Atac mârșav al patriarhiei române asupra ortodoxiei


basilica.ro: Patriarhia Română: Măsuri sanitare şi spirituale în timp de epidemie

În contextul îngrijorării provocate de creșterea, inclusiv în România, a riscului de contaminare cu coronavirusul Covid–19, Patriarhia Română face apel la respectarea cu strictețe a tuturor măsurilor transmise de Ministerul Sănătății și de celelalte autorități abilitate (spălarea riguroasă a mâinilor și a feței cu apă și săpun, acoperirea gurii și a nasului în caz de tuse și strănut, dezinfectarea obiectelor și suprafețelor frecvent utilizate etc.).

În acelaşi context temporar, din punct de vedere liturgic și duhovnicesc, Patriarhia Română face următoarele recomandări:

  • Persoanele care manifestă simptomele de gripă de orice fel şi simptomele de coronavirus, descrise de autoritățile medicale, sunt sfătuite să evite în acele zile locurile aglomerate, inclusiv spațiul bisericii, pentru a nu-i expune și pe alții la o posibilă îmbolnăvire. În acest timp, persoanele respective pot asculta Sfânta Liturghie difuzată de Radio Trinitas și TRINITAS TV;
  • Persoanele care au teama de îmbolnăvire prin împărtășirea din Sfântul Potir cu lingurița comună pot cere preotului, în mod excepţional, împărtășirea, în orice moment al zilei, din Sfânta Euharistie pentru bolnavi, care le poate fi oferită într-o linguriță adusă de acasă și folosită exclusiv în acest scop, de o singură persoană (o firimitură din Sfânta Euharistie este pusă într-o linguriţă cu vin);
  • Menționăm că în Biserică Sfânta Împărtășanie se pregătește și se administrează totdeauna în condiții de igienă totală, iar icoanele sunt frecvent igienizate. Cei care se tem în această perioadă de îmbolnăvire pot evita temporar sărutarea icoanelor din biserică, însă pot săruta icoanele din propria casă;
  • Persoanelor care nu se pot împărtăși pentru că sunt deja bolnave li se recomandă să guste acasă din Agheasma Mare, primită de la biserică în ziua de Bobotează.

Toate cele precizate mai sus constituie măsuri excepţionale temporare, fiind îngăduite de Biserica Ortodoxă Română, ca adaptare în situaţie de epidemie.

Biserica Ortodoxă Română îi îndeamnă pe toți credincioșii săi la rugăciune, calm şi speranţă, solidaritate și responsabilitate, cerându-I Milostivului Dumnezeu ocrotirea și binecuvântarea Sa, deoarece, în primă şi ultimă instanţă, El este Doctorul sufletelor şi al trupurilor noastre, iar sănătatea, viaţa şi mântuirea sunt darurile Sale, pe care noi însă trebuie să le cultivăm cu credinţă, speranţă şi iubire.

Biroul de Presă al Patriarhiei Române

BORU A PERMIS SLUJBELE DE ÎNMORMÎNTARE PENTRU NOU-NĂSCUŢII NEBOTEZAŢI

Pentru toate parohiile Bisericii Ortodoxe Ruse, potrivit hotărîrilor Sinodului, va deveni obligatoriu slujbele de înmormîntare pentru nou-născuţii nebotezaţi, a declarat purtătorul de cuvînt al Patriarhiei Moscovei şi al Întregii Rusii, preotul Alexandr Volkov. “După cum ştiţi, pînă acum Biserica nu avea posibilitate să oficieze slujbe de înmormîntare pentru copiii nebotezaţi. Se întîmplă ca aceştia să se nască deja morţi, sau ca în primele ore de viaţă să decedeze din diferite motive care sunt dincolo de capacităţile umane. Desigur, părinţii îndureraţi vin în biserici şi roagă preoţii să efectueze măcăr o parte din slujba înmormîntării, căutînd astfel o alinare personală”. declară Volkov, după cum anunţă gazeta.ru Acesta a menţionat că din punct de vedere teologic, starea sufletului nou-născutului decedat, încă nu se cunoaşte pînă la final, deoarece există diferite păreri privitor la această problemă.

 https://www.aparatorul.md/boru-a-permis-slujbele-de-inmormintare-pentru-nou-nascutii-nebotezati/

