Sfântul Nicodim Aghioritul spune că există posibilitatea să schimbe dogma, dar să nu se schimbe nimic nici din Sfânta Liturghie, nici din Crez, nici din Vecernie, nici din cărțile liturgice. Iar de acest lucru ne încredințează chiar situația zilelor noastre. Noi spunem în Crez: „Cred întru Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolească Biserică”, însă teologia Sinodului din Creta, care are în ea, în mod ascuns, teologia eretică a mitropolitului Ioannis Zizioulas, spune că avem mai multe biserici, că ereziile sunt biserici, că ereticii au botez canonic, că au har, că avem comuniune cu ei. Aceste lucruri le spune Sinodul din Creta în documentele sale. Cine va studia documentele, le va găsi. Trebuie studiu și atenție la modul în care le citim. Acestea schimbă toată dogma. Deci, episcopul spune Crezul, dar acceptă și ereticii în Biserică. Cum este posibil acest lucru? Încearcă să păcălească și pe Dumnezeu și pe oameni.
Întrebare (2h 40m): Putem lua Aghiasmă Mare pe care o avem dinainte de a ne îngrădi de erezie, respectiv din ianuarie 2017?
Gheron Sava: În mod firesc (canonic – n.ed.) ar trebui să nu folosim nimic din ceea ce fac ecumeniștii. Nu întrucât nu sunt valide Tainele, ci pentru că nu trebuie să avem comuniune în credință cu ei.
Întrebare (2h 41m): Salutul „Doamne ajută!”, venit din partea ecumeniștilor poate fi considerat împreună rugăciune? Dacă da, ce răspuns să dăm?
Gheron Sava: Acest fel de a saluta, nu este împreună rugăciune. Atunci când ni se spune „Doamne ajută!”, noi o să răspundem: „Dumnezeu să te ajute să înțelegi în ce situație ești, să te lumineze Dumnezeu!”
Întrebare (2h 41m): Dacă cei apropiați merg încă la preoții pomenitori, este bine să-i pomenim în rugăciunile particulare?
Gheron Sava: În rugăciunile noastre personale pomenim toată lumea, nu facem diferențe.
Întrebare (2h 43m): Este corect că PS Longin pomenește pe ÎPS Onufrie, spunând că acesta nu a fost la Sinodul din Creta, de asemenea și pe Patriarhul Chiril? Lămuriți această confuzie.
Gheron Sava: Nu, nu este corect. Noi îl iubim pe PS Longhin deoarece a spus lucruri pe care nu le-a mai spus niciun episcop, însă există totuși o diferență. Mi-a spus cineva că PS Longhin nu-l pomenește pe Patriarhul Chiril. Și i-am spus că-l pomenește. Cum? Atunci când ÎPS Onufrie liturghisește împreună cu Patriarhul Chiril, nu ar fi liturghisit cu ei și PS Longhin? Și dacă nu liturghisește împreună cu ei, în următoarea zi va liturghisi cu ÎPS Onufrie. ÎPS Onufrie de vreme ce liturghisește cu Patriarhul Chiril, mărturisește că are aceeași credință cu el. Iar atunci când PS Longhin liturghisește cu ÎPS Onufrie mărturisește că are aceeași credință cu el. Este logic acest lucru, au comuniune liturgică între ei. PS Longhin ar trebui să întrerupă comuniunea cu ÎPS Onufrie. Nu putem spune că dacă Patriarhul Chiril nu a fost la Sinodul din Creta, este ortodox. Cu toții știm că Patriarhul Chiril este un mare ecumenist, că are comuniune canonică cu Patriarhul Bartolomeu și cu toți ecumeniștii. Cu toții știm că acceptă faptul că papistașii au taine și că își dorește unirea cu papistașii. Așa încât ar trebui să ia o poziție clară și PS Longhin. Sunt foarte bune cele susținute de el, ne plac, îl iubim, însă așteptăm și mișcarea corectă (patristică și canonică -n.ed.) a acestuia. 
Întrebare (2h 47m): Te poți împărtăși la preoții nepomenitori și să mergi la sfintele slujbe la cei pomenitori (din cauza distanței)?
Gheron Sava: Nu, nu poți merge. În istoria Bisericii avem zeci de exemple cu faptul că atunci când nu existau preoți ortodocși, credincioșii își făceau rugăciunile lor acasă. Însă, Slavă lui Dumnezeu, acum avem mijloace să mergem să găsim un preot ortodox.
Întrebare (2h 49m): Dacă fetița mea nu a fost botezată prin afundare, când o să-i refac botezul păstrez nașii pe care i-a avut, sau mă orientez spre cineva îngrădit de erezie.
Gheron Sava: Poate să-i păstreze și pe aceeași. 
Întrebare (2h 50m): Dacă putem lua Sfântul Mir sfințit de episcopii eretici, de ce nu putem lua și Sfinte Taine, anafora și celelalte?
Gheron Sava: Nu putem aplica iconomia în comuniune. Când mergem și ne rugăm împreună și ne împărtășim din același potir, mărturisim că avem aceeași credință. Avem aceeași credință? Din această cauză întrerupem comuniunea, nu întrucât și-au pierdut Tainele, ci pentru că nu avem aceeași credință. Pomenirea numelui episcopului nu este un lucru simplu, ci înseamnă că orice credință are episcopul, noi o acceptăm ca fiind ortodoxă. Din acest motiv nu avem potir comun.
Întrebare (2h 52m): Dacă în situația actuală, de generalizare a ereziei, nu mai cunoaștem niciun episcop mărturisitor al Ortodoxiei, cum se realizează succesiunea apostolică?
Gheron Sava: Răspunsul ni-l dă Apocalipsa. Problema nu este succesiunea apostolică. Succesiunea apostolică într-un sens mai subtil o au și papistașii. Nici ei nu au încetat hirotoniile lor, dar s-a oprit lucrarea harului.
Atunci când Apocalipsa, în capitolul 12, ne spune că atunci când Biserica lui Hristos va fugi în pustie… ce vrea să spună oare? Că-și vor lua episcopii turmele lor și vor fugi în pustie, sau vom aștepta episcopi care să nu accepte pecetluirea? O să vă citesc dintr-un text al Sfântului Ioan Maximovici care spunea în anii 1960 că: „În vremurile din urmă răul și erezia vor stăpâni atât de mult, încât credincioșii nu vor mai găsi ierarh, preot, păstor, care să-i ferească de înșelări și să-i conducă pe calea mântuirii. În acel moment credincioșii nu vor putea accepta îndrumări sigure de la oameni, însă îndrumătorul lor va fi scrierile Sfinților Părinți. În această perioadă fiecare credincios va fi responsabil de tot poporul Bisericii. Fraților, este timpul să ne asumăm cu toții responsabilitatea înaintea lui Dumnezeu și a istoriei. Nu o luați pe drumuri alunecoase și alte înșelări de la episcopii și preoții voștri. Nu vă faceți că nu vedeți, sunteți responsabili.” Deci, ceea ce este important, nu este faptul că nu avem episcopi, ci să păstrăm credința. Bineînțeles, cu toții, ne-am fi dorit ca în acestă luptă, să o fi luat înaintea noastră, episcopii. Dacă ei nu o fac, vom lua noi responsabilitatea acestei lupte.
Întrebare (2h 57m): Dacă următorul Sinod ar valida Sinodul din Creta, ce-i de făcut?
Gheron Sava: Tot ceea ce facem și acum.
