Plăţi cu inelul, noua modă de la cumpărături. Românii scapă de grija cardului bancar

La zece ani de la primele carduri bancare care au CIP, ne pregătim să facem plăţile cu inelul de logodnă sau clipind. Chiar în aceste momente are loc o revoluţie digitală.
Salariu încasat pe ceas, brăţară sau chiar pe brelocul de la chei. Aşa arată viitorul românilor. 2019 se anunţă anul revoluţiei metodelor inteligente de plată. Inelul cu CIP este doar un exemplu. Pentru a elimina fraudele, va fi scanată amprenta la fiecare tranzacţie. Tehnologia va schimba şi modul în care facem cumpărături. Astăzi a fost testată metoda de plată la oglindă. 

Scanez produsul în faţa oglinzii, oglinda îl recunoaşte, îl selectez, cer o măsură. Pot sa cer produsul direct în cabina de probă fără să ma mai duc eu să cotrobăi prin magazin. Pot să fac plata direct pe oglindă cu orice card contactless, ne învaţă specialiştii.
De la anul, telefonul poate fi cel mai bun asistent în alegerea şi cumpărarea mobilierului direct de acasă.
Laura Ştefan: Un scaun să ne aşezăm să ne odihnim puţin, iată l-am poziţionat ştim că se şi asortează cu covorul. scaunul ar fi aici undeva. da, este acolo. este chiar în faţa dumneavoastră. Există şi exemple în care practic se scanează irisul şi atunci plata se face atunci când ochelarii pe care-i ai recunosc că este irisul tău şi tu eşti cel care trebuie să plătească.
Cei care au creat cardurile viitorului cred că pot să rezolve şi criza de personal calificat din România.
De anul viitor vom putea să comandăm mâncare şi să plătim consumaţia la mese inteligente la aeroporturile din toată lumea sau vom putea să intrăm în contact cu astfel de asistenţi , iată noii ospătari pe care am putea să-i găsim şi la Marea Neagră.
Ultimele statistici arată că România e pe locul 10 în lume la numărul de tranzacţii care nu necesită codul PIN.

Sursa

VIDEO (si transriptul): Parintele ADRIAN FAGETEANU despre ACTELE CU CIP. Inregistrare din AUGUST 2010!!! Nu indeamna doar SA NU LE LUAM, spune lucruri chiar cu mult mai grave …

= Reporter
X= Frate din grup
R: – Cineva care le-a primit, de buna voie, deci nesilit de nimeni (stiind ce inseamna), noi, ca duhovnici, ce facem?
X:  – Cu el?  (cel care le-a primit)
Parintele Adrian Fageteanu: – V-am spus, acela care n-a stiut ce va fi (ce va scrie in pasaport) este astfel iertat, iar pe CEL CARE STIE PRECIS ca-i LEPADARE DE HRISTOS, sa NU-L IERTATI.
R: – Parinte si cine ia de exemplu: permisul sau actul biometric? Da, permisul, de exemplu, de conducere … DACA-I PREOT, isi PIERDE HARUL preotiei? Deci: a luat permisul si slujeste in continuare. Mai are HARUL preotiei?
Parintele Adrian Fageteanu: – Stiti asta (si mai bine ca mine chiar), ca credinciosii, il vad pe el ca slujeste, iar Dumnezeu stie ca slujeste altcineva in locul Lui; el e vazut numai cu trupul, ca-i cu trupul acolo, dar slujba o savarseste INSUSI DUMNEZEU!
R: – Ingerii, INSUSI DUMNEZEU. Si PUTEM SLUJI impreuna cu ei, care au ACTE?
Parintele Adrian Fageteanu: -NU.
R:- Nu.
Parintele Adrian Fageteanu: – Nu! Nu, Nu, Nu; Nu va sfatuiesc, sa slujiti cu ei. Sau (daca vreti sa-l salvati) dupa una, doua incercari …
R:- Fereste-te!
Parintele Adrian Fageteanu: – Da, DACA NU ASCULTA, il supui Bisericii, N-ASCULTA nici BISERICA, sa FIE SOCOTIT ca un PAGAN si VAMES.
R:- Deci practit,CADE in EREZIE;
Parintele Adrian Fageteanu: – DA.
R:- Cum ar veni, practic, chiar si permisul, deci si permisul cade?
Parintele Adrian Fageteanu: – Da, da;
R:- Multi parinti zic, Preacuvioase parinte, zic multi parinti;
Parintele Adrian Fageteanu: Preacuvioase!; [rade]
R:- Cuvioase, zic
Parintele Adrian Fageteanu: – As fi bucuros, daca as fi Cuvios; da; [rade]
R:- Parinte Adrian! [rade]
Parintele Adrian Fageteanu: – Asa da! [rade]
R:- Parinte Adrian, zic unii parinti ca “problema e numai actele biometrice, iar PERMISUL, intrucat nu-i biometric, NU-I nici o PROBLEMA”
Parintele Adrian Fageteanu: – NU-i ADEVARAT; NU-i ADEVARAT!
X:- Are cod de bare.
Parintele Adrian Fageteanu: – Nu, nu, v-am mai spus, dupa ce atrageti atentia si n-asculta, il supui …
R:- … Bisericii.
Parintele Adrian Fageteanu: -BISERICII.
R:- Sobor, Sinodului cum ar veni
Parintele Adrian Fageteanu: – DA.
R:- Soborului Bisericii.
Parintele Adrian Fageteanu: – Da.

