Octombrie

 

 acoperamantul-maicii-domnului-18273880

In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, Amin.

Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie !

Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie !

Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie !

Imparate ceresc, Mangaietorule, Duhul adevarului, Care pretutindenea esti si toate le implinesti, Vistierul bunatatilor si datatorule de viata, vino si Te salasluieste intru noi, si ne curateste pe noi de toata intinaciunea si mantuieste, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Preasfanta Treime, miluieste-ne pe noi. Doamne, curateste pacatele noastre. Stapane, iarta faradelegile noastre. Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele noastre, pentru numele Tau.

Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste.

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Tatal nostru, Care esti in ceruri, sfinteasca-Se numele Tau, vie imparatia Ta, fie voia Ta, precum in cer si pe pamant. Painea noastra cea spre fiinta, da ne-o noua astazi, si ne iarta noua gresalele noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbaveste de cel rau.

Pentru rugaciunile Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, ale Sfintilor Parintilor nostri si ale tuturor Sfintilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Amin.

Condacul 1
Imparatesei celei alese mai inainte de veci, Imparatesei celei mai inalte decat toata faptura cerului si a pamantului, care a venit oarecand la rugaciune in Biserica din Vlaherne si se ruga pentru cei din intuneric. Acesteia si noi, cu credinta si cu umilinta ii serbam Acoperamantul ei cel luminos. Iar tu, ca ceea ce ai putere nebiruita, izbavste-ne pe noi din toate nevoile, ca sa strigam tie : Bucura-te bucuria noastra, acopera-ne pe noi de tot raul cu cinstitul tau Acoperamant.

Icosul 1

Multimea Arhangelilor si a Ingerilor, cu Inaintemergatorul, cu Teologul si cu soborul tuturor Sfintilor, impreuna cu tine, Imparateasa lor, stand in Biserica din Vlaherne si ascultand rugaciunile tale pentru toata lumea, cu bucurie canta tie :
Bucura-te, bunavointa Tatalui celui mai inainte de veci;
Bucura-te, incapere prea curata a lui Dumnezeu, Fiul celui fara de ani;
Bucura-te, locuinta umbrita de puterea Duhului Sfant;
Bucura-te, mirare neincetata a cetelor ingeresti;
Bucura-te, spaima cea prea grozava a puterilor celor intunecate ale iadului;
Bucura-te, ceea ce esti intampinata in vazduh de Heruvimii cei cu ochi multi;
Bucura-te, ale carei laude le canta Serafimii cei cu cate sase aripi;
Bucura-te, prea bunule acoperamant caruia cu credinta ne inchinam si noi neamul crestinesc;
Bucura-te bucuria noastra, acopera-ne pe noi de tot raul cu cinstitul tau Acoperamant.

Condacul 2

Sfantul Andrei cu Epifanie, vazandu-te in Biserica, in vazduh, rugandu-te lui Dumnezeu pentru crestini, au cunoscut ca tu esti Maica lui Hristos Dumnezeul nostru si cazand la pamant, cu credinta s-au inchinat sfantului tau Acoperamant, cantand : Aliluia !

Icosul 2

Intelegere neinteleasa esti Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, intru apararea poporului celui ortodox, pentru aceasta vrajmasii nostri nu se pricep cat de puternica este rugaciunea Maicii lui Dumnezeu, insa noi bine stiind atotputernica ta aparare, cantam catre tine cu umilinta, unele ca acestea :
Bucura-te, cea prea milostiva, mangaietoarea tuturor celor scarbiti si impovarati;
Bucura-te, povatuitoarea neadormita a tuturor celor robiti si rataciti;
Bucura-te, ceea ce cu rugaciunile tale degraba potolesti mania lui Dumnezeu cea cu dreptate pornita asupra noastra;
Bucura-te, ceea ce cu atotputernica amenintarea ta, potolesti patimile noastre cele rele;
Bucura-te, puternica desteptare a constiintelor celor adormite;
Bucura-te, cea prin care iadul suspina si duhurile rautatii tremura;
Bucura-te, prin care se deschid noua credinciosilor portile raiului;
Bucura-te bucuria noastra, acopera-ne pe noi de tot raul cu cinstitul tau Acoperamant.

Condacul 3

Puterea Celui Prea Inalt umbreste pe cei ce cu credinta si cu evlavie scapa la prea puternicul tau Acoperamant, caci numai tie uneia, Preasfanta si Preacurata Maica a lui Dumnezeu, s-a dat de a se implini toate cererile tale. Pentru aceasta credinciosi de toate varstele te slavesc pe tine si pe Fiul tau cantand : Aliluia !

Icosul 3

Avand bogatie de milostivire neimputinata tuturor pana la marginile pamantului le intinzi mana de ajutor, Nascatoare de Dumnezeu Fecioara. Bolnavilor le dai vindecare, celor ce patimesc, alinare, orbilor vedere si tuturor le dai toate, fiecaruia dupa a lor trebuinta. Pentru aceasta cu multumire strigam tie :
Bucura-te, taria nesurpata si ocrotirea tuturor crestinilor;
Bucura-te, cea mai intai infrumusetare a sfintelor lacasuri si altare;
Bucura-te, ingradirea cea sigura a tronurilor imparatesti;
Bucura-te, ajutatoarea neadormita a capeteniilor de orase;
Bucura-te, arhistratega nebiruita a ostilor crestinesti;
Bucura-te, oglinda sfanta a dreptatii pentru judecatorii cei nemitarnici;
Bucura-te, minte desavarsita a invatatorilor;
Bucura-te, binecuvantarea caselor si a familiilor celor evlavioase;
Bucura-te bucuria noastra, acopera-ne pe noi de tot raul cu cinstitul tau Acoperamant.

Condacul 4

Fiind cuprinsi de viforul multor nevoi, Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, tu ne ajuta noua. Stand inaintea fetei altarului Domnului si ridicand mainile tale, roaga-te ca Domnul, Imparatul slavei sa caute la nevrednica noastra rugaciune si sa asculte cererile celor ce cheama numele tau cel sfant si canta Fiului tau : Aliluia !

Icosul 4

Auzit-a Domnul Dumnezeu pe Isus al lui Navi rugandu-se si a poruncit soarelui de a stat pana ce s-a razbunat asupra vrajmasilor lui. Aude si acum Domnul Iisus rugaciunile tale, Imparateasa aleasa a Duhului Sfant, pentru aceasta si noi pacatosii, nadajduind la acoperamantul tau, indraznim a canta tie ca Maicii lui Dumnezeu unele ca acestea :
Bucura-te, cea luminata de Soarele cel vesnic care ne lumineaza pe noi cu lumina cea neinserata;
Bucura-te, ceea ce ai luminat tot pamantul cu stralucirea preacuratului tau suflet;
Bucura-te, ceea ce ai veselit toate cerurile prin curatia trupului tau;
Bucura-te, Acoperamantul si pastrarea sfintelor lacasuri ale lui Hristos;
Bucura-te, luminarea si inteleptirea pastorilor celor credinciosi ai bisericii;
Bucura-te, povatuitoarea monahilor si a monahiilor care neincetat slujesc lui Dumnezeu;
Bucura-te, linistea cea netulburata a batranilor celor evlaviosi;
Bucura-te, veselia cea tainica a fecioarelor si a vaduvelor ce traiesc in curatie;
Bucura-te bucuria noastra, acopera-ne pe noi de tot raul cu cinstitul tau Acoperamant.

Condacul 5

Vazatorul de Dumnezeu Moisi luptand oarecand asupra lui Amalic, cand ridica mainile , Israil biruia, iar cand le lasa in jos atunci Amalic invingea, insa, ajutat de cei ce-l sustineau, a biruit pe vrajmasi. Tu insa, Maica a lui Dumnezeu, ridicand mainile tale la rugaciune catre Fiul tau, desi nesustinuta de nimeni, dar totdeauna biruiesti pe vrajmasii crestinilor si esti scut nebiruit noua celor ce-ti cantam : Aliluia !

Icosul 5

Vzandu-te pe tine cetele Sfintilor stand in vazduh in Biserica din Vlaherne, ridicand mainile la rugaciune catre Fiul tau si Dumnezeul nostru, Arhangelii cu Ingerii cantau tie cantare de multumire; deci prin mainile tale cele mai sfinte decat ale lui Moisi intareste-ne si pe noi cei ce cu umilinta cantam tie :
Bucura-te, cea ale carei maini sunt tinute la rugaciune de insasi dragostea si milostivirea ta cea catre noi;
Bucura-te, ca inaintea ta nu pot sa stea vrajmasii nostri vazuti si nevazuti;
Bucura-te, ceea ce izgonesti din sufletul nostru patimile si poftele cele rele si spurcate;
Bucura-te, ceea ce fara de ardere tii pe mainile tale focul cel Dumnezeiesc al lui Hristos si pe noi cei reci ne aprinzi cu el;
Bucura-te, aleasa incununare a celor ce, cu intreaga intelepciune, se lupta impotriva patimilor;
Bucura-te, convorbirea cea de-a pururea cu cei ce se nevoiesc in post si in tacere;
Bucura-te, grabnica ajutatoare a celor obositi de mahnire si de intristare;
Bucura-te bucuria noastra, acopera-ne pe noi de tot raul cu cinstitul tau Acoperamant.

Condacul 6

Propovaduitor al harului tau celui neimputinat si al milelor tale s-a aratat Sfantul Romano, dulce cantatorul, cand in vis a primit de la tine o foaie de hartie spre mancare, prin care, inteleptindu-se, a inceput a canta cu intelepciune intru slava ta si a scris laude Sfintilor, cantand cu credinta : Aliluia !

Icosul 6

Stralucit-ai Fecioara a lui Dumnezeu, din aurora dreptatii, Soarele cel adevarat, luminand pe toti cu intelepciune de la Dumnezeu Fiul tau si aducand la cunostinta adevarului pe cei ce cu credinta canta tie :
Bucura-te, ceea ce ai nascut cu trup pe Hristos, puterea si intelepciunea dumnezeiasca;
Bucura-te, ceea ce ai rusinat intelepciunea cea desarta a lumiii acesteia si pe cei orbiti de dansa ii povatuiesti la calea mantuirii;
Bucura-te, pastrarea dreptei credinte si invatatoarea dogmelor celor ortodoxe;
Bucura-te, ceea ce tai eresurile si ratacirile cele pierzatoare;
Bucura-te, ceea ce stii cele cu anevoie de prevazut, si la vreme le spui celor ce se cuvine;
Bucura-te, ceea ce rusinezi pe cei mincinosi si ghiciturile cele desarte;
Bucura-te, ceea ce in ceasul nedumeririlor, ne pui in minte gandul cel bun;
Bucura-te, ceea ce ne opresti de la deprinderile vatamatoare si de la faptele cele rele;
Bucura-te bucuria noastra, acopera-ne pe noi de tot raul cu cinstitul tau Acoperamant.

Condacul 7

Domnul atotvazatorul indelung-rabdatorul, voind sa arate adancul cel nemarginit al iubirii Sale de oameni, te-a ales pe tine pentru a fi Lui Maica si te-a facut pe tine crestinilor aparatoare nebiruita. Ca dupa judecata lui Dumnezeu, chiar de ar fi cineva vrednic de osanda, totusi prin Acoperamantul tau cel puternic, capata vreme de pocainta si canta tie : Aliluia !

Icosul 7

Minunate a aratat Domnul faptele Sale intru tine, Preacurata Maica Sa, cand s-a aratat prea minunatul Acoperamant in mainile tale, luminand mai mult decat razele soarelui, acoperind pe poporul ce era in Biserica din Vlaherne. Deci, vazand ei acest semn al milostivei tale aparari, cuprinsi de spaima si de bucurie, toti au cantat tie :
Bucura-te, Acoperamantul nefacut de mana, care, ca norul te-ai intins peste toata lumea;
Bucura-te, ceea ce ai tinut pe mainile tale pe Fiul si vesnicul Arhiereu;
Bucura-te, ca prin aceasta ne arati mila si har noua in Biserica cea Ortodoxa;
Bucura-te, stalp de nor care ne acoperi pe noi credinciosii, ferindu-ne de toate ispitele si de smintelile lumesti;
Bucura-te, stalp de foc, care ne arati noua tuturor calea mantuirii, chiar si in mijlocul negurii pacatelor;
Bucura-te, vadita intarire a crestinilor nevoitori;
Bucura-te, inteleptire tainica a robilor lui Dumnezeu, celor tainuiti in mijlocul lumii;
Bucura-te, ceea ce pe mine cel gol de fapte bune nu ma parasesti, ci cu acoperamantul si cu harul tau ma miluiesti;
Bucura-te bucuria noastra, acopera-ne pe noi de tot raul cu cinstitul tau Acoperamant.

Condacul 8

Pre tine ceea ce te-ai aratat din cer in Biserica din Vlaherne, Ingerii te-au cantat, Apostolii te-au preaslavit, soborul ierarhilor si al cuviosilor si ceata sfintelor femei te-au laudat, Inaintemergatorul si cu Teologul s-au inchinat, iar poporul ce era in biserica, cu veselie ti-au cantat : Aliluia !

Icosul 8

Domnul, Cel ce stapaneste toate cele de sus si cele de jos, vazandu-te pe tine Maica Sa, stand in biserica si cu umilinta rugandu-te Lui, a zis : cere, o, Maica mea, ca nu ma voi intoarce despre tine, ci voi indeplini cererile tale si voi milui pe toti care canta tie :
Bucura-te, chivot al Legii in care se pastreaza sfintirea a tot neamul omenesc;
Bucura-te, nastrapa prea sfanta in care, celor flamanzi de dreptate, li se pastreaza painea vietii celei vesnice;
Bucura-te, vasule cu totul de aur, in care s-a gatit pentru noi trupul si sangele Mielului celui Dumnezeiesc;
Bucura-te, ceea ce iei in atotputernicele tale maini pe cei parasiti de doctori;
Bucura-te, ceea ce ridici din patul durerii pe cei slabiti cu trupul, dar nu cu duhul si cu credinta;
Bucura-te, ceea ce dai intelegere si lumina celor ce sunt intunecati la minte;
Bucura-te, ceea ce cu intelepciunea ta ne impiedici din calea cea rea a pacatelor si a patimilor;
Bucura-te bucuria noastra, acopera-ne pe noi de tot raul cu cinstitul tau Acoperamant.

Condacul 9
Toata firea ingereasca aduce lauda tie, pentru ca esti cu adevarat Maica lui Dumnezeu si aparatoarea tuturor celor ce se roaga tie. Tu, cu Acoperamantul tau cel dumnezeiesc,pe cei drepti ii veselesti, pe pacatosi ii aperi, pe cei din primejdii ii izbavesti si te rogi pentru toti credinciosii care canta tie : Aliluia !

Icosul 9

Ritorii cei mult vorbitori, ca niste pesti fara de glas nu se pricep cum sa laude dupa vrednicie serbarea ta cea mare a preacinstitului tau Acoperamant caci toate cele graite de dansii nu sunt in stare a numara indurarile tale. dar noi vazand nenumaratele tale binefaceri, cu bucurie cantam tie :
Bucura-te, ceea ce ne pazesti de molima si de bolile cele aducatoare de moarte;
Bucura-te, ceea ce pazesti orasele si satele de cutremurul cel napraznic al pamantului;
Bucura-te, ceea ce cu mana tare din revarsarea apelor si din cufundare ne izbavesti pe noi;
Bucura-te, ceea ce cu roua rugaciunilor tale, ne izbavesti pe noi de arderea focului;
Bucura-te, ceea ce ne scapi de foametea cea duhovniceasca si trupeasca, hranindu-ne cu painea vietii;
Bucura-te, ceea ce abati de la capul nostru loviturile fulgerului si ale traznetului;
Bucura-te, ceea ce ne mantuiesti pe noi de navalirea celor de alt neam si de ucigasii cei tainuiti;
Bucura-te, ceea ce prin pace si prin dragoste, ne izbavesti de vrajmasii cei de o credinta cu noi, si de vrajmasia casnica;
Bucura-te bucuria noastra, acopera-ne pe noi de tot raul cu cinstitul tau Acoperamant.

Condacul 10

Vrand sa mantuiasca neamul omenesc din inselaciunea vrajmasului, Domnul cel iubitor de oameni, te-a daruit pe tine sa fii Maica noua pamantenilor. Tu sa fii noua ajutor, acoperamant si scutire, celor intristati mangaiere, celor scarbiti bucurie, celor asupriti aparatoare si sa scoti din adancul pacatelor pe toti cei ce-ti canta : Aliluia !

Icosul 10

Preasfanta Imparateasa, cu ingerii stai impreuna si te rogi, zicand : Imparate ceresc, primeste pe tot omul ce se roaga Tie si cheama numele meu in ajutor ca sa nu plece nimeni de la fata mea, neajutat si neascultat. Aceasta rugaciune auzind-o adunarea sfintilor, cu multumire strigam tie :
Bucura-te, ceea ce daruiesti cu roduri binecuvantate pe cei ce lucreaza cu dreptate si cu inima curata;
Bucura-te, ajutatoarea si rasplatitoarea tuturor celor ce fac negustorie cu dreptate;
Bucura-te, mustrarea tuturor calcatorilor de juramant si a celor ce agonisesc cu nedreptate;
Bucura-te, grabnica ajutatoare celor ce sunt in primejdii pe uscat si pe ape;
Bucura-te, ceea ce veselesti cu roadele credintei pe parintii cei fara de copii;
Bucura-te, hranitoarea cea nevazuta a sarmanilor;
Bucura-te, aparatoarea cea tare a celor ce sunt robiti si izgoniti;
Bucura-te, ingrijitoarea cea neadormita a celor ce sunt in legaturi si in temnite;
Bucura-te bucuria noastra, acopera-ne pe noi de tot raul cu cinstitul tau Acoperamant.

Condacul 11

Cantarea noastra cea cu umilinta auzind-o ia aminte la smerita noastra rugaciune, Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, ca pe tine te rugam, nu trece cu vederea glasul robilor tai. La tine nazuim in napaste, in scarbe si in necazurile noastre si inaintea ta stand, cu lacrimi ne rugam si cantam tie : Aliluia !

Icosul 11

Faclie primitoare de lumina, vazandu-te pe tine la rugaciune in vazduh, in biserica din Vlaherne, poporul ce era de fata a strigat : ” De unde este noua aceasta ca sa vina Maica Domnului nostru aici ? „. Iar Sfantul Andrei, cu Epifanie, cu smerenie catre tine se rugau, zicand :
Bucura-te, datatoarea cea fara de zavistie, a tuturor darurilor celor pamantesti si sufletesti;
Bucura-te, credincioasa solitoare a pacatosilor celor ce pun inceput de pocainta;
Bucura-te, pururea impreuna ajutatoare, a celor ce se lupta impotriva patimilor si a curselor diavolesti;
Bucura-te, nevazuta imblanzire a stapanilor celor tirani si cu narav de fiara;
Bucura-te, repaus si bucurie tainica a robilor celor blanzi si primitori;
Bucura-te, linistea prea dorita a casatoritilor celor credinciosi;
Bucura-te, grabnica si fara suferinta dezlegare a maicilor celor nascatoare de prunci;
Bucura-te, Maica, ajutatoarea noastra buna in ceasul sfarsitului nostru;
Bucura-te bucuria noastra, acopera-ne pe noi de tot raul cu cinstitul tau Acoperamant.

Condacul 12

Harul cel Dumnezeiesc, cere-l noua de la Fiul tau si Dumnezeul nostru. Intinde noua mana de ajutor. Departeaza de la noi pe tot vrajmasul si potrivnicul. Impaca viata noastra ca sa nu pierim cumplit si fara de pocainta si primeste-ne in salasele cele vesnice, ocrotitoarea noastra, ca bucurandu-ne, sa strigam : Aliluia !

Icosul 12

Cantand puternicul tau Acoperamant, te laudam ca pe o mare solitoare a noastra si ne inchinam tie, ceea ce te rogi pentru crestini. Noi credem si nadajduim, ca vei cere de la Fiul tau si Dumnezeul nostru, bucuria cea vremelnica si cea vesnica, noua tuturor, celor ce cu dragoste cantam tie :
Bucura-te, tare aparatoare a toata lumea;
Bucura-te, sfintirea tuturor stihiilor ceresti si pamantesti;
Bucura-te, binecuvantarea tuturor timpurilor anului;
Bucura-te, calcarea curselor si ispitelor ce vin de la trup, de la lume si de la diavol;
Bucura-te, prea puternica, impacarea celor invrajbiti;
Bucura-te, ceea ce te induri de cei dispretuiti si lepadati;
Bucura-te, ceea ce ridici din groapa pierzarii pe cei deznadajdiuti;
Bucura-te bucuria noastra, acopera-ne pe noi de tot raul cu cinstitul tau Acoperamant.

Condacul 13

O, preacantata Stapana, preacurata Fecioara, Nascatoare de Dumnezeu, la tine ridic ochii sufletului si ai trupului meu, catre tine intind mainile mele cele slabe si din adancul inimii strig tie : Cauta la credinta sufletului meu. Acopera-ma cu atotputernicul tau Acoperamant si ma izbaveste de toate nevoile; iar in ceasul sfarsitului meu sa stai langa mine, o, intru tot buna Stapana si ma izbaveste de chinurile cele gatite pentru pacatele mele, ca, mantuindu-ma, pururea sa cant tie : Aliluia ! ( Acest condac se zice de trei ori ).

Apoi zicem Icosul 1 si Condacul 1 si

Cuvine-se cu adevarat sa te fericim pe tine Nascatoare de Dumnezeu, cea pururea fericita si prea nevinovata si Maica Dumnezeului nostru.
Ceea ce esti mai cinstita decat Heruvimii si mai marita fara de asemanare decat Serafimii, care fara stricaciune pe Dumnezeu Cuvantul ai nascut, pe tine cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu te marim.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Preasfanta Treime, miluieste-ne pe noi. Doamne, curateste pacatele noastre. Stapane, iarta faradelegile noastre. Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele noastre, pentru numele Tau.
Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste.
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Tatal nostru, Care esti in ceruri, sfinteasca-Se numele Tau, vie imparatia Ta, fie voia Ta, precum in cer si pe pamant. Painea noastra cea spre fiinta, da ne-o noua astazi, si ne iarta noua gresalele noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbaveste de cel rau.
Pentru rugaciunile Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, ale Sfintilor Parintilor nostri si ale tuturor Sfintilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Amin.

RUGACIUNE CATRE PREASFANTA NASCATOARE DE DUMNEZEU



O!, Preacurata Maica a Domnului, a puterilor celor de sus, Imparateasa cerului si a pamantului, atotputernica, aparatoarea si taria noastra, primeste aceasta cantare de lauda si de multumire de la noi nevrednicii robii tai.
Inalta rugaciunile noastre la Tronul lui Dumnezeu si Fiul tau ca sa fie milostiv nedreptatilor noastre. Sa adauge harul sau tuturor celor ce cinstesc preacinstitul tau nume si cu credinta si cu dragoste se inchina facatoarei de minuni icoanei tale. Ca nu suntem vrednici sa fim miluiti de Dansul, daca tu Stapana nu-L vei milostivi asupra noastra. Tie toate sunt cu putinta de la Dansul si pentru aceasta nazuim la tine, ca esti acoperitoarea noastra si grabnica ajutatoare. Auzi-ne pe noi cei ce ne rugam tie, ocroteste-ne cu puternicul tau Acoperamant si cere de la Dumnezeu Fiul Tau, sa dea pastorilor nostri sfintenie ca sa privegheze si sa ocarmuiasca sufletele noastre; ocarmuitorilor de orase intelepciune si putere, judecatorilor dreptate si necautare la fata, invatatorilor minte si smerita intelepciune, sotilor dragoste si conglasuire, fiilor ascultare, asupritilor rabdare, asupritorilorv frica de Dumnezeu, celor scarbiti rabdare si bucurie duhovniceasca, benchetuitorilor infranare, si noua tuturor, duhul intelepciunii si al cucerniciei, duhul milostivirii si al blandetii, duhul curatiei si al dreptatii.
Asa, Doamna preasfanta, milostiveste-te asupra noastra si asupra neputinciosului tau popor. Pe cei rataciti povatuieste-i pe calea cea buna, pe cei batrani ii sprijineste, pe prunci ii pazeste si pe noi pe toti ne apara si ne ocroteste cu milostivirea ta. Pe toti scoate-ne din adancul pacatului si ne lumineaza ochii inimii noastre spre cautarea mantuirii. Milostiva fii noua aici in aceasta viata, iar la infricosata judecata sa te rogi pentru noi catre Fiul tau si Dumnezeul nostru. Ca tu, Doamna, esti slava celor ceresti si nadejdea pamantenilor. Tu esti dupa Dumnezeu nadejdea si aparatoarea noastra a tuturor celor ce ne rugam tie cu credinta. Deci ne rugam tie, atotputernica ajutatoarea noastra si tie ne incredintam pe noi insine si unul pe altul si toata viata noastra acum si pururea si in vecii vecilor, amin.
Imparateasa mea cea preabuna si nadejdea mea, Nascatoare de Dumnezeu, primitoarea saracilor si ajutatoarea strainilor, bucuria scarbitilor si acoperitoarea necajitilor, vezi-mi nevoia, vezi-mi scarba, ajuta-mi ca unui neputincios, hraneste-ma ca pe un strain, necazul meu il stii, deci il dezleaga precum voiesti, ca n-am alt ajutor afara de tine, nici alta folositoare grabnica nici alta mangaiere buna, ci numai pe tine Maica lui Dumnezeu, ca sa ma pazesti si sa ma acoperi in vecii vecilor, amin.
Preacurata Doamna, Stapana de Dumnezeu Nascatoare Fecioara, care poti face tot binele, primeste aceste cinstite daruri care se cuvin numai tie, de la noi nevrednicii robii tai, ceea ce esti aleasa din toate neamurile si te-ai aratat mai inalta decat toate fapturile ceresti si pamantesti, caci pentru tine a fost cu noi Domnul puterilor si prin tine am cunoscut pe Dumnezeu si ne-am invrednicit Sfantului Trup si Preacuratului sau Sange. pentru aceasta, fericita esti intre neamurile neamurilor, ceea ce esti de Dumnezeu fericita, mai luminata decat Heruvimii si mai cinstita decat Serafimii. Si acum, Preasfanta Stapana de Dumnezeu Nascatoare Fecioara intru tot laudata, nu inceta a te ruga pentru nevrednicii robii tai, ca sa ne izbavim de sfatul celui inselator si de toata primejdia si sa fim paziti nevatamati de toata lovirea cea veninata a diavolului. Pazeste-ne pana in sfarsit cu rugaciunile tale neosanditi, ca prin paza si cu ajutorul tau fiind mantuiti, slava, lauda, multumita si inchinaciune pentru toate sa inaltam Unuia in Treime Dumnezeu, Ziditorul tutror, acum si pururea si in vecii vecilor, amin.

67118_02-ciprian.jpg

Acatistul Sfantului Ciprian

Sfantul Ciprian – Mucenic si Arhiereu ! Cel ce mai inainte a fost vrajitor, apoi s-a aratat Arhiereu slavit prin cinstita fecioara Iustina !

(2 octombrie)
Rugaciunile incepatoare:
In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, Amin.

Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!

Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!

Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!

Imparate ceresc, Mangaietorule, Duhul adevarului, Care pretutindenea esti si toate le implinesti, Vistierul bunatatilor si datatorule de viata, vino si Te salasluieste intru noi, si ne curateste pe noi de toata intinaciunea si mantuieste, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

 

Preasfanta Treime, miluieste-ne pe noi. Doamne, curateste pacatele noastre. Stapane, iarta faradelegile noastre. Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele noastre, pentru numele Tau.

Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste.

 

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

 

Tatal nostru, Care esti in ceruri, sfinteasca-Se numele Tau, vie imparatia Ta, fie voia Ta, precum in cer si pe pamant. Painea noastra cea spre fiinta, da-ne-o noua astazi, si ne iarta noua gresalele noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbaveste de cel rau.

Pentru rugaciunile Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, ale Sfintilor Parintilor nostri si ale tuturor Sfintilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Amin

Condacele si Icoasele:

Condacul 1:

Cela ce mai inainte ai fost invatator rautatii, si te-ai aratat Arhiereu prin cinstita fecioara Justina, si ca un pastor intelept, din spinii inselaciunii ai inflorit ca o floare prea frumoasa, si pe noi credinciosii, ne-ai umplut cu miresmele tamaduirilor si de razele minunilor tale, intareste-ne ca sa-ti cantam tie: Bucura­te, sfintite mucenice Cipriane, pururea slavite!