Întrebare (2h 58m): Cei care sunt îndoielnici referitor la Sinodul din Creta, sau nu au găsit momentul de a întrerupe comuniunea, în ce categorie trebuie plasați și cum trebuie să ne comportăm cu ei?
Gheron Sava: Sunt mulți oameni care nu înțeleg ce se întâmplă. Noi nu trebuie să judecăm pe nimeni, nici să îndepărtăm pe cineva. Nu suntem noi cei care condamnăm. Noi facem doar ceea ce trebuie să facem. Pe acești oameni care încă nu au înțeles, sau încă nu au luat o hotărâre, fără a pune vreo presiune pe ei, trebuie ca noi să-i facem să înțeleagă ce s-a întâmplat, astfel încât să poată să ia hotărârea, singuri. Hotărârea este a lor. Noi putem să-i ajutăm să înțeleagă ce hotărâre să ia.
Întrebare (3h 00m): Dacă, din neștiință, am intrat într-o „biserică” catolică și am luat azima aceea rotundă, trebuie să mi se facă remirungere?
Gheron Sava: Avem un exemplu de la Sfântul Paisie cel Mare, și anume: unul dintre ucenicii lui a avut o discuție cu un evreu, și pentru că evreul îi spunea că Mântuiotrul Hristos nu este Mesia, iar ucenicul, care voia să se eschiveze de la această discuție, i-a spus că se poate să fie așa… Când s-a întors la chilia lui, Sfântul Paisie nu-l recunoștea. Ucenicul bătea în poartă, Sfântul Paisie i-a deschis, dar nu-l primea înăuntru și l-a întrebat: „Cine ești?”; el răspundea: „Sunt ucenicul tău, nu mă cunoști?”; Sfântul zicea: „Nu te știu, pentru prima oară te văd!” După ce l-a cercetat, a știut că ucenicul căzuse în lepădare de credință. Iar referitor la întrebare: oare este posibil ca acel om să nu știe unde a intrat? Nu există așa ceva, doar dacă omul acela este de pe altă planetă…
Întrebare (3h 03m): Care este formula de pomenire pe care trebuie să o folosească preotul care s-a îngrădit de erezie? Pe care episcop să-l pomenească?
Gheron Sava: Nu va pomeni un alt episcop. Canonul spune că încetăm pomenirea episcopului nostru. Nu spune că trebuie să pomenești un alt episcop. Avem episcop, avem episcopie. Suntem sub jurisdicția unei Biserici locale care în acest moment are un episcop eretic. Din acest motiv facem Sfânta Liturghie, Vecernia și toate celelalte slujbe, fără să pomenim numele episcopului.
Întrebare (3h 04m): Unii dintre preoții care s-au îngrădit de erezie, au făcut unele afirmații neortodoxe. Ce legături mai putem avea cu aceștia?
Gheron Sava: Depinde ce fel de afirmații au făcut. Însă, eu cred că prin discuții toate neînțelegerile și-ar putea găsi rezolvarea.
Întrebare (3h 06m): „Credința vine prin auz”, spune Apostolul. Dacă formula de pomenire la Sfânta Liturghie, a celor care nu pomenesc numele episcopului, este: „Pomenește, Doamne, pe arhiereul nostru ortodox”; oare tot românul care va auzi, nu va crede că-l pomenești pe cel al locului respectiv, el fiind părtaș la erezie? Noi suntem români și Dumnezeu primește exprimarea clară, fără echivoc, fără înțelesuri. 
Gheron Sava: Există un mod clar în care se poate întrerupe comuniunea cu episcopul, iar noi nu schimbăm ceva din Sfânta Liturghie. Absolut nimic, doar nu mai pomenim numele episcopului. Astfel am primit de la Sfinții Părinți Aghioriți, care au întrerupt de multe ori pomenirea episcopilor. Acest lucru am fi putut să-l analizăm mai mult, însă avem nevoie de mai mult timp, astfel că o să-l facem altădată.
Întrebare (3h 09m): Putem merge la înmormântările rudelor apropiate dacă nu s-au îngrădit de erezie?
Gheron Sava: Este un caz care s-a făcut cunoscut: din păcate, din întrebările care se pun, se înțelege că încă nu am înțeles nimic. Întrebăm așadar de înmormântarea rudei care nu s-a îngrădit, și mergem la înmormântare și fumăm, vorbim cu ceilalți, dar nu se roagă nimeni… Nu era mai bine să fi rămas la casele noastre și să facem o priveghere pentru cel mort? De aceea aceste întrebări ne arată că nu ne-am poziționat corect vizavi de problema ereziei. De vreme ce noi am întrerupt comuniunea cu erezia și nu mai mergem în lăcașurile bisericești, mai este nevoie să mai spunem la care dintre slujbe am mai putea merge? Când ducem o luptă de mărturisire, ținem cont de toate împrejurările. Indiferent de cum ne vor judeca rudele noastre, dacă noi am întrerupt comuniunea, nu vom mai participa, ci mai bine rămânem la casele noastre și să facem rugăciune pentru cei morți.
Întrebare (3h 13m): În derularea slujbelor se pot folosi cărți de cult tipărite cu binecuvântarea stiliștilor?
Gheron Sava: Bineînțeles că putem. Nu avem nicio diferență dogmatică. Noi, în Sfântul Munte, folosim foarte multe cărți editate de cei de pe calendarul vechi.
Întrebare (3h 14m): Sunt persoane în sală care au pus buletinele de identitate pe foc fiindcă are CNP. Ce îi sfătuiți?
Gheron Sava: Fiecare acționează după conștiința sa. Noi nu putem să spunem cuiva ce să facă, sau să facem presiuni asupra cuiva. Eu, personal, nu am luat aceste carduri, nici nu vreau să le iau. Nu însă, pentru că ar fi lepădare de Hristos, ci pentru că încerc să mă pregătesc astfel încât atunci când vor veni aceste buletine cu CIP, sau 666, să nu primesc. Deoarece, am discutat despre acest lucru cu toți părinții din Sfântul Munte care se ocupă de această temă, nu putem să spunem că documentele actuale reprezintă lepădare de Hristos.
Întrebare (3h 16m): Care este situația în Sfântul Munte cu cei care s-au îngrădit de erezie?
Părintele Efrem: Datorită faptului că stareții mănăstirilor tac, călugării din obștile lor nu cunosc situația. Cei din afara obștilor care iau poziție sunt îndepărtați. Stareții nu mai dau binecuvântări de părăsire a Sfântului Munte nici pentru motive medicale. Unul dintre părinți era în punctul de a-și pierde ochiul pentru că nu primea binecuvântare de ieșire. În Prodromu este destul de dificilă situația, mai suntem doar doi părinți care nu suntem de acord cu erezia. Pe ceilalți i-au scos afară. Până în acest moment sunt ieșiți din obște doisprezece părinți. Unii au plecat scârbiți de gălăgia care s-a făcut, alții s-au retras pentru că nu au vrut să intre în conflict, alții au fost izgoniți. Unora, chiar, li s-au spart chiliile și li s-au scos lucrurile afară. Sunt mult mai mulți cei care sunt împotriva ereziei, dar nu toți au curajul să mărturisească, pentru că văd ce se întâmplă cu cei care au avut acest curaj. Trebuie să vă încurajați unii pe alții și să nu mai căutați exemple în alte locuri. Nu mai trebuie să vă uitați la Sfântul Munte ca la un exemplu pentru că, deocamdată, mănăstirile din Sfântul Munte tac, din păcate. 