Întâlnirea Preafericitului Părinte Kiril, Patriarhul Moscovei și al Întregii Rusii, cu Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României

Basilica.ro:Astăzi, 3 decembrie 2017, a avut loc întrevederea dintre Preafericitul Părinte Kiril, Patriarhul Moscovei și al Întregii Rusii, și Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României. Întâlnirea a avut loc în Sala Tronului de la Reședința „Danilovski” și a fost prilejuită de vizita delegației Bisericii Ortodoxe Române cu ocazia festivităților împlinirii a o sută de ani de la restabilirea instituției patriarhatului în Biserica Ortodoxă Rusă.

Preafericitul Părinte Patriarh Kiril și-a exprimat bucuria de a-l primi pe Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în Mănăstirea Danilovski, cel mai vechi locaș monastic din Moscova, mulțumind pentru participarea la acest important eveniment al centenarului și pentru posibilitatea oferită de a discuta probleme actuale pentru ambele Biserici.
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse a amintit situația bisericească dificilă din Ucraina și a subliniat unitatea episcopatului Bisericii Ortodoxe canonice din această țară, în pofida multor presiuni.
Patriarhul Kiril a constatat că participarea Preafericitului Părinte Daniel la acest eveniment al centenarului restabilirii patriarhatului Rusiei arată faptul că cele două Biserici sunt împreună și în vreme de suferință și de bucurie.
Preafericitul Părinte Daniel a mulțumit Patriarhului Rusiei pentru întâlnire, frățietate și ospitalitate exprimând importanța participării la acest eveniment în care au fost rememorate suferințele îndurate de Biserica Ortodoxă Rusă și de alte Biserici Ortodoxe în timpul persecuției comuniste.
Totodată, a subliniat Preafericirea Sa, se poate observa cum aceste Biserici au trecut de la răstignire la înviere, mai ales în Rusia de la o Biserică prigonită la o Biserică vie, înfloritoare.
În concluzie, Biserica lui Hristos nu poate fi distrusă, chiar dacă este răstignită, deoarece ea poartă în sine taina sau puterea harică a învierii.
Patriarhul României a adus în discuție și problema contemporană a secularizării care propune organizarea vieții individuale și sociale ca și cum Dumnezeu nu ar exista. De asemenea, o problemă la fel de importantă legată de secularizare este și criza spirituală a familiei contemporane.
Preafericitul Părinte Daniel a exprimat dorința de a continua colaborarea academică dintre Facultatea de Teologie Ortodoxă din București și Academiile teologice din Moscova, Sankt Petersburg și Kiev. Părintele Patriarh Daniel a subliniat faptul că invitația de a trimite tineri la studii teologice este reciprocă și foarte importantă pentru cunoașterea vieții și activității celor două Biserici.
La sfârșitul întrevederii cei doi întâistătători au făcut un schimb de daruri.
Biroul de Presă al Patriarhiei Române
Foto credit: Robert Nicolae/Basilica.ro

La Reşedinţa Patriarhală de la Mănăstirea Danilov a avut loc o întrevedere între Patriarhul Rusiei şi Patriarhul României

basilica.ro: Moscova, 03 decembrie 2017 – Duminică după amiază a avut loc o întâlnire între Patriarhul Moscovei şi al Întregii Rusii şi Patriarhul Daniel al României. Întrevederea s-a desfăşurat în Sala Tronului din Reşedinţa Patriarhală de la Mănăstirea Sfântul Daniil (Danilov).

Alături de Părintele Patriarh Daniel, din partea Bisericii Ortodoxe Române au participat: IPS Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei şi Exarh patriarhal, Pr. Michael Tiţa, Consilier patriarhal, Pr. Ştefan Ababei, Consilier Patriarhal, Arhid. Maxim Ţifui, Consilier Eparhial, Pr. Eugeniu Rogoti, traducător.
Patriarhia Moscovei a fost reprezentată de Preafericitul Părinte Kirill, Mitropolitul Ilarion de Volokolamsk, Episcopul Irineu de Orsk și Gai, Pr. Nikolai Balashov și alți reprezentanți ai Departamentului de Relații Externe Bisericești al Patriarhiei Moscovei.