Icosul 1:

Minunata s-a aratat viata ta, Sfinte, ca din pruncie slujirii idolesti ai fost inchinat, dar cunoscand Domnul ravna ta dupa cunoasterea cea adevarata, ti-a descoperit tie printr-o fecioara curata pe Hristos-singur-Adevarul, de care taina si pronie dumnezeiasca minunandu-ne, cu credinta cantam tie:

Bucura-te, cel ce ai infrant slujirea idoleasca;

Bucura-te, ca ai vadit inselaciunea diavoleasca;

Bucura-te, ca de cunostinta adevarului ai ravnit;

Bucura-te, cel ce si in paganeasca cunostiinta te-ai aratat iscusit;

Bucura-te, cel ce diavolesti mestesuguri si vrajitorii ai cunoscut;

Bucura-te, ca toate acestea mai apoi de ocara le-ai facut;

Bucura-te, ca poti sa ne scapi de ispita diavoleasca;

Bucura-te, ca ne izbavesti de ratacirile eretice;

Bucura-te, ca ne arati calea spre adevar;

Bucura-te, ca rugaciunile tale de tot raul ne scapa;

Bucura-te, ajutorul celor inviforati;

Bucura-te, ca lumina ta tuturor o imparti;

Bucura-te, sfintite mucenice Cipriane, pururea slavite!

Condacul 2:

Cu mestesugurile vrajilor tale, multe pagube si rautati ai savarsit la inceput; dar apoi la cunostinta adevarului venind, ai rascumparat vremea, aducand din ratacire pe multi la Hristos, si invatandu-i sa cante lui Dumnezeu: ALILUIA!

Icosul 2:

Cartagina, Antiohia si Egiptul te-au hranit din pruncie cu cunostinta diavoleasca si cu spurcata invatatura a slujirii idolesti, dar Domnul cu negraita milostivirea Sa cea nebiruita de pacatele omenesti, printr-o fecioara curata ti-aranduit intoarcerea; pe care milostivire slavindu-o, tie, celui ce te-ai invrednicit a o dobandi, iti cantam:

Bucura-te, ca Dumnezeu te-a intors de la paganeasca slujire;

Bucura-te, ca asa ai cunoscut a Sa milostivire;

Bucura-te, iti aducem noi, inchinatorii lui Hristos;

Bucura-te, caci intorcandu-te, pe multi la Dumnezeu i-ai intors;

Bucura-te, ca si azi esti pilda vie celor rataciti;

Bucura-te, ca luminezi calea celor de eresuri orbiti;

Bucura-te, ca pazesti Biserica oilor cuvantatoare de ratacire;

Bucura-te, ca o aperi pe Ea de dosadire;

Bucura-te, iti cantam tie cu umilinta;

Bucura-te, izbavitorute de vrajmasul cel rau;

Bucura-te, tamaduitorule al celor ce cauta sprijinul tau;

Bucura-te, sfintite mucenice Cipriane, pururea slavite!

Condacul 3:

In chip minunat ti-a randuit Dumnezeu intoarcerea de la slujirea paganeasca, Sfinte, ca mai intai a ales o fecioara curata cu numele Iustina care, prin propovaduirea diaconului Prailie, afland taina intruparii lui Hristos si Sfanta Sa invatatura, de la paganatate a venit la crestineasca credinta, invatandu-se a slavi pe Dumnezeu si a-I canta Lui: ALILUIA!

Icosul 3:

Ca intr-un pamant bun cazand samanta propovaduirii lui Hristos in inima Iustinei a adus mult rod, caci aceasta impreuna cu parintii sai a venit la Hristos, slujindu-l Lui in rugaciune, in post si in infranare, pe care lucru minunat vazandu-l ne uimim, intelegand in ce chip tainic oranduieste Dumnezeu intoarcerea celor alesi ai Sai la lumina, si cantam tie, celui ce indelunga vreme ti s-a pregatit carare:

Bucura-te, ca Domnul te-a cunoscut pe tine a fi vas ales;

Bucura-te, ca mai intai Iustina, fecioara cea curata, pe calea Domnului a purces;

Bucura-te, ca printr-insa ti s-a pregatit cararea intoarcerii la Hristos;

Bucura-te, ca Iustina intai pe parintii sai de la paganeasca slujire i-a intors;

Bucura-te, ca Iustina Mireasa aleasa a lui Hristos s-a dovedit;

Bucura-te, ca Lui in post si multa rugaciune I-a slujit;

Bucura-te, ca sufletul ei s-a aratat pamant cu multa rodire;

Bucura-te, ca ne-a invatat a ne inchina Ziditorului, nu la a Sa zidire;

Bucura-te, ca si azi dati lumina celor indoielnici;

Bucura-te, ca la voi alearga cei ce in credinta se arata sovaielnici;

Bucura-te, si impreuna cu Iustina roaga-te pentru noi;

Bucura-te, ca prin rugaciunile voastre ne izbavim din nevoi;

Bucura-te, sfintite mucenice Cipriane, pururea slavite!

Condacul 4:

Vazand ravna cea mare a fecioarei catre Hristos, caci pe multi incepuse a-i intoarce de la paganeasca slujire, uratorul de bine si al oamenilor, a pornit asupra-i cumplit razboi al rautatii, dar ea intarindu-se cu Semnul Crucii, prin rugaciune zdrobea puterea diavolului, cantand lui Dumnezeu: ALILUIA!

Icosul 4:

Cu multa iscusinta a socotit vrajmasul neamului omenesc a o abate pe Iustina de la calea mantuirii, dar nu a priceput vicleanul ca astfel lucra intoarcerea spre mantuire si spre dumnezeiasca slujire inca si a altor vase ale lui Dumnezei, si cursa inselatoare cu mestesug intinse ei, prin tanarul Aglaid Scolasticul voind a o vana pe dansa spre petrecerea cea in necuratie. Dar, intarita fiind de puterea lui Hristos, pazita a fost de toata spurcaciunea, pentru care si noi, uimiti de inteleptele oranduiri ale lui Dumnezeu, graim tie:

Bucura-te, ca nimic nu au izbutit cursele diavolesti asupra fecioarei celei curate;

Bucura-te, ca prin Aglaid Scolasticul, buna ta ravna trebuia sa se arate;

Bucura-te, ca asa oranduieste Dumnezeu cararile mantuirii;

Bucura-te, ca ne inveti pe noi a fi tari si statornici la vremea ispitirii;

Bucura-te, ca fecioara de uneltiri viclene nu s-a arata ispitita;

Bucura-te, ca prin darul cerescului ei Mire, de tot raul a fost pazita;

Bucura-te, ca mestesugitele curse nu au inselat-o;

Bucura-te, ca mieluseaua lui Hristos, statornica buna sa ravna a aratat-o;

Bucura-te, ca pilda ei trebuie sa ne stea inainte;

Bucura-te, Sfinte ca ai pretuit curatenia ei cuminte;

Bucura-te, ca prin ale voastre rugaciuni, suntem aparati de multe ispite;

Bucura-te, si ale noastre rugaciuni fa-le inaintea Domnului bine primite;

Bucura-te, sfintite mucenice Cipriane, pururea slavite!

Condacul 5:

Neputand Aglaid nici cu ademeniri viclene si nici cu sila a o atrage pe fecioara de la pazirea curateniei sale, a alergat la tine, Cipriane prea slavite, care pe atunci erai cunoscut ca jertfitor idolesc si mare vrajitor si fermecator, caci asa oranduise Dumnezeu taina intoarcerii tale la Hristos, de care negraita intelepciune, noi minunandu-ne, cantare aducem Lui: ALILUIA!

Icosul 5:

Cu necurata putere a vrajilor tale ai incercat atunci, Cipriane, a ispiti curatia fecioarei Iustina, ca sa o pleci pe ea spre dorirea cea aprinsa, spre necuratia lui Aglaid, si s-a tulburat sufletul curat al fecioarei de razboiul pe care diavolul il ridicase asupra ei; dar intarindu-se cu semnul Crucii Sfinte si cu puterea rugaciunii, a biruit sagetile aprinse, cele pornite impotriva-i. De care lucru afland, amar te-ai intristat, dar noi cantam tie:

Bucura-te, Cipriane, ca intristarea aceasta spre bucurie s-a aratat roditoare;

Bucura-te, ca s-a pazit curatia neprihanitei fecioare;

Bucura-te, ca s-a frant boldul stanei prin Cinstita Cruce;

Bucura-te, ca si azi rugaciunea ta biruinta impotriva diavolului aduce;

Bucura-te, ca si noua credinta Iustinei spre pilda ne sta inainte;

Bucura-te, ca si tie insuti, spre ajutor s-a facut, Sfinte;

Bucura-te, ca asa ai cunoscut amagirea vrajitorilor idolesti;

Bucura-te, ca acum, cu rugaciunile tale, toata puterea celui rau biruiesti;

Bucura-te, ca pe voi sfintilor Ciprian si Iustina, va chemam in ajutor;

Bucura-te, ca v-ati facut biruitori asupra tuturor ratacitilor;

Bucura-te, ca prin tine s-a vadit zadarnicia credintelor paganesti;

Bucura-te, ca si azi farmece si descantece ca spurcate vrajitorii le vadesti;

Bucura-te, sfintite mucenice Cipriane, pururea slavite!

Condacul 6:

Vazand biruindu-se mestesugirea vrajilor tale cu puterea Crucii ti-ai innoit atacurile impotriva fecioarei Justina, caci asa a voit Domnul ca sa se vadeasca marea neputinta si inselaciunea uneltirilor diavolesti, si sa se arate puterea Numelui lui Hristos, ca vazand minunea, toti sa-L laudam pe El, cantand: ALILUIA!

Icosul 6:

Smerindu-si trupul sau cu postul si rugaciunea, cu haina aspra imbracandu-se, Iustina a biruit atacurile pe care mai vartos diavolul le pornise impotriva ei. Iara el, uneltind cu viclesug ca si oarecand pe Eva sa o amageasca, sub chipul unei femei venind, cu amagitoare vorbe incerca sa o ispiteasca ca si cum ar fi voit sa urmeze vietii si curatiei ei. Dar acest chip de ademenire intelegandu-l Iustina, a biruit uneltirile lui, pentru care noi graim:

Bucura-te, Cipriane, ca staruind in prigonirea fecioarei ai vadit puterea rugii;

Bucura-te, ca fecioara nu s-a amagit de duhul inselaciunii;

Bucura-te, ca prin staruinta ta in prigonire, ca si oarecand Pavel, statornic te-ai aratat;

Bucura-te, ca statornicia ta in rau, indelung iubitorul de oameni Dumnezeu a rabdat;

Bucura-te, ca mai inainte a cunoscut Domnul ca vei fi statornic si in credinta;

Bucura-te, caci ca si Pavel ai vadit ca cele rele le lucrai doar din nestiinta;

Bucura-te, ca prin fecioara cea curata Hristos te-a liminat;

Bucura-te, ca prin ea Calea, Adevarul si Viata ai aflat;

Bucura-te, ca si pe cei ce sunt intru intunericul ratacirii, ii luminezi;

Bucura-te, ca acum in lumina cereasca te desfatezi;

Bucura-te, si ne intoarce pe noi din orice ratacire;

Bucura-te, iti cantam tie, cautand prin tine mantuire;

Bucura-te, sfintite mucenice Cipriane, pururea slavite!
Condacul 7:

Afland ca prin acea vicleana uneltire nimic nu a sporit diavolul impotriva curatiei Iustinei, ai voit sa afli cu ce putere il biruieste ea, zdrobind toate mestesugurile lor si ti s-a adeverit  ca nu poate diavolul nici a privi spre semnul Crucii, caci foc ce-l arde si departe il goneste ea este impotriva-i; astfel ai inceput, o, Cipriane a intelege puterea cu care se inarmeaza toti inchinatorii Crucii cand aduc ei cantarea de lauda: ALILUIA!

Icosul 7:

Scarbit ai fost mai intai, o Sfinte, cand ai vazut ca puterea vrajilor diavolesti, pe care le credeai neinvinse inca din pruncia ta, este biruita de o fecioara neputincioasa cu firea; dar apoi mintea ta cea doritoare de desavarsita cunoastere a inceput sa se lumineze prin cunostinta Adevarului; de care bucurandu-ne iti cantam:

Bucura-te, vas primitor de adevarata lumina;

Bucura-te, ca ai venit la cunostinta adevarului printr-o fecioara crestina;

Bucura-te, cel ce din pruncie ai dorit cunoasterea cea adevarata;

Bucura-te, ca astazi dracii de frica ta tresalta;

Bucura-te, ca ai infrant puterea cu care ei odinioara te-au supus;

Bucura-te, ca lumea de uneltirile diavolesti e pazita;

Bucura-te, ca prin aceasta credinta nostra e intarita;

Bucura-te, corabie, ce ai infruntat marea cea infiorata;

Bucura-te, ca lumina lui Hristos, ca un far in furtuna ti-ai fost aratata;

Bucura-te, ca si pe noi, pacatosii, ne aduci la liman linistit;

Bucura-te, ca pe multi sa smulgi, din al patimilor noian ai izbutit;

Bucura-te, sfintite mucenice Cipriane, pururea slavite!

Condacul 8:

Voind sa te amageasca diavolul cu uneltirile lui a iscodit alta inselaciune si mai vicleana ca sa va ameteasca pe toti. Astfel s-a prefacut luand chipul Iustinei si a intrat la Aglaid; acesta crezand ca nalucirea e adevarata a strigat-o pe nume, dar minune: numai la auzul numelui fecioarei nalucirea s-a risipit. Si noi inspaimantati fiind, cantam lui Dumnezeu Celui ce a dat o asa putere oamenilor bineplacuti Lui: ALILUIA!

Icosul 8:

Cu spaima cumplita a alergat Aglaid la tine, Cipriane, spunandu-ti cele petrecute, iar tu, rusinat, fiindca se vedea zadarnicia si amagirea vrajilortale, ai incercat nenumarate alte chipuri de asemanare ca sa-l poti face pe Aglaid sau pe tine insuti sa va puteti apropia de casa Iustinei. Dar fiind voi cu cuget necurat nimic nu ati izbutit, caci insusi Mirele Cel Ceresc pazea curatia prea inteleptei fecioare; pentru care noi cu umilinta cantam:

Bucura-te, ca nu ai amagit-o nicidecum pe fecioara cea curata;

Bucura-te, ca prin statornica Iustina multe taine s-au vadit;

Bucura-te, ca mai intai puterea diavolului a fi neputincioasa s-a dovedit;

Bucura-te, ca puterea nebiruita a lui Hristos si al Crucii Sale s-a aratat;

Bucura-te, ca ai cunoscut cum intareste Dumnezeu pe Sfintii Sai in chip minunat;

Bucura-te, ca si azi credintele ratacite din lume izgonesti;

Bucura-te, si ne inarmeaza pe noi prin credinta impotriva celui rau;

Bucura-te, si ne da biruinta impotriva diavolului, noua, celor ce chemam numele tau;

Bucura-te, si impreuna cu fecioara cea curata scapa-ne de ispitele cele neasteptate;

Bucura-te, si cursele lui Veliar sfarama-le si fa-ni-le noua aratate;

Bucura-te, sfintite mucenice Cipriane, pururea slavite!

Condacul 9:

Neizbutind nimic impotriva credintei celei neclintite ai Iustinei si a curatiei ei prin incercarea de a o arunca in prapastia iubirii de placeri trupesti, ai cautat a o supune pe dansa prin ispitirile durerii pornind asupra-i, ca si oarecand asupra lui Iov, multime de nenorociri; darea neincetat rugandu-se ca si David graia: Nu voi muri, ci vie voi fi si voi povesti lucrurile Domnului. Si pentru toate proslavea pe Dumnezeu cantandu-l: ALILUIA!

Icosul 9:

Dar nu numai asupra ei, ci si asupra rudeniilor ei si a toata cetatea slobozind blestemul, ai adus, o, Cipriane, vatamare, din mania cea neimblanzita si din rusinea cea multa ce ti se facuse, incat multi cetateni au mers la Iustina voind a o sili pe ea sa nu se mai impotriveasca lui Aglaid, pentru a izbavi cetatea de multimea vrajilor tale; dar ea nu prin insotire necurata, ci prin curate si fierbinti rugaciuni, a izbavit pe toti de tot raul, batjocorind mestesugurile vrajitoresti; pentru aceea cu toti vazand minunea laudam pe Dumnezeu si cantam tie:

Bucura-te, ca nici iscoadele cele rele la rau nu au induplecat-o;

Bucura-te, ca Iustina s-a dovedit slujirii lui Hristos vas plecat;

Bucura-te, ca multi din aceia au cunoscut pe Hristos, prin minunata ei tamaduire;

Bucura-te, ca intreaga cetate a luat printr-insa izbavire;

Bucura-te, ca multi au venit atunci la credinta;

Bucura-te, ca tu insuti ai fost zdruncinat in intrega ta fiinta;

Bucura-te, ca pentru a doua oara ai fost puternic cutremurat;

Bucura-te, ca increderea in puterea vrajilor tale ti s-a destramat;

Bucura-te, ca asa a binevoit Dumnezeu prin minunata fecioara a-ti lucra mantuirea;

Bucura-te, ca ne inveti pe noi a rabda indelung cand suntem ispititi;

Bucura-te, ca ne intaresti pe noi a ramane in credinta statornici si neclintiti;

Bucura-te, sfintite mucenice, Cipriane, pururea slavite!

Condacul 10:

Rusinat fiind, Cipriane, de infrangerea ce ai suferit-o printr-o tanara fecioara, tu, cel mult invatat si iscusit foarte in lucruri vrajitoresti si instiintandu-te ca toate mestesugurile viclene cu puterea Crucii si cu numele lui Hristos au fost biruite, ti-ai venit intru simtire si intru cunostinta Adevarului si ai inceput a dosadi pe draci, slavind pe Dumnezeu si cantandu-l, Lui: ALILUIA!

Icosul 10:

Vazand ca te-ai trezit din somnul si intunericul nestiintei si cu manie sfanta il ocarasti, acum si pe tine, slujitorul idolestii inchinari si al diavolestilor mestesuguri vrajitoresti, ca sa te piarda s-a pornit diavolul cu putere multa, incercand sa te ucida si, neavand tu nici un ajutor de la nimeni sa te izbaveasca, ti-ai ladus aminte de semnul Crucii, prin care se impotrivea Iustina si, chemand numele lui Hristos ai biruit puterea diavolului, de care lucru prea minunat, cutremurati fiind, cantam tie:

Bucura-te, Cipriane, ca prin fecioara Iustina ai venit la chemarea Numelui lui Hristos;

Bucura-te, ca intru Numele Lui ai zdrobit pe diavolul cese pornise impotiva ta mai vartos;

Bucura-te, ca ai aflat Lumina cea adevarata;

Bucura-te, impreuna cu fecioara cea curata;

Bucura-te, ca spre spurcata insotire n-ai putut sa o pleci;

Bucura-te, ca in Lumina lui Hristos, acum impreuna cu ea petreci;

Bucura-te, si ne intareste si pe noi in chemarea Numelui lui Hristos;

Bucura-te, ca ni L-ai aratat noua a fi dar prea luminos;

Bucura-te, ca si prin tine a sporit Biserica cea biruitoare;

Bucura-te, ca te-a castigat la credinta Iustina, cea curata ca o floare;

Bucura-te, si ne invata si pre noi a pazi curatia;

Bucura-te, si izbaveste din nevoi pe cei ce iubesc fecioria;

Bucura-te, sfintite mucenice Cipriane, pururea slavite!

Condacul 11:

Arzandu-ti toate cartile tale cele vrajitoresti inaintea credinciosilor, ai alergat la Episcopul crestinesc, cerandu-i lui sa te uneasca prin Botez cu Dumnezeul Justinei si avand tu inima infranta si cu multa plangere pentru toate relele ce le-ai faptuit in viata ta de pana atunci, primit ai fost in turma lui Hristos; caci a cunoscut Episcopul buna ta ravnire. Si precum te-ai aratat odinioara grabnic la rau, te-ai dovedit apoi apring ravnitor si slujitor vrednic al Dumnezeului Celui adevarat, neprididand a-l aduce Lui neincetat cantarea: ALILUIA!

Icosul 11:

Cu mare osardie ai alergat, Cipriane, pe calea cea stramta­si anevoioasa, dupa ce ai aflat ca Hristos este calea cea adevarata, dorind sa rascumperi vremea petrecuta in spurcata, slujire idoleasca si totdeauna plangand pentru faptele cele relej de mai inainte. Drept aceea ai mers din putere in putere si din bunatate in bunatate, incat degrab te-ai invrednicit a primi nu numai Botezul, ci ai pasit din treapta in treapta pana la cinstea de Episcop, pastorind cu ravna turma lui Hristos. Iar pe fecioara Iustina, diaconita si igumenie intr-o manastire de fecioare ai facut-o. Pe care cinstita inaltare vazand-o cu bucurie cantam tie:

Bucura-te, Cipriane, ca asa rasplateste Dumnezeu inima curata;

Bucura-te, ca a cunoscut Dumnezeu ravna ta dupa cunostinta cea adevarata;

Bucura-te, ca asa miluieste Dumnezeu pe cei ce indelungi ispitiri sufera;

Bucura-te, ca asa te-ai aratat Arhiereu prea sfintit;

Bucura-te, ca si pe Iustina vrednica diaconita slujirii lui Hristos ai inaltat-o;

Bucura-te, ca igumenie si povatuitoare si altor fecioare ai dat-o;

Bucura-te, ca ai pastorit turma lui Hristos cu multa ravna si silire;

Bucura-te, ca si noi alergam la tine, ca la un adevarat pastor, cu multa dorire;

Bucura-te, si ne povatuieste pe noi pe calea mantuirii;

Bucura-te, si fii langa noi mereu in ceasul ispitirii;

Bucura-te, sfintie mucenice Cipriane, pururea slavite!

Condacul 12:

Prin ravna ta si a fecioarelor cele curate povatuite de inteleapta Justina se deserta slujirea idoleasca, iar slava lui Hristos se inmultea. O viata ca aceasta a ta si sarguinta cea pentru slujirea lui Hristos si pentru mangaierea sufletelor tomenesti vazand-o diavolul, scrasnea impotriva-ti voind cu orice chip sa te piarda. Insa nu stia pierzatorul ca o si mai mare si mepieritoare slava iti pregatea si salasluire cu cetele Sfintilor; rea impreuna cu ei pururea sa canti lui Dumnezeu cantarea: ALILUIA!

Icosul 12:

Nestiind pierzatorul in ce chip sa te piarda, caci se temea de puterea Crucii, a indemnat pe pagani sa te cleveteasca inaintea ighemonului, ca ai parasit paganeasca inchinare si slujire idoleasca, venind la crestineasca inchinare a lui Hristos, si ca pe multi departezi de la spurcata slujire la idoli, sporind turma lui Hristos. Acestea auzind ighemonul si neputand a te zaticni prin cuvinte mestesugite, te-a dat la muncire cumplita impreuna cu fecioara Iustina. Iara voi, toate rabdandu-le si neplecandu-va la inchinarea idoleasca, igheonul a poruncit sa va ucida pe voi prin taiere de sabie. Iar impreuna cu voi s-a invrednicit de cununa muceniceasca si evlaviosul crestin Teoctist, care vazand moartea voastra cea nevinovata, a marturisit si el pe Hristos. Pentru aceea laude ca acestea aducem tie:

Bucura-te, ca te-ai invrednicit a fi al turmei lui Hristos pastor nebiruit;

Bucura-te, ca si Iustina fecioara, nevoindu-se alaturi de i tine s-a sfintit;

Bucura-te, ca de vicleanul ighemon n-ati fost amagiti;

Bucura-te, ca v-ati aratat marturisitori ai lui Hristos neclintiti;

Bucura-te, ca astfel de cununa muceniceasca ati fost invredniciti;

Bucura-te, ca acum prin sfintele tale moaste multe tamaduiri se daruiesc;

Bucura-te, ca rauri de daruri se revarsa celor ce te cinstesc;

Bucura-te, ca si noi cu mare credinta la tine nazuim;

Bucura-te, ca prin ale tale sfinte moaste ajutor si mantuire nadajduim;

Bucura-te, si te roaga pentru noi impreuna cu Sfanta Iustina si Sfantul Teoctist;

Bucura-te, si primeste de la noi jertfa de lauda acest smerit acatist;

Bucura-te, sfintite mucenice Cipriane, pururea slavite!

Condacul 13: (acest condac se zice de trei ori)

O, Prea Sfintite Cipriane, Ierarhul cel cinstit al lui Dumnezeu, nevoitorule prea tare, impreuna cu Sfanta mucenita Iustina si Sfantul mucenic Teoctist, roaga-te lui Hristos Dumnezeul pentru cei ce pururea te cinstesc si cu cantari maresc sfanta pomenirea ta si cu rugaciunile tale, imblanzeste pe Stapanul Hristos, pentru toti mijlocind iertare de greseale si izbavire de toate cursele si ispitirile diavolesti, ca mantuindu-ne sa-l cantam impreuna cu tine, in vecii nesfarsiti, cantarea ingereasca: ALILUIA!

Apoi se zice iarasi Icosul 1:

Minunata s-a aratat viata ta, Sfinte, ca din pruncie slujirii I idolesti ai fost inchinat, dar cunoscand Domnul ravna ta dupa cunoasterea cea adevarata, ti-a descoperit tie printr-o fecioara curata pe Hristos-singur-Adevarul, de care taina si pronie dumnezeiasca minunandu-ne, cu credinta cantam tie:

Bucura-te, cel ce ai infrant slujirea idoleasca;

Bucura-te, ca ai vadit inselaciunea diavoleasca;

Bucura-te, ca de cunostinta adevarului ai ravnit;

Bucura-te, cel ce si in paganeasca cunostiinta te-ai aratat iscusit;

Bucura-te, cel ce diavolesti mestesuguri si vrajitorii ai cunoscut;

Bucura-te, ca toate acestea mai apoi de ocara le-ai facut;

Bucura-te, ca poti sa ne scapi de ispita diavoleasca;

Bucura-te, ca ne izbavesti de ratacirile eretice;

Bucura-te, ca ne arati calea spre adevar;

Bucura-te, ca rugaciunile tale de tot raul ne scapa;

Bucura-te, ajutorul celor inviforati;

Bucura-te, ca lumina ta tuturor o imparti;

Bucura-te, sfintite mucenice Cipriane, pururea slavite!

si Condacul 1:

Cela ce mai inainte ai fost invatator rautatii, si te-ai aratat Arhiereu prin cinstita fecioara Justina, si ca un pastor intelept, din spinii inselaciunii ai inflorit ca o floare prea frumoasa, si pe noi credinciosii, ne-ai umplut cu miresmele tamaduirilor si de razele minunilor tale, intareste-ne ca sa-ti cantam tie: Bucura­te, sfintite mucenice Cipriane, pururea slavite!

Dupa aceea zicem aceasta rugaciune:

RUGACIUNE:

Stapane Doamne lisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Creatorule si Chivernisitorule a toate, Sfant si slavit esti; imparatul imparatilor si Domnul domnilor, slava Tie. Tu Cel ce locuiesti in lumina cea nepatrunsa si neapropiata, pentru rugaciunea mea, a smeritului si nevrednicului robului Tau, departeaza demonii si stinge viclenia lor de la robii Tai; revarsa ploaie la buna vreme peste tot pamantul si fa-l sa-si dea roadele lui; copacii si viile sa-si dea deplin rodul lor; femeile sa fie dezlegate si eliberate de nerodirea pantecelui; acestea si toata lumea mai intai fiind dezlegate, dezleaga si toata zidirea de toate legaturile diavolesti. Si dezleaga pe robul Tau (numele) impreuna cu toate ale casei lui de toate legaturile satanei, ale magiei, ale farmecelor si ale puterilor potrivnice. impiedica Tu, Doamne Dumnezeul parintilor nostri toata lucrarea satanei, Tu Cel ce dai dezlegare de magie, de farmece, de vraji si de toate lucrarile satanicesti si de toate legaturile lui, si distruge toata lucrarea vicleana prin pomenirea Prea Sfantului Tau nume.

Asa, Doamne, Stapane a toate, auzi-ma pe mine nevrednicul slujitorul Tau si dezleaga pe robul Tau (numele) de toate legaturile satanei si daca este legat in cer, sau pe pamant, sau cu piele de animale necuvantatoare, sau cu fier, sau cu piatra, sau cu lemn, sau cu scriere, sau cu sange de om, sau cu al pasarilor sau cu al pestilor, sau prin necuratie, sau in alt chip s-au abatut asupra lui, sau daca din alta parte au venit, din mare, din fantani, din morminte, sau din orice alt loc, sau daca a venit prin unghii de om, de animal, sau gheare de pasare, sau prin serpi (vii sau morti), sau prin pamantul mortilor, sau daca a venit prin strapungere de ace, dezleaga-le pentru totdeauna, in ceasul acesta, Doamrie, cu puterea Ta cea mare.

Tu Doamne, Dumnezeul nostru, Care cunosti si stii toate, dezleaga, sfarama si distruge, acum, lucrarile magiei, iar pe robul Tau (numele) pazeste-l cu toti ai casei lui de toate uneltirile diavolesti.