Întrebare (3h 21m): Putem pomeni la Sfânta Liturghie patriarhii adormiți care au fost cu toții ecumeniști?
Gheron Sava: De vreme ce au fost ecumeniști și știm acest lucru, mai bine este să nu-i pomenim.
Întrebare (3h 22m): Ce părere aveți despre Biserica Bulgariei și Biserica Georgiei, care au ieșit din CMB, dar au comuniune cu ecumeniștii? Explicați ce înseamnă afirmația: „a mărturisi adevărul din afara Biserici și a mărturisi din Biserică”, după cum a spus ÎPS Ierotheos Vlachos.
Gheron Sava: Aceste două țări s-au dezis doar prin cuvânt de ecumeniști. Dacă nu sunt de acord nici cu Sinodul din Creta, nici cu CMB, atunci cum de mai continuă să-l pomenescă pe patriarhul Bartolomeu? Este ca și cum am spune că dumneavoastră nu acceptați Sinodul din Creta, dar continuați să-l pomeniți pe patriarhul Daniel. Când cineva mi-a spus că sunt și ei ortodocși și putem să avem comuniune bisericească cu ei, i-am adus exemplul următor: Să spunem că eu, care am întrerupt comuniunea cu Bartolomeu, plec din Sfântul Munte, ajung într-o duminică la Patriarhia din Bulgaria, ca să mă îmbisericesc cu patriarhul, pentru că acesta nu acceptă Sinodul din Creta. În aceeași zi vine și Bartolomeu să slujească împreună cu el. Eu o să pot sluji împreună cu ei? Bineînțeles că nu! De vreme ce eu nu îl pomenesc pe Bartolomeu, cum o să slujesc împreună cu el? Așadar doar spun că nu acceptă Sinodul din Creta, în practică de fapt îl acceptă. 
Referitor la afirmația: „a mărturisi adevărul din afara Biserici și a mărturisi din Biserică” – nu există acest lucru nicăieri! Din păcate și ÎPS Ierotheos Vlachos acceptă Sinodul din Creta. Face și el ceea ce fac și bulgarii. Cum a putut veni în Iași, acum câteva luni, și să spună românilor să-și urmeze episcopii, că sunt buni? Sunt buni episcopii? Nu sunt! Unde-i conduce pe oameni ÎPS Ierotheos Vlachos? Ceea ce afirmă este un sofism de-al lui personal, pentru că crede despre sine că este un mare teolog. Din păcate teologia lui se bazează pe teologia mitropolitului Ioannis Zizioulas. ÎPS Ierotheos Vlachos pentru că este episcop are ideea că dacă nu pomenești un episcop, ești în afara Bisericii, pentru că episcopul este biserica, adică teoria papistașă despre episcop. De aceea spune că trebuie să duci lupta din Biserică, adică prin aceasta vrea să spună de fapt să pomenești pe episcopul eretic, pentru că episcopul este biserica. Asta vrea să spună el când afirmă că trebuie „să ducem lupta din interiorul Bisericii”. Susține că orice spune episcopul este fără de greșeală, este biserica – asta este teologia lor.
Întrebare (3h 28m): Un fapt foarte important care ne frământă pe noi este teoria părtășiei la erezie. Problema nu este doar părintele Claudiu Buză. Și părintele Grigorie de la Lacul Frumos cugetă așa, și Mihai-Silviu Chirilă, și părintele Macarie de la Oituz, care a fost primul care a întrerupt pomenirea, în schimb a deviat prin a trimite oamenii la ecumeniști. Iar părintele Claudiu acum face un fel de semi-arianism cu expresia „părtășiei la erezie”. Chiar dacă au fost avertizați, atunci când Sfinția Voastră ați venit în mod special ca să-i îndreptați, ei nu au acceptat îndreptarea. Și de fapt nu noi ne dezbinăm de ei, ci ei se dezbină de noi pentru că cugetă altfel. Cum putem avea noi comuniune cu ei dacă nu și-au renegat aceste afirmații greșite?
Gheron Sava: Mai întâi de toate, ei nu au comuniune cu voi. Mie îmi pare foarte rău, pentru că știu că părintele Claudiu este un părinte bun și fratele Mihai-Silviu Chirilă este un bun teolog, dar dacă ei spun că există o situație intermediară între erezie și ortodoxie, acest lucru nu există. Dacă ar fi existat, am fi putut și noi să ne găsim în această situație: să pomenim și să fim foarte bine. Dacă există și o a treia variantă, de ce să nu o alegem pe aceea? Ai posibilitatea să alegi să mărturisești sau să rămâi în erezie. 
Atunci când am fost împreună acasă la părintele Claudiu, i-am spus că ar putea să aplice iconomia în anumite cazuri, cu anumiți oameni care nu au înțeles și să-i accepte, chiar dacă se mai duc și la alte lăcașuri. Nu pentru că acest lucru ar fi corect, ci aplicat la nivel personal, pentru a înțelege ce se întâmplă. Dar aceasta nu putem s-o transformăm într-un canon general. Iar dacă aplici iconomia, o faci pentru o perioadă scurtă de timp, pentru a-l atrage la înțelegerea ta. Dar dacă spune că există o situație intermediară, acest lucru este și anti-patristic. Va trebui să-și corecteze această poziție.
Întrebare (3h 32m): Am fost acuzați de părintele Claudiu Buză că suntem schismatici…
Gheron Sava: În niciun caz. 
Întrebare (3h 33m) : Mai putem avea comuniune cu el?
Gheron Sava: Nu va voi el să aibă comuniune cu voi, de vreme ce spune că sunteți schismatici. Cum să mai vrea să aibă comuniune cu voi? Nu l-ați numit voi schismatic, nici noi nu i-am spus așa. Noi am spus că doar ceea ce susține nu este corect și va trebui să se corecteze. Să ne rugăm să se rezolve problema și să înțeleagă și ei că nu există o a treia alegere, o a treia variantă, astfel încât, iarăși împreună să înaintăm în lupta noastră. Avem nevoie de rugăciune.
Cuvânt de încheiere
Gheron Sava: Vrem să ne exprimăm dragostea noastră și respectul nostru față de toți, mai ales pentru părinți, pentru călugări și pentru maici. 
Să continuăm cu toții să fim uniți în această luptă, pentru că această luptă este lungă și dificilă. Noi o să fim într-o continuă comuniune cu Sfințiile Voastre, cu dumneavoastră, cerem rugăciunile dumneavoastră. Noi ne rugăm încontinuu pentru dumneavoastră. Ducem cu noi, transmitem situația care există aici. Să știți că și grecii primesc mult curaj de la dumneavoastră, pentru că nu suntem foarte mulți în această luptă. Atunci când coborâm în Grecia, abia ne-așteaptă să le spunem noutățile pe care le aducem de-aici. 
Noi ne rugăm să ne învrednicească Dumnezeu să-L mărturisim în continuu, spre Slava Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Cu rugăciunile Maicii Domnului și ale Tuturor Sfinților, să continuăm această bună mărturisire și în acest fel să ajungem în rai și la Dumnezeul nostru. Amin
sursa: https://www.youtube.com/watch?v=K6apPRgAk5I

