Mitroplitul Clement: difuzarea online nu va înlocui Mărturisirea și Împărtăşirea

1

spzh.news: Transmisia online nu este slujbă. Dumnezeul nostru este viu, nu un „Dumnezeu online”, iar Împărtășania sau Mărturisirea nu poate fi înlocuită prin vizionarea online.

La 11 aprilie 2020 șeful Departamentului pentru Informare și Educație al Bisericii Ortodoxe Ucrainene, Mitropolitul Clement de Nejin și Priluki în cadrul interviului acordat pentru „Radio Svoboda” a dat explicaţii că difuzarea online nu poate fi un substitut al slujbei bisericești și că astfel nu se pot înlocui Sfintele Taine ale Împărtășaniei și Mărturisirii.

Răspunzând la întrebarea jurnalistului dacă slujbele vor fi oficiate în Biserica Ortodoxă Ucraineană în prezența credincioșilor sau vor fi înlocuite cu transmisii online, Mitropolitul Clement a subliniat: „Desigur, slujbele vor fi oficiate. Președintele a declarat că slujbele nu vor fi anulate”.

Vorbind despre transmisiile online, Părintele Mitropolit a menționat: „Difuzarea online nu este slujbă. Îl avem pe Dumnezeu cel Viu, care nu este un „Dumnezeu online”. Prin urmare, niciodată nu se vor putea înlocui Sfintele Taine ale Împărtășaniei și Mărturisirii cu o transmisie online. Va fi un lucru greșit şi oamenii nu ne vor înțelege”.

La întrebarea de ce Biserica Ortodoxă Ucraineană nu a ascultat de recomandările Patriarhului Chiril, care a făcut apel la enoriași să nu vină la biserici, Mitropolitul Clement a răspuns că preoţii din Biserica Ortodoxă Ucraineană se conduc după poziția Primatului lor.

„Îl avem pe Preafericitul Mitropolit Onufrie, şi determinăm toate circumstanțele vieții noastre după instrucțiunile sale”, a menționat Mitropolitul Clement.

Explicând modul în care se vor desfășura slujbele de Paște, ierarhul a precizat: „În conformitate cu hotărârea Sfântului Sinod, la noi, ca și în toate celelalte confesiuni, se vor oficia slujbe atât în duminica Floriilor cât şi în toate celelalte zile, dar facem apel la toți oamenii să respecte normele de carantină”.

Mitropolitul Clement a adăugat că în biserică pot să fie prezente nu mai mult de 10 persoane. Sfintele Taine ale Împărtășaniei și a Mărturisirii, potrivit ierarhului, vor fi oficiate în mod neschimbat.

La întrebarea dacă Biserica Ortodoxă Ucraineană nu dorește să urmeze exemplul Papei, care slujește astăzi singur în Piața Sf. Petru, Mitropolitul a răspuns negativ și a subliniat că din moment ce autoritățile ucrainene permit săvârşirea slujbelor, Biserica nu intenționează să refuze prezența enoriașilor la slujbe.

Potrivit ierarhului, deoarece autoritățile nu au interzis oficierea slujbelor, acestea vor fi săvârșite. Părintele Mitropolit a menționat exemplul Bulgariei, unde în perioada de carantină slujbele sunt oficiate și bisericile nu sunt închise. „Acesta este un fel de stereotip că în biserici se răspândește infecția”, a adăugat ierarhul.

Mitropolitul Clement a subliniat că biserica care este un loc în care oamenii care nu primesc ajutor „pot primi vindecare și ajutor divin. Prin urmare, este o crimă să închizi biserica și să încerci să o transferi într-un alt format. În Ucraina avem multe icoane făcătoare de minuni care i-au vindecat pe credincioși în timpul epidemiilor și i-au ajutat în circumstanțe de viaţă dificile”.

Stareţul mănăstirii Hilandar: Noi îl recunoaștem doar pe P.F. Mitr. Onufrie

Starețul mănăstirii athonite Hilandar, arhimandritul Metodiu (Markovič)

spzh.news: Arhimandritul Metodiu (Markovič) speră ca Primaţii Bisericilor Ortodoxe Locale săgăsească împreună o soluție la problema BOaU, care a cauzat tulburări pe Sfântul Munte.

 

În mănăstirea sârbă Hilandar de pe Athos este recunoscută doar Biserica Ortodoxă Ucraineană canonică, condusă de Preafericitul Mitropolit Onufrie al Kievului și al întregii Ucraine. Stareţul mănăstirii athonite, arhimandritul Metodiu a vorbit despre acest lucru în comentariul său pentru Uniunea Jurnaliştilor Ortodocşi din 29 februarie 2020, înaintea liturghiei festive oficiate de Primatul Bisericii Ortodoxe Ucrainene în capitala Muntenegrului Podgoriţa.

Arhimandritul a subliniat că prezența Preafericitului Mitropolit în Muntenegru este o mare bucurie.

„Se ştie că Biserica Sârbă îl sprijină și, prin urmare, este important ca el să fie alături de noi, să slujim liturghia, să ne rugăm împreună”, a spus părintele arhimandrit.„Pe de altă parte, prezența sa este importantă, deoarece în aceste zile are loc o mare luptă în apărarea lăcaşurilor sfinte de aici, din Muntenegru. Și Preafericitul Părinte prin rugăciunile sale și prin simpla sa prezență susține această luptă. Noi, creștinii ortodocși, trecem acum prin ispite mari. Dar dacă suntem împreună, putem învinge orice”.

Potrivit părintelui stareţ, pe Athos se ştie despre dificultățile care au apărut în Ortodoxia ucraineană din cauza recunoașterii structurii bisericești schismatice de către Constantinopol.

„Ne rugăm ca aceste probleme să fie rezolvate în cel mai bun mod”, a adăugat arhimandritul.„De asemenea, credem că dacă Dumnezeu a trimis ispitele, ne va trimite puterea pentru a învinge aceste ispite”.

Arhimatridul Metodiu a menționat că recunoașterea BOaU de către Patriarhia Constantinopolului a cauzat tulburare pe Muntele Athos, dar în mănăstirea sârbă Hilandar, ca și în Serbia, este recunoscut doară doar Biserica Ortodoxă Ucraineană condusă de Preafericitul Mitropolit Onufrie.

„Unele mănăstiri i-au recunoscut (pe BOaU),unele au slujit împreună cu ei. Alte mănăstiri nu-i recunosc. Astfel, sperăm că Primaţii Bisericilor Ortodoxe Locale vor găsi o soluție împreună. Acest lucru se referă şi la Sfântul Munte. În ceea ce privește Serbia, aici suntem de acord cu Sinodul arhieresc al Bisericii Ortodoxe Sârbe. Nu recunoaștem această nouă structură bisericească, îl recunoaștem doar pe Preafericitul Mitropolit Onufrie. Mănăstirea noastră are aceeași părere ca și Biserica Ortodoxă Sârbă”, a subliniat arhimandritul Metodiu.

Preafericitul Onufrie: Biserica noastră este Biserică de Martiri

1

spzh.news: Conștientizarea eroismului și moștenirii noilor martiri și mărturisitori al secolului XX ne permite să ne asigurăm încă odată că puterile răului nu pot învinge Biserica.