La începutul întrevederii, Patriarhul Kirill și-a exprimat bucuria privind vizita Patriarhului Daniel în Moscova, dar, mai ales, pentru participarea sa alături de ceilalți Întâistătători de Biserici Ortodoxe la sesiunea finală a Sinodului Arhieresc al Bisericii Ortodoxe Ruse, care a avut loc sâmbătă la Catedrala Hristos Mântuitorul.

Patriarhul Moscovei a făcut o succintă prezentare a celor două teme principale abordate la Sinodul Arhieresc și anume familia creștină și viața monahală.

O altă temă de importanță actuală pe care a evidențiat-o Patriarhul Kirill a fost situația Bisericii Ortodoxe din Ucraina, unde „există o luptă împotriva Ortodoxiei”. Preafericirea Sa a mulțumit Patriarhului Daniel și tuturor Primaților ortodocși pentru susținerea Bisericii Ortodoxe canonice din Ucraina.

Patriarhul Moscovei a apreciat bunele relații bilaterale cu Biserica Ortodoxă Română, care „e dezvoltă în multe direcții”.

În încheiere, Patriarhul Rusiei a afirmat că participarea Întâistătătorilor ortodocși la manfestările dedicate centenarului restabilirii Patriarhatului în Biserica Rusă „va contribui la continuarea cooperării panortodoxe și a unității noastre”.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a mulțumit pentru „prietenie, frățietate și ospitalitate” și a mărturisit faptul că se simte onorat de participarea la centenarul restabilirii patriarhatului în Biserica Ortodoxă Rusă.

După ce a rememorat istoria Bisericii Ruse și ale altor Biserici din fostele țări comuniste care „au trecut de la cruce la înviere”, Patriarhul României a oferit Biserica Ortodoxă Rusă ca exemplu care confirmă că „Biserica lui Hristos nu poate fi distrusă. Chiar dacă este răstignită, ea poartă în sine sămânța învierii”.

Patriarhul Daniel l-a felicitat pe omologul său pentru „numărul mare de episcopi”, deoarece acest lucru înseamnă „o pastorație mai intensă și că episcopii sunt mai aproape de credincioși”.

Patriarhul României a propus ca următoarele întâlniri panortodoxe să analizeze cu prioritate temele familiei și secularizării, exprimându-și bucuria pentru faptul că „între documentele adoptate de Sinodul Arhieresc recent de la Moscova se află tema familiei și viața monahală”.

„Avem două familii: familia conjugală cu părinți și copii și familia pastorală, familia duhovnicească din mănăstire. Familia eclezială este aceea a Bisericilor Ortodoxe Autocefale în comuniune”, a spus părintele patriarh Daniel.

„Adesea când viața de familie este în criză duhovnicească, ea influențează și viața mănăstirii” a atras atenția patriarhul.

„Ne încurajăm văzând activitățile Preafericirii Voastre și ale Bisericii Ortodoxe Ruse și admirăm faptul acest al legăturii dintre tradiție și contemporaneitate. Păstrăm tradiția, dar utilizăm și mijloacele moderne pentru a transmite tradiția”, a spus Patriarhul Daniel.

Preafericirea Sa a făcut referire la Catedrala Hristos Mântuitorul care îmbină tradiția și contemporaneitatea.

Vă felicitam pentru modul în care ați arătat cum a reînviat această catedrală dinamitată în 1931 și transformata în piscină. Piscina de odinioară s-a transformat într-un bazin de idei și de comuniune spirituală, a spus Patriarhul României încurajând demersurile de înnoire spirituală în Biserica Rusă.
În timpul discuțiilor, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel l-a evocat pe părintele Cleopa Ilie, cel care i-a fost naș de călugărie, pentru „umorul duhovnicesc” exprimat în timp ce statul comunist restaura biserici și mănăstiri în România.
În încheiere, Patriarhul Daniel a făcut referire la necesitatea intensificării cooperării dintre Biserica Ortodoxă Română și cea Rusă, în special în domeniul teologic academic.
La finalul întrevederii, cei doi patriarhi au făcut un schimb de daruri. Patriarhul Moscovei i-a oferit Părintelui Patriarh Daniel un set arhieresc de engolpioane confecționate după modelul celor purtate de Sfântul Tihon, primul patriarh de după restabilirea instituției patriarhale în Biserica Ortodoxă Rusă. De asemenea, i-a oferit o imagine reprezentând toți patriarhii ruși din istorie, unii dintre ei fiind canonizați de Biserică.