Sursa

Părintele Sava Lavriotul – „Exista atunci erezia…Însă acum este ceva peste toate acestea. În acest moment erezia a fost aprobată sinodal…s-a oficializat erezia. Este linia oficială a Bisericii noastre. Dacă ar fi putut spune cineva că s-ar fi putut face o iconomie în toți acești…acum nu mai putem aplica nici un fel de iconomie”


Conferinţă – Arad – Părinţi Athoniţi – Gheron SAVA LAVRIOTUL – 21 aprilie 2017

Pr Cosmin

„Credința credința strămoșească este credința ortodoxă revelată în Sf Scriptură și Sfânta Tradiție și depozitată în hotărîrile Sinoadelor Ecumenice și pecetluită cu sîngele a milioane de martiri”.
„Și noi vom birui prin statornicie în dreapta credință și prin ascultare de Sfinții Părinți și de canoanele rînduite de aceștia”.

Gheron Sava Lavriotul
„Ortodoxia noastră în acest moment trece acum printr-o perioadă foarte dificilă. Bineînțeles că nu acum a început, încercările au început încă de acum 2000 de ani în urmă din momentul cînd a fost răstignit Mântuitorul nostru Iisus Hristos și cînd a înviat puterile antihristice nu s-au oprit din a război Biserica”.
Ortodoxia este războită de 2000 de ani. Principalul mijloc prin care este luptată ortodoxia noastră este erezia, care de cele mai multe ori apare în interiorul Bisericii nu în afara Bisericii și de la oameni ai Bisericii care se face în mod ascuns. În primele secole ale creștinismului am avut prigoanele idolatre împotriva creștinilor dar asta era ceva pe față la arătare. De la începutul creștinismului au apărut diferite erezii care au încercat să strîmbe dogmele Ortodoxiei și asta de ce? Pentru că dacă nu avem dogmele corecte și dacă nu credem în Hristos așa cum ne-au lăsat Sfinții Părinți este în pricol mîntuirea noastră.
Este foarte important acest lucru pentru că dacă nu credem corect nu ne putem mîntui. A găsit așadar dracul un mijloc să intre în Biserică prin erezie. Cu toții știm ce sînt ereziile de la primele erezii ale arianaismului monofizitismului papismul, romano-catolicismul cum îi zicem noi și celelalte care sînt ulterioare protestantismul și toate celelalte. Cea mai mare erezie însă care a apărut erezia ereziilor pan-erezia este ecumenismul. Pentru că conține în sine toate ereziile la un loc. Este anularea creștinismului. În fapt ecumeniștii cred că toate credințele mântuiesc. Asta este de fapt ecumenismul. Acest „mic lucrușor” „că toate credințele mântuiesc” am putea spune că este o definiție pe scurt a ecumenismului. Pentru noi ortodocșii ce înseamnă asta înseamnă că Mântuitorul Hristos nu mai era necesar să vină pe pământ, nu era necesară răstignirea și Biserica lui nu mai era necesară să mai fie pentru că mai sînt și alte credințe prin care dacă aderăm la ele ne putem mântui. Adică anulăm necesitatea întregii Ortodoxii și a întregii Tradiții Patrisitice a Sfinților Părinți. Aceasta este ecumenismul și această erezie o învață din păcate chiar patriarhii. O învață din păcate Patriarhul Constantinopolului Bartolomeu al dv de aici al României, o învață Patriarhul Serbiei care merge și aprinde sfeșnicul cu 7 lumini al evreiilor îl învață Patriarhul Chiril a Rusiei cînd semnează cu papa cele 30 de puncte care le-a semnat împreună cu papa la Havana în Cuba, puncte un se semnează că credința papistașă este la fel cu cea Ortodoxă și în genereral este predicată de toți cei care nu-i urmează pe Sfinții Părinți.
Bineînțeles că ecumenismul a început acum 115 ani în urmă dar din păcate pînă acum nu s-a găsit mijlocul corect pentru a fi înfruntată. Deja din 1923 înainte de a fi dezbinată Biserica noastră prin introducerea noului calendar Patriarul de atunci Meletis Metaxakis care era mason declarat a vrut să facă sinodul, sinodul care a fost în Creta încă de atunci a vrut să-l facă de atunci vroia să facă acel sinod și toți acești ani care au trecut de atunci din 1924 pînă în 2016 au pregătit acest sinod. Nu mai trebuie să mai vorbim de acest sinod că am susținut foarte multe cuvîntări pe acestă temă, singurul mijloc care ne rămîne nouă la dispoziție pentru a sta împotriva acestei pan-erezii a ecumenismului este ceea ce ne spun Sfinții Părinți și este ceea ce trebuia să fi făcut noi de ani de zile din urmă.