Sursa

Telefoanele IPHONE NU VOR SCANA DOAR DETALII DISTINCTIVE ALE FEŢEI, CI VOR PĂTRUNDE ŞI SUB PIELE 


Ediţia de profil AppleInside a găsit un patent Apple care sugerează o noua modalitate de a debloca smartphone-ul. Generaţiile viitoare de iPhone vor avea posibilitatea să-şi recunoască stăpînul după vasele sangvine de pe faţă.

Brevetul presupune că senzori speciali şi camera smartphone-ului vor memora nu numai caracteristicile specifice ale structurii feţei, ci şi localizarea vaselor sangvine de sub piele. Datorită acestei metode, devine imposibil de a debloca dispozitivul, căci pentru deblocare va fi nevoie să vă creaţi o mască exactă a feţei cu poziţionarea corectă a vaselor sangvine. Prin intermediul noii tehnologii, iPhone va simula o hartă 3D a stăpînului său. Brevetul a fost depus la 12 noiembrie 2015, dar a devenit cunoscut abia recent. În momentul de faţă, ultima versiune de smartphone Apple este echipat cu sistemul Face ID, care scanează faţa utilizatorului şi memorează milioane de detalii despre aspectul său exterior. Experţii sunt de părerea că prin intermediul noii tehnologii, smartphone-ul va putea fi folosit fără nici o grijă de către utilizatorii gemeni.

___________________

Sursa – https://www.aparatorul.md/tehnologii-antihristice-telefoanele-iphone-nu-doar-vor-scana-detalii-distinctive-ale-fetei-ci-vor-patrunde-si-sub-piele/

Lepadare de Hristos: În Suedia, mii de oameni își implantează microcipuri sub piele


activenews.ro: Ei spun că așa își simplifică viața. Mii de suedezi au microcipuri implantate sub piele, pentru a nu mai fi nevoiți să aibă asupra lor carduri, acte de identitate și chiar bilete de tren.

Aproximativ 3.000 de persoane din Suedia au decis în ultimii trei ani să-și introducă sub piele un microcip – la fel de mic precum un bob de orez, informează agenția France-Presse. Tehnologia a fost folosită pentru prima dată în țară în 2015.