Zdrobeste cu insemnarea cinstitei si de viata facatoarei Cruci toate puterile potrivnicilor. Pustieste, distruge si departeaza pentru totdeauna toate lucrarile magiei, vrajitoriei si fermecatoriei de la robul Tau (numele).

Asa, Doamne, auzi-ma pe mine pacatosul slujitorul Tau si pe robul Tau cu toti ai casei lui, si dezieaga-i de demonul de amiaza, de toata boala si de tot blestemul, de toata mania, nenorocirea, clevetirea, invidia, farmecele, nemilostivirea, lenea, lacomia, neputinta, prostia, neintelepciunea, mandria, cruzimea, nedreptatea, trufia, si de toate ratacirile si gresalele, stiute si nestiute, pentru sfant numele Tau, ca binecuvantat esti in veci. Amin.

121503_sfantul-apostol-toma

Introdu u

Acatistul Sfântului Apostol Toma – Sfânt Apostol!

Condacul 1:

Cela ce dintre Apostoli ai fost ales a purta crucea cea grea a îndoielilor spre adeverirea fără putinţă de tăgadă sau de îndoială a Învierii lui Hristos, scapă-ne pe noi cu rugăciunile tale din furtunile lumii şi din valurile îndoielilor vieţii acesteia, ca să-ţi strigăm: Bucură-te, Sfinte Toma, Apostol al Mântuitorului Hristos!

Icosul 1:

Galileea neamurilor a oblăduit a ta pruncie, Sfinte, învrednicindu-te pe tine Dumnezeu a auzi propovăduirea lui Hristos şi a vedea preaslăvitele Sale minuni şi cunoscându-L pe El, Dumnezeu adevărat, să-L urmezi îndeaproape şi încă şi în ceata celor doisprezece Apostoli să te numeri, pentru care zicem ţie:

Bucură-te, Toma, cel ce ai fost numit Geamănul;

Bucură-te, că ai cunoscut pe Iisus Galileanul;

Bucură-te, că prin minuni, puterea Lui ţi s-a vădit:

Bucură-te, că L-ai cunoscut pe El a fi Dumnezeu;

Bucură-te, îţi strigă sufletul meu;

Bucură-te, că pe urmele lui Hristos ai purces;

Bucură-te, că te-ai învrednicit Apostol a fi ales;

Bucură-te, că între cei dintâi ai fost chemat;

Bucură-te, că între cei doisprezece te-ai numărat;

Bucură-te, că ai urmat lui Hristos până în sfârşit;

Bucură-te, că prin tine temeiul credinţei s-a vădit;

Bucură-te, Sfinte Toma, Apostol al Mântuitorului Hristos!

Condacul al 2-lea:

Prin dumnezeiasca Pronie, nu ai fost de faţă cu ceilalţi Apostoli, când li s-a arătat lor Mântuitorul după Sfânta Sa Înviere, de aceea nu ai crezut spuselor lor, când mărturiseau zicând: „L-am văzut pe Domnul”, si-L slăveau cu cântari zicând: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Necrezând mărturiei celor unsprezece Apostoli „că a Înviat Domnul omorând moartea”, ai dorit să vezi locul rănilor Lui şi să pui degetul în coasta Lui, spre desăvârşita încredinţare a ta şi a tuturor neamurilor până la sfârşitul veacurilor; de care prea-înţeleaptă îndoială minunându-ne, strigăm ţie:

Bucură-te, că a rânduit Domnul să nu fii de faţă la arătarea Sa;

Bucură-te, cel ce n-ai crezut ca Hristos a înviat, dând viaţă;

Bucură-te, că Apostolii buna vestire ţi-au adus;

Bucură-te, ca, dorind a-L vedea, n-ai crezut ce ţi-au spus;

Bucură-te, că dorirea ta fierbinte te-a făcut îndoielnic;

Bucură-te, că în hotărâre nu te-ai arătat şovăielnic;

Bucură-te, că îndată ţi-ai arătat dorirea să-L vezi pe Hristos;

Bucură-te, că ai zis: „De nu voi pipăi rănile Lui nu voi crede”;

Bucură-te, că degetul pe rănile Lui ai voit să ţi-L pui;

Bucură-te, că prin aceasta taină adâncă descoperi oricui;

Bucură-te, că ne înveţi a ne lipi de rănile lui Hristos;

Bucură-te, că ne arăţi a primi suferinţa ca pe un dar luminos;

Bucură-te, Sfinte Toma, Apostol al Mântuitorului Hristos!

Condacul al 3-lea:

Cunoscând Domnul curăţia cugetului tău, că spre adeverirea Învierii şi nu spre ispitire ţi-a fost îndoiala, te-a învrednicit slăvitei arătării Sale, ca noi, cunoscând minunea, cu tine de-a pururi să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Arătându-Se Domnul pentru a doua oară Apostolilor pe când erai şi tu cu dânşii, ţi-a adeverit dumnezeiască puterea Sa, căci cunoscându-ţi îndoiala, te-a chemat să-ti pui degetul în coasta Sa, după dorire, dojenindu-te şi înlesnindu-ţi a fi credincios arătării Sale şi nu necredincios; pentru care noi cu cutremur strigăm ţie:

Bucură-te, că Domnul a doua oară Apostolilor s-a arătat;

Bucură-te, că prin această arătare şi pe tine te-a bucurat;

Bucură-te, că Iisus ţi s-a adresat tie anume;

Bucură-te, că te-ai cutremurat când te-ai auzit chemat pe nume;

Bucură-te, că ai recunoscut îndată pe Domnul Hristos;

Bucură-te, că te-a certat cu blândeţe să nu fii necredincios;

Bucură-te, şi ne întăreşte şi pe noi în credinţă;

Bucură-te, că ai adeverit Învierea cu prisosinţă;

Bucură-te, şi nu ne lăsa în îndoială;

Bucură-te, şi din căderile noastre ne scoală;

Bucură-te, al lumii îndreptător;

Bucură-te, osârdnic povăţuitor;

Bucură-te, Sfinte Toma, Apostol al Mântuitorului Hristos!

Condacul al 4-lea:

Punând degetul tău pe rănile Domnului şi cunoscându-L pe El a fi cu adevărat Dumnezeu cel Înviat din morţi, ai strigat cu tărie: „Domnul meu şi Dumnezeul meu!”, încredinţându-ne şi pe noi de Sfânta Sa Înviere şi învăţându-ne a cânta Lui: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Prin îndoiala ta cea din cuget curat izvorâtă şi din fierbinte dorinţa de a adeveri taina cea nepricepută de minte a Învierii lui Hristos, dat-ai mai cu tărie tuturor să ştie ca a Înviat Domnul nu cu nălucire, ci cu acelaşi trup cu care pătimise pentru a noastră mântuire. Pentru aceasta, noi laude îţi aducem ţie:

Bucură-te, cel ce ai fost ales să porţi a îndoielii cruce;

Bucură-te, că îndoiala ta adeverirea Învierii aduce;

Bucură-te, că dumnezeiasca Taină prin tine s-a lucrat;

Bucură-te, că smerit crucea ai purtat;

Bucură-te, că lumii spre întărire şi nu spre sminteală ai fost pus;

Bucură-te, că s-a vădit cât de mult te-a iubit Iisus;

Bucură-te, că a ta îndoială nu L-a mâhnit;

Bucură-te, că dorirea ta arzătoare ţi-a plinit;

Bucură-te, că ne-ai fost dat nouă tare întărire;

Bucură-te, că te avem spre povăţuire;

Bucura-te şi în îndoieli luminează a noastră minte;

Bucură-te, strigăm ţie, Apostole sfinte;

Bucură-te, Sfinte Toma, Apostol al Mântuitorului Hristos!

Condacul al 5-lea:

După Sfânta Înălţare a Domnului şi după primirea harului cel dumnezeiesc prin pogorârea Sfântului Duh, aruncând Apostolii sorţi ca să ştie unde avea fiecare să propovăduiască cuvântul lui Dumnezeu, tu, Sfinte, ai primit India, spre propovăduire, slăvind pe Dumnezeu cu cântări: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Propovăduitor neamurilor păgâne din depărtatul Răsărit ai fost trimis, pornind pe drumul celor trei magi să duci vestirea Învierii lui Hristos şi Evanghelia Sa mântuitoare; pentru care laude ca acestea aducem ţie:

Bucură-te, că neamurile Răsăritului le-ai adunat la turma lui Hristos;

Bucură-te, că ai propovăduit credinţa la neamuri păgâne;

Bucură-te, că piatra pusă de tine pururi rămâne;

Bucură-te, că L-au cunoscut ca pe un Soare mult luminos;

Bucură-te, că ai înălţat puternică Biserică în Răsărit;

Bucură-te, că ai purces pe drumul pe care magii au venit;

Bucură-te, că ai lăţit al Evangheliei cuvânt;

Bucură-te, Apostole şi propovăduitor preasfânt;

Bucura-te şi ne învredniceşte şi pe noi mărturisirii Lui;

Bucura-te şi ne întăreşte pe piatra mărturisirii Domnului;

Bucura-te şi dă-ne mărturisirii neînfricoşate;

Bucura-te şi din ispita îndoielilor ne scoate;

Bucură-te, Sfinte Toma, Apostol al Mântuitorului Hristos!

Condacul al 6-lea:

Spre adeverirea propovăduirii Cuvântului lui Dumnezeu şi spre încredinţarea neamurilor datu-ţi-s-a ţie, Sfinte, şi darul de a săvârşi minuni, ca toţi văzându-le, să slăvească pe Dumnezeu Cel ce ti-a dăruit ţie putere multă şi să strige Lui: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Aflându-te tu, Sfinte, în Cezareea, prin pronia lui, Dumnezeu ai fost chemat drept meşter zidar, să mergi în India pentru înălţarea unui palat împărătesc şi, în drum, oprindu-vă într-o cetate în care se prăznuia nuntă împărătească şi fiind poruncă ca să meargă şi toti străinii ce s-ar afla în cetate, aflându-te acolo, ai fost lovit peste obraz fără de vină de o slugă, pe care ai blestemat-o să-i fie ruptă mâna de caini, lucru ce s-a şi întâmplat. Care minune văzând-o mulţi au venit la credinţă şi chiar pe fiul împăratului l-ai învăţat a păzi curăţia cămării de nuntă; pentru aceasta îţi strigăm:

Bucură-te, că ale tale cărări de Dumnezeu au fost rânduite;

Bucură-te, că ai aflat prilej să faci minuni preaslăvite;

Bucură-te, că pe cel ce te-a hulit fără vină l-ai osândit;

Bucură-te, că după cuvântul tău pedeapsă a primit;

Bucură-te, că prin aceasta puterea lui Dumnezeu au cunoscut;

Bucură-te, că multora osândă lui spre pildă s-a făcut;

Bucură-te, că multi au venit la credinta adevarata;

Bucura-te şi ne învaţă şi pe noi a nu huli niciodată;

Bucură-te, că însuşi fiul împărătesc s-a întors la credinţă;

Bucură-te, că l-ai îndemnat la păzirea curăţiei în cuviinţă;

Bucură-te, că şi noi, prin tine, bune îndemnuri primim;

Bucura-te şi ne învredniceşte următori sfaturilor tale să fim;

Bucură-te, Sfinte Toma, Apostol al Mântuitorului Hristos!

Condacul al 7-lea:

Aflând împăratul cetăţii de sfătuirea dată fiului său şi văzându-l pe el că a părăsit slujirea idolească a voit să te piardă, dar fiind în drum spre India, Sfinte, Dumnezeu te ocrotea pentru slujba ce-ţi încredinţase; de aceea, necontenit laude şi cântări îi aducem Lui: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Voind Gundafor, împăratul Indiei, să-şi facă un palat preaslăvit, prin pronia lui Dumnezeu ai fost adus înaintea lui drept meşter iscusit, venit din laturile Palestinei. Primindu-te cu mare bucurie împăratul şi încredinţându-ţi aur din destul, spre săvârşirea palatului, tu, Sfinte, l-ai împărţit la săraci, ca să-i îi agoniseşti lui palat fără de asemănare în locaşurile cereşti. Pentru care înţeleaptă îndrăzneală, lăudându-te, îţi strigăm:

Bucură-te, că prea-îndrăzneţ te-ai arătat;

Bucură-te, că ai făurit un plan minunat;

Bucură-te, că tot aurul la săraci l-ai dat;

Bucură-te, că pe Domnul însuşi L-ai împrumutat;

Bucură-te, că palat preaslavit Împăratul a dorit;

Bucură-te, că locas neasemanat în ceruri i-ai gatit;

Bucură-te, că prin tine şi noi nazuim la camarile cereşti;

Bucură-te, că acolo, impreuna cu Hristos te salasluieşti;

Bucura-te şi ne du şi pe noi în casa Tatalui de Sus;

Bucura-te şi ne uneste cu Domnul Iisus;

Bucură-te, ajutatorul celor saraci şi în nevoi;

Bucură-te, Sfinte, şi roaga-te şi pentru noi;

Bucură-te, Sfinte Toma, Apostol a! Mântuitorului Hristos!

Condacul al 8-lea:

Aflând Împăratul cele faptuite de tine, a poruncit sa te arunce în temnita, dar tu, Sfinte, în necazuri te bucurai, proslăvind pe Dumnezeu şi strigându-i Lui: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Minunata orânduire a arătat Dumnezeu spre încredinţarea împăratului ca neînşelător era cuvântul tău despre zidirea palatului celui ceresc, căci în chip neaşteptat s-a săvârşit din viaţă fratele împăratului şi a fost purtat de înger şi a văzut slava celor agonisite în ceruri de tine, Sfinte. Apoi a slobozit Dumnezeu să se întoarcă el întru simţire spre adeverirea celor văzute, de care încredinţându-se împăratul, te-a liberat din temniţă şi a venit la dreapta credinţă, iar noi, văzând minunea, grăim:

Bucură-te, că te-ai învrednicit de minuni preaslăvite;

Bucură-te, că prin minuni cuvântul şi faptele ţi-au fost adeverite;

Bucură-te, că răbdarea în suferinţă ţi s-a răsplătit;

Bucură-te, că însuşi împăratul la credinţă a venit;

Bucură-te, şi ne întăreşte şi pe noi în necaz;

Bucură-te, şi al nostru cuget ţine-l mereu treaz;

Bucură-te, că din temniţă te-ai izbăvit;

Bucură-te, că celor din prigoane le eşti zid nebiruit;

Bucură-te, că ne arăţi nouă puterea credinţei;

Bucură-te, că ne vădeşti preţul suferinţei;

Bucura-te, că izbăveşti din închisoare pe cei nedreptăţiţi;

Bucură-te, strigă ţie ai tăi slujitori;

Bucura-te Sfinte Toma, Apostol al Mântuitorului Hristos!

Condacul al 9-lea:

Luminând tu cu propovăduirea Evanghelieii părţile Indiei, a venit clipa cinstitei mutări a Maicii lui Dumnezeu şi toti Apostolii din toate părţile lumii au fost răpiţi şi aduşi în Ghetsimani înaintea patului Preacuratei, ca să aducă ei slăvite cântări de îngropăciune şi lui Dumnezeu să-i cânte: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Şi de această dată a voit Dumnezeu ca tu, Sfinte, să ajungi a doua zi după îngropăciune şi, sfătuindu-se cu Apostolii spre mângâierea ta, au deschis mormântul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ca să te închini Preacurat trupului ei, dar deschizându-l n-au aflat decât giulgiurile, adeverindu-se astfel că Maica lui Dumnezeu, în chipul Fiului Său, cu trupul la Cer a fost luată. Această mare taină cunoscând-o, strigăm către tine:

Bucură-te, că ai fost ales spre adeverirea unor taine preaslăvite;

Bucură-te, că de Dumnezeu îndoiala şi zăbava ti-au fost rânduite;

Bucură-te, că şi proslăvirea Maicii Domnului ai adeverit;

Bucură-te, că pe nori din India în Ghetsimani ai venit;

Bucură-te, că ai ajuns a doua zi dupa îngropăciune;

Bucură-te, că vi s-a descoperit ce să faceţi prin rugăciune;

Bucură-te, că aţi hotărât că mormântul să fie deschis;

Bucură-te, că doar giulgiul l-aţi aflat pe pământ întins;

Bucură-te, că aţi înţeles că la cer cu trupul a fost luată;

Bucură-te, că aşa dragostea Fiului pentru Maica Sa se arată;

Bucură-te, cel ce îndoielnic şi zăbavnic te-ai dovedit;

Bucură-te, că îndoiala şi zăbava ta de rătăciri ne-a izbăvit;

Bucură-te, Sfinte Toma, Apostol al Mântuitorului Hristos

Condacul al 10-lea:

După aceasta iarăşi în părţile Indiei întorcându-te, Sfinte Toma, propovăduiai pe Hristos, întorcând pe mulţi la credinţă şi învătându-i pe ei să-I cânte lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Prin multe alte minuni, Sfinte Toma, ai întărit propovăduirea Cuvântului lui Dumnezeu, când un slujitor netrebnic, ucigându-şi copilul, te-a Învinuit pe tine de fapta lui ticaloasă, iar tu, neavând nici o mărturie în faţa judecătorilor pentru nevinovăţia ta, ai cerut să te ducă înaintea pruncului celui ucis şi i-ai poruncit lui ca însuşi să mărturisească pentru sineşi cine l-a ucis, iar cel mort a cuvântat, arătând pe cel vinovat. De care lucru cutremurându-ne, ţie strigam unele ca acestea:

Bucură-te, că prin tine multe alte minuni s-au făcut;

Bucură-te, că în primejdii darul Domnului ţi-a fost scut;

Bucură-te, că minciuna slujitorului idolesc s-a vădit;

Bucură-te, că cel mort singur a grăit;

Bucură-te, că mărturie de nevinovăţia ta a dat;

Bucură-te, că pe nelegiuitul său tată ucigaş l-a arătat;

Bucură-te, că Hristos, Soarele dreptăţii, te-a luminat;

Bucură-te, că Domnul tău din primejdii şi din temniţă iarăşi te-a scăpat;

Bucură-te, şi ne fii nouă apărător în ispite;

Bucură-te, şi ne scapă de cursele diavolului cele meşteşugite;

Bucură-te, aducem ţie cei ce cinstim a ta pomenire;

Bucură-te, mijlocitor la cer pentru a noastră mântuire;

Bucură-te, Sfinte Toma, Apostol al Mântuitorului Hristos!

Condacul al 11-lea:

Prin trei femei preacucernice, Sindiclia, Migdonia şi împărăteasa Terţiana, pe care le-ai adus de la păgâneasca închinare de idoli la creştineasca credinţă şi închinare a Unuia singur adevărat Dumnezeu, ţi-a pregătit Domnul şi cărarea muceniciei, ca cetei sfinţilor alăturându-te, de-a pururi să cânţi lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Învăţându-le pe ele să-şi păzească curăţia ferindu-se de amestecul cu păgânii, ai întărâtat mânia urâtorului de curăţie, care prin soţii acelor cucernice femei s-au pornit cu înverşunare împotrivă-ţi, îndemnând pe împărat să te piardă pentru că le despărţiseşi pe ele de la spurcata închinare idolească şi de la păgâneştile năravuri necurate şi pe mulţi i-ai adus la slujirea lui Hristos. Dar tu, Sfinte, te-ai arătat gata a le răbda toate pentru dragostea lui Hristos, pe care-L propovăduia; de aceea şi noi cu credinţă îţi strigăm ţie:

Bucură-te, că întâi pe Sindiclia la credinţă, o, ai câştigat;

Bucură-te, că ea plină de dar s-a arătat;

Bucură-te, că prin ea şi pe Migdonia, rudenia ei, o, ai atras;

Bucură-te, că şi aceasta s-a arătat bun şi cinstit vas;

Bucură-te, că pe însăşi preaînteleapta împărăteasă Terţiana Domnul, o, a chemat;

Bucură-te, că mânia împăratului împotriva ta s-a întărâtat;

Bucură-te, că cele trei femei cucernice cununi ţi-au impletit;

Bucură-te, că şi cununa muceniciei ţi-au pregătit;

Bucură-te, şi ne povăţuieşte şi pe noi pe calea mântuirii;

Bucură-te, că ne încredinţăm ajutorului tău şi povăţuirii;

Bucură-te, păzitorul întregii curăţii;

Bucură-te, agonisitorul cereştii avuţii;

Bucură-te, Sfinte Toma, Apostol a! Mântuitorului Hristos!

Condacul al 12-lea:

Înştiinţându-se împăratul că un străin a întors-o pe femeia sa de la împreună-petrecerea cu el, plin de mânie, te-a prins şi te-a aruncat în temniţă, Sfinte. La judecată aducându-te, tu cu îndrăznire ai mărturisit ca Unuia singur Dumnezeu, Făcătorul cerului şi al pământului te închini şi slujeşti şi, neputând să te plece nici închinării idoleşti şi nedobândind de la tine nici a întoarce pe împărăteasă la petrecerea ei de mai înainte, te-a dat la munci grele, dar pe toate le-ai biruit cu puterea lui Hristos, căruia necontenit îi slujeai, cantând-I: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Neputând cu munci să te piarda nelegiuitul împărat şi temându-se de norod, te-a scos cu vicleşug din cetate, împreună cu tine mergând, apoi te-a dat pe mâna ostaşilor care cu cinci suliţe te-au străpuns şi aşa ai dobândit cununa muceniciei, încât după moarte nu numai cinstitele tale moaşte, dar şi ţărâna mormantului în care au fost îngropate s-a arătat făcătoare de minuni şi chiar un frate al împăratului, îndrăcindu-se, a fost tămăduit cu ţărână de la mormântul tău, de care minune s-a cutremurat până şi împăratul care cu urgie te-a pierdut şi aşa l-ai întors şi pe el la credinţă, iar noi cu cutremur strigăm ţie:

Bucură-te, că te-ai învrednicit de slăvite minuni şi cununi;

Bucură-te, că în viaţă şi după moarte te-ai arătat făcător de minuni;

Bucură-te, că cea mai luminoasă cunună, cununa muceniciei, îţi străluceşte;

Bucură-te, că prin mucenicia ta, ceata sfinţilor sporeşte;

Bucură-te, că mulţi îndrăciţi ai tămăduit;

Bucură-te, că ţărâna mormântului tău a vindecat pe fratele împăratului ce s-a îndrăcit;

Bucură-te, că împăratul care te-a ucis la ajutorul tău a alergat;.

Bucură-te, că în vedenie i te-ai arătat şi l-ai mustrat;

Bucură-te, că de ajutor nu l-ai lipsit;

Bucură-te, că prin minunata tămăduire pentru Hristos l-ai dobândit;

Bucură-te, că şi azi tămăduieşti multe boli şi neputinţe;

Bucura-te şi scapă-ne pe noi de ale sufletului şi ale trupului suferinţe;

Bucură-te, Sfinte Toma, Apostol al Mântuitorului Hristos!

Condacul al 13-lea:

O, Preasfinte Apostole al lui Hristos, cel ce îndoielnic şi zăbavnic te-ai arătat spre adeverirea desăvârşită a dumnezeieştii Taine a Învierii Domnului şi a proslăvirii Preacuratei Sale Maici, cela ce în viaţa ta şi după moarte făcător de minuni te-ai arătat şi cu mucenicească cunună te-ai încununat, apără turma lui Hristos de toată rătăcirea şi îndoiala; pe noi, cei zăbavnici cu inima, ne întăreşte pe piatra mărturisirii Sale; cu rugăciunile tale dă tămăduire rănilor sufletelor şi trupurilor noastre şi ne mijloceşte mântuirea la sfârşitul vieţii noastre. Amin. (de trei ori)

Apoi se zice Icosul 1: Galileea neamurilor a oblăduit a ta pruncie… şi Condacul 1: Cela ce dintre Apostoli ai fost ales a purta crucea…


10 octombrie

Acatistul Cuviosului Ambrozie de la Optina

Tropar:

Ca la un izvor purtător de vindecare venim la tine, Ambrozie, Părintele nostru. Căci pe calea mântuirii ne călăuzeşti, prin rugăciunile tale de necazuri şi suferinţe ne aperi, în suferinţe trupeşti şi sufleteşti ne mângâi, şi îndeosebi smerenia, răbdarea şi dragostea ne înveţi. Roagă-te Iubitorului de oameni Hristos şi Mijlocitoarei noastre neadormite să mântuiască sufletele noastre.

Condac:

Poruncile începătorului preoţiei împlinindu-le, ai moştenit harul stăreţiei, durându-te inima pentru toţi care cu credinţă veneau la tine. Pentru aceasta şi noi, fiii tăi duhovniceşti, cu dragoste îţi strigăm ţie: Părinte Sfinte Ambrozie, roagă-L pe Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.

Condacul 1:

Drept ales al lui Dumnezeu şi făcător de minuni, Mare stareţ Ambrozie, lauda Optinei şi îndrumătorul minunat al întregii Rusii, lăudând viaţa ta plină de nevoinţă, îţi aducem cinstită cântare de laudă. Tu însă, ca unul care îndrăzneala către Domnul ai căpătat, roagă-te pentru noi toţi, fiii tăi duhovniceşti, care cu umilinţă te chemăm: Bucură-te, Cuvioase Ambrozie, întru Dumnezeu înţelept învăţător al credinţei şi evlaviei!

Icosul 1:

Viaţa îngerească urmând, ai lepădat toate frumuseţile trecătoare ale lumii acesteia şi paşii ţi i-ai îndreptat spre învăţătorul duhovnicesc şi înainte-văzătorul stareţ Ilarion, ca să te călăuzească pe calea adevăratei vieţuiri şi să te binecuvânteze pentru nevoinţele mântuirii. El însă, văzând înainte cu duhul viitoarea ta viaţă placută lui Dumnezeu, te-a trimis la Sihastria Optina, şi acolo a găsit ţie liman bun. Văzând această purtare de grijă a lui Dumnezeu pentru tine, îţi cântăm:

Bucură-te, vlăstar de Dumnezeu ales al evlaviei părinţilor tăi;

Bucură-te, că din copilăria ta pe Domnul l-ai iubit;

Bucură-te, că spre înţelepciunea cărţii din tinereţe râvnă ai avut;

Bucură-te, că învăţătura Sfinţilor Părinţi ai cunoscut;

Bucură-te, renunţare la bunurile grabnic pieritoare ale lumii acesteia;

Bucură-te, iubire cu dor necontenit a comorilor nestricăcioase;

Bucură-te, căutare a voii lui Dumnezeu spre mântuire;

Bucură-te, că binecuvântare pentru calea monahală ai primit;

Bucură-te, Cuvioase Ambrozie, întru Dumnezeu înţelept învăţător al credinţei şi evlaviei

Condacul al 2-lea:

Văzând inima ta plină de bună dorire, Hristos ţi-a orânduit spre mântuire o cale strâmtă şi plină de spini. Şi pe patul de moarte al bolii fiind, i-ai făgăduit Domnului, de te va vindeca, să te închini cu totul Lui, prin monahiceştile nevoinţe. Atunci te-ai ridicat din mila lui Dumnezeu de pe patul pătimirii, şi L-ai slăvit pe dată pe Preabunul Dumnezeu, Doctorul sufletelor şi al trupurilor, cântând Lui: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Înţelepciunea Dumnezeieştilor Scripturi dobândind, cugetai cu frică de Dumnezeu cum îţi va orândui El calea mântuirii tale şi cum vei merge pe calea grea şi plină de suferinţă a nevoinţei monahale. Noi însă, de gândul tău bun minunându-ne, îţi cântăm:

Bucură-te, nădejde pusă întreagă în Pronia lui Dumnezeu;

Bucură-te, căutare doar a voii Lui celei bune;

Bucură-te, pregătire de a îndura orice încercare pentru mântuirea sufletului;

Bucură-te, urmare a îndemnului conştiinţei;

Bucură-te, urare a desfătării lumeşti;

Bucură-te, nealipire de bogăţiile pământeşti;

Bucură-te, că rob a lui Dumnezeu te-ai făcut;

Bucură-te, dorire de a-I bineplăcea Lui mai presus de toate;

Bucură-te, Cuvioase Ambrozie, întru Dumnezeu înţelept învăţător al credinţei şi evlaviei!

Condacul al 3-lea:

Întărit în credinţă de puterea dragostei, ai năzuit să dobândeşti viaţa Evanghelică după pilda Preacuvioşilor părinţi ai Biserici vechi. Şi când ţi-a dat Dumnezeu priceperea vieţuirii bineplăcute Lui, cu umilinţă ai cântat: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Având credinţă puternica în purtarea de grija a lui Dumnezeu pentru mântuirea omului, ai căzut la Cinstita icoană a Prea Curatei Născătoare de Dumnezeu „Tambovskaia”, care îţi era binecuvântare părintească, şi ai rugat-o cu smerenie pe Stăpână să-ţi îndrepte calea. Noi însă, văzând nădejdea ta neclătinată în mila Împărătesei Cerului, cu veselie îţi cântăm:

Bucură-te, fiu credincios şi preaiubit al Maicii Domnului;

Bucură-te, cunoscător al sfântului ei acoperământ;

Bucură-te, bun păstrător al binecuvântarii părinteşti prin icoana ei;

Bucură-te, cinstitor evlavios al Mijlocitoarei;

Bucură-te, înălţare de rugăciuni cu lacrimi către dânsa în vremea nopţii;

Bucură-te, primire de la ea a ajutorului ceresc neruşinat;

Bucură-te, dobândire în inimă a mângâierii sale preadulci;

Bucură-te, aflare a umilinţei aducătoare de linişte;

Bucură-te, Cuvioase Ambrozie, întru Dumnezeu înţelept învăţător al credinţei şi evlaviei!