Cînd în trupul Bisericii își face apariția erezia cel care o învață acestă erezie pe acesta îl vom tăia de la trupul Bisericii pentru a nu se întinde boala la tot trupul Bisericii. Și asta cum se poate întîmpla? Întrerupînd pomenirea lui atunci cînd este episcop. În general episcopii sînt cei care învață erezia și o susțin și o împînzesc. Asta ar fi trebuit să se întîmple cu mulți ani în urmă așa încît să arătăm care sunt ereticii din sînul Bisericii și să-i scoatem în afara Bisericii din vreme ce nu vor să se pocăiască. Asta au făcut Sfinnții Părinți și asta ni s-a spus și nouă să facem. Dar din păcate se întîmplă cele dimpotrivă. Adică ce? Episcopii mărturisesc erezia și își păstrează și posturile ca și cum ar fi ortodocși în timp ce preoții care întrerup pomenirea lor deoarece sînt eretici, sînt prigoniți și chiar caterisiți. Avem și cazul pr Cosmin care a fost caterisit de un episcop care în 2008 a făcut aghiazmă cu papistașii și ar fi trebuit să fie caterisit el însuți încă de atunci. Pînă acolo am ajuns. Să fie caterisiți ortodocșii și ereticii să fie pe posturile lor.
Din păcate aici am ajuns noi astăzi. Noi ce ar trebui să facem în acestă situație? Știm ce înseamnă ecumenismul. Știm că este erezie. Cum putem noi să ne păzim de erezie. Sfinții Părinți ne-au spus și puneau și în practică ce spuneau să nu avem comuniune cu ereticii.Di păcate astăzi, ereticii sînt cei mai mulți și au și puterea. Asta nu ar trebui să ne împuțineze sau să ne înfricoșeze la suflet pentru că importanță are păstrarea adevărului. Mântuitorul Hristos a venit pe pâmânt să mărturisească adevărul. Asta a spus Mântuitorul lui Pilat cînd îl judeca. Am venit pe pământ să mărturisesc despre adevăr. Ceea ce spun ecumeniștii despre dragoste nu este valabil pentru că fără adevăr nu există dragoste.
Dacă i-am iubi într-adevăr pe eretici ar fi trebuit să le spunem următoare:
„că acolo unde sînteți nu vă puteți mântui,trebuie să vă întoarceți în biserică că nu vă sînt de folos dialogurile care se fac. Nu putem negocia adevărul”.
Asta ne-au învățat Sfinții Părinți. Și asta spunem și noi astăzi. Am fi putut spune cuvinte frumoase cuvinte duhovnicești istorioare duhovnicești dar ceea ce este important astăzi să spunem pentru a putea avea viață duhovnicească este să ne păstrăm credința. E cel mai important lucru pentru un creștin. Pe această temelie a credinței putem zidi toate și virtuțile și inclusiv mântuirea noastră. Și din păcate astăzi cei mai mulți și mai ales episcopii și cei mai mulți dintre preoți nu vorbesc despre asta. Dimpotrivă, îi liniștesc pe oameni spunîndu-le că nu există nici o problemă în Biserică. În acest fel și pe oameni îi îndreaptă către iad dar și ei preiau vina pierderii sîngelui acestor oameni.
Am intrat într-o perioadă nouă a creștinismului este o perioadă a ereziilor și a prigonirilor. Deja ieri am întâlnit 2 călugărițe pe care le-au izgonit din mănăstirea lor le-au lovit de abia se tîrau. Am întîlnit încă vreo 8 călugărițe care și acelea erau izgonite din mănăstirea lor. Și în Sf Munte avem această atitudine de a izgoni. Pe toți cei care am întrerupt pomenirea Patriarhului Bartolomeu ne scot în afara granițelor Sfântului Munte. Asta noi oricum ne așteptam la ele la așa ceva. Pentru noi este o bucurie să fim izgoniți pentru numele Mântuitorului Hristos. Și nu numai pentru noi ar trebui să fie asta, ci pentru fiecare creștin. Asta ne dovdește că cei ce o fac sînt eretici. Prigoane celorlalți este o dovadă că sînt eretici prin asta se face cunoscut. Noi ce trebuie să facem? Noi trebuie să păstrăm credința noastră ca pe cel mai scump dar. Dacă vrem să ne mântuim ar trebui să păstrăm credința curată așa cum am primit-o. Și să-i urmăm pe părinții așa cum este pr Cosmin care au întrerupt pomenirea și duc lupta dreaptă împreună cu noi. E posibil ca acum la început să fim puțini. Dar și Sfinții Apostolii au fost 12 și au întors toată lumea pe dos…spre adevăr. Adevărul nu merge pe majoritate. Advărul merge pe Hristos. Cine vrea să fie cu Mântuitorul Hristos va fi prigonit. A spus-o Însuși Mântuitorul Hristos: „dacă pe mine M-au prigonit și pe voi vă vor prigoni”. Și asta va arăta și cît de creștini sîntem.
Cu toții noi ne bucurăm cînd citim viețile Sfinților, viața,  luptele ascetice pe care le-au dus, dar cel mai mult mărturiile lor. Cu toții ne mirăm de viața Sf.Gheorghe sau Sf Dimitrie, Sf Sofia care și-a împins copii către martiraj copii care erau fetițe mici au mărturisit cu virtute bărbătească însă va trebui dacă va fi necesar să facem și noi aceasta. Trebuie să ne pregătim pe noi înșine. Nu trebuie să fim creștini de canapea. Astăzi este nevoie să ne luptăm pentru credința noastră”.
Intrebare adresată pr Sava
E mai bine să mergem la un preot păcătos dar care este mare luptător împotriva ereziilor sau să mergem la Biserică….