Implanturile de microcipuri au contribuit deja la înlocuirea unor elemente necsare în viața lor de zi cu zi. Astfel, microcipul pe care Ulrika Celsing îl are în corp, mai precis în mână, a înlocuit cardul de acces la sala de gimnastică și cardul de serviciu. Când ajunge la locul de muncă, femeia în vârstă de 28 de ani își întinde mâna lângă o cutie mică și scrie rapid un cod înainte ca ușile să se deschidă, comentează AFP.

Anul trecut, Căile Ferate suedeze au demarat programul de scanare a mâinilor pasagerilor cu cipuri biometrice pentru a verifica biletele cumpărate.

„O înțepătură ușoară”

Procedura implantării cipurilor este similară cu cea a unui piercing și implică o seringă care introduce cipul în mâna persoanei. Tânăra Ulrika Celsing, care recurs la această metodă, a declarat pentru AFP că a simțit doar o „înțepătură ușoară”.

Dar implantarea cipurilor ar putea provoca infecții sau reacții în sistemul imunitar al organismului, a declarat Ben Libbertton, microbiolog la laboratorul MAX IV din sudul Suediei, pentru AFP.
El susține și că datele colectate prin implantarea cipurilor sunt prea limitate pentru ca utilizatorii să se teamă de hackeri sau de o supraveghere în masă.

Așa numitul „Biohacking” – folosirea unor instrumente și soluții rapide (shortcut-uri) bazate pe știință, pentru a-ți „hackui” propria biologie este însă în creștere, deoarece tot mai mulți oameni încep să utilizeze tehnologie la purtător, cum ar fi ceasurile Apple și Fitits.

În urmă cu aproximativ patru ani, grupul suedez de Biohacking, Bionyfiken, a început să organizeze „partide de implant” – în care grupuri de persoane au fost invitate să-și introducă cipuri în mâinile lor – în țări precum SUA, Marea Britanie, Franța, Germania și Mexic.

De asemenea, zeci de angajați de la o companie americană din Wisconsin au fost de acord să-și introducă în mâini microcipuri, pe care le-ar putea folosi pentru a cumpăra gustări, pentru a se conecta la calculatoare sau pentru a folosi xeroxul.

Suedezii par însă mai dispuși decât orice altă nație să încerce tehnologia cipării organismului.

Cu o populație de 10 milioane de locuitori, Suedia este mult mai dispusă să împărtășească detalii personale, care sunt stocate de sistemul de securitate socială al țării și sunt disponibile tuturor. Potrivit AFP, suedezii își pot afla unii altora salariile printr-un simplu apel la autoritățile fiscale. Mulți dintre ei nu cred că tehnologia microcipării este suficient de avansată pentru a fi ținta hackerilor.

Suedezii nu mai umbla cu chei si cu cartele dupa ei. Prefera sa isi implanteze cipuri in mana

Foto: captura TH

Foto: captura TH

Sursa :http://m.ziare.com/internet-si-tehnologie/suedezii-nu-mai-umbla-cu-chei-si-cu-cartele-dupa-ei-prefera-sa-isi-implanteze-cipuri-in-mana-1514310
Suedezii nu mai umbla cu chei si cu cartele dupa ei. Prefera sa isi implanteze cipuri in mana .

In Suedia, tara cu 10 milioane de cetateni, cunoscuta pentru deschiderea la tehnologii noi, tot mai multi oameni aleg sa isi implanteze microcipuri in mana.
Un singur microcip putin mai mare decat un bob de orez poate inlocui legatura de chei, cartele de acces, iar in viitor chiar si portofelul burdusit cu carduri – obiecte pe care le poti pierde, pe care le poti uita sau pe care pur si simplu nu vrei sa le porti dupa tine. Pentru 3.000 de suedezi acest lucru suna suficient de bine incat treaca peste aspecte precum faptul ca microcipul trebuie sa le fie implantat in tesuturi, dar si peste chestiunile legate de intimitate si securitatea datelor personale. Folosind tehnologia NFC (near-field communication), informatiile sunt transmise wireless de la un cip pasiv la un cititor aflat la cativa centimetri distanta.