Condacul al 4-lea:

Mânat de furtuna patimilor ai venit la Mănăstirea Cuviosului Serghie de Radonej, pentru ca Marele Facator de minuni al întregii Rusii şi învăţătorul ostenelilor monahale să-ţi întărească inima pentru nevoinţele monahiceşti care vor urma. Şi ai primit ajutor minunat de la racla cu cinstitele sale moaşte, pentru care umilindu-se inima ta, cu bucurie ai strigat: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Auzind despre viaţa minunată şi evlavia înţelepţilor întru Dumnezeu Părinţi şi Stareţi de la Sihastria Optina, lumea şi toate cele din ea în taină le-ai părăsit, şi ai venit degrab în mănăstire cu inima smerită, ca să te mântuieşti şi bineplăcut lui Dumnezeu să fii. Iar noi, văzând râvna sufletului tău, cântare de laudă îţi aducem:

Bucură-te, lepădare a bunurilor pieritoare ale acestei lumi;

Bucură-te, cunoştinţă a dulceţii bisericeşti;

Bucură-te, sălăşluire în lăcaşul cel Sfânt;

Bucură-te, deplină încredinţare de sine lui Dumnezeu;

Bucură-te, împlinire osârdnică a poruncilor lui Dumnezeu;

Bucură-te, gustare din roadele dulci ale învăţăturii lui Hristos;

Bucură-te, următor al nevoinţelor Sfinţilor Părinţi;

Bucură-te, apărător neadormit al curăţiei sufleteşti;

Bucură-te, Cuvioase Ambrozie, întru Dumnezeu înţelept învăţător al credinţei şi evlaviei!

Condacul al 5-lea:

Sihastria dată de Dumnezeu primindu-te ca în braţele-i Părinteşti, te-ai aşezat într-însa cu traiul. Acolo ţi-ai purtat primele osteneli ale ascultîrii în chilia marelui Stareţ iluminat de Dumnezeu, Leon, şi spre duhovniceasca nevoinţă de el ai fost îndrumat. Iar noi văzând dulceaţa renunţării la voia ta, strigăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Văzând sporirea ta în nevoinţele monahiceşti, Părinţii pustiei în hainele schimei mari te-au îmbrăcat. Şi te-a învrednicit începătorul nevoinţelor Hristos să te împărtăşeşti de harul cinului îngeresc, pentru care îţi cântăm:

Bucură-te, iubire de Dumnezeu din toată inima;

Bucură-te, slujire a Lui din tot sufletul;

Bucură-te, cel prin multe osteneli întărit în credinţă;

Bucură-te, înarmare cu nădejde în ajutorul de Sus;

Bucură-te, iubire a comorii Evangheliei;

Bucură-te, potir al Duhului Sfânt;

Bucură-te, ostaş neînfricat al nevoinţelor monahiceşti;

Bucură-te, viaţă în asemănare cu a îngerilor lui Dumnezeu;

Bucură-te, Cuvioase Ambrozie, întru Dumnezeu înţelept învăţător al credinţei şi evlaviei!

Condacul al 6-lea:

Propovăduitor al credinţei ortodoxe şi al adevăratei vieţi întru Hristos Iisus te-ai arătat, risipind învăţăturile potrivnice Evangheliei şi Bisericii. Şi pe mulţi de pe calea rătăcirii la Hristos dătătorul de Viaţă întorcându-i, cântai cu mulţumire: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Strălucind în pământul Rusiei ca un mare luminător, cu razele adevărului pe toţi care la tine veneau îi luminai. Oamenii împovăraţi de multe păcate şi suferinţe ca pe un înţelept îndrumător al dumnezeieştii evlavii te-au cunoscut şi părinte bun ai fost celor neputincioşi, suferinzi şi necăjiţi. Pentru aceasta îţi cântăm:

Bucură-te, luminător al Rusiei ortodoxe;

Bucură-te, oglindă a iubirii dumnezeieşti;

Bucură-te, stâlp al credinţei apostolice;

Bucură-te, piatră a nădejdii vieţii veşnice;

Bucură-te, îndrumător insuflat de Dumnezeu în toate încercarile;

Bucură-te, propovăduitor al pocăinţei;

Bucură-te, doctor al neputinţelor trupeşti;

Bucură-te, tămăduitor al bolilor sufleteşti;

Bucură-te, Cuvioase Ambrozie, întru Dumnezeu înţelept învăţător al credinţei şi evlaviei!

Condacul al 7-lea:

Vrând lui Hristos să-I urmezi, i-ai fost Lui credincios întru toate, drept care jugul Său asupra ta ai luat. Şi de la El învătând blândeţea şi smerenia, ai dobândit linişte sufletului tău, neîncetat strigând: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Nouă şi minunată stea a sfinţeniei te-ai arătat pe cerul Bisericii, şi pe scară duhovnicească la desăvârşirea cea după îngerească asemănare urcându-te, ţi-ai împrăştiat razele dragostei tale pe fata întregului pământ rusesc. Aşa ai atras la tine pe nobili şi pe ţărani, pe înţelepţii veacului acestuia şi pe cei mai puţin înţelepţi, care-ţi strigă:

Bucură-te, cetate aflată în varful muntelui;

Bucură-te, luminător care risipeşti întunericul necunoştinţei;

Bucură-te, tămăduitor a toată neputinţa;

Bucură-te, izbăvitor din toate nenorocirile şi ispitirile vrăjmaşilor;

Bucură-te, mângâietor al celor întristăţi;

Bucură-te, izvor duhovnicesc al celor însetaţi;

Bucură-te, văditorul vicleniei acestui veac;

Bucură-te, întoarcere a multor rătăciţi la calea adevărului;

Bucură-te, Cuvioase Ambrozie, întru Dumnezeu înţelept învăţător al credinţei şi evlaviei!

Condacul al 8-lea:

Ca un străin şi călător în această lume te-ai arătat, căutând cetatea cerească. Greutăţile şi neputinţele celor care veneau la tine le-ai purtat, şi aşa ai împlinit poruncile lui Hristos, cu mulţumire cantând: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Plin de dragoste dumnezeiască, crucea mult-pătimitoare a bolilor trupeşti întreaga ta viaţă ai purtat-o în răbdare dobândindu-ţi sufletul tău după cuvintele Evangheliei lui Hristos. Şi pe noi toţi ne-ai învăţat a purta fără murmur crucea vieţii, pentru care îţi cântăm:

Bucură-te, călăuzitor al celor ce caută mântuirea;

Bucură-te, chip al adevăratei ascultări;

Bucură-te, răbdare a neputinţelor grele până la sfârşit;

Bucură-te, învăţător al răbdării pentru cei mult întristaţi şi bolnavi ce veneau la tine;

Bucură-te, bun iconom al turmei tale;

Bucură-te, hrănitor al celor ce flămânzesc după viaţa veşnică;

Bucură-te, apărător al celor necăjiţi;

Bucură-te, înţelepţitor al celor potrivnici voii lui Dumnezeu;

Bucură-te, Cuvioase Ambrozie, întru Dumnezeu înţelept învăţător al credinţei şi evlaviei!

Condacul al 9-lea:

Toate bolile şi neputinţele trupeşti le-ai încercat, răstignindu-ţi patimile şi plăcerile trupului, iar prin rugăciune neîncetată asupririle şi ispitirile duhurilor viclene le-ai alungat. Prin aceasta pe toti îi învăţai să se ridice împotriva uneltirilor diavoleşti, cu credinţă strigând: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Mrejele falşilor înţelepţi, care n-au cunoscut puterea credinţei ortodoxe, prin cuvântul lui Dumnezeu şi viaţa ta curată le-ai rupt. Şi cu adevărat ca un luminos stâlp al evlaviei şi păstrător al tradiţiei Părinţilor ai strălucit, ostenindu-te a tipări scrierile Părinţilor într-un limbaj uşor de înţeles. Pentru aceasta, minunându-ne de roadele nevoinţelor tale, îţi cântăm:

Bucură-te, piatră neclintită a credinţei adevărate;

Bucură-te, viaţă întemeiată pe piatra credinţei;

Bucură-te, insuflător al duhului evlaviei;

Bucură-te, semănător al virtuţilor creştine;

Bucură-te, lucrător harnic al nevoinţelor stăreţiei;

Bucură-te, luminător duhovnicesc al multor călugări;

Bucură-te, călăuzire a lor la limanul mântuirii;

Bucură-te, minunată aducere a multor păcătoşi la pocăinţă;

Bucură-te, Cuvioase Ambrozie, întru Dumnezeu înţelept învăţător al credinţei şi evlaviei!

Condacul al 10-lea:

Ajutându-i să se mântuiască pe cei ce caută împărăţia Cerului, bun îndrumător te-ai arătat, orânduindu-le pe cele lumeşti şi pe cele duhovniceşti; spre sfârşitul anilor tăi multe osteneli ai depus, Mănăstirea Samordino frumos orânduind-o. Iar maicile linişte sufletească şi mântuire au dobândit, înălţând cântare de laudă: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Apărător şi adăpost fiilor tăi duhovniceşti te arăţi, şi prin rugăciuni neîncetate ocrotitor în faţa năvălirilor vrăjmaşe; în lupta împotriva duhului răutăţii îi însufleţeşti, mândria şi iubirea de sine prin smerenie biruind. Pentru aceasta, cu bucurie îţi strigăm:

Bucură-te, stingere a săgetilor arzătoare ale vrăjmaşului;

Bucură-te, biruire a legiunilor de demoni;

Bucură-te, slobozire a celor robiţi de duhul răutăţii;

Bucură-te, izbăvire a multor suflete din temniţa deprinderilor pătimaşe;

Bucură-te, întoarcere la Dumnezeu prin dragoste şi rugăciune a multor suflete rătăcite;

Bucura-te purtătorule de grijă al orfanilor şi văduvelor;

Bucură-te, purtătorule de Dumnezeu, îndrumător al cetelor monahiceşti;

Bucură-te, cinstit propovăduitor al fecioriei şi blândeţii;

Bucură-te, Cuvioase Ambrozie, întru Dumnezeu înţelept învăţător al credinţei şi evlaviei!

Condacul al 11-lea:

Cântare de umilinţă îţi aducem ţie, ca unui grabnic ajutător în nevoi şi mâhniri al tuturor celor care cu credinţă şi dragoste vin la tine. Căci până la sfârşitul vieţii ai fost un părinte iubitor al fiilor tăi duhovniceşti şi al celor împovăraţi, care aşteaptă mângâierea sufletului. Şi cu dreptate se proslăveşte prin tine Dumnezeu, Cel minunat întru sfinţii Săi, care îl slăvesc şi cântă neîncetat: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Sfeşnic al virtuţilor te-ai arătat, părintele nostru Ambrozie, în răbdare şi smerenie călătoria pământească petrecându-o. Şi împlinind toate cele pe care Hristos în Sfânta Sa învăţătură ni le-a poruncit, te-ai strămutat de pe pământ la cer, intrând ca un rob credincios al lui Hristos în bucuria Domnului tău. Pentru aceasta cu bucurie îţi cântăm:

Bucură-te, slugă credincioasă, care ai împlinit voia Domnului tău;

Bucură-te, ostaş a lui Hristos, care ai renunţat la deşertăciunea vieţii;

Bucură-te, slujire adusă unicului Dumnezeu;

Bucură-te, împlinire a tuturor poruncilorSale;

Bucură-te, învrednicire de cămările cereşti;

Bucură-te, împărtăşire de slavă de sus;

Bucură-te, moştenitor al vieţii veşnice;

Bucură-te, drept prealăudat al lui Dumnezeu;

Bucură-te, Cuvioase Ambrozie, întru Dumnezeu înţelept învăţător al credinţei şi evlaviei!

Condacul al 12-lea:

Moştenit-ai comoară nepieritoare a harului lui Dumnezeu şi liman liniştit fără furtună în cer ai dobândit. Prin lucrarea Proniei lui Dumnezeu în zilele prăznuirii a o mie de ani de la încreştinarea Rusiei ai fost proslăvit şi în ceata sfinţilor înfrumuseţat te-ai arătat; iar noi, sfânta ta pomenire cu bucurie cinstindu-o, cântăm: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Cântând proslăvirea ta, te mărim, ca pe o cădelniţă înmiresmată. Nu uita rugăciunile smerite ale fiilor tăi duhovniceşti, care cinstesc sfântul tău nume şi către tine cu mulţumire strigă:

Bucură-te, Ambrozie, moştenitor al nemuririi cereşti;

Bucură-te, laudă cinstită a Bisericii ortodoxe;

Bucură-te, învrednicire de a vedea chipurile Sfinţilor lui Dumnezeu;

Bucură-te, părtaş al păcii lui Hristos cu ceata Preacuvioşilor Părinţi;

Bucură-te, tare mijlocitor înaintea Altarului lui Dumnezeu Celui Atotţiitor;

Bucură-te, fierbinte mijlocitor înaintea judecăţii lui Dumnezeu;

Bucură-te, îndrumător al nostru, celor ce în valea plângerii umblăm;

Bucură-te, neîncetat rugător pentru întreg pământul;

Bucură-te, Cuvioase Ambrozie, întru Dumnezeu înţelept învăţător al credinţei şi evlaviei!

Condacul al 13-lea:

Minunat drept al lui Hristos şi făcător de minuni, Cuvioase Stareţe al nostru Ambrozie, primeşte acum smerita noastră rugăciune, a nevrednicilor fiilor tăi duhovniceşti. Nu ne lăsa pe noi în suferinţe şi boli, vino şi tinde-ne mână de ajutor, îndreptându-ne pe calea pocăinţei şi mântuirii. Ca izbăvindu-ne de moartea cea veşnică, pe tine pururea să te mărim, lui Dumnezeu cântând: Aliluia! (de trei ori)

Apoi se citeşte Icosul 1 şi Condacul 1.

Rugăciuni către Cuviosul Ambrozie de la Optina

Rugăciunea întâia:

O, Mare Stareţ şi Drept al lui Dumnezeu, Cuvioase părinte al nostru Ambrozie, lauda Optinei şi al întregii Rusii învăţător al evlaviei! Cinstim viaţa ta smerită întru Hristos, pentru care Dumnezeu a preamărit numele tău încă de aici de pe pământ, şi cu cinste cerească te-a încununat după plecarea ta în cămara slavei vesnice.

Primeşte acum rugăciunea noastră, a nevrednicilor tăi robi, care te cinstesc şi cheamă sfântul tău nume, şi ne izbăveşte prin mijlocirea ta înaintea Altarului lui Dumnezeu de toate împrejurările pline de suferinţă, de neputinţe sufleteşti şi trupeşti, de rele, de ispite viclene şi înşelătoare.

Revarsă patriei noastre şi lumii întregi de la Dumnezeu cel Atotbun pace, linişte şi bunăstare, fii mijlocitor neclintit a Sihăstriei unde te-ai nevoit şi ai bine-plăcut atotslăvitului Dumnezeu în Treime, Căruia i se cuvine toată laudă, cinstea şi închinăciunea, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!

Rugăciunea a doua:

O, Preacuvioase şi Purtătorule de Dumnezeu Părinte al nostru Ambrozie! Dorind să devii rob al lui Dumnezeu, te-ai sălăşluit în sihăstria Optina, şi fără lene, în osteneli, în privegheri, în rugăciuni şi postiri te-ai nevoit, fiind îndrumător monahilor şi tuturor oamenilor zelos învăţător.

Astăzi, însă, după trecerea ta de la cele pământeşti înaintea Împăratului Ceresc stând, roagă-L să miluiască cu harul Său locul nevoinţelor tale, Sfânta Mănăstire aceasta unde cu duhul neîncetat petreci, şi tuturor oamenilor care cu credinţă cad la racla cu sfintele tale moaşte, împlineşte-le cererile.

Roaga-L pe milostivul Dumnezeu să ne trimită prisosinţă de bunătăţi, îndeosebi însă darurile cele spre folosul nostru sufletesc. Şi învrednicindu-ne a sfârşi viaţa aceasta trecătoare în pocăinţă, în ziua Judecăţii de moştenirea desfătărilor din împărăţia Lui să ne facă părtaşi în vecii vecilor. Amin!

Rugăciunea a treia:

O, Preacinstit Stareţ al Sfintei şi Minunatei Sihăstrii Optina, Cuvioase şi Purtătorule de Dumnezeu Părinte al nostru, Ambrozie! Podoabă cinstită a Bisericii noastre şi sfeşnic luminos al harului, cu dumnezeiască strălucire pe toţi îi luminezi, şi ca un preafrumos rod duhovnicesc al Rusiei, tuturor sufletelor credincioase cerească desfătare şi bucurie mare le reverşi!

Pentru aceasta, cu credinţă şi cutremur cădem acum înaintea raclei cu sfintele şi făcătoarele de minuni moaştele tale, pe care spre mângâiere şi ajutor celor în suferinţă le-ai daruit şi cu smerenie ne rugăm ţie cu gura şi cu inima.

Părinte sfinte, îndrumător al întregii Rusii şi evlaviei învăţător, păstor şi doctor al sufletelor şi trupurilor noastre cuprinse de neputinţe, priveşte spre fiii tăi duhovniceşti, care păcătuiesc mult cu cuvântul şi cu fapta, şi acoperă-ne cu multa şi sfânta ta dragoste, cu care te-ai proslăvit încă în timpul vieţii pe pământ.

Şi mai vârtos după sfârşitul tău încununat, călăuzeşte-ne în rânduielile Sfinţilor şi de Dumnezeu însuflaţilor Părinţi, învaţă-ne poruncile lui Hristos, pentru a căror împlinire mult te-ai nevoit pe pământ până în ultima clipă a vieţii tale monahale.

Roagă-te pentru noi, cei neputincioşi cu sufletul şi cuprinşi de suferinţe, să dobândim vreme binecuvântată şi mântuitoare pentru pocainţă, îndreptare adevarată şi reînnoirea vieţii noastre, pentru izbăvire de patimile aprige şi de fărădelegile fără număr.

Primeşte-ne, apără-ne şi ne păzeşte cu acoperământul milei tale, mijloceşte pentru noi ca să primim de la Domnul binecuvântare şi să purtăm cu răbdare jugul blând al lui Hristos până la sfârşitul zilelor noastre. Şi aşa să aflăm viaţa şi împărăţia viitoare, unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viaţă şi bucurie veşnică, prin darul Singurului, Atotsfântului şi Fericitului Izvor al nemuririi, Dumnezeu Cel în Treime închinat, Tatăl şi Fiul şi Sfântul Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!

wp-1489686977127.jpeg



14 octombrie

Acatistul Cuvioasei Maicii Noastre Parascheva

Rugăciunile începătoare:

În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Amin.

Slavă ţie, Dumnezeul nostru, slavă Tie. (de trei ori)

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea eşti şi toate le împlineşti; Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte pe noi de toată întinăciunea şi ne mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte miluieşte-ne pe noi (de trei ori).

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.

Doamne miluieşte! (de trei ori)

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie Împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, şi ne iartă nouă greşelile noastre precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău. Că a Ta este Împărăţia, puterea şi mărirea, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. Pentru rugăciunile Sfinţilor părinţilor noştri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.

Condacele şi Icoasele

Condacul 1:
Preacuvioasei noastre maici, mult-milostivei Parascheva, prinos de umilinţă îi aducem noi nevrednicii păcătoşi pentru mijlocirile sale. Că mari daruri ne-am învrednicit a dobândi, de la izvorul cel pururea curgător de bunătăţi al Mântuitorului nostru, şi să-i cântăm: Bucură-te, Sfântă Parascheva, mult folositoare!

Icosul 1:
Îngerii din cer cu laude primind duhul tău cel fecioresc din pământeştile lăcaşuri, de bucurie te-au încununat pentru vredniciile tale; că femeiesc trup purtând şi fire slăbănoagă, ai ştiut a birui toate puterile vrăjmaşilor prin buna înţelepciune; pentru aceasta îţi cântăm:
Bucură-te, înţeleaptă fecioară;
Bucură-te, porumbiţă cuvântătoare;
Bucură-te, suflet îngeresc în trup fecioresc în trup fecioresc;
Bucură-te, vrednică mijlocitoare către Domnul;
Bucură-te, mângâierea oamenilor;
Bucură-te, alinarea de suferinţă;
Bucură-te, nădejdea noastră cea tare;
Bucură-te, întărirea credincioşilor;
Bucură-te, liman lin şi neînviforat;
Bucură-te, pilda bunei cucernicii;
Bucură-te, luminarea celor nepricepuţi;
Bucură-te, Sfântă Parascheva, mult folositoare!

Condacul al 2-lea:
Aşa împăratul tuturor răsplăteşte biruinţele. Aşa mâna proniei cea nevăzută întăreşte neamul omenesc, îmbrăţişând cu credinţă cele de dânsa rânduite spre mântuire. Pentru aceasta să ne depărtăm de nelegiuiri; până când vom petrece în păcate? Doamne, întăreşte inimile noastre ca să îi cântăm în fapte bune cântarea îngerească: Aliluia!

Icosul al 2-lea:
Preacinstită fecioară, către tine am năzuit, către tine care de multe ori ai luat pe sfinţi şi pe îngeri în ajutor la pământeştile ispite; fii acum şi pentru noi grabnic folositoare, căci te-ai învrednicit a intra înăuntrul casei Mirelui cu candela luminoasă, precum ne-a povăţuit Mântuitorul Hristos, şi primeşte cântarea aceasta:
Bucură-te, mărgăritar nepreţuit al visteriei noastre;
Bucură-te, floare nevestejită a Bisericii lui Hristos;
Bucură-te, temelie neclintită a creştinătăţii;
Bucură-te, a fecioarelor înzestrătoare
şi rugătoare către Maica lui Dumnezeu;
Bucură-te, ascultătoare a preoţilor cucernici;
Bucură-te, grabnică ajutătoare a străinilor;
Bucură-te, fierbinte mângâietoare a prigoniţilor;
Bucură-te, milostivă povăţuitoare a văduvelor;
Bucură-te, învingătoarea duşmanilor;
Bucură-te, izbăvirea tuturor celor ce te cheamă spre ajutor;
Bucură-te, mare folositoare a sufletelor;
Bucură-te, vindecătoarea de răni a trupurilor;
Bucură-te, Sfântă Parascheva, mult folositoare!

Condacul al 3-lea:
Spre tine pururea nădăjduim, de multe boli şi primejdii s-a izbăvit ţara aceasta, alinând şi prefăcând mânia cea cu dreptate pornită asupra noastră de la Dumnezeu, în bună şi milostivă îndurare, prin ale tale rugăciuni; dar şi acum îngrozindu-ne marile nenorociri, la tine năzuim cu lacrimi, să ne ajuţi, ca să scăpăm din primejdii şi să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 3-lea:
Epivata, văzând lauda pământului ei, răsărind dintru ale sale, cu bucurie te-a întâmpinat, preacuvioasă, mărturisindu-te cu mare cucernicie; iar noi, care în urmă ne-am învrednicit a dobândi moaştele tale, cum vom pute îndestul a propovădui minunile pe care le-ai făcut, de nu cântăm acestea:
Bucură-te, luminătoarea Moldovei;
Bucură-te, sprijinitoarea Epivatei;
Bucură-te, învăţătoarea părinţilor tăi;
Bucură-te, ceea ce n-ai adunat averi pământeşti;
Bucură-te, adunătoarea cereştilor daruri;
Bucură-te, ceea ce n-ai primit hainele cele scumpe;
Bucură-te, cinstitoarea hainei smereniei;
Bucură-te, îndreptătoarea mândriei;
Bucură-te, cinstitoarea fecioriei;
Bucură-te, sprijinitoarea bătrânilor;
Bucură-te, osânditoarea duşmanilor;
Bucură-te, miluitoarea săracilor;
Bucură-te, Sfântă Parascheva, mult folositoare!

Condacul al 4-lea:
Preacurată Fecioară Marie, Maica lui Dumnezeu, primeşte şi ale noastre datornice rugăciuni de la noi nevrednicii, pe care prin mijlocitoarea noastră sfântă ţi le aducem spre iertarea păcatelor şi ne dă nouă pace şi mare milă de la Fiul tău, Căruia îi cântăm neîncetat: Aliluia!

Icosul al 4-lea:
Celei după vrednicie şi cu credinţă următoare a cuvântului lui Dumnezeu, care pentru buna cucernicie a primit darul vindecărilor şi plată cerească, prin glasul Mântuitorului zicând: slugă bună şi credincioasă, intră întru bucuria Domnului tău, îi aducem cântarea aceasta:
Bucură-te, sămânţă nerătăcită;
Bucură-te, trup neobosit;
Bucură-te, hrană duhovnicească;
Bucură-te, aur lămurit;
Bucură-te, foc arzător plevilor;
Bucură-te, pământ de îndestulare;
Bucură-te, rodul pocăinţei;
Bucură-te, alinarea relelor cugetări;
Bucură-te, aducătoare de mană;
Bucură-te, dătătoare de mângâieri;
Bucură-te, mijlocitoarea tuturor creştinilor către Domnul;
Bucură-te, Sfântă Parascheva, mult folositoare!

Condacul al 5-lea:
Obosiţi de truda gândurilor lumeşti ne-am deşteptat acum noi, ticăloşii, lăcrimând, că nu avem încotro întinde nădejdile după faptele noastre spre a ne linişti, nefăcând nici un lucru vrednic de mântuire şi temându-se de tăiere ca smochinul neroditor, cădem înaintea ta plângând, Sfântă Parascheva, şi strigăm: miluieşte-ne, ca dimpreună cu tine să cântăm lui Dumnezeu cântarea de mântuire: Aliluia!

Icosul al 5-lea:
Cine nu te va ferici pe tine, cuvioasă, că te-ai învrednicit a potoli prin nevoinţele tale zburdălnicia trupului şi a dobândi mântuirea sufletească cu cinstea cea neluată de mâini omeneşti a cereştii măriri? Sau cine nu te va ferici că ai străbătut prin viteazul tău cuget împletiturile vicleanului cele amăgitoare, şi l-ai ruşinat? Pentru aceasta primeşte următoarea cântare:
Bucură-te, turnul biruinţei;
Bucură-te, uşa mântuirii;
Bucură-te, pavăza credinţei;
Bucură-te, lăcaşul statorniciei;
Bucură-te, chipul bunătăţilor;
Bucură-te, apărarea cinstitei cruci;
Bucură-te, închinătoarea ei vrednică;
Bucură-te, că prin al ei ajutor ai fost izbânditoare;
Bucură-te, că printr-însa te-ai făcut lui Hristos următoare;
Bucură-te, a biruinţei frumoasă stâlpare;
Bucură-te, învingătoare a stăpânirii iadului;
Bucură-te, moştenitoarea cereştii măriri;
Bucură-te, Sfântă Parascheva, mult folositoare!

Condacul al 6-lea:
Dar cum vom cânta mai cu vrednicie sau cu ce cuvinte vom lăuda mărirea faptelor tale, noi nevrednicii? Căci nici faptele, nici credinţa nu ne apropie de preacinstitele tale lucrări; dar mărturisind slăbiciunea noastră, ne rugăm ţie a ne ajuta şi a mijloci către Dumnezeu să primească cântarea: Aliluia!

Icosul al 6-lea:
Ne-au cuprins acum durerile ce nu sunt spuse, nici un ajutor omenesc de la nimeni nu aşteptăm, toţi ne-au părăsit deodată, până şi plăcerile ce odinioară ne desfătau acum se luptă cu noi; vai de ticăloşia noastră, nu avem altă nădejde decât mila lui Dumnezeu şi al tău ajutor sfânt. Pentru aceasta, ne rugăm ţie a ne ajuta, vindecându-ne, ca să cântăm ţie:
Bucură-te, leacul durerii;
Bucură-te, mâna vindecării;
Bucură-te, casa ocrotirii;
Bucură-te, raza mângâierii;
Bucură-te, cortul îndestulării;
Bucură-te, roua fierbinţelii;
Bucură-te, mântuirea de boli;
Bucură-te, scăparea celor înspăimântaţi;
Bucură-te, izgonitoare de pagube;
Bucură-te, privighetoare neadormită;
Bucură-te, stea luminoasă;
Bucură-te, scară izbăvitoare;
Bucură-te, Sfântă Parascheva, mult folositoare!