Răspunde pr Sava
Mai întîi de toate cu toții sîntem păcătoși. Unii mai mult alții mai puțin. Cine nu este păcătos?Tîlharul care era plinătatea păcatoșilor nu numai că s-a mîntuit ci a fost primul care a intrat în rai. Altceva sînt păcatele noastre personale și altceva este credința noastră. Noi nu judecăm pe Patriarhi sau pe fiecare Patriarh pentru viața lui. Asta este judecată. Noi judecăm credința lui.Asta nu este judecată ci este virtute și este mărturisire și cei ce spun că judecați pe preoți și pe arhierei spun minciuni și nu știu nimic despre istoria Bisericească. Pentru că asta au făcut toți Sfinții așa încît acești oameni cînd un preot a întrerupt pomenirea și are o gîndire corectă îl vom urma pe acest preot și mergem acolo să ne îmbisericim, adică să beneficiem de Tainele Bisericii administrate de acest preot.

Intrebare adresată pr Sava
Este conform învățătura Sfinților Părinți să urmăm un preot anti-ecumenist în afara Bisericii acest preot nefiind caterisit dar susținător al anti-ecumenismului de mai mult timp.
Răspunde pr Sava
Cum poate fi cineva în afara Bisericii de vreme ce el este ortodox?. 

Să nu uitați ce a spus Sf Grigorie Palama, bineînțeles că exprimă consensul patristic al Bisericii noastre care a spus: 

„Cei ai Bisericii sînt cei ai Adevărului și cei care nu au adevărul nu sînt ai Bisericii”. Fie Patriarhi, episcopi, monahi fie preoți, nu putem spune de cineva că este în afara Bisericii care este de partea Adevărului. Cînd acest preot este ortodox în toate și urmează pe Sfinții Părinți și din acest motiv întrerupe pomenirea atunci îi urmăm exemplul lui.

Intrebare adresată pr Sava
Starețul de la Sf Ipatie a spus că nu aveți binecuvîntarea Sf Munte pentru a ține conferințe.
Răspunde pr Sava
Să ne spună și nouă de unde a aflat acesta și de unde are el informațiile? Ce vrea să spună prin aceia că nu avem binecuvîntarea Sf.Munte? Adică ce ar fi așteptat acest părinte de la noi? Să mă duc să iau binecuvîntare să vorbesc despre evenimentul Creta? Noi am luat binecuvîntare…noi reprezentăm pe toți părinții Sf.Munte care au întrerupt pomnirea. Nu luăm binecuvîntare care se închină lui Bartolomeu și sunt eretici ecumeniști. Putem lua binecuvîntare de la eretici. Eu aș vrea însă să-l întreb ceva pe părintele acesta:
Sf Maxim Mărturisitorul de la cine a luat binecuvîntare și a dus acestă luptă.
Toți Patriarhii de atunci erau împotriva lui.Sf Grigorie Palama a întrerupt pomenirea și din cauza asta l-au caterisit și l-au băgat în pușcărie 3 ani și jumătate. Și cu toate astea Sf Grigorie a continuat să vorbească. Dacă nu ar fi continuat să vorbească și să scrie astăzi nu ar mai fi fost Ortodoxia.
Dacă Sf Maxim ar fi făcut ascultare de patriarhii eretici astăzi nu am mai fi avut Ortodoxia și dacă facem ascultare de acest părinte Ignatie mîine nu vom mai avea ortodoxia.
Intrebare adresată pr Sava
Putem să mergem la Sf Liturghie la un preot care pomenește pe un arhireu care a semnat la sinodul tîlhăresc din Creta? Adică pomenește pe un ierarh ecumenist, ne mai putem ruga cu acesta?
Răspunde pr Sava
Bineînțeles că nu putem merge. Din ce cauză? Pomenirea numelui arhiereului dovedește că avem aceiași credință cu acesta. Atunci cînd episcopul a semnat sinodul din Creta care dizolvă toată credința ortodoxă, atunci cînd noi îl pomenim, lăsînd la o parte faptul că are altă gîndire, Mântuitorul Hristos ne va judeca împreună cu el și credința noastră este la fel cu aceluia. Așa că înțelegeți că nu putem să-l pomenim! Pomenirea estea foarte importantă din acest motiv. Acceptăm cum că ar fi ortodox și că ceea ce spune, le spune într-un mod ortodox. Lucru care bineînțeles că e minciună. Așa că nu-l putem pomeni dacă sîntem ortodocși.
Intrebare adresată pr Sava
Mai sînt valabile Tainele celor care au semnat la sinodul din Creta și sînt de acord cu erezia?