La rândul său, Patriarhul Daniel i-a oferit Patriarhului Kirill un set de sfinte vase liturgice confecționate la Atelierele Patriarhiei Române.

Patriarhul României se află la Moscova, în perioada 2-5 decembrie 2017, cu prilejul festivităţilor organizate la împlinirea a 100 de ani de la restabilirea patriarhatului în Biserica Ortodoxă Rusă.

Prima slujire a unui Patriarh al României în mănăstirea Pokrovsky din Moscova | Patriarhul Daniel a oficiat Sfânta Liturghie

basilica.ro: Moscova/ 03.12.2015 – Aflat în capitala Rusiei cu prilejul centenarului restabilirii patriarhiei ruse, Patriarhul Daniel a oficiat duminică Sfânta Liturghie în biserica mănăstirii Acoperământul Maicii Domnului din Moscova, unde se află moaștele Sfintei Matrona. Aceasta este prima slujire a unui Patriarh al României în așezământul monahal din Rusia.

Construcția Mănăstirii Acoperământul Maicii Domnului a început în anul 1635, în timpul țarului Mihail Federovici. După anul 1920 mănăstirea a fost închisă de regimul comunist și a fost redeschisă în data 24 noiembrie 1984 ca mănăstire de maici.

Duminica aceasta, alături de Părintele Patriarh Daniel au slujit:

IPS Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei;

IPS Părinte Veniamin de Orenburg;

PS Irineu de Orsk și Gai.

De asemenea, dintre membrii delegației Bisericii Ortodoxe Române au slujit: Pr. Michael Tița, Consilier Patriarhal, Pr. Eugeniu Rogoti, Arhid. Maxim Țifiu, Consilier Eparhial, și diac. Ionuț Mavrichi de la Biroul de Presă al Patriarhiei Române.La finalul Sfintei Liturghii, Patriarhul României a rostit o omilie la duminica a 26-a după Rusalii (conform calendarului iulian nerevizuit) în care se face referire la Pilda bogatului căruia i-a rodit ţarina.

Patriarhul Daniel a explicat că bogăţia nu este rea în sine, pentru că este lăsată de Dumnezeu, însă modul folosirii acesteia poate fi rău sau bun. Bogăţia şi sărăcia nu sunt un scop în sine, ci ele pot fi prilej de apropiere sau de îndepărtare de Dumnezeu şi de semeni, a subliniat Părintele Patriarh Daniel.

Părintele Patriarh a atras atenţia asupra faptului că bogatul prezentat în textul evanghelic a uitat de Dumnezeu şi de semeni. Consecinţa acestei acţiuni are urmări în plan spiritual. Pentru că se gândeşte doar la sine se asigură material, dar se însingurează spiritual, a evidenţiat Preafericirea Sa.

Făcând referire la bogatul lacom, nemilostiv şi nemulţumitor din Evanghelie, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a spus că el reprezintă pe orice om care a ajuns într-o stare de robie a sufletului său, printr-un ataşament exclusiv de bunurile materiale limitate şi trecătoare din lumea aceasta.

Îmbogăţirea spirituală în Dumnezeu prin acumularea de daruri duhovniceşti şi virtuţi este o alternativă la această goană nebună după bogăţii materiale. Bogăţia duhovnicească se deprinde atunci când îi suntem mulţumitori lui Dumnezeu pentru darurile primite, deoarece prin rugăciune, iubirea lui Dumnezeu devine bogăţia sufletului nostru, a spus PF Daniel.

În acest sens, Patriarhul României a afirmat că aceste bogăţii sau comori spirituale se adună în sufletul nemuritor al omului, iar moartea fizică a trupului nu le poate risipi deoarece ele sunt lumina sufletelor sfinţilor.

După omilia patriarhului, stavrofora Teofania, stereța așezământului monahal, a oferit Preafericiri Sale o icoană reprezentând pe Sfânta Matrona din Moscova și un buchet de flori.

Patriarhul României a mulțumit maicii starețe pentru buna primire și ospitalitatea de care a dat dovadă.