Cu cipul implantat in mana, de obicei undeva intre degetul mare si aratator, oamenii pot deschide usa masinii sau usa de la birou si pot efectua diverse plati. Pe masura ce tehnologia avanseaza, ne putem astepta ca lista aplicatiilor sa creasca.
Microcipurile implantate nu reprezinta chiar o noutate in Suedia. BBC relata in urma cu patru ani despre o serie de evenimente la care mai multor voluntari pasionati de tehnologie le erau implantate cipuri RFDI (identificare prin frecventa radio), care la vremea respectiva nu faceau decat sa deschida usa, fiind nevoie, desigur, sa iti cumperi o incuietoare compatibila.
Doar ca acum nu mai vorbim de biohackeri nonconformisti, ci de oameni obisnuiti, atrasi de ideea de a-si simplifica viata.

Ulrika Celsing, in varsta de 28 de ani, este unul dintre suedezii care au decis sa incerce acest stil de viata, scrie AFP. Atunci cand compania pentru care lucreaza, agentia media Mindshare, a organizat un eveniment dedicat implantarii de microcipuri angajatilor, s-a numarat printre doritori. Pentru a intra in cladirea in care lucreaza nu trebuie decat sa isi fluture mana prin fata unei dispozitiv de citire si sa tasteze un cod.
Microcipul a devenit un fel de geanta de mana, inlocuind chiar si cartela de acces pentru sala de gimnastica.
„A fost distractiv sa incerc ceva nou si sa vad cum poate fi folosit pentru a-mi usura viata pe viitor”, spune suedeza.
Epicentre din Stockholm este o alta companie care le ofera angajatilor sai posibilitatea de a inlocui cartela de acces cu un microcip implantat in piele.

Ideea a devenit atat de comuna in Suedia, incat, incepand cu iunie 2017, compania nationala de cai ferate a introdus aceasta optiune pentru plata calatoriei. Metoda este folosita pana acum de vreo 130 de oameni.
Vorbim de o tara in care oamenii sunt destul de relaxati cand vine vorba de informatii personale. De exemplu, un cetatean poate afla cat castiga alt cetatean cu un simplu telefon la Fiscul suedez.
Exista insa si aici voci critice. Microbiologul Ben Libberton din orasul suedez Lund avertizeaza ca implanturile de microcipuri pot cauza infectii sau diverse reactii ale sistemului imunitar. Mai important, exista riscuri legate de informatiile pe care le pot contine acest cipuri, care vor deveni in timp mai complexe. Cine colecteaza aceste date si ce face cu ele?

„Cu cat sunt stocate mai multe informatii intr-un sigur loc cu atat este mai mare riscul ca ele sa fie folosite impotriva noastra”, sustine Libberton.
Interesul in crestere pentru aceasta forma de biohacking nu se limiteaza la teritoriul Suediei. Anul trecut, o companie din Wisconsin a lansat, in premiera in SUA, un program de implantare de microcipuri pentru angajatii sai.

Firma SRI va instala un sistem de identificare biometrică a accesului pe Aeroportul Otopeni

jurnalul.ro: După mai bine de un an de la termenul limită impus de Compania Naţională de Aeroporturi Bucureşti pentru atribuirea unui contract privind amplasarea unor instalaţii ultramoderne de securitate pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă, firma la care Serviciul Român de Informaţii este, oficial, unic acţionar, Regia Autonomă RASIROM RA, a pus mâna pe o nouă afacere, în valoare de o jumătate de milion de euro. Astfel, firma SRI va monta, la Otopeni, mai multe puncte de control ale accesului, unde se va folosi tehnologia biometrică de identificare a persoanelor, va instala mai mulţi turnicheţi şi va integra componentele livrate în infrastructura de comunicaţii a sistemului de management al controlului accesului în zonele restricţionate existente în incinta celui mai important aeroport din România. Această afacere este cea mai importantă, ca valoare, pe care RASIROM a încheiat-o, anul acesta, cu instituţiile statului, după ce, în cursul lunii februarie, aceeaşi regie a primit din partea Băncii Naţionale un contract în valoare de 52.000 de euro.