Condacul al 7-lea:
Doamne, cercetează şi vindecă pe robii tăi cei cuprinşi de durere, zice preacuvioasa, rugându-se neîncetat, că nu au reazem, nici mângâiere. Iar zilele grele sunt, şi pentru că ne-am mântuit, să ne bucurăm şi să cădem la Dumnezeu, pocăindu-ne şi cântând: Aliluia!

Icosul al 7-lea:
Nelegiuirile noastre, mulţimea strâmbătăţilor pe care le-am pricinuit aproapelui nostru, astăzi ne osândesc şi nu ştim ce vom răspunde mergând la judecată, unde toţi ne prigonesc, toţi se ridică asupra noastră să ne împileze; tu însă, o, prebună maică, care asculţi mărturisirea noastră, mijloceşte către Domnul să prefacă starea osândirii noastre în bunătăţi, scoţând din inimile vrăjmaşilor noştri toată urâciunea şi te vom preamări cu laude ca acestea:
Bucură-te, mijlocitoarea celor greşiţi;
Bucură-te, folositoarea celor asupriţi;
Bucură-te, îndreptătoarea judecătorilor răi;
Bucură-te, scăparea celor judecaţi şi osândiţi;
Bucură-te, contenire a patimilor;
Bucură-te, nesprijinitoarea celor ce caută numai folosul lor;
Bucură-te, neizbândire a mijlocitorilor celor vicleni;
Bucură-te, domolire a celor puternici;
Bucură-te, înlesnire a slăbănogilor;
Bucură-te, stârpitoare a răutăţilor;
Bucură-te, izvorâtoare a milostivirii;
Bucură-te, Sfântă Parascheva, mult folositoare!

Condacul al 8-lea:
Acestea grăind, ne liniştim, ne veselim şi ne bucurăm; saltă sufletele noastre că nu-şi vor râde de noi vrăjmaşii noştri. Nu ne va părăsi Dumnezeul nostru până la sfârşit, pentru rugăciunile tale, preacuvioasă, ci trimiţând mila Lui asupra poporului, precum este obişnuit, şi noi, nevrednicii, ne vom împărtăşi cu el de aleSale bunătăţi, cu care dimpreună vom cânta lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 8-lea:
La toţi vom spune minunile tale, în glas vom cânta prăznuirea ta, după datoria obştii care ţi-aduce spre mulţumire: mărire laudei tale, îndelung-răbdării cu care te-ai încununat, nevoindu-te prin credinţă, mărire faptei celei cu statornicie urmată după pilda Iubitorului de oameni; pentru acestea grăim către tine:
Bucură-te, mireasă duhovnicească;
Bucură-te, cununa adevărului;
Bucură-te, toiagul biruinţei;
Bucură-te, mărirea monahilor;
Bucură-te, povăţuitoare a obştii;
Bucură-te, cinstitoare a cuvioaselor;
Bucură-te, păzitoare a sihaştrilor;
Bucură-te, pomenitoare a veacurilor;
Bucură-te, propovăduitoare a dreptei credinţe;
Bucură-te, surpătoare a eresurilor;
Bucură-te, dobândire a slavei dumnezeieşti;
Bucură-te, următoare a Cuvântului ceresc;
Bucură-te, Sfântă Parascheva, mult folositoare!

Condacul al 9-lea:
Pe sfânta folositoare celor ce sunt întru nevoi, toţi cu bucurie să o lăudăm, pe cinstita Parascheva, că aceasta viaţă nestricăcioasă a luat în veci; pentru această mărire a aflat şi darul de minuni, cu porunca lui Dumnezeu, cântând: Aliluia!

Icosul al 9-lea:
Rău-cugetătorii prin tine mustraţi fiind, se înspăimântă văzând slava lui Dumnezeu, cea gătită omului depărtat de păcate, în tine luminând, văzând taina cea necuprinsă a chipului măririi, asupra ta cuvioasă, că astăzi străluceşte aducând credincioşilor daruri de vindecări; pentru aceasta ei s-au ruşinat pocăindu-se şi noi ne-am veselit, cântându-ţi ţie:
Bucură-te, izbăvitoarea noastră;
Bucură-te, povăţuitoare;
Bucură-te, îndreptătoare;
Bucură-te, izgonitoare de rele;
Bucură-te, otrăvitoarea jivinelor;
Bucură-te, stârpitoarea insectelor;
Bucură-te, ferirea de năluciri;
Bucură-te, risipitoarea de grindină;
Bucură-te, aducătoarea de ploi mănoase;
Bucură-te, îmbelşugătoarea de roade bune;
Bucură-te, veselitoarea plugarilor;
Bucură-te, Sfântă Parascheva, mult folositoare!

Condacul al 10-lea:
Niciodată nu vom înceta a vesti minunile tale, precuvioasă, că de n-ai fi stat tu, rugându-te pentru ţara aceasta pe care o păzeşti cu precuratele tale moaşte, cine ne-ar fi izbăvit din atâtea primejdii, sau cine ne-ar fi uşurat de bolile care au venit asupra noastră, pentru păcatele noastre cele multe? Deci dimpreună cu tine cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 10-lea:
Zidurile casei părinţilor tăi n-au fost puternice, nici îndestulătoare pentru a te opri de la mărimea hotărârii ce ai făcut, făgăduindu-te a îmbrăţişa viaţă monahicească; pentru aceasta şi depărtându-te de toată dezmierdarea şi plăcerile lumeşti, haina cea scumpă cu a cerşetorului, venind de la biserică, ai schimbat-o, părăsindu-ţi părinţii ce te certau cu mustrări de la asemenea plecare. Deci cu smerenie dobândind cele preaînalte, de la toţi auzi:
Bucură-te, trandafir neatins de viermele trufiei;
Bucură-te, crin răsădit în grădina de sus;
Bucură-te, patul nevinovăţiei;
Bucură-te, scaunul domniilor;
Bucură-te, sceptrul celor ce conduc;
Bucură-te, ocrotitoare neobosită;
Bucură-te, apărătoare neînfruntată;
Bucură-te, prigonitoare a celor ce ne ispitesc;
Bucură-te, cinstitoare a celor ce ne miluiesc;
Bucură-te, întăritoare a celor ce ne slujesc;
Bucură-te, luminătoare a celor ce ne mângâie;
Bucură-te, împreună-lucrătoare cu cei ce ne hrănesc;
Bucură-te, Sfântă Parascheva, mult folositoare!

Condacul al 11-lea:
Suntem plini de păcate, îndurate Doamne, şi greu se luptă sufletele noastre gândim la judecată, căci ce vom face noi păcătoşii, năpădindu-ne deodată neprevăzutul sfârşit? Milă cerem, Doamne, milă Hristoase al nostru, căci nu avem chip de îndreptare; nu trece cu vederea rugăciunile noastre şi pocăinţa, care în tot ceasul după păcate ne-a cuprins şi primeşte ca pe o chezăşie a bunei noastre voinţe şi a temerii de Tine, rugăciunea aceasta, pe lângă care }i-aducem mijlocitoare şi pe maica noastră Parascheva, cântând cu dânsa dimpreună: Aliluia!

Icosul al 11-lea:
Mulţi păcătoşi mai înainte de noi şi-au dobândit mântuirea umilindu-se. Cum dar şi noi ne vom depărta de această nădejde? Către tine însă năzuim, preacuvioasă maică, şi nu vom fi ruşinaţi, nedepărtându-te de noi ca de păcătosul acela care lângă tine a fost înmormântat fără a i se cunoaşte nevrednicia sa şi pentru care ai cerut prin vedenie să i se mute trupul cel stricat de lângă moaştele tale. Deci ne rugăm, primeşte rugăciunile şi lacrimile noastre mijlocind iertarea păcatelor noastre pentru că îşi cântăm:
Bucură-te, smerenie înaltă;
Bucură-te, fecioară neîntinată;
Bucură-te, comoară nedeşertată;
Bucură-te, maică prealăudată;
Bucură-te, mântuirea cea smerită;
Bucură-te, lauda celor cinstiţi;
Bucură-te, mângâierea celor nenorociţi;
Bucură-te, povăţuitoarea celor rătăciţi;
Bucură-te, buna mea sfătuitoare;
Bucură-te, preablândă îndreptătoare;
Bucură-te, sufletească veselitoare;
Bucură-te, grabnică ajutătoare;
Bucură-te, Sfântă Parascheva, mult folositoare!

Condacul al 12-lea:
Nespusă este mângâierea noastră, privindu-te, cu noi petrecând, ca un dar al lui Dumnezeu ce s-a trimis ţării acesteia; că de ce boli am fost cuprinşi şi nu ne-ai vindecat; în care scârbe şi nu ne-ai bucurat; de câte ori lipsiţi, prigoniţi şi în războaie şi tu ne-ai ajutat nouă, în totul plinind cuvântul Mântuitorului din Evanghelia Sa! Pentru aceasta cu smerenie dobândind dreapta cea preaînaltă la scaunul măririi, îşi cântăm ţie: bucură-te! şi lui Dumnezeu lauda cea cerească: Aliluia!

Icosul al 12-lea:
Izbăveşte-ne pe noi, maică, de lăcuste, de gândaci şi de toată răutatea; izbăveşte-ne pe noi, maică, de foc, de grindină şi de fulger; izbăveşte-ne pe noi, maică, de chinul cel de veci şi de ceasul osândirii şi ne învredniceşte a dobândi prin rugăciunile tale starea de-a dreapta în ziua judecăţii, prin mântuirea sufletelor noastre, ocrotindu-ne şi hrănindu-ne în pace până la răsuflarea cea mai de pe urmă, ca să-ţi cântăm:
Bucură-te, alăută duhovnicească;
Bucură-te, trâmbiţă apostolească;
Bucură-te, făclie luminoasă;
Bucură-te, rază cerească;
Bucură-te, nădejdea oamenilor;
Bucură-te, izgonirea demonilor;
Bucură-te, tămăduirea rănilor;
Bucură-te, feritoarea de răutăţi;
Bucură-te, aducătoarea de bunătăţi;
Bucură-te, izbăvitoarea lui Vasile Voievod şi a altor miluitori;
Bucură-te, sprijinitoarea şi a mea, a smeritului păcătos;
Bucură-te, Sfântă Parascheva, mult folositoare!

Condacul al 13-lea:

Ne închinăm lui Dumnezeu şi cinstim sfintele tale moaşte, Cuvioasă Maică Parascheva, propovăduind cu mărire şi cântări toate minunile tale care prin darul lui Dumnezeu şi pentru a noastră mântuire am dobândit; bine primită fă rugăciunea noastră, sfântă, şi grăbeşte totdeauna a ne ajuta ca să cântăm cu bucurie isprăvile tale şi slava lui Dumnezeu: Aliluia! (de trei ori).

Apoi se zice iarăşi Icosul întâi: Îngerii din cer cu laude… şi Condacul întâi: Precuvioasei noastre maici…

Rugăciune:
Doamne Dumnezeul nostru, Tu, Cel ce ai zis şi s-a făcut toată făptura, nu întoarce faţa Ta de la noi păcătoşii ca să nu vină asupră-ne mânia cea groaznică şi înfricoşătoare a durerilor, care este rodul păcatelor noastre, ce în toată ziua, nenumărate, cu nesocotinţă le săvârşim. Noi suntem păcătoşi, netrebnici şi plini de răutate; iar tu eşti izvorul vieţii şi al milostivirii. Nu ne lăsa, Doamne! Nu trece rugăciunea noastră, a păcătoşilor, nici ne răsplăti nouă după nelegiuirile noastre, ci pentru că nu suntem vrednici a câştiga milostivirea prin sârguinţa cea de toate zilele, dăruieşte-ne-o Tu ca un îndurat mult-Milostiv. Doamne, pentru rugăciunile Cuvioasei Maicii noastre Parascheva, dăruieşte-ne nouă sănătate şi viaţă ferită de toată răutatea şi ne întăreşte cu Duhul Tău cel stăpânitor, ca din adâncul inimilor, cu bucurie să slăvim preasfânt numele Tău în veci. Amin.

 

Imn acatist închinat Sfintei Cuvioase Parascheva

14 Octombrie

 

Condacul 1
Preacuvioasă Maică, mireasa lui Hristos,

În jurul tău s-adună poporul credincios,

Să laude cu pace și bucurie multă,

Viața ta frumoasă, lui Dumnezeu plăcută.

Că tu în marea-ți milă, pe mulți îi ocrotești,

Iar cu-ale tale moaște, bolnavi tămăduiești.

Cântăm acum cu toții, din inimi rugătoare:

Bucură-te Parascheva, sfântă mult folositoare!
Icosul 1
Îngerii din ceruri cu nimburi de lumină,

Au fost trimiși de Domnul din slava cea divină

Să poarte-n raiul veșnic sufletul tău sfânt,

Că sfântă ți-a fost viața plinită pe pământ.

Puținii ani de viață din timpul efemer

I-ai prefăcut în aripi și trepte către cer.

De-aceea noi cu grabă la tine azi cădem

Și din locașul veșnic ascultă ce-ți cântăm:
Bucură-te, cuvioasă, cea aleasă între sfinte;

Bucură-te, că vezi raiul care l-ai dorit fierbinte;

Bucură-te, porumbiță, cea de raze cerești plină;

Bucură-te, steaua noastră dătătoare de lumină;

Bucură-te, că în lume te-a umbrit cereasca rază;

Bucură-te, că în ceruri chipul ți se-ncununează;

Bucură-te, cea prin care Dumnezeu se preamărește;

Bucură-te, că sfânta rugă Hristos Domnul ți-o plinește;

Bucură-te, cea de-a pururi așezată între sfinți;

Bucură-te, că întru slavă laudă Domnului cânți;

Bucură-te, cea prin care cerul pogoară la noi;

Bucură-te, că prin tine lumea scapă din nevoi;

Bucură-te, bucurie, multora ajutătoare;

Bucură-te, Parascheva, sfântă mult folositoare!

Condacul 2



Iisuse, între casnici și-ai tăi prieteni sfinți

Pe Sfânta Parascheva Tu cea dintâi asculți.

La ruga ei fierbinte, Tu faci să se-nnoiască

În noi putere sfântă și pace îngerească.

Îți mulțumim, Stăpâne, și Ție ne-nchinăm.

Cu Sfânta Parascheva, smeriți, noi îți cântăm:

Aliluia!

Icosul al-2-lea:



Fecioară Parascheva, venim și îndrăznim,

Să ne ajuți, preabună, ca să ne mântuim.

Pe toți ne ocrotește în marile ispite

Și-ascultă pe tot omul în ruga lui fierbinte.

Auzi-ne cu grabă atunci când te chemăm

Și caută cu milă spre cei care-ți cântăm:
Bucură-te, vistierie și talant neprețuit;

Bucură-te, pom cu roade, în Moldova răsădit;

Bucură-te, cărămidă întărită prin credință;

Bucură-te, doctorie în oricare suferință;

Bucură-te, lecuirea bolilor nevindecate;

Bucură-te, dătătoare de puteri și sănătate;

Bucură-te, că prin tine pacea din cer se coboară;

Bucură-te, că ești nouă neprețuită comoară;

Bucură-te, cale sfântă preoților cuvioși;

Bucură-te, mântuire pentru cei evlavioși;

Bucură-te, milostivă, de săraci îngrijitoare;

Bucură-te, Parascheva, sfântă mult folositoare!
Condacul 3
Atunci când suferința și calea rea ne paște,

Ajută-ne fecioară, prin ale tale moaște.

Și țara ne-o păzește atunci când e-n primejdii

Și nu lăsa poporul în vremea deznădejdii.

La tine este pacea, la tine noi scăpăm,

Cu tine împreună lui Dumnezeu cântăm:

Aliluia!

Icosul ale -3lea:



Epivata a fost locul în care te-ai născut

Și casa părintească în care ai crescut.

Acolo învățat-ai ce-i bine și ce-i rău,

Acolo petrecut-ai plăcut lui Dumnezeu,

Iar pentru-ale tale fapte Iisus te-a pregătit

Să fii nouă icoană și dar neprețuit.

De veacuri credincioșii, din patru zări venind,

Te cheamă cu credință, din inimă cântând:

Bucură-te, cuvioasă odrăslită-n rugăciune;

Bucură-te, că părinții te-au învățat cele bune;

Bucură-te, pruncă sfântă și frumosul giuvaer;

Bucură-te, că din fapte ți-ai țesut cunună-n cer;

Bucură-te, că averea nu ți-a fost cea pământească;

Bucură-te, că râvnit-ai numai patria cerească;

Bucură-te, că în lume haină scumpă n-ai purtat;

Bucură-te, că porți haină de monah adevărat;

Bucură-te, izgonirea vanității și-a mândriei;

Bucură-te, cinstitoarea Fecioarei și-a fecioriei;

Bucură-te, minte plină de smerită cugetare;

Bucură-te, Parascheva, sfântă mult folositoare!

Condacul 4



Pe tine, Cuvioasă, Hristos te-a pregătit

Să fii năstrapa sfântă cu mir neprihănit,

Ce-n dar îl torni pe rana celor bătuți de soartă

Și-aduci împăciuire celor zac în ceartă.

Tu știi s-ajuți în grabă pe cei făr-de-ajutor

Și-aduci în Casa Sfântă pe cel rătăcitor.

Dorim ca împreună cu tine noi să stăm,

Pe Dumnezeul nostru în veci să-L lăudăm:

Aliluia!

Icosul 4



Noi încercăm cu râvnă să te urmăm mereu,

Așa cum tu urmat-ai plăcut lui Dumnezeu.

Deși cu fire slabă, ai dus viață sihastră,

Dar ai primit putere să porți povara noastră.

Ai smuls pe mulți, preabună, din hăul disperării,

Ca și Iisus pe Petru cuprins de valul mării.

Orfanii te au mamă, bătrânii sprijinire,

Săracii apărare, străinii mângâiere.

Acolo, sus, în ceruri, primește-ne cântarea

Ce pururea ți-o-nalță, pios, toată suflarea:
Bucură-te, maică sfântă și odor duhovnicesc;

Bucură-te, sprijinire celor ce se pocăiesc;

Bucură-te, că în ceruri s-a preamărit al tău nume;

Bucură-te, bucurie a fecioarelor din lume;

Bucură-te, cuvioasă, la Hristos mijlocitoare;

Bucură-te, cea din suflet de săraci preaiubitoare;

Bucură-te, purtătoare de balsamul bucuriei;

Bucură-te, însoțire trăitorilor pustiei;

Bucură-te, că în lume ai viețuit îngerește;

Bucură-te, cea prin care Dumnezeu tămăduiește;

Bucură-te, că în ceruri ai cetate stătătoare;

Bucură-te, Parascheva, sfântă mult folositoare!

Condacul 5



Deși pe Cruce, Doamne, adesea Te vedem,

În loc să-ți dăm iubire, oțet noi îți turnăm.

Tu ne arăți și calea ce duce-n infinit,

Dar noi dorim adesea sinistrul labirint.

O, Milostive Doamne, din lume ne adună,

Cu Sfânta Parascheva cânta-vom împreună:

Aliluia!
Icosul 5
Din patru zări a lumii, smeriți, românii vin,

Să se închine ție, cântându-ți imn divin.

Căci prin ale tale moaște miresme se revarsă

Prinos de mângâiere și chip de cuvioasă.

De-aceea, tu, fecioară, păzește-ne în pace

Și nu lăsa deșartă cântarea ce se face:
Bucură-te, biruință în a lumii osteneală;

Bucură-te, îndrăznire în a noastră îndoială;

Bucură-te, ușă sfântă către calea mântuirii;

Bucură-te, împlinire și icoana fericirii;

Bucură-te, cinstitoarea Sfintei Cruci a lui Hristos;

Bucură-te, solitoare pentru poporul pios;

Bucură-te, că la Iași trupul tău sălășluiește;

Bucură-te, că și-n Roman veșmântul tău se găsește;

Bucură-te, că întru tine chipul Lui s-a împlinit;

Bucură-te, că prin tine mulți creștini s-au mântuit;

Bucură-te, frumusețe și podoabă în altare;

Bucură-te, Parascheva, sfântă mult folositoare!

Condacul 6



Ne cercetează, Doamne, acum și totdeauna,

Căci Sfânta Parascheva se roagă Ție-ntruna.

Trimite-ne în casă, de sus, preasfântul har,

Și umple viața noastră de pace și nectar,

Iar noi, întotdeauna, la cer mereu cătând,

Cântându-ți cu credință, din inimă zicând:

Aliluia!

Icosul 6



Ce vom răspunde oare în vremea judecății,

Când trâmbița suna-va prelung în fața morții?

N-am haina cea de nuntă, departe stând de El,

Mă simt străin în cale, n-am fapte nici de-un fel.

Preabune, Doamne, iartă-mi păcatele firești,

Și-n marea Ta iubire, voind, mă mântuiești.

Tu, Sfintei Parascheva, primește-i rugăciunea,

Căci, după rânduială, i-ai dat pe veci cununa:
Bucură-te, balsam haric și sălaș ocrotitor;

Bucură-te, oază cerească și izvor vindecător;

Bucură-te, casa pâinii și noian de bunătăți;

Bucură-te, mângâiere celor slabi și defăimați;

Bucură-te, cort de aur și polată a nădejdii;

Bucură-te, apărarea celor ce sunt în primejdii;

Bucură-te, izgonirea bolilor nevindecate;

Bucură-te, îndreptarea celor ce cad în păcate;

Bucură-te, scară tare și nădejde nevăzută;

Bucură-te, sprijinirea celor ce cad în ispită;

Bucură-te, far de taină, ca steaua luminătoare;

Bucură-te, Parascheva, sfântă mult folositoare!

Condacul 7



Când ne-mpresoară, Maică, viclenele ispite,

Preabună Parascheva, cu inimi umilite,

Venim cu sârg la tine să ni le risipești,

Pe cei cuprinși de boală să îi tămăduiești.

Prin ale tale moaște redă-ne sănătatea,

Iar peste toți creștinii revarsă-ți bunătatea.

Cinstindu-te pe tine, pe Dumnezeu slăvim,

Cântându-I cu credință în imn de heruvim:

Aliluia!

Icosul 7



Pribeag mă simt, preabună, de lume prigonit

Și nu găsesc pe nimeni să fiu și eu iubit.

Tu fii mie prieten în viața mea de chin

Și-n fiecare suflet să văd chip de creștin.

Fii mie scut puternic, în vreme de război

Și mă ferește, sfântă, de scârbe și nevoi.

Iar tu, mijlocitoare și-a Domnului mireasă,

Primește rugăciunea din gură păcătoasă:
Bucură-te, Cuvioasă, către Domnul rugătoare;

Bucură-te, porumbiță, a paradisului floare;

Bucură-te, că-n asceză ți-a fost totdeauna traiul;

Bucură-te, că răbdarea te-a făcut să câștigi raiul;

Bucură-te, folosință celor slabi și asupriți;

Bucură-te, îndreptare pentru cler și păstoriți;

Bucură-te, cea prin care Dumnezeu ne dă iertare;

Bucură-te, că ești rază luminoasă ca un soare;

Bucură-te, purtătoarea rugii noastre la Hristos;

Bucură-te, îndreptare pentru orice păcătos;

Bucură-te, minte plină de smerită cugetare;

Bucură-te, Parascheva, sfântă mult folositoare!

Condacul 8



Acestea grăind ție, mă liniștesc în suflet

Și mă adun în mine și tot la moarte cuget.

Căci tu, în astă viață, plăcerile deșarte

Le-ai izgonit cu postul și gândul cel de moarte.

Ai mers calea-nfrânării și-a Sfinților Părinți

Și Domnului, în ceruri, cu îngerii Îi cânți:

Aliluia!

Icosul 8



La toți voi spune, Sfântă, minunile făcute,

Și-ți voi cânta adesea, în imne iscusite

A ta viață scumpă, lui Dumnezeu plăcută,

Căci tu în astă lume ai mers pe calea-I sfântă.

De-aceea, tu primește, din gură păcătoasă,

Cântarea ce slăvește viața ta frumoasă:
Bucură-te, cuvioasă și aleasă-ntre fecioare;

Bucură-te, floare rară de români îngrijitoare;

Bucură-te, că stai veșnic între cetele mărite;

Bucură-te, că prin tine Hristos milă ne trimite;

Bucură-te, păzitoare a sihaștrilor din munți;

Bucură-te, zid de pace și aleasă între sfinți;

Bucură-te, dobândire a slavei dumnezeiești;

Bucură-te, surpătoarea căilor diavolești;

Bucură-te, cale sfântă a monahilor săraci;

Bucură-te, că de veacuri pe cei certați îi împaci;

Bucură-te, mângâiere și a noastră rugătoare;

Bucură-te, Parascheva, sfântă mult folositoare!

Condacul 9



Să lăudăm adesea pe sfânta noastră bună,

Căci ea pe toți românii în pace îi adună.

Ca să-și iubească țara, credința și avutul,

Să laude pe Domnul cu fapta și cuvântul.

Aceasta e de veacuri cinstită-ntre români,

Căci prin a ei putere suntem aici stăpâni.

Veniți cu toții astăzi, în preajma-i noi să stăm,

Cu dânsa împreună lui Dumnezeu cântăm:

Aliluia!

Icosul 9



Veniți toți credincioșii cu sufletele curate,

Chemați de Cuvioasa, la Roman, în cetate,

Să sărutăm cu grijă sfințitul ei veșmânt,

Ce-a fost cort și podoabă a trupului ei sfânt.

Smerită rugăciune cu toți să-i înălțăm,

Plecându-ne genunchii și astfel să-i cântăm:
Bucură-te, ușurință în ale noastre mari necazuri;

Bucură-te, biruință și folos în sumbre ceasuri;

Bucură-te, rază vie ce de veacuri strălucește;

Bucură-te, că la Roman, mila ta ne adumbrește;

Bucură-te, șipot prin care Dumnezeu trimite har;

Bucură-te, bucurie pentru cei cu trai amar;

Bucură-te, săturarea gloatelor celor flămânde;

Bucură-te, cea prin care focul sacru se aprinde;

Bucură-te, purtătoare de harul Duhului Sfânt;

Bucură-te, că pământul nu te-a socotit pământ;

Bucură-te, cale sfântă către viața viitoare;

Bucură-te, Parascheva, sfântă mult folositoare!

Condacul 10



Ne strălucește astăzi o viață prealeasă,

A Sfintei Parascheva, a lui Iisus mireasă.

Ei, dup-o viață aspră și plină de virtuți,

Hristos i-a pus coroană de crini în rai crescuți.

Iar Dumnezeul nostru, în semn că ne iubește,

Ne-a dat spre mângâiere ale ei cinstite moaște,

Pe care noi, în pace, smeriți, le sărutăm,

Și lui Hristos, Cel veșnic, cu îngerii cântăm:

Aliluia!

Icosul 10



Părinții de sub glie te-au venerat, de veacuri,

Simțind că ești izvorul izvorâtor de leacuri.

Ierarhi pioși și preoți, popor și voievozi,

Orbi, surzi, bătuți de soartă, neputincioși, schilozi,

Toți și-au plecat fruntea lângă sicriul tău,

Tu dăruind din darul transmis de Dumnezeu.

De-aceea noi, în pace, în juru-ți ne-adunăm,

Ca să-ți cinstim viața și ție să-ți cântăm:
Bucură-te, rugătoare pentru neamul românesc;

Bucură-te, floare sfântă în pământ moldovenesc;

Bucură-te, stea venerată în ținutul carpatin;

Bucură-te, perlă scumpă pentr-un sfânt popor latin;

Bucură-te, stea aprinsă în toată Ortodoxia;

Bucură-te, apă lină, ce adapă toată glia;

Bucură-te, întregirea națiunilor robite;

Bucură-te, ocrotirea popoarelor asuprite;

Bucură-te, piatră scumpă în foc sacru lămurită;

Bucură-te, ajutorul celor ce cad în ispită;

Bucură-te, întărire și-a noastră ocrotitoare;

Bucură-te, Parascheva, sfântă mult folositoare!

Condacul 11



Îndurate Doamne, sunt plin tot de păcate

Și iadul mă va-nghite pentru-ale mele fapte.

Mai lasă-mă, Stăpâne, până în ceasul morții

Și nu-mi socoti mie păcatul tinereții.

Mai ai milă de mine, ascultă ruga mea

Și nu părăsi, Sfinte, în veci pe sluga Ta.

Nu trece cu vederea, Te rog să iei aminte,

Căci mie îmi ești Tată și milostiv Părinte.

Aduc mijlocitoare acum pe roaba Ta,

Pe Sfânta Parascheva, cu care-Ți vom cânta:

Aliluia!

Icosul 11



Preacuvioasă Maică ești nouă solitoare,

A noastră cale bună și-a noastră rugătoare.

Petreci în veci cu Domnul, acolo-n cerul sfânt.

Căci sfântă ți-a fost viața aicea pe pământ.

Iar Domnul răsplătește cu-a Sa sfântă cunună

Pe cei care din viață în cer comori adună.