Am fost primiți cu multă bucurie și ne-a oferit aceasta biserica pentru a sluji ierarhi români și ruși. Suntem deosebit de bucuroși că ne-am putut închina moaștelor sfintei Matrona care este cunoscuta în Moscova și în întreaga Rusie, a spus Preafericirea Sa.

Maica stareță și-a exprimat bucuria de a-l avea oaspete pe Preafericitul Părinte Patriarh Daniel și a subliniat importanța acestui moment prin prisma faptului că a fost prima liturghie din istorie oficiată de un Patriarh al României în locașul de cult din capitala Rusiei.

Suntem nespus de bucuroși sa vă avem astăzi în mănăstirea noastră unde se află moaștele sfintei Matrona. Pentru mine reprezintă o mare bucurie deoarece, pentru prima data în istoria așezământului monahal, Preafericirea Voastră în calitate de Patriarh al României ați slujit în mănăstirea Adormirea Maicii Domnului din Moscova. Suntem recunoscători că Patriarhul Moscovei a oferit binecuvântarea sa oficiați Sfânta Liturghie în mănăstirea noastră, a spus monahia Teofania.

Apoi, maica stareță a făcut referire la Sfânta Matrona ale cărui sfinte moaște se află în biserica moscovită. Ea a evidențiat evlavia și dragostea poporului rus față de cea care a văzut lumina zilei în satul Sebino, guberia Tula, pe care Sfântul Ioan de Kronstadt a numit-o „al optulea stâlp al Rusiei”.

PREDICA noului episcop al Hușilor considerată RADICALĂ de presa anti-românească din… România, pentru că a CONDAMNAT COMUNISMUL

Noul episcop al Huşilor, Preasfinţitul Ignatie, a vorbit în cuvântarea adresată celor peste 4.000 de credincioşi prezenţi la ceremonia de întronizare, despre blândeţe, simplitate, modestie, smerenie dar şi despre marxismul cultural şi lupta cu ciuma roşie comunistă.

PS Ignatie a afirmat că, dintre toţi ierarhii care au păstorit la Huşi, îl va avea ca reper pe episcopul martir Grigorie Leu, ”cel care s-a opus ideologiei diavolului roşu al comunismului chiar cu preţul vieţii sale, fiind otrăvit, după câte se pare, de către primul ministru Petru Groza”.

”Dintre înaintaşii amintiţi, cel mai la suflet îmi este episcopul Grigorie Leu, care în vremuri de prigoană şi cumplită opresiune ateist-comunistă, s-a dovedit a fi conştiinţa cea mai vie a Bisericii neamului nostru, nedorind ca sufletul credinţei să fie distrus de ciuma roşie a comunismului. Cred că şi mie îmi revine datoria unei mărturisiri la fel de curajoase în aceste vremuri de profunde bulversări în planul mentalităţilor social-colective, pentru că suntem asaltaţi de alte feluri de ideologii, mult mai perfide şi distrugătoare de suflet şi de neam, cum este cea a multiculturalismului pervertit, un fel de marxism cultural, care este preocupat de identitatea de grup, nu de persoană ca şi chip al lui Dumnezeu, de subminarea şi anihilarea Tradiţiei şi a rădăcinilor noastre creştin-ortodoxe”, a transmis PS Ignatie, miilor de credincioşi adunaţi în curtea Catedralei Episcopale de la Huşi.

Noul episcop al Huşilor este printre puţinii ierarhi care aduce în discuţie opresiunile comunismului. De altfel, ierarhul care şi-a la ales drept reper, Grigore Leu, este considerat un episcop-martir al Bisericii Ortodoxe Române, fiind unul din puţinii ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române care a intrat în conflict deschis cu regimul comunist.

Cine este episcopul martir de la Huşi

Născut pe 2 mai 1881, în Ţuţcani,  judeţul Vaslui, Grigorie Leu a fost episcop al Huşilor din 1940 până în 1949, când a murit în condiţii suspecte la câteva zile după o întâlnire cu primul ministru Petru Groza. Din dorinţa de a controla biserica în septembrie 1948, autorităţile comuniste adoptaseră o lege prin care se prevedea ca bisericile să nu poată avea unităţi administrativ-canonice sub 750.000 de credincioşi.