Răspunde pr Sava
Noi am spus că, și spunem ceea ce spun Sfinții Părinți, de la noi înșine nu o să auziți nimic. Nu putem spune ceva de la noi, pentru că altfel am cădea și noi în erezie. Tot ceea spunem este de la Sfinții Părinți și din Tradiția noastră Ortodoxă. Tainele nu se pierd în acest mod. Tainele sunt, există. Atunci ar întreba cineva de vreme ce există Taine și nu sunt nevalide de ce să nu mergem să ne împărtășim? Noi mergem să ne împărtășim cu Hristos. Nu este așa însă. Atunci cînd ne împărtășim în lăcașurile în care sunt pomeniți episcopii eretici, chiar dacă nu sunt caterisiți încă atunci ne spurcăm de la credința lui. Sfintele Taine nu ne spurcă, nici Hristos nu se spurcă. Însă datorită faptului că acești preoți sau arhierei nu au credința Ortodoxă atunci noi avem comuniune cu credința lor și această comuniune cu credința lor și această comuniune cu credința lor, ne face să ne face să ne spurcăm. Nu Taina te spurcă. O să va spun un exemplu ca să înțelegeți, dar o să simplific chiar.

Dacă un papistaș pe care nimeni nu-l cunoaște intră într-o Biserică Ortodoxă și merge și se împărtășește nu se împărtășește cu Hristos? Bineînțeles că se împărtășește cu Hristos. Îi va folosi la ceva Hristos din Împărtășanie? Îl va lumina? sau îl va întuneca? 
Harul lui Dumnezeu are 2 lucrări :
1. care ne luminează și ne arde păcatele,

2. puterea arzătoare.

Cei care se apropie în mod nevrednic de Sf.Potir și cei care nu au credința corectă se arde de la Sf Împărtășanie. Nu se spurcă, nu se murdărește Hristos nici Sfintele Taine. O să mă întrebe cineva, de vreme ce sunt eretici cum să se săvîrșească Sfintele Taine. Tainele ereticilor încetează de a mai fi valide atunci cînd sunt caterisiți. Din acest motiv și noi cerem și noi Sinod Ortodox, să se convoace un sinod ortodox care să-i caterisească pe toți acești ecumeniști. Pînă vor fi caterisiți însă nu putem spune că Tainele sînt nelucrătoare, nevalide însă cei care se împărtășesc, cei care au comuniune cu aceștia și ei înșiși nu se sfințesc, pentru că harul nu-i sfințește. De aceea nu mergem și noi în aceleași lăcașuri. Nu am spune această blastfemie că nu există Sfintele Taine pentru că e balstfemie. Lucru care din păcate il fac și la noi stiliștii, zeloții. Care spun că noul calendar cei de pe noul calendar nu mai au Sfintele Taine. Asta este o blastfemie. Trebuie caterisiți ereticii și apoi încetează valabilitatea tainelor. Trebuie să fie condamnați sinodal.Așa cum s-au făcut și cu papistașii.

****************
Cînd un episcop predică erezia, atunci conform rînduielilor noastre și a Sfintelor Canoane trebuie oprită pomenirea lui.
*******
1:28:20 – 1:32:01
Intrebare adresată pr Sava
Unii preoți care au întrerupt pomenirea îndeamnă pe credincioșii care nu au în apropiere preoți nepomenitori să meargă și la preoți care pomenesc. Este corect lucrul acesta?
Răspunde pr Sava
Din momentul în care am luat hotărîrea de a întrerupe pomenirea și știm că acesta este mijlocul corect, și știm că asta este mărturisirea credinței vom avea și cela care le urmează, vom avea și urmările. Pentru Nuntă și Botez vom încerca să căutăm un preot care nu pomenește. Poate să nu facem luna asta ci luna viitoare. Mai așteptăm puțin și o facem după aia. Suferim și noi ceva pentru Hristos.
Sf Maxim Grecul, cel care a luminat pe slavi a fost 20 de ani neîmpărtășit. Credincioșii atunci cînd au întrerupt pomenirea ereticilor de multe ori nu aveau Biserici, lăcașuri ca să se îmbisericească. O să vă repet din nou o istorioară, că credincioșii nu se duceau îm lăcașurile în care liturghiseau ereticii. Cînd Sf.Grigorie Teologuls-a dus în Constantinopol, atunci cînd s-a dus ca Patriarh al Constantinopolului nu a găsit nici o Biserică în care să fie preot Ortodox. Și asta de unde o înțelegem? Atunci cînd a întrebat pe nepoata lui:

„unde mergem să Liturghisim?”

răspunsul a fost următorul:

„părinte noi nu mergem în Biserici,că nu este nici o Biserică ortodoxă, rămînem la casele noastre și ne facem rugăciunile. Toate lăcașurile din Constantinopol erau ocupate de ereticii arieni. Și atunci Sf Grigorie Teologul a văzut o magazie de lemne și a spus:

– acolo ce este aia?

– acolo depozităm lemnele de foc.

– aia o vom face Biserică.

Și asta a devenit ulterior Biserica Sf Anastasia. În acastă Biserică s-au auzit cele mei teologice cuvinte ale Sf Grigorie.

Vedem așadar că deasupra a toate în istoria Bisericii atunci cînd exista erezia credincioșii nu mergeau în Bisericile în care slujeau ereticii. Pe aceștia trebuie să-i imităm și noi astăzi.

Intrebare adresată pr Sava
Dacă după atîția ani de erezii, totuși acum s-a ajuns la oprirea pomenirii episcopilor eretici atunci cînd se iese cu Sfintele darururi îi putem pomeni pe episcopii sau Patriarhii trecuți la Domnul?

Răspunde pr Sava
Exista atunci erezia și într-adevăr trebuia să fi întrerupt pomenirea de mult timp.Însă acum este ceva peste toate acestea. În acest moment erezia a fost aprobată sinodal. În acest moment s-a oficializat erezia. Este linia ofocială a Bisericii noastre. Dacă ar fi putut spune cineva că s-ar fi putut face o iconomie în toți acești ani care din păcate s-a făcut acum nu mai putem aplica nici un fel de iconomie. Pe acești Patriarhi însă putem să-i pomenim însă Dumnezeu îi va aranja acolo unde știe că merită. Noi însă putem să-i pomenim pentru liniștirea sufletelor lor dar Dumnezeu știe ce va face cu ei.