Săptămâna trecută, mai exact în data de 3 mai 2018, Compania Naţională de Aeroporturi Bucureşti a încheiat cu Regia Autonomă RASIROM RA contractul având numărul 132/C/2018, privind achiziţia unei soluţii de control acces al persoanelor, soluţie bazată pe tehnologia biometrică, precum şi a unor turnicheţi pentru punctele de control ale accesului şi de securitate, în vederea extinderii sistemului de control acces la nivelul Aeroportului Internaţional Henri Coandă.

Contractul vizează trei obiective principale. Primul este furnizarea, instalarea şi punerea în funcţiune a turnicheţilor în punctele de control acces, al doilea se referă la furnizarea, instalarea şi punerea în funcţiune a componentelor sistemului biometric de control acces, sistem bazat, potrivit documentaţiei de atribuire publicate pe SEAP de către Compania Naţională de Aeroporturi Bucureşti, pe o metodă de identificare şi de autentificare a persoanelor în punctele de control acces situate în incinta aeroportului, iar al treilea obiectiv constă în integrarea, la nivelul infrastructurii de comunicaţii existente, a acestor noi dotări în sistemul de management al controlului accesului.

Contract atribuit după un an de la depunerea ofertelor

Deşi Compania Naţională de Aeroporturi Bucureşti îşi anunţase, încă din luna februarie a anului trecut, intenţia de a face aceste achiziţii, atribuirea contractului a avut loc abia în luna mai a anului curent. Astfel, potrivit Sistemului Electronic al Achiziţiilor Publice, autoritatea contractantă a publicat anunţul de participare în luna ianuarie a anului 2017, iar termenul limită de depunere a ofertelor a expirat în 20 februarie anul trecut. Mai mult, ofertanţii aveau obligaţia, potrivit acestei documentaţii, să-şi menţină oferta depusă timp de 120 de zile.

În ceea ce priveşte data limită de evaluare a ofertelor depuse, aceasta a expirat de mai bine de un an, fiind fixată pentru 7 aprilie 2017. Din anunţul de participare citat rezultă că autoritatea contractantă nu a prevăzut posibilitatea prezenţei unor persoane autorizate la deschiderea ofertelor.

Cert este că, pentru această afacere, Compania Naţională de Aeroporturi Bucureşti a primit nu mai puţin de şapte oferte, din care doar cinci au fost considerate admisibile. La final, în data de 3 mai 2018, a fost desemnată câştigătoare oferta depusă de firma SRI-ului, Regia Autonomă RASIROM RA.

Iniţial, autoritatea contractantă anunţase că intenţionează să pună la bătaie, pentru acest proiect, suma de 600.000 de euro, fără TVA, pe care urma să o atribuie în urma unei licitaţii deschise, având ca şi criteriu de departajare preţul cel mai scăzut. Oferta cu care s-a prezentat RASIROM a fost de 1.913.614,82 lei fără TVA, respectiv de 2.277.201,6 lei cu TVA inclus (506.044,8 euro). Finanţarea proiectului este asigurată din fonduri de la bugetul Companiei Naţionale de Aeroporturi Bucureşti.