Ajută-ne și nouă, preabună, maică sfântă

Și nu uita poporul evlavios ce-ți cântă:
Bucură-te, Parascheva, fecioară neîntinată;

Bucură-te, rugătoare și smerenie înaltă;

Bucură-te, mângâiere pentru cei nenorociți;

Bucură-te, cale-ntoarsă celor slabi și rătăciți;

Bucură-te, blândă maică și grabnic ajutătoare;

Bucură-te, mângâiere și-a noastră folositoare;

Bucură-te, rază caldă și odor neprețuit;

Bucură-te, îndreptare celui slab și părăsit;

Bucură-te, bucurie a fecioarelor alese;

Bucură-te, ascultătoare a cântărilor frumoase;

Bucură-te, pace sfântă și a noastră primitoare;

Bucură-te, Parascheva, sfântă mult folositoare!

Condacul 12



Nespusă mângâiere și folosință mare

Să te avem pe tine mereu ocrotitoare.

Căci viața noastră, Sfântă, în veci tu o păzești

Și pe poporul nostru de rele îl ferești.

La tine noi aflat-am alin mângâietor

Și ție obidiții își spun durerea lor

Lâng-ale tale moaște toți cei săraci se strâng,

Căci tu dai alinare creștinilor ce plâng.

De-aceea tot poporul, cu bucurie multă,

Cu tine împreună lui Dumnezeu Îi cântă:

Aliluia!

Icosul 12



Ne izbăvește, Maică, de bolile cumplite

Și ne ajută nouă în marile ispite.

Ferește-ne de ciumă, de foc și de război

Și risipește vrajba și ura dintre noi.

Ne ocrotește munca în viața cea de obște,

Cu ruga ta de maică și ale tale moaște.

Pe toți tu ne adună sub sfântul tău veșmânt,

Si ne păzește, Sfântă, pe toți, pân’ la mormânt.

Fii milostivă, Maică, cu cei care îți cântă,

Acest imn de cinstire din inimă smerită:
Bucură-te, mângâiere a poporului român;

Bucură-te, bucurie a pământului străbun;

Bucură-te, luminare a credinței noastre drepte;

Bucură-te, risipire a credințelor deșarte;

Bucură-te, solitoare pentru neamul românesc;

Bucură-te, roditoare în pământul strămoșesc;

Bucură-te, dătătoare de belșuguri și de rod;

Bucură-te, bucurie lui Vasile Voievod;

Bucură-te, următoare a Cuvântului ceresc;

Bucură-te, cale dreaptă celor ce se pocăiesc;

Bucură-te, fericită și a noastră rugătoare;

Bucură-te, Parascheva, sfântă mult folositoare!

Condacul 13



O, Sfântă cuvioasă și mult folositoare,

Primește rugăciunea și fii ajutătoare

Poporului ce strigă din tot sufletul său,

Ce azi capul își pleacă lângă veșmântul tău.

Ascultă-ne necazul și vezi-ne durerea,

Redă-ne sănătatea, plinește-ne puterea,

Veghează-ne într-una până în clipa morții

Și fii mijlocitoare în vremea judecății.

Ajută să petrecem în cer cu Dumnezeu,

Unde tu ești acuma și-I cânți mereu, mereu:

Aliluia!

Condacul 1



Preacuvioasă Maică, mireasa lui Hristos,

În jurul tău s-adună poporul credincios,

Să laude cu pace și bucurie multă,

Viața ta frumoasă, lui Dumnezeu plăcută.

Că tu în marea-ți milă, pe mulți îi ocrotești,

Iar cu-ale tale moaște, bolnavi tămăduiești.

Cântăm acum cu toții, din inimi rugătoare:

Bucură-te Parascheva, sfântă mult folositoare!
Icosul 1
Îngerii din ceruri cu nimburi de lumină,

Au fost trimiși de Domnul din slava cea divină

Să poarte-n raiul veșnic sufletul tău sfânt,

Că sfântă ți-a fost viața plinită pe pământ.

Puținii ani de viață din timpul efemer

I-ai prefăcut în aripi și trepte către cer.

De-aceea noi cu grabă la tine azi cădem

Și din locașul veșnic ascultă ce-ți cântăm:
Bucură-te, cuvioasă, cea aleasă între sfinte;

Bucură-te, că vezi raiul care l-ai dorit fierbinte;

Bucură-te, porumbiță, cea de raze cerești plină;

Bucură-te, steaua noastră dătătoare de lumină;

Bucură-te, că în lume te-a umbrit cereasca rază;

Bucură-te, că în ceruri chipul ți se-ncununează;

Bucură-te, cea prin care Dumnezeu se preamărește;

Bucură-te, că sfânta rugă Hristos Domnul ți-o plinește;

Bucură-te, cea de-a pururi așezată între sfinți;

Bucură-te, că întru slavă laudă Domnului cânți;

Bucură-te, cea prin care cerul pogoară la noi;

Bucură-te, că prin tine lumea scapă din nevoi;

Bucură-te, bucurie, multora ajutătoare;

Bucură-te, Parascheva, sfântă mult folositoare!

(† Ioachim Băcăuanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, Un imn-acatist ce se adaugă formelor liturgice existente în cultul Cuvioasei Parascheva, Editura Filocalia, 2013)

***

10659255_841678182531156_5719608092989382898_n.jpg

Acatistul Sfântului Cuvios Gherasim Kefalonitul (20 Octombrie tămăduitor al bolilor psihice şi vindecător al persoanelor demonizate)

 

Troparul Sfântului Cuvios Gherasim Kefalonitul, glasul al 4-lea:
Vieţuitor al pustiului, ocrotitor al ortodocşilor şi înger în trup, vindecător şi de Dumnezeu purtător te-ai arătat nouă. Pentru aceasta noi, credincioşii, te lăudăm pe tine, dumnezeiescule Gherasim, că în chip vrednic ai dobândit de la Dumnezeu tămăduiri şi harul veşnic, şi îi vindeci pe cei bolnavi, pe demoni îi alungi, iar celor ce te cinstesc pe tine le izvorăşti tămăduiri. Vlăstar dumnezeiesc al Peloponesului şi comoară neprădată a Kefaloniei, lauda cea mare a întregii Elade, Sfinte Gherasim de Dumnezeu purtătorule, ocroteşte pe robii tăi!
Condacul 1
Pe robul lui Dumnezeu Sfântul Gherasim, care prin mulţimea nevoinţelor sale a primit cununa cea nestricăcioasă, pe cel care prin sfintele sale moaşte revarsă râuri de tămăduiri, veniţi, credincioşilor, să-l lăudam într-un glas, zicând: Bucură-te, Sfinte Gherasim, zid nesurpat de uneltirile diavoleşti!
Icosul 1
Viaţa ta a fost o viaţă răstignită, Sfinte al lui Dumnezeu, că lepădând poftele lumeşti ai luat crucea lui Hristos asupra ta, iubind nevoinţa şi defăimând trecătoarele desfătări. Învăţându-ne de la tine să mergem pe calea Evangheliei şi a rugăciunii, îţi zicem cu inima smerită:

Bucură-te, că pământul Trikalei l-ai binecuvântat;

Bucură-te, că din copilăria ta ai mers pe calea virtuţilor;

Bucură-te, că în insula Zakintului te-ai îndeletnicit cu rugăciunea;

Bucură-te, că împreună cu sfinţii aghioriţi o lauzi pe Născătoarea de Dumnezeu;

Bucură-te, că te-ai învrednicit să te închini la Locurile Sfinte;

Bucură-te, că în Biserica Sfântului Mormânt ai primit mângâiere cerească;

Bucură-te, că, aprinzând acolo candele, ai aprins şi candela inimii tale;

Bucură-te, că, fiind hirotonit preot, nu ţi-ai împuţinat nevoinţele;

Bucură-te, că, întorcându-te în Zakint, în peşteră ai vieţuit;

Bucură-te, că în Kefalonia ai fost trimis de Dumnezeu;

Bucură-te, Sfinte Gherasim, zid nesurpat de uneltirile diavoleşti!
Condacul al 2-lea
Ocrotitor al drept-credincioşilor te-ai arătat, Sfinte, risipind mrejele ereticilor apuseni, care căutau să atragă lumea în înşelare. Că prin tăria cuvântului şi prin mulţimea minunilor ai închis gurile ritorilor multvorbitori, cântându-I lui Dumnezeu Cel în Treime lăudat: Aliluia!
Icosul al 2-lea
Şi după moartea ta ai fost prigonit de cărturarii şi preoţii slujitori ai papei, care nu voiau să recunoască sfinţenia ta şi darul dat ţie de Dumnezeu prin neputrezirea sfintelor tale moaşte, care stătuseră în pământ mai mult de doi ani şi fuseseră descoperite întregi şi binemirositoare. Trupul tău binecuvântat a fost îngropat iarăşi în pământ, spre mâhnirea credincioşilor, dar nu după multă vreme a fost pus în biserică spre închinare, spre bucuria celor care te lăudau, zicând:

Bucură-te, că prigonitorii sfintelor tale moaşte au fost ruşinaţi;

Bucură-te, că prin neputrezirea trupului te-ai arătat templu al Duhului Sfânt;

Bucură-te, semn de netăgăduit al Învierii Mântuitorului Hristos;

Bucură-te, mustrătorule al celor care defaimă predaniile Sfinţilor Părinţi;

Bucură-te, că prin minuni ai ruşinat propovăduirea catolicilor;

Bucură-te, că pe hoţul care a spart geamul raclei tale l-ai pedepsit;

Bucură-te, cel ce îi pedepseşti pe cei care batjocoresc Biserica lui Hristos;

Bucură-te, aprig duşman al schismelor şi ereziilor;

Bucură-te, îndreptător al celor rătăciţi pe calea adevărului;

Bucură-te, că pe mulţi i-ai adus la cunoaşterea dreptei credinţe;

Bucură-te, povăţuitorule al preoţilor pe calea mărturisirii adevărului;

Bucură-te, Sfinte Gherasim, zid nesurpat de uneltirile diavoleşti!
Condacul al 3-lea
Cine poate spune mulţimea minunilor tale, robule al lui Dumnezeu? Că poporul te laudă, mulţumindu-ţi pentru grabnicul tău ajutor, că nu s-a pomenit să alerge cineva la tine şi să rămână fără răspuns. Şi, pentru aceasta, Îi cântăm Celui ce te-a încununat: Aliluia!
Icosul al 3-lea
Te-ai arătat omului care voia să aducă la mănăstirea ta zece capre, ca mulţumire pentru ajutorul primit de la tine, şi i-ai arătat drumul, ca să nu se rătăcească. Şi când te-ai făcut nevăzut, el a înţeles purtarea ta de grijă, că şi după moarte ai primit puterea de a fi călăuza creştinilor. Pentru aceasta ţi-a cântat unele ca acestea:

Bucură-te, cel ce ne arăţi calea spre Împărăţia cerurilor;

Bucură-te, că primeşti laudele noastre precum Hristos cei doi bani ai văduvei;

Bucură-te, nădejde a celor ispitiţi de deznădejde;

Bucură-te, lumină cerească ce luminezi vieţile noastre;

Bucură-te, că alungi îndoiala de la cei slabi în credinţă;

Bucură-te, că pelerinii simt chemarea ta şi se grăbesc să ajungă la tine;

Bucură-te, că mănăstirea ta, Noul Ierusalim, s-a arătat comoară duhovnicească;

Bucură-te, îndrumător al monahilor pe calea muceniciei fără de sânge;

Bucură-te, că împreună cu Sfântul Spiridon eşti surpător al ereziilor;

Bucură-te, că împreună cu Dionisie ocrotitor eşti al drept-credincioşilor;

Bucură-te, că ai binecuvântat pământul Zakintului;

Bucură-te, că nu doar insulele, ci tot pământul grecesc te cinsteşte;

Bucură-te, Sfinte Gherasim, zid nesurpat de uneltirile diavoleşti!
Condacul al 4-lea
Să alerge mulţimea bolnavilor spre ajutorul ceresc, să caute cei istoviţi din pricina durerilor spre Sfântul Gherasim, care s-a arătat doctorie dumnezeiască, nou şarpe de aramă ridicat de Dumnezeul lui Moise în pustia sufletelor noastre, şi să Îi cântăm Celui ce l-a acoperit cu mulţime de daruri: Aliluia!
Icosul al 4-lea
Pe negustorul cu mâna bolnavă nu l-ai lăsat să alerge prin ţări străine după ajutorul doctorilor cu nume mare, ci l-ai chemat la mănăstirea ta din Kefalonia. Şi, atingându-se de racla ta, după ce s-a rugat cu credinţă, a dobândit tămăduire. Şi, împreună cu soţia sa, I-a mulţumit lui Dumnezeu, pentru care noi îţi zicem unele ca acestea:

Bucură-te, cel ce auzi rugăciunile bolnavilor;

Bucură-te, că ai primit de sus darul tămăduirilor;

Bucură-te, far spre care se îndreaptă mulţimea celor suferinzi;

Bucură-te, cel ce vii în întâmpinarea celor apăsaţi de boală;

Bucură-te, doctor ceresc care îi cercetezi pe bolnavi;

Bucură-te, că îi păzeşti pe credincioşi de doctorii cei nepricepuţi;

Bucură-te, că goneşti frica celor ce se tem de doctori;

Bucură-te, că stingi focul durerilor de nesuportat;

Bucură-te, că îi ajuţi pe cei pe care nu îi vindeci să rabde fără să cârtească;

Bucură-te, scăpare a celor care nu mai aşteaptă ajutor de la oameni;

Bucură-te, că în ceasul morţii veghezi sufletele care părăsesc această lume;

Bucură-te, îngrijitor al celor care îi îngrijesc pe bolnavi;

Bucură-te, Sfinte Gherasim, zid nesurpat de uneltiri diavoleşti!
Condacul al 5-lea
Minune nemaiauzită s-a arătat prin tine, Sfinte, că pe femeia stăpânită de duhul necurat, care voia să o arunce în apă şi să o înece, ai ţinut-o prin rugăciunile tale deasupra apei. Şi le-ai cerut maicilor să alerge să o ajute, iar ele, găsind-o stând deasupra apei ca pe uscat şi văzând că se tămăduise, I-au cântat lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 5-lea
„Gherasime, mă arzi ca un foc, voi pleca, căci m-au ajuns flăcările pe care le scoţi din tine”, a strigat diavolul prin gura tinerei care fusese adusă la racla cu sfintele tale moaşte, mărturisind darul dat ţie de Dumnezeu. Şi tânăra, tămăduindu-se, ţi-a adus mulţumiri cu inima zdrobită, zicându-ţi unele ca acestea:

Bucură-te, Cuvioase, că mare este darul dat ţie de sus;

Bucură-te, că cei chinuiţi de diavol primesc uşurare prin tine;

Bucură-te, prigonitorule al duhurilor celor necurate;

Bucură-te, lumină care goneşti întunericul;

Bucură-te, rugător pentru cei pentru care nu are cine să se roage;

Bucură-te, primind cuvintele de mulţumire de la cei pe care i-ai ajutat;

Bucură-te, că ai ţinut-o deasupra apei pe femeia îndrăcită;

Bucură-te, că ai vindecat-o prin rugăciunile tale;

Bucură-te, că maicile au cunoscut puterea rugăciunilor tale;

Bucură-te, că prin această minune le-ai îndemnat să recunoască sfinţenia ta;

Bucură-te, că atunci sfintele tale moaşte au fost puse spre închinare;

Bucură-te, Sfinte Gherasim, zid nesurpat de uneltiri diavoleşti!
Condacul al 6-lea
Văzând cum unii creştini biruiţi de deznădejde au fost ispitiţi de gândul sinuciderii, ai venit în ajutorul lor în chip minunat, îndemnându-i să lepede cugetele demonice şi să Îi cânte lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 6-lea
Pe tânărul îndrăcit care vroia să-şi pună capăt zilelor şi s-a aruncat din clopotniţă nu numai că l-ai ţinut în viaţă, ci l-ai şi tămăduit de suferinţa sa, izgonind pe diavol. Iar pe cei care s-au temut că, din pricina căderii, tânărul va muri i-ai întărit în credinţa în Dumnezeu, pentru care au zis către tine unele ca acestea:

Bucură-te, că strici urzelile diavoleşti;

Bucură-te, că tânărul care s-a aruncat din clopotniţă nu a murit;

Bucură-te, că l-ai scos nevătămat din gura iadului;

Bucură-te, că îi fereşti pe creştini de păcatul sinuciderii;

Bucură-te, Sfinte care te rogi pentru toată lumea;

Bucură-te, că nu te scârbeşti de patimile noastre;

Bucură-te, că ne arăţi calea lepădării de patimi;

Bucură-te, că ne chemi la războiul duhovnicesc;

Bucură-te, mustrătorule al leneviei şi al iubirii de sine;

Bucură-te, că aduci lumina în minţile întunecate;

Bucură-te, că cei pe care i-ai scăpat din ghearele iadului îţi mulţumesc;

Bucură-te, apus al disperării şi răsărit al nădejdii;

Bucură-te, Sfinte Gherasim, zid nesurpat de uneltirile diavoleşti!
Condacul al 7-lea
„Crucea este armă nebiruită, sabie cu două tăişuri”, striga copilul chinuit de diavol, muşcând crucea ta, pe care o ţinea preotul care citea rugăciuni în faţa sfintelor tale moaşte. Şi diavolul, strigând că nu poate suferi puterea ta, a plecat, iar copilul I-a cântat Domnului: Aliluia!
Icosul al 7-lea
Mult au suferit părinţii lui Spiridon, când copilul lor, stăpânit de diavol, îţi spunea cuvinte hulitoare. Dar, având în sufletele lor nădejdea în Dumnezeu şi ştiind mulţimea minunilor tale, au stăruit în rugăciune şi rugăciunea le-a fost ascultată. Iar noi, crezând că vii în ajutorul tuturor celor care se roagă ţie cu credinţă, îţi aducem aceste puţine laude:

Bucură-te, cel ce lui Spiridon i-ai luminat copilăria;

Bucură-te, că ai împlinit rugăciunile părinţilor lor;

Bucură-te, cel ce ai şters mulţimea lacrimilor lor;

Bucură-te, că prin nevoinţa ta ai primit putere împotriva demonilor;

Bucură-te, că puterea crucii ţi-a fost pavăză în ispite;

Bucură-te, că cei ce sărută crucea ta iau binecuvântare;

Bucură-te, chemarea pe calea cea îngustă a mântuirii;

Bucură-te, pildă de nevoinţă şi îndreptar de rugăciune;

Bucură-te, că ne înveţi să iubim nevoinţa;

Bucură-te, că te-ai asemănat pustnicilor din vechime;

Bucură-te, că împreună cu aceştia te rogi pentru noi păcătoşii;

Bucură-te, că ne călăuzeşti spre Ierusalimul cel de sus;

Bucură-te, Sfinte Gherasim, zid nesurpat de uneltiri diavoleşti!
Condacul al 8-lea
Prin gura femeii paralitice din Etolia s-a auzit duhul necurat zicându-ţi: „Nu am putere asupra ta, căci prin rugăciune te faci foc pe deplin”. Iar tu i-ai dat tămăduire bolnavei şi, împreună cu părinţii săi, aceasta I-a adus Domnului cântarea de mulţumire: Aliluia!
Icosul al 8-lea
Nu te-ai scârbit de femeia îndrăcită, care te blestema în fel şi chip, ci ţi-a fost milă de ea, că mult pătimise din lucrarea diavolului. Şi, plecând urechile la rugăciunea îndureratului ei bărbat, ai vindecat-o, pentru care au plecat din mănăstirea ta mulţumindu-ţi pentru ajutor şi zicându-ţi unele ca acestea:

Bucură-te, foc ceresc care îi arzi pe diavoli;

Bucură-te, că pe cei care ajung la sfintele tale moaşte îi binecuvântezi;

Bucură-te, că pe cei care nu pot ajunge la tine îi ajuţi după credinţa lor;

Bucură-te, tămâie cu bun miros care alungi demonii;

Bucură-te, că risipeşti puterea farmecelor;

Bucură-te, cel ce ne fereşti de răutăţile duşmanilor;

Bucură-te, că în faţa ta vrăjitorii se arată neputincioşi;

Bucură-te, că până la sfârşitul vremurilor vei lupta împotriva lor;

Bucură-te, că întăreşti în răbdare rudele celor îndrăciţi;

Bucură-te, că în ispite aduci alinare sufletelor lor;

Bucură-te, glas care cântă laude Dumnezeului Celui viu;

Bucură-te, că pomenirea numelui tău le este rană demonilor;

Bucură-te, Sfinte Gherasim, zid nesurpat de uneltirile diavoleşti!
Condacul al 9-lea
Doi ani de zile au pătimit cei doi fraţi îndrăciţi din Mavrata, şi prin rugăciunile tale cu îngerii întunericului au plecat, zicând: „Ne-ai ars, nu mai putem să rămânem mai mult”. Iar noi, cunoscând puterea dată ţie de la Dumnezeu, Îl lăudăm şi cu mulţumire Îi cântăm: Aliluia!
Icosul al 9-lea
„Mamă, dezleagă-mă”, a zis către mama sa tânărul care fusese legat pentru tulburarea făcută din pricina demonului care îl stăpânea. Căci, căutând ajutor de la doctori, a rămas neajutorat, dar cerând ajutor de la tine a aflat izbăvire şi, tămăduindu-se, ţi-a cântat unele ca acestea:

Bucură-te, cel ce ai vestit bucuria mamei credincioase şi fiului ei;

Bucură-te, cel ce ai adus liniştea în sufletele lor chinuite;

Bucură-te, că pe tatăl cel necredincios l-ai chemat spre lumina adevărului;

Bucură-te, că mulţi părinţi se roagă ţie pentru copiii lor;

Bucură-te, că nu au rămas ruşinaţi cei care au nădăjduit în ajutorul tău;

Bucură-te, că pe fraţii din Mavrata nu i-ai lăsat să se chinuiască;

Bucură-te, că ai dezlegat legăturile cu care îi legaseră diavolii;

Bucură-te, că rudeniile care îi legaseră cu lanţuri şi funii s-au minunat;

Bucură-te, că, dezlegându-i pe fraţi, L-au slăvit pe Dumnezeu;

Bucură-te, că părinţii acestor fraţi mult au postit pentru a-i ajuta;

Bucură-te, că îi povăţuieşti pe părinţi să stăruie în rugăciune;

Bucură-te, că prin rugăciunile părinţilor îi ajuţi pe copiii lor;

Bucură-te, Sfinte Gherasim, zid nesurpat de uneltirile diavoleşti!
Condacul al 10-lea
Ajungând în faţa judecătorului, creştinul cel nevinovat nu s-a lăsat biruit de deznădejde, ci a aşteptat lucrarea ta, ocrotitorule al celor năpăstuiţi. Şi având loc în vremea judecăţii un cutremur de pământ, cel care îl nedreptăţise a fost cuprins de frica morţii şi şi-a recunoscut păcatul, iar creştinul I-a mulţumit Domnului, zicând: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Ne-a cerut Mântuitorul Hristos să îi binecuvântăm pe cei care ne blestemă şi să îi iubim pe cei care ne fac rău, dar suntem slabi în credinţă şi răutăţile vrăjmaşilor noştri ne covârşesc. Pentru aceasta cădem către tine, Sfinte Gherasim, cerând să vii în ajutorul celor nedreptăţiţi, şi te lăudăm aşa:

Bucură-te, că pe creştinul cel nevinovat l-ai ajutat;

Bucură-te, că judecătorul i-a făcut dreptate celui năpăstuit;

Bucură-te, că stai împotriva pârâşilor care nu au frică de Dumnezeu;

Bucură-te, judecător ceresc care împarţi dreptatea;

Bucură-te, că ne înveţi să biruim răutatea prin bunătate;

Bucură-te, că ne îndemni să alegem iubirea în locul urii;

Bucură-te, împăciuitorule al celor care se vrăjmăşesc;

Bucură-te, că aduci pacea în casele creştinilor;

Bucură-te, că pe părinţi îi împaci cu fiii lor;

Bucură-te, că alungi tulburarea din mănăstiri;

Bucură-te, că pe cei prigoniţi pentru credinţa lor îi întăreşti;

Bucură-te, că şi noi mărturisim harismele tale;

Bucură-te, Sfinte Gherasim, zid nesurpat de uneltirile diavoleşti!
Condacul al 11-lea
Ajungând la mănăstirea ta, soldatul Decaneos nu a vrut să şi se închine, ci te-a batjocorit, dispreţuindu-i pe cei care se rugau ţie pentru ajutor. Dar degrabă l-a ajuns mânia lui Dumnezeu, că a murit de moarte năprasnică, fără să îţi mai ceară iertare şi fără să Îi cânte Celui ce poartă de grijă tuturor: Aliluia!
Icosul al 11-lea
Lumea aceasta, iubitoare de desfrâu şi de apostazie, îi prigoneşte pe iubitorii de Dumnezeu, batjocorindu-i pentru credinţa lor. Şi mulţimea ispitelor i-ar doborî la pământ, dacă nu ar fi ocrotiţi de Dumnezeu şi dacă nu ar fi călăuziţi de ajutorul Maicii Domnului şi al tuturor sfinţilor. Iar noi, cei care ştim minunile tale, îţi cântăm:

Bucură-te, că prin mustrarea celor necredincioşi ne fereşti de păcatul necredinţei;

Bucură-te, primind rugăciunile celor ce se roagă ţie pentru rudele lor;

Bucură-te, că îi ajuţi pe copii pentru rugăciunile părinţilor lor;

Bucură-te, că îi ajuţi pe părinţi pentru rugăciunile copiilor credincioşi;

Bucură-te, mustrătorule al celor care au minţile întunecate de păcat;

Bucură-te, că, în viaţă fiind, ai chemat oamenii să se spovedească;

Bucură-te, că şi acum ne îndrepţi paşii spre Taina Spovedaniei;

Bucură-te, că cei ce se roagă ţie leapădă frica de spovedanie;

Bucură-te, împreună-rugător cu duhovnicii pentru îndreptarea ucenicilor lor;

Bucură-te, chip al povăţuitului desăvârşit;

Bucură-te, biruitorule al patimilor, că îi ridici pe cei căzuţi;

Bucură-te, călăuzitorule al păstorilor pentru rugăciunile celor păstoriţi;

Bucură-te, Sfinte Gherasim, zid nesurpat de uneltirile diavoleşti!
Condacul al 12-lea
Vrând soldaţii italieni să distrugă mănăstirea ta, te-ai arătat într-un nor mare, alungând duşmanul, spre bucuria călugărilor şi a creştinilor drept-credincioşi. Ai făcut de ruşine puterea celor puternici şi i-ai înălţat pe cei smeriţi, care I-au cântat lui Dumnezeu cu evlavie: Aliluia!
Icosul al 12-lea
Necazuri de tot felul ne împresoară şi furtuna ispitelor se abate asupra noastră, Sfinte Gherasim. Dar credem că nu ne vei lăsa singuri, ci vei veni în ajutorul nostru, cerând de la Dumnezeu pentru noi cele ce ne sunt cu adevărat de folos. Şi pentru aceasta îţi zicem:

Bucură-te, cel ce păzeşti mănăstirea ta din Kefalonia de toate relele;

Bucură-te, că ai stat împotriva soldaţilor rău-credincioşi;

Bucură-te, că prin arătarea ta ai umplut sufletele lor de teamă;

Bucură-te, că prin rugăciunea ta au fost biruiţi;

Bucură-te, trâmbiţă care vesteşti înfrângerea duşmanilor;

Bucură-te, armă aducătoare de biruinţă ostaşilor drept-credincioşi;

Bucură-te, că şi acum păzeşti casele creştinilor care te cinstesc;

Bucură-te, liman al celor greu încercaţi de primejdii;

Bucură-te, scut al celor care prăznuiesc pomenirea ta;

Bucură-te, risipitorule al duhurilor care ne ispitesc;

Bucură-te, că dai cele de trebuinţă celor ce se roagă ţie;

Bucură-te, rugător neobosit în faţa tronului Sfintei Treimi;

Bucură-te, Sfinte Gherasim, zid nesurpat de uneltirile diavoleşti!
Condacul al 13-lea
O, Sfinte Gherasim, lauda Kefaloniei şi cunună a Bisericii lui Hristos, vino degrabă în ajutorul nostru, al celor necăjiţi, întristaţi şi deznădăjduiţi, şi roagă-te pentru noi ca Bunul Dumnezeu să ne ridice povara încercărilor care ne apasă şi să ne dea tărie în credinţă, ca să Îi cântăm: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)
Apoi se zic iarăşi Icosul 1: Viaţa ta a fost o viaţă răstignită, Sfinte al lui Dumnezeu…, Condacul 1: Pe robul lui Dumnezeu, Sfântul Gherasim…,
Icosul 1
Viaţa ta a fost o viaţă răstignită, Sfinte al lui Dumnezeu, că lepădând poftele lumeşti ai luat crucea lui Hristos asupra ta, iubind nevoinţa şi defăimând trecătoarele desfătări. Învăţându-ne de la tine să mergem pe calea Evangheliei şi a rugăciunii, îţi zicem cu inima smerită:

Bucură-te, că pământul Trikalei l-ai binecuvântat;

Bucură-te, că din copilăria ta ai mers pe calea virtuţilor;

Bucură-te, că în insula Zakintului te-ai îndeletnicit cu rugăciunea;

Bucură-te, că împreună cu sfinţii aghioriţi o lauzi pe Născătoarea de Dumnezeu;

Bucură-te, că te-ai învrednicit să te închini la Locurile Sfinte;

Bucură-te, că în Biserica Sfântului Mormânt ai primit mângâiere cerească;

Bucură-te, că, aprinzând acolo candele, ai aprins şi candela inimii tale;

Bucură-te, că, fiind hirotonit preot, nu ţi-ai împuţinat nevoinţele;

Bucură-te, că, întorcându-te în Zakint, în peşteră ai vieţuit;

Bucură-te, că în Kefalonia ai fost trimis de Dumnezeu;

Bucură-te, Sfinte Gherasim, zid nesurpat de uneltirile diavoleşti!
Condacul 1
Pe robul lui Dumnezeu Sfântul Gherasim, care prin mulţimea nevoinţelor sale a primit cununa cea nestricăcioasă, pe cel care prin sfintele sale moaşte revarsă râuri de tămăduiri, veniţi, credincioşilor, să-l lăudam într-un glas, zicând: Bucură-te, Sfinte Gherasim, zid nesurpat de uneltirile diavoleşti!
şi această
Rugăciune către Sfântul Gherasim Kefalonitul
Sfinte Gherasim, robule al lui Hristos, cel ce ai strălucit înaintea oamenilor ca lumină în întuneric, care ai călăuzit poporul spre cunoaşterea adevăratului Dumnezeu, primeşte de la noi această puţină rugăciune. Vezi, Sfinte, durerile noastre. Vezi necazurile care ne apasă. Vezi mulţimea ispitelor care ne învăluiesc neîncetat. Roagă-te lui Dumnezeu pentru noi, aşa cum te-ai rugat pentru mulţimea credincioşilor care mărturisesc minunile tale. Mare dar ne-a făcut nouă Domnul prin neputreziciunea sfintelor tale moaşte. Că ne-am întărit în credinţă auzind că bolnavii care s-au atins de racla ta au fost vindecaţi şi că i-ai alungat pe diavoli de la cei îndrăciţi.
O, Sfinte Gherasim, precum ai scăpat insula Kefaloniei de jugul agarenilor şi de multe necazuri, tot aşa ajută-ne şi pe noi. Am căutat uşurare prin puterile noastre, dar nu am aflat. Am căutat ajutor de la oameni, dar am rămas nemângâiaţi. La tine venim, Sfinte, nădăjduind că nu ne vei ruşina. Ci ne vei da cele de trebuinţă, arătându-ne care este calea pe care trebuie să mergem. Ştim că dacă în viaţă alegem după voia noastră cea rea, rămânem lipsiţi de ajutorul dumnezeiesc. Roagă-te pentru noi, Sfinte, să cunoaştem şi să facem voia lui Dumnezeu, ca să ajungem în raiul cel preadulce, în care tu Îl lauzi pe Dumnezeu cu toţi sfinţii şi cu toate puterile cereşti, în vecii vecilor. Amin.
Şi se face otpustul.