Istoria Bisericii în perioada sovietică este o pagină tragică și totodată măreaţă din secolul al XX-lea, presărată cu sângele purpuriu al creștinilor ortodocși nevinovați martirizați. Preafericitul Mitropolit Onufrie al Kievului și al întregii Ucraine a vorbit despre aceste momente în discursul său de felicitare adresat organizatorilor, participanților și oaspeților Conferinței științifice internaționale „Biserica Martirilor: persecuția credinței și a Bisericii în secolul XX”, care se desfăşoară pe teritoriul Lavrei Pecerska de la Kiev începând cu 6 Februarie 2020. Textul pastoralei a fost publicat de Departamentul pentru Informații și Educație al Bisericii Ortodoxe Ucrainene.

„Guvernul sovietic, începând cu 1918, și-a pus scopul să dezrădăcineze religia și să construiască o nouă societate de atei”, a menținat Întâistătătorul în discursul său. „Iar prima armă a puterii bolșevice, cu ajutorul căreia au avut loc schimbări cardinale în relațiile cu Biserica, a fost legislația sovietică. Primele acte legislative au subminat baza socială și economică a Bisericii Ortodoxe. Următorul pas distructiv față de Biserică a fost exterminarea fizică a clericilor și credincioșilor ortodocși. Deja în primii ani ai existenței puterii comuniste pe întreg teritoriul Uniunii Sovietice, fără procese și judecată, au urmat valuri de ucideri ale ierarhilor și clericilor ortodocși <…> politica terorii impusă de guvernul sovietic avea ca scop eliminarea completă a Bisericii Ortodoxe din Uniunea Sovietică”.

Preafericirea Sa a amintit că apogeul represiunii a avut loc în 1937-1938, când a fost distrusă elita societății, împreună cu sute de mii de preoţi, călugări și mireni.

„Distrugerea fizică a episcopatului, clerului, monahismului și a credincioșilor a fost însoțită de confiscarea proprietăților bisericii, închiderea bisericilor și a mănăstirilor ortodoxe ca centre de duhovnicie. În total, până la sfârșitul anilor 1930 doar două biserici au rămas în întreaga eparhie a Kievului; toate mănăstirile au fost lichidate, a fost distrus sistemul de educație duhovnicească”, a notat Arhipăstorul.

Preafericirea Sa a adăugat că, odată cu metodele de teroare, s-a intensificat propaganda ateistă, care s-a întruchipată cu o vigoare reînnoită în anii persecuției Bisericii în așa-numita perioadă a lui Hrușciov, când credincioșii au fost din nou supuşi discriminării în societate prin umilirea sentimentelor lor religioase.

„Astăzi ne-am adunat la acest forum științific nu numai pentru ca să aruncăm o privire asupra paginii tragice din secolul trecut, dar și pentru ca să înțelegem și să ne asigurăm încă o dată că forțele răului„porțile iadului” nu pot birui Biserica (Mat. 16:18). Biserica noastră este Biserica Martirilor, iar sângele lor vărsat este mărturia credinței de nezdruncinat în Dumnezeu. „Pentru Biserica lui Hristos, sângele și persecuția nu reprezintă o noutate. Toate acestea s-au întâmplat deja. Și toate acestea nu au dus la distrugerea Bisericii Ortodoxe, ci la proslăvirea și creșterea ei. Persecuția este trimisă pentru a cerceta credința noastră în Dumnezeu. Și pentru tăria credinței noastre vom primi coroana vieții”, spune Sfântul mucenic Onufrie (Gagaliuk)”, a subliniat Preafericitul Onufrie în discursul său.

Potrivit Preafericirii Sale, faptele de vitejie ale noilor martiri mărturisesc încă o dată adevărul cuvintelor Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos că orice lucrare este cu putinţă pentru un om credincios (Marcu 9:23).

„Credința în Dumnezeu le-a dat noilor mucenici puterea să îndure insulte și persecuții, beciuri reci și interogatorii nocturne, foamea și frigul în exil și torturi groaznice. Să îndure toate acestea și să nu cadă cu duhul au fost în stare doar acei care se întăreau cu puterea lui Dumnezeu, în care era prezentă o credință de nezdruncinat și harul atotcuprinzător al lui Dumnezeu. Toate aceste calități ne-au fost dezvăluite de noii martiri și duhovnici ai secolului XX. Cred că conferința științifică de astăzi va pune o temelie bună pentru conștientizarea eroismului și mărturisirea noilor martiri și mărturisitori ai secolului XX. Rog ca Dumnezeu să binecuvânteze nevoinţele voastre. Domnul nostru Iisus Hristos prin rugăciunile sfinţilor noilor mucenici și mărturisitori să ne dăruiască înţelepciune și să ne călăuzească pe toți în credință și adevăr”, a încheiat Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Ucrainene.

Patriarhia Georgiei refuză să participe la întrunirea de la Amman

1
Patriarhul-Catolicos Ilia II al Georgiei

theodosie.ro: Încă din data de 7 februarie Patriarhul Ilia al Georgiei a trimis o scrisoare Patriarhului Teofil al Ierusalimului, prin care îl înștiințează că nu va da curs invitației Sale la întrunirea de la Amman din 25-27 februarie.

Orthodoxia.info: „Nu” și din partea Georgiei la sinaxa Întâistătătorilor de la Amman

Preafericitului Patriarh al Ierusalimului și al întregii Palestine,

Teofil III

Preafericirea Voastră,

Vă salutăm cu dragoste frățească în Hristos și vă informăm că am primit cele două scrisori (nr. 1202 din 12.12.2019 și nr. 53 din 04.02.2020) din partea Voastră, în care ne-ați scris despre invitația ierarhilor întâistătători și a reprezentanților lor la Amman, Iordania, pentru o convocare în legătură cu problemele care s-au iscat între Biserici.

Înțelegem foarte bine că toate eforturile Voastre sunt condiționate de grija Voastră pentru unitate în Biserică și de dorința Voastră de a ajuta să fie vindecate rănile. Se simte din scrisorile Voastre și faptul că nu ați precupețit de a strânge acordul din partea Patriarhului Ecumenic de a participa. În orice caz, de vreme ce el și unii dintre Întâistătătorii de Biserici nu au răspuns pozitiv la invitația aceasta, obiectivul Vostru, care este și dorința noastră, a tuturor, ar putea întâmpina impedimente pe calea realizării lui.

Vă împărtășim poziția și, potrivit cu seriozitatea circumstanțelor prezente și în legătură cu chestiunile problematice, considerăm că o convocare și o discuție reciprocă este foarte necesară. Oricum, deoarece căutăm atingerea rezultatului dorit, ar trebui să aibă loc cu participarea fiecărei Biserici; dar, dacă acest consimțământ nu poate fi atins, ne vom abține să venim la întâlnire.

Trebuie să remarcăm faptul că am fi bucuroși să participăm la orice eveniment organizat în cadrul festivităților religioase sau conferințelor internaționale, după cum am făcut mereu.

Sperăm ca sinaxa Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe, cu binecuvântarea lui Dumnezeu, să fie întrunită și chestiunile, care fac rău unității noastre, să fie evaluate potrivit normelor canonice ale Bisericii. De asemenea, ar trebui să adăugăm aici faptul că ar fi cel mai bine pentru noi toți dacă scopul ar fi fost atins de mult timp.