În prezent, accesul se bazează pe o aplicaţie a UTI

Caietul de sarcini care stă la baza atribuirii acestui contract şi care a fost întocmit de Florea Valeriu, şeful Serviciului Management Tehnic de Securitate, este unul complex, care cuprinde nu mai puţin de opt anexe. Conform acestei documentaţii, sistemul de control acces de pe Aeroportul Otopeni constă, în prezent, într-o reţea de puncte de control acces şi monitorizare-alarmare, cuplate pe o magistrală de comunicaţie serială. Funcţia de control acces se realizează cu ajutorul unor cititoare de cartele de proximitate. Întregul management al sistemului este realizat cu ajutorul unei aplicaţii prin care se efectuează recepţia şi transmisia mesajelor, respectiv a comenzilor de la şi către echipamente, precum şi configurarea componentelor sistemului. Producătorul acestei aplicaţii este compania UTI Grup, controlată de către controversatul afacerist Tiberiu Urdăreanu, denunţător în mai multe dosare instrumentate de DNA.
Compania Naţională de Aeroporturi Bucureşti intenţionează, prin achiziţia făcută în 3 mai, să extindă acest sistem în punctele de control acces ale aeroportului şi să crească nivelul de securizare a accesului în zonele de securitate cu acces restricţionat, să monitorizeze controlul accesului în timp real prin intermediul echipamentelor şi al personalului Dispeceratului de Securitate şi să limiteze accesul la câte o persoană, pe rând, în vederea prevenirii accesului în grup, printr-un filtru de control acces.
Pentru realizarea acestui obiectiv, s-au achiziţionat şi urmează să fie instalaţi turnicheţii necesari accesului la câte o persoană, pe rând, în punctele de control ale accesului interioare şi exterioare, dar şi în alte zone specifice. De asemenea, în pachetul de achiziţii este inclusă şi instalarea unor componente necesare realizării sistemului de autentificare- identificare, bazat pe tehnologie biometrică (cititoare de amprente).

Monitorizare ca la NASA

În acest sens, procesul de autentificare a utilizatorilor legitimi de cartelă de acces pe Aeroportul Otopeni se va realiza în asociere cu smart-carduri, astfel încât cititoarele biometrice instalate de firma SRI-ului să poată efectua o dublă autentificare a utilizatorilor, prin compararea şablonului biometric – amprenta digitală – cu cel stocat anterior în smart-cardurile de proximitate. În urma confirmării biometrice a identităţii, cititoarele biometrice vor transmite codul cartelei la un controller de acces care gestionează informaţiile şi care va compara dacă utilizatorul este înregistrat în baza de date şi dacă are dreptul de acces în acel punct de control acces. Doar atunci controller-ul de acces va activa elementul mecanic de blocare al turnichetului, permiţând accesul persoanei.
În acest sens, pentru punctele de control acces exterioare, RASIROM va asigura şi îngrădirea acestor zone cu ajutorul unor garduri metalice, iar pentru punctele de control acces interioare se vor monta panouri din sticlă securizată. Aceste îngrădiri vor bloca traseele existente de evacuare în caz de pericol, motiv pentru care urmează să fie instalate şi uşi de urgenţă. Astfel, în proximitatea turnicheţilor, la nivelul posturilor de control acces, se vor monta uşi şi porţi batante, în vederea facilitării accesului obiectelor voluminoase, căi de acces prevăzute cu electromagneţi şi accesate cu ajutorul cititoarelor biometrice.

RASIROM trebuie să procedeze în aşa fel în implementarea acestui proiect, încât accesul fiecărei persoane care tranzitează posturile de control acces să se efectueze numai prin citirea în prealabil a cartelei de proximitate şi a confirmării biometrice a identităţii, urmând apoi accesul fizic, prin accesarea turnicheţilor. După autentificare, persoana se va deplasa pentru efectuarea formalităţilor de acces şi control de securitate. Ieşirea persoanelor din clădirile posturilor, după efectuarea formalităţilor de securitate, se va face, de asemenea, prin accesarea cititoarelor biometrice care vor fi instalate în apropierea turnichetului montat la ieşire, iar pentru autoturisme, pe sensul de ieşire din direcţia platformă – posturile de control – zonele publice, persoanele vor accesa cititoarele biometrice instalate în apropierea turnicheţilor montaţi atât la ieşirea, cât şi la intrarea în punctele de control acces.