 

 

21 octombrie

Acatistul Sfinţilor Mărturisitori Visarion şi Sofronie şi al Mucenicului Oprea

Rugăciunile începătoare:

În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Amin.

Slavă ţie, Dumnezeul nostru, slavă Tie. (de trei ori)

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea eşti şi toate le împlineşti; Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte pe noi de toată întinăciunea şi ne mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte miluieşte-ne pe noi (de trei ori).

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.

Doamne miluieşte! (de trei ori)

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie Împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, şi ne iartă nouă greşelile noastre precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău. Că a Ta este Împărăţia, puterea şi mărirea, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ale Sfinţilor Părinţilor noştri şi ale tuturor Sfinţilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.

Condacele şi Icoasele

Condacul 1:
Veniţi, toţi iubitorii de Hristos, la prăznuirea fericiţilor mărturisitori Visarion, Sofronie şi Oprea, care au slujit adevărului şi au mărturisit dreapta credinţă şi cinstind cu evlavie ostenelile lor şi lăudându-i, aşa să zicem: bucuraţi-vă, bunilor mărturisitori şi râvnitori ai adevărului!

Icosul 1:
Stâlpare aleasă, din rădăcină sănătoasă, ai odrăslit Visarioane şi din pruncie ai învăţat dreapta credinţă. Chipul cel îngeresc l-ai luat asupra-ţi din tinereţe şi viaţa cea îngerească o ai urmat după cuviinţă. Pentru aceasta şi noi, smeriţii, cu laude te cinstim, zicînd ţie:
Bucură-te, cela ce ai răsărit din părinţi credincioşi vlăstar ales;
Bucură-te, că, din copilărie, pe urmele sfinţilor ai mers;
Bucură-te, cela ce, prin Sfântul Botez, harul dumnezeiesc ai primit;
Bucură-te, că întru totul vrednic de sfinţitul ierarh al cărui nume ai purtat, toată viaţa te-ai dovedit;
Bucură-te, cela ce de tânăr multe locaşuri sfinte ai cercetat;
Bucură-te, că din izvorul credinţei ortodoxe din belşug te-ai adăpat;
Bucură-te, cela ce şi la Sfântul Mormânt cu evlavie ai ajuns;
Bucură-te, că acolo cu lacrimi fierbinţi, de bucurie, ai plâns;
Bucură-te, cela ce în lavra Sfântului Sava ai fost călugărit;
Bucură-te, că de atunci şi numele de Visarion tu ai primit;
Bucură-te, cela ce, toată viaţa, pe cărările curăţiei ai umblat;
Bucură-te, că totdeauna spre cele înalte ai cugetat;
Bucură-te, Cuvioase Visarioane, care cu mare râvnă Ortodoxia ai apărat;

Condacul al 2-lea:
Plecat-ai, Cuvioase Visarioane, după primirea călugăriei, de la Sfântul Mormânt şi ai venit în Slovenia, la mănăstirea Pacra, unde te-ai nevoit timp de şapte ani, cu smerenie şi cu aleasă râvnă, în treapta diaconiei, după care, ca un ales nevoitor şi de harul preoţiei te-ai învrednicit, slujind lui Dumnezeu şi cântând: Aliluia!

Icosul al 2-lea:
Alt râvnitor, asemenea lui Ilie te-ai arătat, Cuvioase Sofronie, din copilărie învăţând, de la ai tăi părinţi, dreapta credinţă şi ai alergat în calea poruncilor Domnului, neţinând seama de ispitele lumeşti. Pentru aceasta te lăudăm, zicând ţie:
Bucură-te, cela ce, în Cioara Sebeşului, ca o floare ai înflorit;
Bucură-te, că de copil dragoste de cele sfinte ai dovedit;
Bucură-te, cela ce în Ţara Românească multă osârdie ai arătat;
Bucură-te, că prin vieţuirea ta cea aleasă pe toţi ai minunat;
Bucură-te, cela ce de acolo, în Transilvania, iaraşi te-ai înapoiat;
Bucură-te, că tuturor pildă de viaţă curată te-ai arătat;
Bucură-te, cela ce în codrii de lângă Cioara mare sălaş de cuvioşie ai zidit;
Bucură-te, că pe cei ce au venit la tine, totdeauna cu drag i-ai povăţuit;
Bucură-te, cela ce ispitirile diavolului pe toate le-ai nimicit;
Bucură-te, că meşteşugirile celui rău cu hotărâre pururea le-ai zdrobit;
Bucură-te, cela ce către dragostea lui Hristos pe toţi i-ai îndemnat;
Bucură-te, că în Sebeşul Albei dreapta credinţă ai învăţat;
Bucură-te, Cuvioase Sofronie, care cu mare râvnă Ortodoxia ai apărat!

Condacul al 3-lea:
Străbătut-ai, cu multă osteneală, ţinuturile transilvănene, Cuvioase Sofronie, îndemnând pe cei binecredincioşi să nu se depărteze de la staulul Bisericii celei dreptmăritoare, ci stând cu toţii neclintiţi în credinţă, să cânte lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 3-lea:
Săliştea Sibiului acum duhovniceşte se veseleşte, împreună cu toată obştea creştinilor dreptcredincioşi, la prăznuirea Sfântului Mucenic Oprea, cel ce înflăcărat de râvna pentru adevăr şi pentru apărarea Ortodoxiei s-a arătat. Pentru aceasta şi noi, smeriţii, cu dragoste să-l lăudăm, zicând:
Bucură-te, cela ce eşti al Săliştii Sibiului aleasă floare;
Bucură-te, că ai fost fiu credincios al Bisericii dreptmăritoare;
Bucură-te, cela ce cu lucrarea pământului te-ai îndeletnicit;
Bucură-te, că şi de suflet, deopotrivă, cu sârg te-ai îngrijit;
Bucură-te, cela ce în dreapta credinţă a strămoşilor ai trăit;
Bucură-te, că viaţa bine-plăcută Domnului ţi-ai agonisit;
Bucură-te, cela ce prin post şi rugăciune sufletul ţi-ai întărit;
Bucură-te, că prin binecuvântări de la preoţi calea ţi-ai gătit;
Bucură-te, cela ce în ţinutul Săliştii pe fraţi i-ai povăţuit;
Bucură-te, că pe toţi cei ce pătimeau, cu dragoste i-ai sprijnit;
Bucură-te, cela ce împotriva asupritorilor, pavăză ai stat;
Bucură-te, cela ce pentru dreapta credinţă, prigoane mari ai îndurat;
Bucură-te, Mucenice Oprea, care cu mare râvnă, credinţa ai apărat!

Condacul al 4-lea:
Omule al lui Dumnezeu şi mucenice al lui Hristos, Oprea, tu cu inima arzătoare ai apărat dreapta credinţă şi pe toţi i-ai învăţat adevărul, iar pe cei ce nu s-au clătinat de la credinţa ortodoxă, i-ai apărat cu jertfa vieţii tale, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea:
Dupaă ce te-ai învrednicit de treapta preoţiei, Visarioane, iarăşi ai călătorit la Sfântul Mormânt, de unde, întorcându-te în Ţara Transilvaniei, cu mare îndrăzneală ai înfruntat prigoana ce s-a pornit asupra Bisericii dreptmăritoare şi pe toţi i-ai întărit în dreapta credinţă. Pentru aceasta, te lăudăm, zicând ţie:
Bucură-te, cela ce de la Sfântul Mormânt iarăşi la ai tăi ai venit;
Bucură-te, că tuturor cu putere multă le-ai propovăduit;
Bucură-te, cela ce peste tot, ca un izbăvitor erai primit;
Bucură-te, cela ce de mulţimea credincioşilor erai însoţit;
Bucură-te, cela ce cu sunete de clopote erai întâmpinat;
Bucură-te, că de credincioşi cu făclii aprinse erai aşteptat;
Bucură-te, că la dreapta credinţă pe toţi i-ai înflăcărat;
Bucură-te, cela ce în adunări, cu putere, adevărul ai vestit;
Bucură-te, cela ce rânduiala călugărească niciodată nu o ai părăsit;
Bucură-te, că în aspră înfrânare tot timpul ai vieţuit;
Bucură-te, cela ce cu harul de sus, izvor de apă ai arătat;
Bucură-te, cela ce schitul de la Foltea l-ai ridicat;
Bucură-te, Cuvioase Visarioane, care cu mare râvnă Ortodoxia ai apărat!

Condacul al 5-lea:
Având în minte învăţatura marelui Pavel, în toate zilele îţi întăreai trupul cu aspra înfrânare, Cuvioase Sofronie, şi cu pilda vieţii tale îndemnai pe toţi să laude pe Dumnezeu şi să-i cânte: Aliluia!

Icosul al 5-lea:
Pentru mărturisirea dreptei credinţe ai fost aruncat, Cuvioase Sofronie, în temniţa Bobâlna, de unde, după cumplite pătimiri, iarăşi ai ieşit cu mila lui Dumnezeu şi te-ai nevoit să predici mai departe Crucea lui Hristos, bucurie făcând celor dreptcredincioşi. Pentru care şi noi te lăudăm, grăind ţie:
Bucură-te, Cuvioase Sofronie, că pentru credinţă, în temniţă ai fost aruncat;
Bucură-te, că prin aceasta, sfinţilor mărturisitori ai urmat;
Bucură-te, cela ce, după ieşirea din temniţă, în părţile Zarandului ai venit;
Bucură-te, că şi în Munţii Apuseni râvna credinţei te-a călăuzit;
Bucură-te, cela ce, pentru credinţa ta, iarăşi ai fost prins şi legat;
Bucură-te, că în temniţa din Abrud cei răi din nou te-au aruncat;
Bucură-te, cela ce, după voia lui Dumnezeu, cu ajutorul credincioşilor din legături ai fost slobozit;
Bucură-te, că la multe şi mari mulţimi de credincioşi ai propovăduit;
Bucură-te, cela ce în păstrarea dreptei credinţe pe fraţi i-ai întărit;
Bucură-te, că prin faptă şi cuvânt necurmat pe Domnul ai preamărit;
Bucură-te, cela ce pe fraţii tăi, cu pavăza credinţei i-ai întrarmat;
Bucură-te, că nu de la tine, ci de la Domnul, tuturor ai predicat;
Bucură-te, Cuvioase Sofronie, care cu mare râvnă Ortodoxia ai apărat!

Condacul al 6-lea:
Legatu-s-au cu jurământ cei binecredincioşi în soboarele pe care le ţineau, că nu-şi vor părăsi dreapta credinţă pe care au primit-o de la strămoşi si că vor rămâne pururea fii binecinstitori ai Bisericii Răsăritului spre mărirea lui Dumnezeu, cântând: Aliluia!

Icosul al 6-lea:
Văzând că Biserica lui Hristos cea dreptmăritoare este asuprită şi prigonită, te-ai ridicat Oprea, cu inimă vitează, întru apărarea dreptei credinţe, neluând seama la primejdiile şi chinurile care te aşteptau. Pentru aceasta mulţimea dreptcredincioşilor te laudă, împreună cu noi zicând ţie:
Bucură-te, cela ce, plin de curaj, la căpetenia ţării te-ai înfăţişat;
Bucură-te, că despre nedreapta prigoană a fraţilor tăi i-ai cuvântat;
Bucură-te, cela ce ca un răzvrătitor de mulţimi ai fost defăimat;
Bucură-te, căci cu temniţe şi chinuri grele te-au ameninţat;
Bucură-te, cela ce, pentru dreptate, până la Viena te-ai ostenit;
Bucură-te, că pentru legea străbună şi acolo te-ai nevoit;
Bucură-te, că rugul ostenelilor tale adevărul a luminat;
Bucură-te, cela ce nădejdea întreagă întru Domnul ţi-ai întemeiat;
Bucură-te, că în tot timpul viclenia asupritoritor ai vădit;
Bucură-te, că până în sfârşit înşelătoria lor nu te-a biruit;
Bucură-te, cela ce şi a doua oara la Viena te-ai înfăţişat;
Bucură-te, că, pentru dreptate, necontenit Domnului te-ai rugat;
Bucură-te, Mucenice Oprea, care cu mare râvnă credinţa ai apărat!

Condacul al 7-lea:
La înapoierea de la Viena, punându-se la cale întemniţarea ta, Mucenice Oprea, te-ai oprit în Banat, împreună cu preotul Moise, care te însoţea. Şi pe când aici te aflai au venit la tine preotul Ioan din Poiana şi Ianeş din Galeş, împreuna cu mulţime de credincioşi ca să te roage să mergi din nou la ocârmuitorii din Viena întru apărarea dreptei credinţe. Deci ai plecat iarăşi la drum cu nădejdea nestrămutată în Dumnezeul dreptăţii Căruia Îi cântăm: Aliluia!

Icosul al 7-lea:
Propovăduit-ai dreapta credinţă cu mare îndrăzneală, Cuvioase Visarioane în părţile Dobrei, Devei, Orăştiei, Bălgradului şi Săliştei iar mulţimea care te aştepta, însufleţită de mari nădejdi şi de bucurie duhovnicească, îţi aducea cuvenita cinstire, ca unui trimis al lui Dumnezeu. Pentru aceasta şi noi, smeriţii, lăudându-te, zicem ţie:
Bucură-te, cela ce şi pe cei din Sibiu să-i încurajezi ai voit;
Bucură-te, că multă milă ţi s-a făcut de ei, pentru cât au pătimit;
Bucură-te, cela ce pe cale ai fost prins şi târât în judecată;
Bucură-te, că nici măcar o clipa cinstea nu ţi-ai lăsat-o plecată;
Bucură-te, cela ce hotărât credinţa cea dreaptă ai mărturisit;
Bucură-te, căci cu limba înţeleaptă, adevărul le-ai descoperit;
Bucură-te, cela ce a prigonitorilor rea voinţă, ai mustrat;
Bucură-te, că la pocăinţă şi pe aceia i-ai îndemnat;
Bucură-te, cela ce ai mângâiat pe fraţii tăi în restrişte şi nevoi;
Bucură-te, că şi astăzi din ceruri, eşti alături de noi;
Bucură-te, cela ce cu pilda vieţii tale, pe toţi ai luminat;
Bucură-te, că în pătimiri şi necazuri i-ai îmbărbătat;
Bucură-te, Cuvioase Visarioane, care cu mare râvnă Ortodoxia ai apărat!

Condacul al 8-lea:
Izvor de lumină şi de dreaptă credinţă te-ai arătat, Cuvioase Visarioane, şi facerile tale de bine peste toţi s-au revărsat; iar noi laudă aducem Atotputernicului Dumnezeu şi cântăm: Aliluia!

Icosul al 8-lea:
În multe rânduri, i-ai adunat pe credincioşi în jurul tău, Cuvioase Sofronie, şi i-ai învăţat să ţină cu tărie credinţa ortodoxă cea primită de la părinţi şi să fie gata cu toţii pentru apărarea adevărului. Pentru aceasta, cu evlavie te cinstim pe tine, zicând:
Bucură-te, râvnitor al aşezămintelor apostoleşti;
Bucură-te, păstorule dârz al hotărârilor soborniceşti;
Bucură-te, al Bisericii dreptmăritoare slujitor adevărat;
Bucură-te, al Ortodoxiei noastre strămoşeşti, stâlp neclătinat;
Bucură-te, cela ce pe potrivnici fără sfială i-ai vădit;
Bucură-te, că de dorul dreptăţii şi al credinţei adevărate, pururea ai fost călăuzit;
Bucură-te, cela ce, de la Duhul Sfânt, adevărul tuturor ai grăit;
Bucură-te, că pe stânca dreptei credinţe sufletele tuturor le-ai întărit;
Bucură-te, că graiurile tale erau întocmai ca vârtejul de foc ce se arăta pe cale;
Bucură-te, că sufletele credincioşilor, de pretutindeni se aprindeau de dragostea către Domnul la auzul propovăduirii tale;
Bucură-te, cela ce nădejdile credincioşilor nu le-ai spulberat;
Bucură-te, că în necazuri pe toţi credincioşii cu sârguinţă i-ai îmbărbătat;
Bucură-te, Cuvioase Sofronie, care cu mare râvnă Ortodoxia ai apărat!

Condacul al 9-lea:
Adusu-Şi-a aminte Dumnezeu de rugăciunile tale, Cuvioase Sofronie, pe care le-ai făcut pentru întărirea dreptei credinţe, pentru că cei ce mai înainte fuseseră smulşi din staulul Ortodoxiei iarăşi au venit la sânul Bisericii mame, ca împreună cu tine, care te afli în ceruri să cânte lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 9-lea:
Apărat-ai Mucenice Oprea cu multă tărie dreapta credinţă înaintea ocârmuitorilor asupritori de la care cu stăruinţă ai cerut de atâtea ori dreptate şi libertatea credinţei strămoşeşti pentru fraţii tăi asupriţi. Dar ai fost prins, legat şi aruncat în grea temniţă unde pentru dreapta credinţă ai suferit până la moarte. Pentru aceasta, lăudând cu evlavie pătimirea ta mucenicească, te fericim pe tine, zicând:
Bucură-te, stâlpare prea aleasă a Bisericii noastre strămoşeşti;
Bucură-te, mlădiţa bună şi roditoare, care tuturor viaţă duhovnicească rodeşti;
Bucură-te, cela ce întocmai ca sfinţii lupta cea bună ai luptat;
Bucură-te, că de nimeni niciodată, nu te-ai lăsat înfricoşat;
Bucură-te, cela ce a treia oara drumul Vienei ai luat;
Bucură-te, că acolo o nouă jalbă cu hotărâre ai înfăţişat;
Bucură-te, cela ce ai crezut cu tărie, că, până la urmă, dreptatea va veni;
Bucură-te, cel ce ai fost încredinţat că libertatea va birui;
Bucură-te, că talantul ce ţi s-a încredinţat, fără încetare l-ai înmulţit;
Bucură-te, că în toată viaţa ta, prin faptă, ai arătat rod însutit;
Bucură-te, cela ce cu gura ai mărturisit adevărul fără şovăire;
Bucură-te, căci cu inima ta ai crezut, în dreptatea celor ai tăi, fără de îndoire;
Bucură-te, Mucenice Oprea, care cu mare râvnă credinţa ai apărat!

Condacul al 10-lea:
Trimis ai fost în trei rânduri cu jalba în cetatea împărătească de la Viena, spre apărarea dreptei credinţe şi înaintea stăpânitorilor de acolo, cu hotărâre neclintită, ai mărturisit adevărul, arătând dragoste înflăcărată fraţilor tăi întru dreapta credinţă şi împreună cu ei cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 10-lea:
Mers-ai, Cuvioase Visarioane, propovăduind dreapta credinţă, de la Sebeş spre Sibiu, dar pe cale ai fost prins de cei ce căutau să te piardă şi ai fost dus legat, la căpeteniile lor, unde, cu faţa luminată de credinţa ortodoxă, ai mărturisit adevărul. Pentru aceasta şi noi smeriţii, te lăudăm, zicând ţie:
Bucură-te, cela ce în faţa prigonitorilor, cu curaj ai stat;
Bucură-te, că prin hotărârea ta cea bună pe toţi ai înfruntat;
Bucură-te, cela ce, nevoind să te lepezi de dreapta credinţă, în lanţuri ai fost aruncat;
Bucură-te, că în temniţa din cetatea Devet pentru credinţa ta, ai fost ferecat;
Bucură-te, cela ce şi-n temniţa din Timişoara ai stat;
Bucură-te, că în înfricoşătoarea temniţă din Kufstein, până la moarte ai răbdat;
Bucură-te, cela ce cu cununa de mucenic ai fost încununat;
Bucură-te, că prin statornicia ta în credinţă, pildă vie tuturor ne-ai dat;
Bucură-te, cela ce pe fraţii tăi cu dragoste în toate i-ai mângâiat;
Bucură-te, că în furtuna tuturor încercărilor prin care ai trecut, întru nimic tu nu te-ai clătinat;
Bucură-te, cela ce vrednic mucenic te-ai arătat;
Bucură-te, că răsplata muceniciei tale ai aflat;
Bucură-te, Cuvioase Visarioane, care cu mare râvnă Ortodoxia ai apărat!

Condacul al 11-lea:

În temnita de la Kufstein, chinuitoare pătimiri ai îndurat; şi acolo, departe de cei iubiţi ai tăi, în mâinile lui Dumnezeu, cu bună nădejde, sufletul ţi-ai încredinţat, iar acum eşti împreună cu mucenicii, cu sfinţii şi cu îngerii, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 11-lea:
Preabunul Dumnezeu, ascultând rugăciunile tale, Cuvioase Sofronie, a înmuiat inimile căpeteniilor care prigoneau pe dreptcredincioşii români din Transilvania şi i-a facut să îngăduie acelora să aibă episcopul lor. Pentru aceasta, laudă şi mulţumită aducem lui Dumnezeu, iar pe tine cu evlavie te cinstim, zicând:
Bucură-te, cela ce cu graiurile tale ai dat tuturor îmbărbătare;
Bucură-te, că învăţăturile tale tuturor au fost spre luminare;
Bucură-te, cela ce în suferinţe pe fraţii tăi i-ai mângâiat;
Bucură-te, că în dragostea ta cea mare, pe toţi ai îmbrăţişat;
Bucură-te, cela ce în Transilvania, slujba ta până la capat o ai dus;
Bucură-te, că te-ai arătat slujitor credincios Domnului Iisus;
Bucură-te, cela ce te-ai învrednicit a vedea răsplătită vechea suferinţă;
Bucură-te, că s-a dat păstor legiuit fraţilor tăi de credinţă;
Bucură-te, cela ce mai departe, în cuvioşie te-ai nevoit;
Bucură-te, că mai târziu, în Mănăstirea Argeşului te-ai sălăşluit;
Bucură-te, că şi acolo fiind, gândurile tale mereu spre foştii tăi păstoriţi s-au îndreptat;
Bucură-te, că şi la Argeş totdeauna pentru ei, lui Dumnezeu te-ai rugat;
Bucură-te, Cuvioase Sofronie, care cu mare râvnă Ortodoxia ai apărat!

Condacul al 12-lea:
Dupa osteneli îndelungate şi după vieţuirea ta cea curată, Cuvioase Sofronie, ai ajuns la odihna cea veşnică şi acolo, împreună cu toţi mărturisitorii dreptei credinţe şi cu sfinţii, te veseleşti de-a pururea, cântând lui Dumnezeu, împreuna cu ei: Aliluia!

Icosul al 12-lea:
La uşa bisericii din Sălişte, mult întristata ta soţie, cu faţa cernită, a stat multa vreme, plângând şi aşteptând întoarcerea ta. Dar n-ai mai venit, Mucenice Oprea, căci în temniţa de la Kufstein ai pătimit până la moarte, iar fericitul tău suflet şi-a luat zborul către cer. Pentru aceasta, toată ceata dreptcredincioşilor te cinsteşte cu laude, zicând ţie:
Bucură-te, Mucenice Oprea, mare şi zelos iubitor de Hristos;
Bucură-te, că din calea pe care o ai ales, nu te-ai mai întors;
Bucură-te, cela ce dreapta credinţă a poporului tău, mult ai iubit;
Bucură-te, că pentru suferinţele fraţilor tăi ai pătimit;
Bucură-te, cela ce crucea lui Hristos până la capăt o ai purtat;
Bucură-te, că înaintea Domnului Celui bun, mult har ai aflat;
Bucură-te, cela ce urâciunea defăimării nu te-a înmuiat;
Bucură-te, că făgăduinţa măririi deşarte nu te-a clătinat;
Bucură-te, cela ce toate desfătările lumii le-ai dispreţuit;
Bucură-te, că în răsplătirile cele cereşti ai nădăjduit;
Bucură-te, cela ce cununa muceniciei, la sfârşit, ai aflat;
Bucură-te, cela ce în ceata mucenicilor ai fost aşezat;
Bucură-te, Mucenice Oprea, care cu mare râvnă credinţa ai apărat!

Condacul al 13-lea (de trei ori):
O, fericită treime de sfinţi mărturisitori, Visarioane, Sofronie şi mucenice Oprea, care cu multă îndrăzneală aţi apărat credinţa ortodoxă şi crucea pătimirii voastre aţi dus-o până la capăt! Fericiţi sunteţi că Bunul Dumnezeu S-a milostivit de strădaniile voastre cele sfinte pentru credinţa strămoşească şi a adus, până în cele din urmă, în staulul Bisericii române, pe toţi cei abătuţi de la Sfânta Ortodoxie. Rugaţi-vă neîncetat lui Hristos, Dumnezeului nostru, pentru desăvârşirea acestei reîntoarceri, pentru ca toţi, un singur suflet având şi o singură credinţă mărturisind, să cântăm Preasfintei Treimi, împreună cu voi: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

Apoi se zice iarăşi

Icosul 1:
Stâlpare aleasă, din rădăcina sănătoasă, ai odrăslit Visarioane şi din pruncie ai învăţat dreapta credintă. Chipul cel îngeresc l-ai luat asupra-ţi din tinereţe şi viaţa cea îngerească o ai urmat după cuviinţă. Pentru aceasta şi noi, smeriţii, cu laude te cinstim, zicînd ţie:
Bucură-te, cela ce ai răsărit din părinţi credincioşi vlăstar ales;
Bucură-te, că, din copilărie, pe urmele sfinţilor ai mers;
Bucură-te, cela ce, prin Sfântul Botez, harul dumnezeiesc ai primit;
Bucură-te, că întru totul vrednic de sfinţitul ierarh al cărui nume ai purtat, toată viaţa te-ai dovedit;
Bucură-te, cela ce de tânăr multe locaşuri sfinte ai cercetat;
Bucură-te, că din izvorul credinţei ortodoxe din belşug te-ai adăpat;
Bucură-te, cela ce şi la Sfântul Mormânt cu evlavie ai ajuns;
Bucură-te, că acolo cu lacrimi fierbinţi, de bucurie, ai plâns;
Bucură-te, cela ce în lavra Sfântului Sava ai fost călugărit;
Bucură-te, că de atunci şi numele de Visarion tu ai primit;
Bucură-te, cela ce, toată viaţa, pe cărările curăţiei ai umblat;
Bucură-te, că totdeauna spre cele înalte ai cugetat;
Bucură-te, Cuvioase Visarioane, care cu mare râvnă Ortodoxia ai apărat;

şi Condacul 1:
Veniţi, toţi iubitorii de Hristos, la prăznuirea fericiţilor mărturisitori Visarion, Sofronie şi Oprea, care au slujit adevărului şi au mărturisit dreapta credinţă şi cinstind cu evlavie ostenelile lor şi lăudându-i, aşa să zicem: bucuraţi-vă, bunilor mărturisitori şi râvnitori ai adevărului!