Ne rugăm pentru voi, pentru pacea Bisericii și unitatea în Hristos.

Fie ca Dumnezeu să vă dea pace și realizări continue în slujirea Voastră înaltă.

Semnează, Catolicos-Patriarh a toată Georgia

***

În felul acesta, deocamdată și-au anunțat participarea 6 Biserici și tot 6 au refuzat invitația. Patriarhia Antiohiei s-a arătat printre primele dispuse să vină la Amman, ceea ce ar putea ridica numărul celor prezenți la 7 în mod normal. Rămâne încă să fie anunțată public decizia Patriarhiei Bulgare în această privință.

Desigur că organizatorii din spate nedeclarați, dar vădiți sunt rușii. Așadar Patriarhia Moscovei e posibil să fi stârnit reacții de opoziție din partea georgienilor, cu care au conflicte teritoriale. Păcat că interesele ce țin de credință și binele Ortodoxiei nu primează în fața celor particulare.

În orice caz, se pare că problematica autocefaliei ucrainene nu poate fi pusă doar în termeni pro-ruși sau pro-greci, dar nici în termeni foarte principiali. Cu alte cuvinte, credința în esența ei este destul de slabă și certurile pământești joacă un rol mult mai important în gestionarea problemelor bisericești care apar.

Patriarhul Chiril va lua parte la Sinaxa Primaţilor din Iordania

2

spzh.news: Biserica Rusă va fi reprezentată la Amman de Primatul său, chiar dacă Capul Fanarului va fi prezent la eveniment, a declarat șeful DRBE al Bisericii Ortodoxe Ruse.

Șeful Departamentului pentru Relații Bisericești Externe al Bisericii Ortodoxe Ruse Mitropolitul Ilarion (Alfeev) de Volokolamsk a comunicat că Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii Chiril va participa la Sinaxa Primaţilor din Iordania. Acest lucru a fost raportat de „RIA Novosti„.

„Cred că Biserica Ortodoxă Rusă va fi reprezentată la nivelul Primatului Bisericii”, a declarat Mitropolitul Ilarion.

Preafericitul a precizat că Biserica Rusă va participa la evenimentul inițiat de Patriarhul Ierusalimului Teofil III, chiar dacă Patriarhul Bartolomeu al Constantinopolului va decide să asiste la Sobor.

„Deocamdată Patriarhul Constantinopolului nu manifestă nici o dorință să soluţioneze problema pe care a creat-o. Încearcă doar să convingă toată lumea să-i recunoască decizia fără de lege”, a accentuat Mitropolitul Ilarion.

Potrivit șefului DERB al Bisericii Ortodoxe Ruse, Consiliul Primaţilor va avea loc în capitala Iordaniei Amman după 20 februarie 2020.

Întâistătătorul Fanarului a refuzat să participe la acest eveniment și a declarat că numai el ar avea dreptul să convoace asemenea Consilii ale Primaţilor, a subliniat arhiereul Bisericii Ruse.

„Dar de fapt Patriarhul Ierusalimului nu a convocat o reuniune oficială. După cum a scris el însuși în epistola sa, va fi o întâlnire fraternă pentru a discuta problemele existente”, a subliniat Mitropolitul Ilarion.

Mai devreme a devenit cunoscut faptul că Primatul Bisericii Ortodoxe din Albania Arhiepiscopul Anastasie (Iannulatos) a refuzat să ia parte la Sinaxa Primaţilor. În opinia sa, acest eveniment poate „complica situația”.

Ce decizie va lua Sinodul BOR? Este confirmată neoficial întrunirea panortodoxă preconizată la Aman. Sinodul cipriot o ignoră.

1

theodosie.ro: Romfea.gr: În mod normal, întrunirea panortodoxă va avea loc în Iordania

În Iordania se vor afla Întâistătătorii Bisericilor Ortodoxe Locale după convocarea Patriarhului Teofil al Ierusalimului la întâlnirea panortodoxă.

Cu toate că inițiativa Patriarhului Ierusalimului nu a găsit multe acceptări pozitive, există Întâistătători care s-au arătat dispuși să călătorească în final la Aman.

Este de menționat că Întâistătătorul Bisericii Sionului, prin această inițiativă, accentuează faptul că exprimă îngrijorarea lui pentru păstrarea unității.

Mitropolitul Ilarion de Volokalamsk, vorbind astăzi reporterilor la Roma, a menționat că Patriarhul Chiril al Moscovei se va deplasa în mod normal în Iordania. De asemenea, Președintele Relațiilor Externe din Patriarhia Moscovei, a declarat că Patriarhul Ierusalimului a trimis și a doua scrisoare prin care cheamă din nou pe Întâistătători să participe. Comentând refuzul Patriarhului Ecumenic Bartolomeu pentru întâlnirea în discuție, Preasfințitul a subliniat: „Patriarhul Bartolomeu nu arată nici o dorință să soluționeze problema pe care el însuși a creat-o, în vreme ce se străduiește să convingă Bisericile să recunoască fărădelegea lui”.

Conform unor informații ale Romfea.gr, data probabilă al întâlnirii panortodoxe se pare că a fost hotărâtă 25 februarie.

În final, în ce privește informațiile care se referă la incomodările Ministerului de Externe al Greciei cu referire la inițiativa Patriarhului Teofil, unii demnitari accentuează faptul că așa ceva nu se poate, de vreme ce Min. de Ext. ține distanță de chestiunile bisericești (probabil acest ultim paragraf se referă la sfaturile adresate de Președintele Greciei Patriarhului Ierusalimului într-o întâlnire recentă din luna ianuarie în Israel).

Precizăm că informațiile din articolul de mai sus sunt credibile pentru că în general astfel de informații pe surse date de agenția Romfea s-au adeverit.

1

Pe de altă parte, astăzi, 12 februarie, s-a întrunit Sfântul Sinod al Bisericii Ciprului sub președinția Arhiepiscopului Hrisostom. S-au discutat doar două puncte: 1. o dare de seamă și o discuție asupra dialogurilor inter-ortodoxe, inter-creștine și inter-religioase care au avut loc și 2. subiecte economice. Așadar, în mod curios, nu a fost luată în discuție participarea la Sinodul preconizat să aibă loc la Aman la chemarea Patriarhului Ierusalimului.

Făcând un bilanț, doar Biserica Rusiei și a Cehiei și Slovaciei și-au anunțat până acum oficial participarea după hotărâri în Sinoadele lor interne, iar Patriarhul Antiohiei s-a arătat deschis în această direcție. Patriarhia Ecumenică, a Alexandriei, Biserica Greciei, Albaniei și a Ciprului au refuzat public participarea, iar celelalte Biserici Locale nu s-au pronunțat încă.