Şi BNR a angajat, anul acesta, firma SRI-ului

Reamintim că entitatea care va livra Companiei de Aeroporturi aceste dotări de securitate, RASIROM RA, este firma oficială a SRI, care are ca obiect de activitate proiectarea şi realizarea de sisteme integrate de securitate, cu un buget anual de aproximativ 70 de milioane de lei, asigurat de Guvern, prin HG, din care 6,7 milioane de lei sunt destinaţi cheltuielilor de personal. Regia Autonomă RASIROM RA are un număr de 108 salariaţi şi este condusă, în prezent, de Laurenţiu Trocan, în calitate de director general, care ocupă, totodată, şi funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie. Compania de stat a luat fiinţă în anul 1995, prin Hotărâre de Guvern, iar începând cu anul 2002, tot prin decizie guvernamentală, a fost nominalizată pentru a evalua şi certifica sistemele de securitate fizică a informaţiilor clasificate.
Contractul vizând Aeroportul Otopeni este al doilea ca importanţă pe care RASIROM l-a încheiat anul acesta cu o instituţie publică a statului, după ce, în 5 februarie, Banca Naţională a României i-a acordat, fără licitaţie, un contract în valoare de 234.932,5 lei cu TVA (52.207,2 euro), pentru realizarea unui sistem de pază şi alarmare la Agenţia din Braşov.
De altfel, instituţia condusă de Mugur Isărescu a mai lucrat şi în trecut cu firma oficială a Serviciului Român de Informaţii. În anul 1996, la nici un an de la înfiinţarea RA RASIROM, Banca Naţională a României a şi devenit primul client al acestei entităţi. Atunci, RASIROM a început realizarea sistemelor de securitate pentru toate sucursalele BNR din România. Trei ani mai târziu, în anul 1999, aceeaşi companie a SRI a demarat realizarea unui sistem de securitate integrat pentru sediul central al Băncii Naţionale, iar în anul 2000 a finalizat implementarea unui alt sistem integrat destinat tezaurelor BNR.

SPP şi Preşedinţia României, printre clienţii aceleiaşi Regii

“Jurnalul” a dezvăluit, într-una din ediţiile precedente, faptul că un alt client important al RASIROM este chiar Serviciul de Protecţie şi Pază. În anul 2005, compania SRI a realizat un sistem de supraveghere video a traseelor oficiale utilizate de Serviciul de Protecţie şi Pază, iar din anul 2009 a demarat realizarea sistemelor de securitate fizică, o reţea de voce-date şi poligon de tragere pentru SPP.

Anterior, între serviciul condus de celebrul general Lucian Pahonţu şi compania deţinută de SRI a fost încheiat, la data de 29 martie 2008, un contract în valoare de 38.000 de lei fără TVA, pentru furnizarea unei extensii a sistemului video de supraveghere. Contractul a fost, de asemenea, încheiat fără organizarea vreunei licitaţii, motivându-se faptul că aceste servicii nu pot fi furnizate de alt operator, evident din motive tehnice.

Tot în anul 2008, RA RASIROM s-a ocupat şi de implementarea sistemului de securitate de la Administraţia Prezidenţială (Palatul Cotroceni), dar a furnizat şi sistemul de supraveghere video şi control acces pentru Portul Constanţa. Altă lucrare importantă a RASIROM din anul 2008 a fost aceea a realizării reţelei de voce-date de la Palatul Parlamentului şi a realizat sistemele de securitate fizică, cu ocazia summitului NATO de la Bucureşti, atât în incinta Palatului Parlamentului, cât şi în incinta Palatului Cotroceni.

2.277.201,6 lei cu TVA este suma pe care Regia Autonomă RASIROM urmează să o încaseze de la Compania Naţională de Aeroporturi Bucureşti, în urma unui contract încheiat la mijlocul săptămânii trecute.

Proiectul vizează instalarea unor turnicheţi la punctele de control al accesului în zonele de securitate, iar pătrunderea în aceste arii va fi dublu monitorizată, inclusiv cu ajutorul unor cititoare biometrice. Termenul de implementare a proiectului este de doi ani.