Colinde bizantine

Grupul psaltic Tronos

Grupul psaltic TRONOS – Concert Traditional de Colinde „Rasaritul Cel de Sus”

1. Trei Crai de la Rasarit 0:43

2. Colo sus pe langa luna  5:10

3. Cerul si-a deschis soborul 7:46

4. In noaptea sfanta de Craciun 11:37

5. La tata casa-i lumina 14:28

6. Colindam colind 17:18


Concert Traditional de Colinde „Rasaritul Cel de Sus”, 17 decembrie 2012 in sala Aula Magna Teoctist Patriarhul


Grupul Psaltic Tronos al Catedralei Patriarhale


1.Colo sus pe langa luna,

R: Corinde-ne, Doamne

2.Este un scaun de odihna.

3.Iar pe scaun, cine sade?

4.Sade, sade Maica Sfanta

5.Cu-n Fiut frumos in brate.

6.Fiul plange, Maica-i zice:

7.Taci Fiule, taci dragule,

8.Ca Tie mama Ti-a dare

9.Doua mere, doua pere

10.Si Ti-i juca’n Rai cu ele,

11.Si cheile Raiului

12.Si-i deschide si-i inchide.



Cerul si-a deschis soborul

– Lerui, Doamne, Ler –

au pornit cu plugusorul

îngerii prin cer.

Merg cu pluguri de oglinda

si de giuvaier,

toti luceferii colinda

– Lerui, Doamne, Ler –

Vantul sufla cu lumina

– Lerui, Doamne, Ler –

în buhai de luna plina

leganat in ger.

Patru heruvimi cu gluga

alba de oier

sub feresti colinde’ndruga,

– Lerui, Doamne, Ler –

N-au venit cu grau la poarta,

ci au rupt din ger

stele mari ca sa le’mparta,

– Lerui, Doamne, Ler –

Si-n Florar de roade grele,

– Lerui, Doamne, Ler –

va fi campul cer de stele

tolanit sub cer…

Numai tu astepti in tinda,

– Lerui, Doamne, Ler –

suflete ce n’ai colinda

si nu stii Prier.

Nici un cantec alb nu vine

fâlfâind mister,

cu o stea si pentru tine,

– Lerui, Doamne, Ler –



În noaptea Sfânta de Craciun,

pe drumul nins de luna,

trei magi calari, cu suflet bun,

alearga împreuna.


De unde vin, cum se numesc,

ce doruri îi framânta?

Spre iesle ei calatoresc

Si cerurile cânta.


Si cânta inimile lor,

aprinsa-i bucuria,

ca S-a nascut Mântuitor,

azi S-a nascut Mesia!


Veniti, si noi sa-L laudam

pe Domnul, cu iubire,

ca si noi sa ne bucuram

de marea-I mântuire!


Marturisindu-I vina grea,

la El aflam iertare

si vom vedea o noua stea,

pe cer cum ne rasare.

Reclame

A venit si aici Crăciunul-Radu Gyr


A venit si-aici Craciunul

Sa ne mangaie surghiunul.

Cade alba nea

Peste viata mea.

Peste suflet ninge.

Cade alba nea

Peste viata mea

Care-aici se stinge.


Tremura albastre stele

Peste lacrimile mele.

Dumnezeu de sus

In inimi ne-a pus

Numai lacrimi grele.

Dumnezeu de sus

In inimi ne-a pus

Palpairi de stele…


Numai casa mea posaca

A’mpietrit sub promoroaca.

Stam în bezna grea, 

Pentru noi nu-i stea, 

Cerul nu s-aprinde.

Pentru sgribuliti

Ingerii grabiti

Nu aduc colinde.


O Iisuse imparate, 

Iarta greseli si pacate.

Vin de-nchizi usor

Ranile ce dor, 

Visul ni-l descuie.

Noi Te-om astepta , 

Caci pe crucea Ta

Stam batuti în cuie.


Maica Domnului Curata, 

Ad’o veste minunata, 

Infloreasca-n prag

Zambetul Tau drag

Ca o zi cu soare.

Zambetul Tau drag

L-asteptam în prag, 

Noi, din inchisoare.


Peste fericiri apuse, 

Tinde mila Ta Iisuse.

Cei din inchisori

Te asteapta-n zori, 

Pieptul lor suspina.

Cei din inchisori

Te asteapta-n zori

Sa le-aduci lumina. 

Vin colindătorii

‘Vin colindatorii, cum veneau odată, leru-i ler,

Să colinde-n seara asta minunată, leru-i ler,

Dar li-i gura-i arsă şi li-s ochii-n lacrimi, leru-i ler

Prea degeaba sânge, prea degeaba patimi, leru-i ler.
Gazdelor creştine să-i primiţi în casă, leru-i ler,

Şi cum se cuvine să-i poftiţi la masă, leru-i ler

Ni-i trimite sfântul să ne-‘ncerce mila, leru-i ler,

Domnii mari de astăzi să-şi deschidă vila, leru-i ler.
Şovăielnic pasul, mâinile plăpânde, leru-i ler,

Tremurat li-i glasul, nu ştiu să colinde, leru-i ler,

Dacă stau la poartă şi nu zic nimica, leru-i ler,

Domnilor de astăzi să v-apuce frica, leru-i ler.
Mută-i întrebarea ce răsună afară, leru-i ler,

Am murit degeaba, ce-aţi făcut din ţară, leru-i ler,

Tot în frig şi-n foame, tot cu mâini întinse, leru-i ler,

Pe la porţi străine ce ne stau închise, leru-i ler.
Vin colindatorii cum veneau odată, leru-i ler,

Să colinde în seara asta minunată, leru-i ler,

Dar li-i gura arsă şi li-s ochii-n lacrimi, leru-i ler,

Prea degeaba sânge, prea degeaba patimi, leru-i ler’