În ce ne privește pe noi, românii, suntem interesați, după cum formulează și cei de la Activenews, ce răspuns va da Sinodul BOR la invitația Patriarhiei Ierusalimului. „Sinodul BOR va trebui să dea și el un răspuns, care va fi a doua luare de poziție a BOR în această problemă, după recunoașterea de către Patriarhia Ecumenică a autocefalilor. … Roadele actului Patriarhiei Ecumenice nu sunt cele ale unității, ci cele ale dezbinării. … BOR mai are un motiv pentru care nu se poate ralia poziției Patriarhiei Constantinopolului”, anume atitudinea românilor din partea de Bucovina din teritoriul actual ucrainean. „De asemenea, recunoașterea autocefalilor ar duce la ruperea comuniunii cu o foarte mare parte a românilor din Republica Moldova, care țin, juridic, de Patriarhia Moscovei. A participa la întâlnirea din Iordania ar fi un act de mare curaj al BOR, în condițiile în care Patriarhia Constantinopolului este sprijinită în implicarea din Ucraina de către SUA, iar Washingtonul este direcția în care politicienii români privesc cu teamă și jind ca spre Bruxelles. Probabil că, din prudență, având în vedere situația din țară, dar și pentru menajarea Patriarhiei Ecumenice, acest lucru nu se va face. Însă un nou apel la întâlnirea panortodoxă este necesar.”

Desigur că există la mijloc multe calcule de politică (bisericească), dar în toate ar trebui să primeze conștiința în fața lui Dumnezeu, adică urmarea regulilor autentice ale Bisericii, nu eschivarea corectă politic de la asumarea unei responsabilități imense în fața lui Hristos. Doar mărturisitorii sunt scriși în cartea vieții, iar de cei care se rușinează de Evanghelie de dragul unor calcule sau frici lumești se va lepăda și Însuși Hristos. Desigur că decizia este a sinodalilor, dar noi așteptăm și avem curajul să așteptăm ca ea să fie una care să țină cont de legile și necesitățile duhovnicești, nu de cele pământești. Avem în vedere situația de schismă care tulbură în principal Ucraina, dar care are implicații la nivel panortodox, generând o rană foarte puternică în trupul Bisericii. Suntem conștienți de implicațiile și intruziunile puternice politice, dar acestea ar trebui privite pe planul doi, în urma diviziunilor de natură bisericească și duhovnicească.

Patriarhul Irineu: Condamnăm intervenţia Fanarului în viaţa Bisericii Ucrainene

1

spzh.news: Primatul Bisericii Ortodoxe Sârbe consideră că intervenția Fanarului a agravat situația religioasă din Ucraina.

La 30 ianuarie 2020 în timpul întâlnirii cu un grup de pelerini ai Bisericii Ortodoxe Ucrainene condus de Episcopul Victor de Barâșevka, Patriarhul Irineu al Serbiei a declarat că condamnă intervenția Patriarhiei Constantinopolului în viaţa internă a Bisericii Ortodoxe Ucrainene. Acest lucru a fost raportat de Departamentul pentru Relații Bisericeşti Externe al Bisericii Ortodoxe Ucrainene.

1

În discursul său de salut Patriarhul Ireneu a meționat că urmărește cu atenţie evoluţia situației din Ucraina și cunoaște încercările prin care trece în prezent Biserică, și se roagă cu sârguință pentru încetarea lor.

Sanctitatea Sa a menționat cu regret că în ţară situaţia din sfera religioasă se agravează.

„Toţi cunosc poziția Bisericii noastre: noi condamnăm intervenţia Patriarhiei Constantinopolului în viaţa internă a Bisericii Ortodoxe Ucrainene. Ceea ce au săvârșit ei [clerul Patriarhiei de la Constantinopol] a agravat şi mai mult situaţia din Ucraina”, a subliniat Întâistătătorul BOS.

Potrivit Sanctităţii Sale, Biserica Ortodoxă Sârbă, la fel ca și alte Biserici Locale, sprijină Biserica Ortodoxă Ucraineană și va face tot posibilul pentru a ameliora situația din Ucraina.

Întâistătătorul BOS a menționat că se roagă pentru soluţionarea situației de conflict atât în ​​Biserica sa Locală, cât și în Biserica Ortodoxă Ucraineană: „Pentru voi și pentru Biserica noastră, care și ea se confruntă cu probleme, ne rugăm Domnului Dumnezeu ca toate aceste probleme să fie rânduite în modul cel mai potrivit”.

La rândul său, șeful Reprezentanței Bisericii Ortodoxe Ucrainene pe lângă organizațiile internaționale europene, Episcopul Victor de Barâșevka i-a mulțumit Patriarhului Irineu pentru oportunitatea de a comunica și i-a transmis cele mai frumoase urări din partea Mitropolitului Onufrie al Kievului și al întregii Ucraine, „care se roagă pentru Sanctitatea Voastră și pentru întreaga Biserică Ortodoxă Sârbă”.

Ierarhul Bisericii Ortodoxe Ucrainene a vorbit despre vizita sa la Mitropolia Muntenegrului și a Litoralului a BOS, „unde frații noștri ortodocşi au nevoie și de un sprijin deosebit prin rugăciune”.

Episcopul a menționat că pelerinii Bisericii Ortodoxe Ucrainene, la chemarea inimii lor, au pornit în călătorie pentru a-i „sprijini pe frații și surorile noastre, pentru că știm și înțelegem această stare, deoarece în ultimii ani am simțit presiune din partea forțelor externe, a unor reprezentanți ai autorităților, și ne apărăm credința și Biserica noastră Ortodoxă Ucraineană canonică”.

Puterea cu care trăiește fiecare creștin ortodox este doar în Hristos, a subliniat reprezentantul Ucrainei.

„Dacă vom acorda o mână de ajutor reciproc și vom oferi sprijin prin rugăciune sau orice alt ajutor, bunul Dumnezeu ne va ajuta să depășim dificultățile și încercările cu care se confruntă în prezent atât ​​Ucraina, cât şi Muntenegru, şi totodată alte Biserici Ortodoxe Locale”.

La sfârșitul întâlnirii, pelerinii Bisericii Ortodoxe Ucrainene l-au felicitat ​​pe Primatul BOS cu aniversarea recentă a intronizării sale Patriarhale și i-au dăruit o copie a icoanei Maicii Domnului de la Censtohov și un tablou cu imaginea Lavrei Kievo-Pecerska.

Drabynko: Ideile papei Francisc sunt o provocare pentru noi, ortodocșii

1

spzh.news: Papa Francisc ne oferă de fapt o nouă identitate creștină universală, a declarat „arhiereul” BOaU.

„Ierarhul” BOaU Alexandr (Drabynko) a ținut un discurs la un tedeum ecumenic la Kiev, în care a declarat că ideile Papei Francisc sunt o provocare pentru toți creștinii de pe planetă.

„Faptele Papei sunt atât de înzestrate cu energia iubirii și a milosteniei, încât inima noastră simte cu certitudine realitatea acestei iubiri. Mesajul Papei Francisc este o provocare pentru noi, ortodocșii, și în general pentru creștinii întregii planete”, canalul „Televiziunea Vie” a transmis cuvintele lui Drabynko.

„Arhireul” BOaU și-a construit discursul în jurul tratatului „O scurtă povestire despre Antihrist”, scrisă de teologul rus Vladimir Soloviov. Drabinko le-a amintit clericilor BRC, BGCU și Bisericilor protestante, precum și evreilor și reprezentanților altor structuri bisericești care s-au adunat pentru „rugăciunea comună”, că în acest tratat Soloviov a descris falsul Sinod ortodox ecumenic convocat de vrăjmașul neamului omenesc pentru a-și afirma autoritatea la acest „sinod”.