Câteva luni mai târziu, pe 23 februarie, Guvernul Petru Groza, prin Ministerul Cultelor, a adoptat noul Statut de organizare şi funcţionare al Bisericii Ortodoxe Române, prin care instituţia arhiereului-vicar sau unele eparhii istorice erau desfiinţate, la cererea puterii comuniste. Astfel, Ministerul Cultelor a înaintat o adresă către episcopul Grigorie Leu, prin care îl anunţa că eparhia îi fusese desfiinţată şi primea un domiciliu la Mănăstirea „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“, care urma să se organizeze în jurul fostei catedrale huşene.

Pentru că şi-a exprimat deschis nemulţumirile faţă de Guvern, iar fiul său vorbea la Radio Londra despre aduzurile regimului comunist, episcopul Grigorie Leu a fost convocat pe 25 februarie 1949 la Guvern, pentru a da explicaţii. Episcopul Grigorie s-a întâlnit cu Petru Groza, care l-a invitat la masă. În cadrul întâlnirii, ierarhul de la Huşi şi-a arăt toată nemultumirea faţă de noul Statul de Organizare al Bisericii Ortodoxe Romane.

Imediat ce a plecat spre casa, pe drum, episcopul a început să se simtă rău, drept pentru care s-a suspectat că ar fi fost otrăvit când a luat masa cu Petru Groza. A murit câteva zile mai târziu, pe 1 martie 1949. După moartea episcopului Leu, Episcopia Huşilor a fost desfiinţată.

Corneliu, cel mai controversat episcop al Huşilor

Episcopia Huşilor a fost reînfiinţată în anul 1996, când în scaunul episcopal a fost numit PS Ioachim Mareş, după a cărui moarte a fost întronizat episcop Corneliu Bârlădeanu, cel care avea să producă cel scandalul fără precedent în BOR, după ce în spaţiul public au apărut imagini în care se presupune că el apare în relaţii intime alături de un alt bărbat îmbrăcat în sutană.

Corneliu Bârlădeanu s-a retras din funcţia de episcop în luna august

Retras din funcţie, la presiunile superiorilor, Corneliu Bârlădeanu, a plecat cu greu Episcopia Huşilor, cu doar câteva zile înainte de ceremonia de întronizare, deşi Sinodul BOR hotărâse încă din luna august să o părăsească. I s-au pus la dispoziţii case în judeţul Hunedoara, respectiv Bacău, însă le-a refuzat. În prezent, se vehiculează că fostului episcop Corneliu i se pregăteşte o locuinţă specială la Mănăstirea Văratec, acolo unde maică stareţă este este sora episcopului de Roman şi Bacău, Ioachim.

Corneliu Bârlădeanu ar urma să locuiască, la Văratec, în casa Casa episcopului Partenie Ciopron, în care a trăit mai bine de 20 de ani Bartolomeu Anania.

De la episcopul zbir, la episcopul smerit

Spre deosebire de Corneliu Bârlădeanu, recunoscut pentru firea sa autoritară şi lacomă, noul Episcop al Huşilor, PS Ignatie îndeamnă la smerenie şi simplitate. Noul episcop al Huşilor va locui într-o chilie a Mănăstririi Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, din cadrul Catedralei episcopale, el anunţându-şi clericii că nu doreşte să se mute în palatul somptuos construit de Corneliu Bârlădeanu în apropierea Episcopiei.

”Vă rog să mă primiţi nu ca pe unul care face minuni, nu ca pe un stăpân, ci ca pe unul care vrea să vă slujească cu autoritatea dragostei, a blândeţii, a înţelegerii, a împreună-pătimirii, şi la bine şi la rău, ca pe unul care nu vrea să iubească slava oamenilor mai mult decât slava lui Dumnezeu, ca pe unul care nu are nevoie de vorbe linguşitoare, care ameţesc orice pământean, ca pe unul care nu are nevoie de odihnă, ci neostoită trudă în via Domnului, ca pe unul care vrea să se răstignească pe altarul dragostei pentru dumneavoastră, ca pe unul care vrea să vă sărute rănile şi să vă micşoreze suferinţa, atunci când sunteţi îndureraţi şi nepăstuiţi”, a declarat noul episcop al Huşilor, la ceremonia de instalare în funcţie.sursa

Sinodul BOR a ales NOUL EPISCOP de HUȘI: Ignatie Mureșeanul, vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei

SURSA:Ortodox.Info

Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a ales astăzi noul episcop al Episcopiei Huşilor, prelatul care îi va urma în scaun lui Corneliu Bârlădeanu, episcopul retras din funcţie după ce a provocat cel mai mare scandal sexual din BOR.