Intrebare adresată pr Sava
Unii preoți care au întrerupt pomenirea îndeamnă pe credincioșii care nu au în apropiere preoți nepomenitori să meargă și la preoți care pomenesc. Este corect lucrul acesta?
Răspunde pr Sava
Poate unii dintre noi nu știm abaterile de la credința Ortodoxă care s-au semnat la Creta vă rog să ne explicați pe scurt.

Greșelile sînt foarte multe.

– Înainte de toate au aprobat ceea ce au semnat și în cadrul consiliului mondial al bisericilor (CMB) ceea ce au semnat și la Toronto și mi-ar fi trebuit foarte mult timp să le explicăm astea însă au recunoscut ereziile(papismul protestanții…etc)ca biserici canonice purtătoare, sfințitoare de har.

– au recunoscut consiliului mondial al bisericilor(CMB)ca jucînd un rol foarte important în unitatea Bisericii astfel recunoscînd că nu există unitate în Biserica noastră. Biserica Ortodoxă este împărțită și așteptăm pe protestanți ca să ne unească.Asta e teologie eretică. Au implementat teologia baptismală, adică oricine se botează în numele Sfintei Treimi este creștin Ortodox așa cum sîntem și noi. Lăsînd la o parte în ce sfântă treime cred ei fiecare și chiar dacă au introdus stropirea nu afundarea și neținînd cont de faptul cei care săvîrșesc taina au hirotonia canonică corectă,
– acceptă căsătoriile mixte care sunt interzise de Biserica noastră
– au dizolvat modul sinodal de a se exprima al Bisericii care este foarte important, adică au introdus în Biserica noastră papismul. apismul ce este de fapt? Există un papă care comandă biserica. Este fără de greșeală și fiind fără greșeală el singur ia decizii, judecă, condamnă și el este în locul lui Hristos.Asta face și acest sinod. Mă vei întreba cum? În primul rînd nu au votat toți episcopii. Au votat doar reprezentanții episcopilor. Adică din fiecare biserică locală a votat doar cel care era reprezentantul acelei biserici. Ascultînd însă de Bartolomeu. Asta este papism. A făcut din acest lucru tot ce a vrut Bartolomeu. Ceilalți episcopi nu au putut să aibă nici un cuvînt.Asta este forma de dizolvare a Bisericii de a se conduce.În acest mod este ca și cum am accepta că este fără de greșeală pentru că nu urmăm Tradiția Sfinților Părinți care eu hotărît cu toții împreună cu împreună glăsuire în temele dogmatice. Și atunci cînd exista împreună glăsuire a episcopilor atunci a lucrat Sf Duh. Acum pe Sf Duh îl dăm deoparte și facem noi ce vrem, adică Bartolomeu face ce vrea. Vedeți așadar că au adus papismul în Biserica noastră. Astea sînt puține din cîte s-au întâmplat în acest sinod, care din păcate le ascund nu le spun.Și dacă vreți și altceva. Trebuia să se fi făcut acest sinod. Există într-adevăr probleme în Biserică. Însă cum ar fi trebuit să fie un sinod ca să fie Ortodox?
Sinodul ar fi fost Ortodox dacă ar fi avut următoarele 4 teme:
1. vechiul calendar care este o problemă de mult timp…nici nu s-au atins de ea

2. să fi fost condamnat ecemenismul însă ei l-au implementat, l-au validat.

3. ar fi trebuit condamnat consiliul mndial al bisericilor(CMB)

4. ar fi trebuit să fi fost condamnat și Bartolomeu Patriarhul Constantinopolului dar și Ioannis Zizioulas mai ales Ioannis Zizioulas Mitropolitul Bergamului pentru teologia lui eretică care a intrat în Biserica Ortodoxă și noi o socotim acum ca teologie ortodoxă?

Episcopul Zizioulas una dintre învățăturile lui eretice este aceea că biserica noastră este episcopocentrică și că Sf Liturghie se face în numele episcopului și nu în numele lui Hristos. Asta este o mare blastfemie.

Sursa

Test fulger pentru depistarea schismaticilor: TU CE VEI FACE dacă Ierarhii BOR și-ar retrage semnătura din Creta?

M-am saturat de atata bla bla bla. Asa ca va propun un test fulger, ca sa stim despre fiecare cum sta, ca mai apoi sa-si vada fiecare de drumul sau. Evident, si mai bine ar fi sa revina schismaticii la Adevar. In vara lui 2016 absolut toti actualii nepomenitorii aveau aceeasi vorba: intrerupeau pomenirea pana cand Ierarhul isi va retrage semnatura din Creta (daca a fost acolo) sau semnatura de la Bucuresti (daca a fost doar aici) unde s-a luat act de hotararile din Creta sau daca cel putin va striga in public ceva impotriva documentelor din Creta (daca n-a fost pe nicaieri).

Si iata ca n-au trecut nici doi ani de atunci si cativa s-au sucit. Acestia sunt schismaticii. Iar pentru a-i depista, e suficient sa le puneti intrebarea din titlu.

De exemplu, gheron Sava Lavriotul este schismatic. Cititi va rog ce spune despre Biserica Ortodoxa Bulgara: GHERON SAVA LAVRIOTUL a căzut în SCHISMĂ …

Aidoma preotul Ciprian Ioan Staicu, care ii lauda acest mesaj. Si evident toti care sunt de aceeasi parere.
Caci Biserica Ortodoxa Bulgara sta mai bine chiar decat ar fi stat BOR daca niciun Ierarh al sau n-ar fi semnat in Creta.

 Deoarece Sinodul BOB nu doar ca a respins documentul din Creta ,ci Biserica Ortodoxa Bulgara chiar a si parasit Consiliul Mondial al Bisericilor inca din 1998.

Deci daca au ceva de obiectat impotriva BOB, cu atat mai mult ar avea impotriva BOR, chiar daca toti Ierarhii ei si-ar retrage semnaturile din Creta.
Altfel spus, pentru acestia nici nu mai conteaza daca Ierarhii BOR au fost sau nu in Creta. Ei de fapt au ceva împotriva tuturor Bisericilor oficiale. Adica exact discursul stiliștilor.

Sursa