Protivnicul lui Hristos a pus întrebarea participanților la „sinod”: ce este mai important pentru ei în creștinism, a menţionat „ierarhul” BOaU. Participanții au răspuns la această întrebare în mod diferit, și numai starețul ortodox Ioan a subliniat că pentru el principalul lucru în creștinism este Hristos. „Arhiereul” noii structuri bisericești a comparat viziunea cuviosului stareţ cu ideile Papei și a ajuns la concluzia că acesta din urmă nu doar ar repeta cuvintele personajului lui Soloviov, dar ar spune și mai multe decât cuviosul părinte ortodox.

„Cel mai scump pentru noi este Hristos. Aceste cuvinte sunt în concordanță cu viziunea asupra lumii a actualului pontif roman, Santitatea Sa Părintele Francisc, care probabil ar putea adăuga: că cel mai scump pentru noi în creștinism este Hristos Însuși și Milostivirea Sa <…>”, a declarat Drabynko. „Papa ne oferă de fapt o nouă identitate creștină universală. O identitate care nu se bazează pe comori confesionale, ci pe o dragoste Evanghelică care lucrează”.

„Arhireul” BOaU în discursul său a contrapus de fapt dogmele Bisericii lui Hristos.

„Formulările dogmatice pot separa, dar numai cea mai Scumpă Perlă a creștinismului, numai Hristos ne poate uni pe noi – cei atât de deosebiți și diverși”, a concluzionat el.

Amintim că în noiembrie 2019 Drabynko s-a rugat împreună cu uniaţii și catolicii la Bruxelles, iar în ianuarie 2020 i-a dăruit episcopului BGCU panaghia Mitropolitului Vladimir (Sabodan).

Poate oare exista Ortodoxia fără Patriarhia Constantinopolului?

1

spzh.news: Oare conform canoanelor Patriarhul ecumenic este capul Ortodoxiei și acțiunile sale sunt în folosul Bisericii? Și cum acțiunile sale afectează viața creștinilor simpli?

În 2018-2019 evenimentele care s-au produs în Ortodoxia mondială ar putea duce la o divizare globală în Biserica Ortodoxă Ecumenică.

În octombrie 2018 ierarhii Fanarului i-au legalizat pe liderii organizațiilor schismatice din Ucraina, iar în decembrie au creat cu ei o structură, care a fost numită Biserica Ortodoxă Autocefală a Ucrainei – BOaU.

În octombrie 2019 BOaU a fost recunoscută de Biserica Ortodoxă Greacă, în noiembrie – de Biserica Alexandriei.

Patriarhul Bartolomeu, membrii BOaU, funcţionarii și mass-media care au susținut proiectul Tomosului inițiat de Petro Poroșenko sărbătoresc victoria. Victoria, eveniment atât de rar întâlnit în Ucraina. Totul pare a fi frumos și logic: Rusia este din nou înfrântă, biserica patriotică intră în Europa, este recunoscută ş.a.m.d.

Evenimente similare sunt deja conturate în Macedonia și Muntenegru, unde conducătorii locali intră în contact cu Fanarul pentru a legaliza structurile schismatice ale țărilor lor și pentru a primi Tomosul de la Patriarhul Bartolomeu.

Se pare că politicieni au o anumită dreptate în căutarea căii de creare a propriei biserici naționale.

Dar din punctul de vedere al creștinului ortodox care frecventează în mod regulat biserica din Ucraina, Muntenegru, Macedonia, situația pare a fi complet diferită – el nu poate înțelege cum cei care întotdeauna au fost numiți mireni mascați și schismatici acum au devenit sau vor deveni Biserică canonică? Oare într-adevăr în bisericile fostei Patriarhii de la Kiev și BOaU au început să fie valabile Sfintele Taine? Și acum acolo ne putem mărturisi, împărtăși și, în general, ne putem mântui prin ele? Oare cine are dreptate – grecii care afirmă că BOaU este Biserică, sau restul Bisericilor Locale, care ca și în trecut îi numesc pe membrii acestei structuri schismatici?

În acest reportaj vom aduna faptele și vom da răspunsuri simple la întrebări complicate.

Oare Patriarhul Constantinopolului este într-adevăr capul Bisericii?

Din punct de vedere al învățăturii Bisericii, nimeni nu poate să le acorde mirenilor în retrospectivă cinul preoției și al episcopiei, aceasta este o absurditate completă. Dar Patriarhia Constantinopolului, și apoi o parte a Bisericii Elene și a Bisericii Alexandriei, susțin că nu este deloc absurd. De ce? Pentru că așa a hotărât Patriarhul Constantinopolului, iar el nu poate greși, pentru că în ochii grecilor el este Primatul întregii Biserici. Dar oare aşa stau lucrurile în realitate?

Unul dintre cele mai importante adevăruri din Evanghelie este că în Biserică nu există mai mari. Capul Bisericii este Hristos. Mântuitorul a hotărât o dată şi pentru totdeauna problema întâietății între oameni: „Şi şezând jos, a chemat pe cei doisprezece si le-a zis: „Daca cineva vrea sa fie intâiul, să fie cel din urmă dintre toţi şi slujitor al tuturor”. (Marcu 9, 35).

Este deosebit de semnificativ faptul că Hristos a rostit aceste cuvinte tocmai după ce apostolii au dorit să afle care dintre ei este mai mare: „Şi au venit în Capernaum. Şi fiind în casă, i-a întrebat: Ce vorbeaţi între voi pe drum? Iar ei tăceau, fiindcă pe cale se întrebaseră unii pe alţii cine dintre ei este mai mare” (Mc. 9, 33-34).

Este foarte posibil să facem o analogie între apostoli și Bisericile locale și, prin urmare, putem spune cu siguranță că toate Bisericile Locale care împreună formează o singură Biserică Ecumenică sunt absolut egale între ele. În ea nu sunt nici primii, nici ultimii. Da, există așa-numitul Diptic, adică o listă în care Bisericile sunt consemnate într-o anumită ordine, dar locul în el nu oferă alte privilegii decât privilegiul de onoare și respect între frații egali.

Totuşi, la Fanar gândesc altfel.

În secolul al XX-lea, în Patriarhia Constantinopolului s-a iscat opinia că ei deţin superioritate asupra altor Biserici și au dreptul să le domine.

„Ortodoxia nu poate exista fără Patriarhia Ecumenică … Dacă Patriarhia Ecumenică … părăsește scena ortodoxă ecumenică, Bisericile Locale vor deveni „ca niște oi fără păstor”.

Patriarhul Bartolomeu

„Arhiepiscopul Constantinopolului și, respectiv, Patriarhul ecumenic este primul fără egal”.

Arhiepiscopul Elpidofor

„Biserica Ortodoxă fără Patriarhia Ecumenică ar fi un fel de protestantism … Este de neconceput ca unele Biserici Locale … să întrerupă comuniunea cu ea, din moment ce canonicitatea existenței sale provine din ea”.

Mitropolitul Adrianopolului Amfilohie (Stergiu)

„Deși în general îl considerăm pe Hristos ca fiind Capul Bisericii noastre. Dar pe pământ acesta este Patriarhul ecumenic”.