Şedinţa Sinodului BOR s-a desfăşurat la Patriarhia Română, sub preşedinţia patriarhului Daniel.

Candidaţii propuşi de către Sinodul mitropolitan al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei au fost Preasfinţitul Părinte Ignatie Mureşeanul, Arhiereu Vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei şi Portugaliei şi Preacuviosul Părinte Arhimandrit Nichifor Horia, Exarh Administrativ al Arhiepiscopiei Iaşilor şi stareţ al Mănăstirii Sfinţii Trei Ierarhi din Iaşi. ”Sfântul Sinod l-a ales prin vot secret pe Preasfinţitul Părinte Ignatie Mureşeanul, Arhiereu Vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei şi Portugaliei,ca Episcop al Huşilor, cu un număr de 39 din 48 de voturi valid exprimate”, a precizat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.

Cine este noul episcop

Ignatie Mureşeanul (41 ani) este în prezent Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei şi Portugaliei, dar este originar din Topliţa, judeţul Harghita. A absolvit Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Mitropolit Simion Ştefan” din Alba Iulia şi Facultatea de Teologie Ortodoxă din cadrul Universităţii „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. În 2001 a fost hirotonit diacon şi apoi preot la Catedrala Arhiepiscopală din Alba Iulia. A urmat studii doctorale la Atena, ca bursier al Sfântului Sinod al Greciei şi al YKY (Idrima Kratikon Ipotrofion), având în pregătire teza de doctorat cu tema: Contribuţia teologilor români contemporani la dialogul teologic intercreştin, în 2011 obţinând titlul de doctor în teologie la Facultatea de Teologie „Patriarhul Justinian”, Bucureşti.

În 2008 a fost tuns în monahism de către Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Alba Iuliei, la Mănăstirea Sfânta Treime, Catedrala Arhiepiscopală din Alba Iulia, în acelaşi an fiind hirotesit protosinghel.

În 2011 a fost hirotesit arhimandrit la Mănăstirea Afteia, judeţul Alba şi în acelaşi an este ales Arhiereu-vicar pentru Episcopia Ortodoxă Română a Spaniei şi Portugaliei de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, cu titlul de Mureşanul. În decembrie 2011 este hirotonit episcop în Catedrala Mitropolitană „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Rafail” din Paris.

Este autorul de lucrări ştiinţifice, publicistice, traduceri de studii teologice etc. Începând cu anul 2004 şi până în 2011 a fost asistent universitar şi mai apoi lector titular pentru catedra de Patrologie şi literatură patristică şi Limba elină la Facultatea de Teologice Ortodoxă din Alba Iulia.

Cum a rămas Episcopia din Huşi fără episcop

Fostul episcop al Huşilor, Corneliu, şi-a anunţat retragerea din funcţie pe 18 august, în urma presiunilor membrilor Sfântului Sinod, survenite pe fondul scandalului sexual ce îl avea în centrul atenţiei pe fostul prelat de la Huşi încă din luna iulie.

Corneliu Bârlădeanu a ajuns în atenţia Sfântului Sinod al BOR abia după ce în spaţiul public a apărut înregistrarea video în care se presupune că înaltul prelat ar întreţine relaţii sexuale cu un alt bărbat îmbrăcat în sutană, un fost elev al Seminarului Teologic Huşi, actualmente preot.

Filmarea a circulat ani la rând printre preoţii din Vaslui, însă a ajuns publică, în forma cenzurată, după ce episcopul Corneliu nu a mai făcut faţă şantajului la care era supus de preoţi şi a depus plângere la DNA. Trei preoţi, printre care şi arhimandritul Episcopiei Huşilor, Sebastian Jitaru, au fost trimişi în judecată de DNA, fiind acuzaţi de şantaj. Surse judiciare au precizat că în urma percheziţiilor la preoţii incriminaţi au fost descoperite opt înregistrări compromiţătoare cu episcopul Corneliu.