Mitropolitul Eustatie de Monemvasia și Sparta

„Pe baza canoanelor, potrivit învățăturilor Bisericii Ortodoxe, Patriarhia Ecumenică are privilegii. Cine nu este de acord cu ele, se desprinde de fapt de Ortodoxie”.

Arhiepiscopul Iov (Ghecea) de Telmis

Așadar, arhiepiscopul Iov menționează că întâitatea Fanarului este precizată în canoane. Deci să clarificăm:

În conformitate cu care canoane Constantinopolul este capul Bisericii?

Patriarhia de la Constantinopol a apărut destul de târziu, în secolul al IV-lea. Pe lista Bisericilor – în Diptic, ea a fost imediat plasată pe al doilea loc după Roma. Exclusiv din motive politice, doar pentru că Constantinopolul era capitala imperiului, unde locuia împăratul și unde guvernul convoca sesiunile. După ce Biserica Romană a intrat în schismă, Constantinopolul a devenit automat primul în Diptic, şi acest lucru exte explicabil – apropierea de împărat i-a dat influență și drepturi corespunzătoare.

Dar în 1453 Constantinopolul a fost cucerit de turci, Imperiul Bizantin a căzut, iar Patriarhia Constantinopolului s-a transformat într-un mic grup de ortodocși izolat într-o țară musulmană imensă.

Adică absolute toate condițiile în urma cărora Biserică a fost plasată prima în Diptic au dispărut. A dispărut și Constantinopolul, care s-a transformat în Istanbul.

Cu toate acestea, alte Biserici, în care slujeau în majoritate grecii, dorind să-și păstreze centrul spiritual, au continuat să considere Constantinopolul primul în cinste.

Şi iată că acum Constantinopolul a decis să monetizeze acest respect în primatul puterii. Și declară că confirmarea acestei puteri este prevăzută în canoane.

***

Există mai multe reguli canonice emise în timpul existenței imperiului, pe care Constantinopolul le citează ca dovadă a dreptului său de autoritate asupra altor Biserici. Să le examinăm cu mai multă atenţie.

Regula a 3-a a celui de-al II-lea Sinod ecumenic de la Constantinopol (anul 381): „Episcopul Constantinopolului să aibă avantajul onoarei după episcopul Romei, deoarece acest oraș este noua Roma”.

De fapt, regula spune că în Diptic Bisericii de la Constantinopol o s-a acordat al doilea loc după cea Romană. Motivul este din nou că împăratul a locuit la Constantinopol și guvernul acolo îşi convoca sesiunile. Atât. Nici un fel de drepturi de supremație asupra altor Biserici. Aşa este scris.

A 28-a Regulă a Sinodului IV Ecumenic de la Calcedon (anul 451): „orașul care a primit onoarea de a fi orașul împăratului și al sigclitului (senatului) și are privilegii egale cu vechea Roma împărătească, va fi ridicat în cele bisericeşti în mod similar și va fi al doilea după ea. Prin urmare, numai mitropoliții regiunilor pontice, asiatice și tracice, precum și episcopii din regiunile străine de mai sus, să fie numiți de pe sfântul tron a Sfintele Biserici de la Constantinopol”.

Aici sunt menționate din nou drepturile de onoare ale Constantinopolului, bazate pe vecinătatea cu regele și de guvernul. Dar pentru prima dată sunt menționate drepturile puterii: peste regiunile Pontului, Asiei și Traciei. Să aruncăm o privire la harta modernă: regiunea pontică este coasta de sud a Mării Negre, situată în Turcia, regiunea asiatică este partea de est a Turciei, spălată de Marea Egee, regiunea tracică – partea de est a Turciei, adiacentă Bulgariei pe de o parte și spălată de Marea Marmara – pe de altă parte.

Adică, potrivit acestei reguli, Patriarhia Constantinopolului are dreptul de putere asupra teritoriului Turciei moderne și nimic mai mult.

Regula a 36-a a celui de-al VI-lea Sinod Ecumenic, Trulan (anul 691): „Fie ca tronul Constantinopolului să aibă privilegii egale cu tronul Romei antice și, la fel ca ea, să fie înălțat în cele bisericeşti, fiind al doilea după ea”.

Observăm că se dublează aceeași teză ca şi în regulile anterioare – că Constantinopolul este al doilea după Roma. Îi acordă oare acest lucru dreptul de a conduce cu alte Biserici. Nu, nu se spune nimic despre acest lucru, deși regula a fost adoptată în perioada de înflorile a imperiului.

Regula a 17-a a celui de-al IV-lea Sinod ecumenic care ar spune că îi acordă Constantinopolului dreptul de judecată asupra tuturor episcopilor.

„Dacă cineva este jignit de mitropolitul său: să fie judecat în fața exarhului regiunii sau în fața tronului Constantinopolului”.

Într-adevăr, dacă vom citi această regulă luată aparte, smultă din context, şi în special după frumoasele pasaje ale fanarioţilor contemporani, poate să pară că Patriarhul Constantinopolului are dreptul să-i judece pe toți. Dar să ne amintim de cea de-a a 28-a regulă a celui de-al IV-lea Sinod ecumenic, care îi atribuie tronulului Constantinopolului doar autoritatea asupra zonelor „pontice, asiatice și tracice”.

Marele canonist bizantin din secolul al XII-lea Ioan Zonara se exprimă mai exact la acest subiect: „Dar Patriarhul Constantinopolului nu este numit judecător peste toți mitropoliții fără excepție, ci doar peste cei care îi sunt subordonați. Și el nu poate să-i aducă în fața judecăţii sale pe mitropoliții Siriei, sau ai Palestinei și ai Feniciei, sau ai Egiptului împotriva voinței lor; dar mitropoliții din Siria sunt supuși judecăţii Patriarhului Antiohiei, iar palestinienii – judecăţii Patriarhului Ierusalimului, iar cei egipteni trebuie să fie judecaţi de către Patriarhul Alexandriei”.

Constatăm că în conformitate cu canoanele Fanarul nu are nici un drept să domine asupra altor Biserici. Și dacă nu a avut acest drept în perioada imperiului bizantin, atunci este evident că nu îl poate avea nici acum.

Și în această nostalgie pentru vremurile măreției imperiului și măreția civilizației elene se ascunde principala cheie pentru a înțelege ce face Fanarul acum.

Cauza dezbinării în Ortodoxie: grecii împotriva slavilor sau Biserica împotriva nelegiuirilor?

Puțini se pot compara cu grecii prin ceea ce au oferit ei omenirii: cultură, filozofie, poezie, politică, matematică, fizică, medicină … Probabil că nu există un domeniu în care nu ar exista moștenire elenă.

Aproape toate cărțile Noului Testament au fost scrise în limba greacă. Majoritatea Sfinților Părinți și dascăli ai Bisericii au fost greci. Toată rânduiala slujbelor în Biserica noastre se săvârșește conform Tipicului rânduit de greci, Sfinții Făcători de Minuni Nicolae de Miralichia și Spiridon de Trimitunda sunt din neamul grec.

Pe de altă parte, toate aceste realizări au dus la dezvoltarea naționalismului elen. Dându-și seama de măreția culturii lor și de măreția imperiului bizantin, grecii, care au constituit nucleul lui, au început să se considere superiori faţă de alte popoare, pe care adesea le-au numit cu dispreţ barbare.

În 1453 imperiul a căzut, grecii s-au risipit prin lume, dar a rămas nostalgia după trecutul imperial. Restaurarea marelui Imperiu Bizantin a rămas pentru greci o idee fixă. Şi odată ce această idee nu se poate înfăptui în domeniul politic, unii dintre greci văd realizarea ei în Biserică.

Marea majoritate a episcopatului din Bisericile locale contemporane sunt greci. Grecii sunt Primații Bisericilor Constantinopolului, Greciei, Alexandriei, Ierusalimului, Ciprului, Bisericilor Albaneze. În Biserica Alexandriei, care păstorește toate țările din Africa, din cei 37 de episcopi doar 5 sunt africani, ceilalţi sunt greci.

Și deși ei cunosc la perfecţie cuvintele Apostolului Pavel că în Biserică nu există nici elen, nici iudeu, pentru mulți dintre grecii ortodocși măreția Patriarhului Constantinopolului este prototipul măreției națiunii elene. Iar protestele mai multor Biserici Locale împotriva acțiunilor ilegale ale Fanarului, ei preferă să le interpreteze ca un conflict etnic – revolta slavilor împotriva grecilor. Cică barbarii ruși tind la întâietate și de aceea contestă acțiunile Constantinopolului.

În toamna anului 2018 Patriarhul Bartolomeu a declarat în faţa diasporei grecești:

„Patriarhia noastră ecumenică. De aici provin idealurile, valorile Neamului nostru, gloria Neamului nostru, pasiunea și martiriul Națiunii noastre, sursa lor este aici … în acest moment, Patriarhia noastră încearcă să rezolve problema Bisericii Ucrainene și își arată privilegiile și drepturile în conformitate cu Regulile Sfintelor Sinoade Ecumenice, și aceste Reguli, în primul rând al celui de-al IV-lea Sinod ecumenic de la Calcidon, care acordă privilegii specifice pentru a apela la Patriarhia ecumenică, aceste reguli sunt obligatorii pentru întreaga Ortodoxie, indiferent dacă sunt sau nu pe placul fraților noștri ruși, mai devreme sau mai târziu vor respecta decizia pe care o va adopta Patriarhiea Ecumenică, pentru că ei nu vor avea o altă alegere… Iată de ce frații noștri slavi nu tolerează superioritatea Patriarhiei Ecumenice și, prin urmare, națiunea noastră în Ortodoxia Mondială”.

S-a ajuns la faptul că Patriarhul Bartolomeu i-a acuzat pe membrii Bisericii Ortodoxe Ucrainene în dezbinarea săvârșită de Filaret și i-a numit ruși: „Anume rușii au săvârşit schisma, și nu Patriarhia ecumenică sau ucrainenii, așa cum declară ei acum… În calitate de Biserică-mamă , suntem nevoiți să avem grijă de unitatea canonică a milioane de ucraineni care nu doresc să fie în aceeași Biserică cu rușii”.

Încercarea Fanarului de a prezenta schisma în ortodoxie ca o acțiune națională – a rușilor împotriva grecilor, se încadrează bine în contextul geopolitic, unde multe forțe politice insistă asupra „amenințării rusești”, dar acest lucru nu are nici o legătură cu realitatea în Biserică. Bisericile Rusă, Sârbă, Poloneză, Biserica Antiohiei, Biserica Ținuturilor Cehe și a Slovaciei nu se opun deloc grecilor. Ele se opun nelegiuirii, împotriva introducerii schismaticilor și a mirenilor în Biserică și împotriva încercărilor Fanarului de a impune Bisericii orice decizie a sa, pur și simplu pentru că acolo ar avea dreptul de autoritate asupra celorlalți.

Schițăm analogii simple: dacă îi spui fratelui tău cu voce tare despre fărădelegile săvârșite, acest lucru nu înseamnă deloc că tu însuți vrei să comiți această nelegiuire, doar îi spui că a comite o asemenea fărădelege este rău și greșit.

Și dacă nu grecii ar conduce Fanarul, ci, să zicem, evreii, nemţii sau portughezii, acest lucru nu ar schimba atitudinea critică față de ei.

Să trădezi la timp – nu înseamnă să trădezi, ci să anticipezi?

Știm că Biserica este un loc de întâlnire a omului cu Dumnezeu și, prin urmare, avem cerințe și așteptări deosebit de mari faţă de slujitorii ei, și mai ales faţă de Întăistătători.

Aceștia apriori nu pot acționa în modul în care acționează politicienii: să mintă, să trădeze și să își schimbe poziția în zbor.

Timp de un sfert de secol, Patriarhul Bartolomeu i-a considerat pe membrii Patriarhiei de la Kiev și ai BOUA drept mireni, iar în 2018 pe neaşteptate i-a numit episcopi. În 2016 Patriarhul l-a numit pe mitropolitul Onufrie unicul Întâistătător al Bisericii din Ucraina, iar în 2018 a început să-l numească astfel pe Serghei Dumenko. Și toate acestea au coincis în mod miraculos cu începutul campaniei electorale prezidențiale a lui Poroșenko, unde accentul principalul a fost pus pe Tomos și pe BOaU.

Și mai surprinzătoare este metamorfoza Primatului Bisericii Alexandriei Patriarhului Teodor.

Până în 2019 el a făcut numeroase declarații în care l-a numit pe Preafericitul Onufrie unicul Întâistătător legitim al Bisericii din Ucraina și i-a îndemnat pe enoriași să rămână credincioși Bisericii Ortodoxe Ucrainene. Dar apoi a venit noiembrie 2019, şi Patriarhul Teodor a uitat de Mitropolitul Onufrie și de Biserica Ortodoxă Ucrainenă, care au dispărut pentru el.

Patriarhul Teodor (în 2016): „Preafericitul Onufrie să ştie că Patriarhia Alexandriei și noi toți suntem alături de Biserica Ortodoxă Ucraineană canonică condusă de Preafericitul Mitropolit Onufrie”.

Patriarhul Teodor (în 29 octombrie 2018, după „reabilitarea” lui Filaret și Macarie): „Am trecut ptrintr-o perioadă dificilă a schismei, când au început toate aceste procese, mișcarea spre autocefalie pentru a crea propria biserică schismatică. Am trăit aceste dificultăți la Odesa, când au dorit să ne ia cu forţa bisericile noastre ortodoxe. Zi și noapte am fost de veghe la biserica noastră din Odesa. Cum s-a exprimat Preafericitul Onufrie, Biserica trebuie să fie departe de politică. Nu ne putem ascunde după degetul nostru, trebuie să vedem că interesul politic este ascuns în spatele tuturor acestor lucruri”.

Nu putem să nu ne amintim și de metamorfozele de pe Muntele Athos. Starețul mănăstirii Vatoped arhimandritul Efrem i-a îndemnat de nenumărate ori pe ucraineni să fie credincioși doar Bisericii Ortodoxe Ucrainene și Preafericitului Mitroplit Onufrie.

Arhimandritul Efrem: „Mă adresez la poporul ucrainean și rog să se ţină de Biserica Ortodoxă canonică, condusă de Preafericitul Mitropolit Onufrie. Întregul Sfântul Munte acceptă și recunoaște numai Biserica Ucraineană canonică, condusă de mitropolitul Onufrie”.

În cele din urmă, arhimandritul a sosit la Kiev la întronizarea lui Epifanie și nu a putut să participe la ceremonie în exclusivitate din motive de sănătate, iar schismaticii din BOaU au fost primiți la mănăstirea sa de pe Muntele Athos.

***

Hristos în Evanghelie ne învaţă: „Feriți-vă de proorocii mincinoși care vin la voi îmbrăcați în haine de oaie, dar în interior sunt lupi răpitori. După roadele lor îi veți cunoște. Deci, orice copac bun aduce roade bune, iar un copac rău aduce roade rele”.

Privind la personalitățile maiestuoase ale ierarhilor fanarioți, este aproape imposibil să crezi că ei pot săvârși fapte anti-bisericești. Dar, din păcate, faptele lor vorbesc exact despre acest lucru.

Declarațiile Fanarului la momentul creării BOaU arătau frumos – erau îndreptate spre vindecarea schismei și unirea Ortodoxiei ucraineene. Dar ce vedem peste un an, care sunt rezultatele, care sunt roadele lor?

  • Nu s-a produs unificarea Ortodoxiei în Ucraina. Biserica Ortodoxă Ucraineană există aparte, iar structura creată din schismaticii Patriarhiei de la Kiev și ai Bisericii Ortodoxe Ucrainene Autocefale – aparte.
  • Legalizarea lui Filaret de către Fanar fără actul de pocăință s-a dovedit a fi o greșeală evidentă. Filaret nu s-a schimbat deloc și a dezbinat deja BOaU, din care a ieşit împreună cu o parte din episcopii săi schismatici și acum îi hirotonește activ pe alții. Mai mult, Filaret a declarat că nici o anatemă posibilă din partea Fanarului nu îl tulbură.
  • Crearea BoaU a adus un alt factor de dezbinare în societatea ucraineană – unul religios. Poroșenko nu a reușit să ademenească episcopii și preoții Bisericii Ortodoxe Ucrainene în structura Biserica Osrtodoxă a Ucrainei şi a dat instrucțiuni autorităților locale să transfere bisericile fără să ia în considerare părerea enoriașilor. Locuitorilor din sate li s-a impus poziția că BOaU este o biserică patriotică, iar Biserica Ortodoxă Ucraineană este o structură a agresorului, și trebuie de-i luat biserica până şi cu forţa. Bisericile au fost capturate, enoriașii au fost alungați. În satele în care până ieri domnea liniștea și prietenia a început un adevărat război. Dușmănia și ura au prins rădăcină între vecini, prieteni și chiar în interiorul familiilor.
  • Cu un an în urmă relațiile dintre Bisericile Locale au fost destul de frăţeşti și prietenoase. Acum Bisericile sunt împărțite în cele care au sprijinit acțiunile Fanarului privind legalizarea BOaU, și cele care sunt împotrivă. Și este evident că divizarea se va aprofunda și mai mult.
  • Recunoașterea BoaU de către Biserica Ortodoxă a Greciei și Biserica din Alexandria a provocat conflicte și neînţelegeri în interiorul lor. Există mulți episcopi greci care au refuzat să recunoască BOaU și consideră că membrii ei sunt nişte mireni. Nu există nici o îndoială că aceeași situație va fi și în orice altă Biserică în care se decide recunoașterea BOaU.
  • Și cel mai important este că potrivit canoanelor un preot care intră în comuniune cu schismaticii, devine el însuși schismatic. Regula a 10-a apostolică prevede clar acest lucru: „Dacă cineva se roagă cu cel excomunicat din biserică, fie şi în casă: să fie excomunicat”.

Această regulă nu face parte din categoria canoanelor care îi acordă Fanarului drepturi mitice de autoritate asupra altor Biserici. Ea se aplică fiecărui creștin și este direct legată de mântuirea noastră.

Scopul final al fiecărui creștin este mântuirea sufletului și dobândirea Împărăției Cerurilor. A asigurat Biserica Ortodoxă acest obiectiv pe tot parcursul existenței sale? Incontestabil. Asigură acum acest scop cei care au recunoscut și au legalizat schisma din Ucraina, ca să nu mai vorbim de BOaU în sine? Este foarte îndoielnic.

Atacul actual al Fanarului împotriva Ortodoxiei le-a adus credincioșilor doar schismă, ceartă și discordie. Amintim cu această ocazie cuvintele lui Hristos: „Orice copac care nu aduce roade bine este tăiat și aruncat în foc. Nu oricine care îmi spune: „Doamne! Doamne!”, va intra în Împărăția Cerurilor, doar cel ce împlinește voia Tatălui Meu din ceruri”.

E prezentă oare în faptele fanarioților voința Tatălui Ceresc? Și merită oare ca noi să susținem acțiunile lor?

De-a lungul istoriei sale, Biserica Ortodoxă a depășit erezii, schisme și încercări de unire. Ea fost întemeiată de Hristos și va exista până la sfârșitul veacului. Însă soarta celor care au încercat să distrugă Biserica este tristă.

Fiecare dintre noi are libertatea de alegere. Și acum vine momentul când trebuie să facem această alegere. Dar trebuie să luăm aminte la ce preț vom plăti pentru ea în cele din urmă.

Poruncile lui Hristos ne pun în faţa alegerii: dobândirea întregii lumi și, în același timp, pierderea sufletului, sau păstrarea sufletului nostru prin lipsirea de beneficiile lumești. Alegerea este întotdeauna a noastră.

Pedagogii din Grecia sunt indignati de declarația Arhiepiscopului Ieronim

spzh.news: Arhiepiscopul Ieronim a declarat că ziua de pomenire a Celor Trei Ierarhi este o „sărbătoare pentru leneși”.

 

Profesorii din Grecia sunt indignați de declarația Primatului Bisericii Ortodoxe a Greciei, Arhiepiscopul Ieronim, care a spus că ziua de pomenire a Celor Trei Ierarhi este „o sărbătoare pentru leneși”, relatează „Romfea„.

 

Arhiepiscopul Ieronim a comentat decizia autorităților privind anularea zilei de odihnă oficiale în ziua celebrării Celor Trei Ierarhi, care sunt foarte cinstiți în special de toți elevii și profesorii din Grecia. Potrivit Întâistătătorului BOG, „aceasta este o sărbătoare pentru leneși”.

 

Această declarație a Arhiepiscopului Ieronim a provocat indignarea lucrătorilor din sfera învățământului. În opinia lor, aceste cuvinte sunt inacceptabile și „insultă întreaga industrie, insultă 150 000 de profesori care în fiecare zi fac tot posibilul pentru ca școala publică să funcționeze în condiții extrem de nefavorabile”.

 

În plus, pedagogii l-au acuzat pe ministrul Educației că „ea a creat în mod deliberat o atmosferă de automatizare socială împotriva profesorilor”.

 

Ei au solicitat Federației pentru Educație din Grecia să „apere onoarea și demnitatea ramurei”.