Dupa aceea se citeşte această
Rugăciune:
Prea aleşilor Sfinţi Mărturisitori, Visarioane, Sofronie şi Oprea, cu inimă smerită şi cu grai de laudă, cutezăm a preamări pe Hristos-Dumnezeu, Cel ce v-a arătat pe voi preafericiţi mărturisitori ai dreptei credinţe, mărirea Bisericii noastre. Şi plecând genunchii, cu umilinţă şi negrăită dragoste, rugăciune înălţăm vouă, celor ce aţi pus mai presus de toate cele vremelnice, credinţa cea strămoşească. Căci tu, Cuvioase Visarioane, prealuminate, te-ai coborât ca un arhanghel, cu glas de trâmbiţă dumnezeiască, în mijlocul credincioşilor, întărindu-i în dreapta credinţă şi viaţa ţi-ai dat-o pentru Hristos. Şi tu, Cuvioase Sofronie, neînfricat ai înfruntat temniţa şi prigonirile pentru Hristos, călăuzind turma cea binecredincioasă din Transilvania pe căile mântuirii şi îndrumând Biserica Domnului Hristos pe calea cea dreapta. Iar tu, Mucenice Oprea, cel prea osârduitor, iubind mai mult legea cea neschimbată a lui Hristos decât pe ai tăi şi decât însăşi viaţa ta, sufletul ţi-ai pus pentru dreapta credinţă.
De aceea, voi toţi, care aţi odrăslit din Biserica Ortodoxă transilvăneană şi care acum vă bucuraţi de cinstirea mucenicilor şi a mărturisitorilor lui Hristos, primiţi rugăciunile noastre şi mijlociţi pentru noi, înaintea Bunului şi Milostivului Dumnezeu, Celui în Treime preamărit! Ocrotiţi cu rugăciunile voastre turma cea dreptmăritoare, care vă cinsteşte ca pe nişte stâlpi neclintiţi ai dreptei credinţe. Rugaţi-vă Domnului, ca să întărească dragostea şi unitatea de credinţă dintre fraţi, să reverse harul pacii în inimile tuturor, să ferească turma credincioşilor de toată reaua întâmplare, ca într-un glas şi un suflet să preamărim pe Cel ce este Dătătorul tuturor darurilor şi Mântuitorul nostru. Privegheaţi şi vă rugaţi pentru noi ca izbăviţi fiind prin mijlocirile voastre, de cursele celui rău, să ducem lupta cea bună a minţii în toate clipele vieţii noastre şi să fim neclintiţi în dreapta credinţă a moşilor şi strămoşilor noştri.
Bucurându-ne de dumnezeiasca mărire la care v-aţi înălţat şi rugându-ne vouă, ca să fiţi mijlocitori înaintea tronului Celui de sus, preamărim pentru toate, pe Tatăl, pe Fiul şi pe Duhul Sfânt, zicând: slavă Ţie, Dumnezeule Cel mare şi minunat întru sfinţii Tăi în vecii vecilor, Amin!

Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ale Sfinţilor Părinţilor noştri şi ale tuturor Sfinţilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.

wp-1489598648010.jpeg

21 Octombrie

Acatistul Sfinţilor Mărturisitori Ioan din Galeş şi Moise Măcinic din Sibiel, apărători şi mărturisitori ai ortodoxiei pe pământ transilvan

După obişnuitul început, se cântă Condacele şi Icoasele:

Condacul 1:

Fericiţi şi fără de prihană v-aţi arătat credincioşilor părinţi mărturisitori, Ioan din Galeş şi Moise Măcinic, căci, vieţuind în credinţa cea adevărată, aţi primit chemarea cea sfântă a preoţiei şi v-aţi îmbrăcat cu podoaba cea prea luminată a muceniciei. Pentru aceasta rugaţi-vă Tatălui Ceresc să ne ocrotească pe noi, cei care vă lăudăm, zicând: Bucuraţi-vă, Sfinţilor Părinţi Ioan şi Moise, mărturisitori ai Ortodoxiei!

Icosul 1:

Apa cea vie a jertfelniciei ne-a izvorât nouă, în pământul românesc al Transilvaniei, prin pătimirea Părintelui Ioan cel din Galeş. Căci acesta Crucea pe umeri luând şi pe Hristos mărturisind a primit de la Dumnezeu cununa cea neveştejită a muceniciei. Pentru aceasta, veniţi toţi iubitorii de Hristos să încununăm cu laude şi cântări duhovniceşti pătimirea mucenicului Ioan, zicând:

Bucură-te, vlăstar răsădit în Ardeal;

Bucură-te, vrednic slujitor la altar;

Bucură-te, preot de tânăr sfinţit;

Bucură-te, mare păstor, neplătit;

Bucură-te, sfeşnic cu lină lumină;

Bucură-te, tânăr cu minte senină;

Bucură-te, luceafăr şi blândul păstor;

Bucură-te, casă pentru-ntregul popor;

Bucură-te, scut al dreptei credinţe;

Bucură-te, preot cu sfântă voinţă;

Bucură-te, Veste bună pentru satul tău;

Bucură-te, că turma ferit-ai de rău;

Bucură-te, Părinte Ioan, mărturisitor al Ortodoxiei!

Condacul al 2-lea:

Dreptatea şi pacea turmei lui Hristos căutând pe pământ, prigoană ai suferit de la stăpânitorii străini

ai cetăţii Sibiului, căci nerăbdând a suferi să vezi înstrăinarea de la credinţa străbună a fiilor neamului

românesc, Părinte Ioane, ridicat-ai glas de apărare, cântând cu îngerii lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Neputând suferi potrivnicul statornicia ta în dreapta credinţă, te-a supus prigonirii, Părinte Moise, dimpreună cu cei ai casei tale; iar noi văzând pătimirea ta, ne minunăm de puterea lui Dumnezeu care te-a întărit, şi cu laude, îţi cântăm:

Bucură-te, că lui Hristos te-ai dăruit;

Bucură-te, că harul Lui te-a întărit;

Bucură-te, că stăpânitorului nu te-ai supus;

Bucură-te, că Domnului jertfă te-ai dus;

Bucură-te, că Banatul ţi-a dat adăpostire;

Bucură-te, cu Oprea Miclăuş în mărturisire;

Bucură-te, că suferit-ai pentru neamul tău;

Bucură-te, că Domnul te-a păzit de rău;

Bucură-te, că în necazuri ai fost ca o stâncă;

Bucură-te, că credinţa ţi-a fost vie, adâncă;

Bucură-te, că nădejdea ţi-a fost ancoră tare;

Bucură-te, că iubirea ţi-a fost desfătare;

Bucură-te, Părinte Moise Măcinic, mărturisitor al Ortodoxiei!

Condacul al 3-lea:

Epitrahil sfinţit ai socotit lanţurile pe care prigonitorii le-au pus pe grumajii tăi, mucenicule Moise. Văzând ei mărturisirea pentru Hristos şi lumina feţei tale au amuţit, că nu ştiau să cânte lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Asemănatu-te-ai cu Hristos, Părinte Ioan; căci pârâşii tăi au venit la tine ca la un tâlhar, iar nu ca la un preot nevinovat, deşi vesteai credinţa cea adevărată la lumina zilei, de la altarul cel sfinţit al Bisericii. De aceea văzând noi prigoana ta şi a familiei tale, te lăudăm zicând:

Bucură-te, că pe Moise preotul l-ai cercetat;

Bucură-te, că-mpreună hrisov aţi semnat;

Bucură-te, că prin Duhul, aţi fost netemători;

Bucură-te, că mustrat-aţi pe asupritori;

Bucură-te, Ioane, preot ne-nfricat;

Bucură-te, că-n suflet credinţa ai păstrat;

Bucură-te, c-avut-ai sfârşit fericit;

Bucură-te, că-n ceruri Domnul te-a primit;

Bucură-te, că-n slavă sfinţii te cinstesc;

Bucură-te, că îngerii ţie îţi vorbesc;

Bucură-te, că ţara îţi face cinstiri;

Bucură-te, că te numeri cu sfinţii martiri;

Bucură-te, Părinte Ioan, mărturisitor al Ortodoxiei!

Condacul al 4-lea:

Văzând chinul la care erai supus, Părinte Ioane, înlănţuit în temniţa cea întunecată a cetăţii Sibiului, venit-a bătrânul tău tată, Ioan, la mai marii cetăţii pentru a mijloci eliberarea ta, dar aceştia au nesocotit glasul cererii lui. Dar Hristos a fost puru-rea cu tine întărindu-te, căci Îi cântai neîncetat: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Despărţitu-te-au oamenii Curţii Imperiale de lumina soarelui, aruncându-te în temniţă întunecoasă mucenice Moise, dar n-au putut lua de la tine lumina lui Hristos, Cel Care, încălzind şi luminând inima ta şi a noastră, ne îndeamnă a-ţi cânta:

Bucură-te, luptător pentru Ortodoxie;

Bucură-te, că gustat-ai din apa cea vie;

Bucură-te, stâncă din Carpaţi tăiată;

Bucură-te, minte de Hristos luminată;

Bucură-te, lacrimă pe faţă prelinsă;

Bucură-te, torţă veşnic aprinsă;

Bucură-te, că-n lupte la cer ai privit;

Bucură-te, că viclenia ai batjocorit;

Bucură-te, că Domnul te-a încurajat;

Bucură-te, mucenice cinstit şi curat;

Bucură-te, reazăm şi stâlp de întărire;

Bucură-te, călăuză sigură spre mântuire;

Bucură-te, Părinte Moise Măcinic, mărturisitor al Ortodoxiei!

Condacul al 5-lea:

Ne bucurăm, sfinte mucenice Ioan, că haina cea strălucitoare a pătimirii tale a biruit înşelăciunea întunericului. De aceea, minunându-ne de răbdarea ta, ne înveşmântăm şi noi cu armele Duhului, ca să luptăm împotriva patimilor şi a vrăjmăşiilor acestei lumi, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Masă sfântă s-a arătat piatra cea rece a temniţei în care ai fost închis, Părinte Ioan. Căci înarmat fiind de Hristos cu nepătimirea, ţi-ai plecat genunchii la rugăciune fără să simţi asprimea frigului şi bezna adâncurilor. Simţirea inimii fiindu-ţi încălzită de Duhul Sfânt şi cu ochii minţii luminaţi de lumina lui Hristos, ai biruit toate uneltirile lui veliar. Pentru aceea, acum şi noi, păcătoşii, ridicăm

ochii la cer şi cu îndrăzneală, te lăudăm:

Bucură-te, ostaş, mult pătimitor;

Bucură-te, al Ortodoxiei sfânt apărător;

Bucură-te, strajă şi ancoră tare;

Bucură-te, podoabă în sfinte altare;

Bucură-te, alinător de suflete-ndoite;

Bucură-te, preot, rugător fierbinte;

Bucură-te, toiag ce sprijini neputinţa

Bucură-te, doctor ce vindeci suferinţa;

Bucură-te, pace în lume revărsată;

Bucură-te, voce de îngeri ascultată;

Bucură-te, liră dulce şi suavă;

Bucură-te, că Domnul te-a primit în slavă;

Bucură-te, Părinte Ioan, mărturisitor al Ortodoxiei!

Condacul al 6-lea:

Purtat de soldaţii Împărăţiei, ca altădată sfântul Apostol Pavel, ai fost aruncat mai întâi între zidurile cetăţii Deva, Părinte Ioane, iar mai apoi, socotind că eşti prea aproape de turma ta cea cuvântătoare alungatu-te-au în pământ străin. Dar înstrăinarea de pământul străbun nu te-a depărtat de dragostea lui Hristos, cântându-I neîncetat: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Strălucit-au faptele tale şi în pământ străin, Părinte Moise, căci rugându-te pururea lui Dumnezeu pentru fiii neamului tău, ai păstrat legătura duhovnicească cu toţi cei ce sufereau pentru dreapta credinţă în ţara ta. Drept aceea, Hristos a întărit pe piatra credinţei inima ta, iar noi iţi aducem aceste cântări de laudă, zicând:

Bucură-te, comoară de îngeri cinstită;

Bucură-te, jertfă de Domnul primită;

Bucură-te, aur în topitoare lămurit;

Bucură-te, smirnă cu parfum plăcut;

Bucură-te,rază, ca semnul biruinţei;

Bucură-te, rouă pe florile credinţei;

Bucură-te, mână de daruri dătătoare;

Bucură-te, hrană îndestulătoare;

Bucură-te, vajnic şi bun mărturisitor;

Bucură-te, cărbune şi foc arzător;

Bucură-te, candelă veşnic aprinsă;

Bucură-te, că-n ceruri ţi-e uşa deschisă;

Bucură-te, Părinte Moise Măcinic, mărturisitor al Ortodoxiei!

Condacul al 7-lea:

Văzând noi astăzi, Părinte Moise, cum pietrele temniţelor măcinat-au grâu românesc, adică trupul tău plin de har dumnezeiesc, ne întărim duhovniceşte şi îndrăznim a cânta lui Dumnezeu, împreună cu tine: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Desfătatu-te-ai pe calea lui Hristos, Ioane, mucenice, de aceea nimic nu ţi s-a părut prea greu pentru El: nici temniţa, nici umilinţele la care ai fost supus; de aceea, văzând tăria ta, cântăm:

Bucură-te, a braşovenilor sfântă podoabă;

Bucură-te, că venit-au grabnic să te vadă;

Bucură-te, că pătimirea-ţi nu o vor uita;

Bucură-te, că de-a pururi cinste îţi vor da;

Bucură-te, că linişte în suflet ei ţi-au pus;

Bucură-te, că spinii suferinţei ţi-au smuls;

Bucură-te, că moartea primit-ai cu plăcere;

Bucură-te, c-aceasta ţi-a fost spre înviere;

Bucură-te, suflet de îngeri cinstit;

Bucură-te, că Domnul în cer te-a primit;

Bucură-te, c-Ardealul te are putere;

Bucură-te, că ţara prin tine nu piere;

Bucură-te, Părinte Ioan, mărturisitor al Ortodoxiei!

Condacul al 8-lea:

Îndulcitu-te-ai cu dorul de Hristos şi de Ţară, Părinte Ioane, şi te-ai împărtăşit de dumnezeiasca Lui dragoste, Care, împreună cu tine era întemniţat. Haină de nuntă ţesutu-ţi-ai din răbdarea chinurilor, iară noi, văzând smerenia ta şi neînduplecata ta nădejde, Domnului cântăm: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Fiind întărit de Trupul şi Sângele lui Hristos din dumnezeiasca Liturghie, nu te-ai lepădat de El atunci când slujitorii crăieşti ţi-au făgăduit daruri alese. De aceea, văzând noi statornicia inimii tale, nepătată de vânzare, îţi cântăm într-un cuget unele ca acestea:

Bucură-te, părinte închis pentru credinţă;

Bucură-te, că trecut-ai prin multă suferinţă;

Bucură-te, preot de îngeri slujit;

Bucură-te, sfinte de Domnul iubit;

Bucură-te, rază din soare aprinsă;

Bucură-te, stea de-a pururi nestinsă;

Bucură-te, hrană de Domnul gătită;

Bucură-te, pâine de Duhul dospită;

Bucură-te, apă din „apa cea vie”;

Bucură-te, cale către veşnicie;

Bucură-te, armă ce apără glia;

Bucură-te, strajă pentru România;

Bucură-te, Părinte Moise Măcinic, mărturisitor al Ortodoxiei!

Condacul al 9-lea:

Tot neamul creştinesc, Părinte Moise, pomeneşte suferinţele tale pentru dreapta credinţă. Poporul dreptmăritor te cinsteşte pentru că tu ai reînviat în sufletul confraţilor tăi dragostea de ţară şi de credinţa strămoşească, cântând: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Lacrimile de rugăciune ale fraţilor tăi din Ardeal, primeşte-le ca pe nişte mărgăritare de mult preţ. Fii, prea bunule Părinte, mijlocitor şi rugător către Milostivul Dumnezeu, pentru cei ce cu evlavie cântă:

Bucură-te, frate cu cei osândiţi;

Bucură-te, prieten ce cei oropsiţi;

Bucură-te, tată pentru sărmani;

Bucură-te, mamă pentru orfani;

Bucură-te, leagăn pentru copii:

Bucură-te, viaţă pentru cei vii;

Bucură-te, casă pentru străini;

Bucură-te, ţară pentru români;

Bucură-te, sfeşnic cu lină lumină;

Bucură-te, masă pururea plină;

Bucură-te, sprijin pentru popor;

Bucură-te, mare mijlocitor;

Bucură-te, Părinte Ioan, mărturisitor al Ortodoxiei!

Condacul al 10-lea:

Cât de dulci pentru tine au fost cuvinte dumnezeieşti: „intră în bucuria Domnului tău”, pe care le-ai auzit de la Hristos-Dumnezeu, vrednicule de pomenire, Mucenice Ioan. Pentru aceea, împreună cu sfinţii mucenici, cânţi: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Zid de întărire şi turn de credinţă te arăţi evlavioşilor ortodocşi, căci Hristos primindu-te în cămările cereşti, te-a încununat mucenic şi te-a aşezat în ceata sfinţilor martiri, Părinte Moise. Pentru aceasta, ne bucurăm de harul care l-ai primit în ceruri şi te lăudăm:

Bucură-te, floare sădită în rai;

Bucură-te, sfinte primit cu alai;

Bucură-te, omule al lui Dumnezeu;

Bucură-te, slavă pentru neamul tău;

Bucură-te, cinste pentru braşoveni;

Bucură-te, bucurie pentru ardeleni;

Bucură-te, tărie pentru Biserici;

Bucură-te, icoana sfinţiţilor clerici;

Bucură-te, chivot de har păstrător;

Bucură-te, parfumul plăcut mirositor;

Bucură-te, vieţuitor în cele cereşti;

Bucură-te, că veşnic pe Domnul priveşti;

Bucură-te, Părinte Moise Măcinic, mărturisitor al Ortodoxiei!

Condacul al 11-lea:

Făclie aprinsă eşti în sălaşele cereşti, Părinte Moise, întru tot fericite, luminează calea noastră, a celor rămaşi în iureşul ispitelor şi al necazurilor vieţii, ca să putem cânta, după cuviinţă, împreună cu tine, lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

În ceruri vezi de-a pururi faţa lui Hristos, pe Care L-ai slujit cu credinţă până la sânge, Părinte Ioan. Nu înceta a te ruga pentru noi, ca să putem răbda, asemenea ţie primejdiile şi necazurile vieţii, ca astfel să-ţi cântăm unele ca acestea:

Bucură-te, viaţă înnoită prin cruce;

Bucură-te, cântec ce linişte-aduce;

Bucură-te, ură schimbată-n iubire;

Bucură-te, luptă spre nepătimire;

Bucură-te, frunte cu spini încoronată;

Bucură-te, minte de Duhul udată;

Bucură-te, că Domnul în cer te-a adus;

Bucură-te, că îngeri cunună ţi-au pus;

Bucură-te, sfinte primit între sfinţi;

Bucură-te, că eşti avă între părinţi;

Bucură-te, steaua ce arăţi soarele;

Bucură-te, armă ce sfarmă zăvoarele;

Bucură-te, Părinte Ioan, mărturisitor al Ortodoxiei!

Condacul al 12-lea:

Comoară de mult preţ şi rugător fierbinte te are Biserica, Părinte Ioan, mucenicul lui Hristos. Pe tine, care străluceşti în lumina cea neapropiată şi vezi faţa cea negrăită a Prea Sfintei Treimi, te rugăm ajută-ne să dobândim pacea inimii şi liniştea sufletelor noastre, ca să putem cânta, împreună cu tine lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Pe cel ce este podoaba mucenicilor şi mare folositor credincioşilor, adunându-ne, o iubitorilor de prăznuire, să încununăm cu cântări de laude pe mucenicul Moise, zicând:

Bucură-te, părinte de Domnul cinstit;

Bucură-te, înger de îngeri dorit;

Bucură-te, sfinte cu har curgător;

Bucură-te, mană pentru popor;

Bucură-te, suflet de Duhul Sfânt plin;

Bucură-te, floare sub cerul senin;

Bucură-te, piatră din stânca Hristos;

Bucură-te, liră cu viers prea frumos;

Bucură-te, izvor cu apă cristalină;

Bucură-te, făclie cu lină lumină;

Bucură-te, că la Domnul pururi mijloceşti;

Bucură-te, că din ceruri veşnic ne priveşti;

Bucură-te, Părinte Moise Măcinic, mărturisitor al Ortodoxiei!

Condacul al 13-lea:

O, prea lăudaţilor mucenici Ioan şi Moise, preoţi şi apărători ai dreptei credinţe şi propovăduitorii Adevărului, primiţi aceste rugăciuni şi fiţi mijlocitori către Prea Milostivul Dumnezeu. Ajutaţi-ne, cu rugăciunile voastre să biruim uneltirile vrăjmaşilor văzuţi şi nevăzuţi şi să ne învrednicim a ajunge la cunoaşterea adevărului, descoperit în noi şi în firea lucrurilor, ca să putem cânta neîncetat împreună cu voi, cântarea îngerească: Aliluia! (de trei ori).

Apoi se zice iarăşi Icosul 1: Apa cea vie a jertfelniciei… şi Condacul 1: Fericiţi şi fără prihană…; şi se face otpustul.

Acatistul Sfântului Kukșa din Odessa (22 Octombrie)

Condacul 1
Alesule făcător de minuni și preaslăvite mărturisitor al lui Hristos, pentru noi pururea rugător, preacuvioase părinte Kukşa, slăvind pe Dumnezeu Cel ce Te-a proslăvit pe tine, cântare de laudă îți aducem ție, noi nevrednicii. Iar tu, ca cel ce ai multă îndrăzneală către Domnul, de toate ispitele și necazurile slobozește-ne pe noi, cei ce-ți cântăm: Bucură-te, Cuvioase Părinte Kukşa, făcătorule de minuni și mărturisitor al lui Hristos.

Icosul 1

Înger în trup, răstignit lumii viclene, te vedem pe tine, fericite Părinte Kukşa, căci sfinților mucenici te-ai asemănat care prin credință au biruit împărății, au făcut dreptate, au dobândit făgăduințele, au astupat gurile leilor, au stins puterea focului, au scăpat de ascuțișul sabiei, s-au împuternicit, din slabi ce erau s-au făcut tari la război, au întors taberele vrăjmașilor pe fugă. De aceea, îți cântăm cu evlavie:

Bucură-te, ales să fii sfeșnicul plaiurilor noastre;

Bucură-te, că prin nevoințele și minunile tale ai întărit credința ortodoxă;

Bucură-te, că pe aceasta ai mărturisit-o până la sânge și cazne;

Bucură-te, bun următor vieților marilor sfinți ai Rusiei;

Bucură-te, ca în vremea tulbure și împotriva lui Dumnezeu luptătoare, te-ai arătat ca un diamant neclintit;

Bucură-te, că te-ai învrednicit de daruri negrăite;

Bucură-te, al monahilor îndrumător și povățuitor plin de har;

Bucură-te, că ai învățat cu înțelepciune pe cei ce au venit la tine, să iubească binele;

Bucură-te, Cuvioase Părinte Kukşa, făcătorule de minuni și mărturisitor al lui Hristos.
Condacul 2
Văzând mama ta că ai fost ales de ceruri, că din tinerețe duh peste tine s-a pogorât, se bucura și slăvea în inima ei pe Dumnezeul Cel minunat întru sfinții Săi. Te-a binecuvântat icoana Maicii Domnului Kazanskaia să propășești îngusta și greaua viață monahală și te-a adus rod bineînmiresmat Domnului. De această icoană nicicând nu te despărțeai, astfel purtând binecuvântarea maicii tale pe căile vieții și cu umilință cântând Domnului: Aliluia!

Icosul 2

Agonisind conștiință luminată de la Atotmilostivul Mântuitor, toate frumusețile lumii acesteia din tinerețile tale le-ai urât, luând crucea și urmând lui Hristos. Venind în pelerinaj în sfântul oraș Ierusalim și sărutând locul pe care a pătimit Domnul, ai făgăduit să porți crucea în cinul monahicesc. Lăudând a ta bunăvoire îți cântăm ție:

Bucură-te, că ai primit binecuvântarea sfintei cetăți;

Bucură-te , că de Ierusalimul cel ceresc cu sufletul te-ai lipit;

Bucură-te, că de semne cerești în acest pelerinaj te-ai învrednicit;

Bucură-te, că apa Siloamului în care ca prin minune primul ai intrat, ți s-a făcut baie nașterii de-a doua spre îmbrăcăminte de nestricăciune;

Bucură-te, că prin aceasta ai fost însemnat că vei crește multe roade duhovnicești;

Bucură-te, că la Mormântul Domnului uleiul din candelă peste tine s-a revărsat pe neașteptate;

Bucură-te, că de la acest untdelemn mulți oameni atingându-se de tine s-au miruit;

Bucură-te, că prin această minune ai fost semn al harului nesecat ce se va dărui prin tine celor drepți;

Bucură-te, Cuvioase Părinte Kukşa, făcătorule de minuni și mărturisitor al lui Hristos.

Condacul 3

Puterea Celui de Sus te-a hărăzit, fericite, când în pământul Maicii Domnului, pe sfântul munte Athos te-ai făcut locuitor, ca să te arăți adevărat ascultător Egumenei tuturor mănăstirilor, preasfintei Fecioare Născătoare de Dumnezeu; ai cunoscut nevoințele ascezei, crescând pe scara faptelor bune și neîncetat strigând Întemeietorului ascezei, Hristos: Aliluia!

Icosul 3

Având adevărată grijă de mântuirea sufletului, te-ai lepădat de propria voință, ca să faci ascultare sfinților părinți athoniți, și să capeți cugetare întru Hristos. Pentru aceasta ți-a trimis Dumnezeu un avva iscusit și nemincinos, anume pe pustnicul Melchisedec și sub a lui oblăduire ai crescut din putere în putere pe scara virtuților, învrednicindu-te a fi tuns în monahism. Minunându-ne de atâta stăruință, cu umilință strigăm:

Bucură-te, lauda sfântului munte Athos;

Bucură-te, al Egumenei tuturor mănăstirilor nevoitor preaiubit;

Bucură-te, al cuvioșilor părinți athoniți ucenic și următor;

Bucură-te, al nevoințelor lor sârguincios oglinditor;

Bucură-te, că ai dus lupta nevăzută împotriva duhurilor răutății;

Bucură-te, că ai fost dăruit cu rugăciunea minții;

Bucură-te, că începătorului monahismului rusesc, Cuviosului Antonie te-ai asemănat;

Bucură-te, că ai adus blagoslovenia athonită la Kiev;

Bucură-te, Cuvioase Părinte Kukşa, făcătorule de minuni și mărturisitor al lui Hristos.

Condacul 4

Vifor de ispite cumplite a pornit dușmanul neamului omenesc, ca sș semene ranchiuna în Sfântul Munte și sș te scoatș pe tine din Athos. Iar tu precuvioase, cu smerenie ai răbdat această prigoană și venind în orașul cel ales de Dumnezeu, te-ai sălășluit în lavra sfinților Antonie și Teodosie din Kiev, ca împreună cu sfinții, prezenți aici prin sfintele lor moaște, să cânțti cântarea Preasfintei Treimi: Aliluia.

Icosul 4

Auzit-au, părinte prealăudate, călugarii din Lavra Pecerska despre viața ta cea bineplăcută lui Dumnezeu și văzând statornicia ta întru credință, se minunau de atâta năzuință către desăvârșirea ta, vrând ei a-ți urma întru toate. Însă atunci când diavolul a împrăștiat neghinele eresurilor în sânul Bisericii, te-ai arătat din nou stâlp al curățeniei Ortodoxiei, părinte, căci și pe frați întărindu-i mereu auzi acestea:

Bucură-te, luminător al credinței ortodoxe;

Bucură-te, râvnitor al predaniilor părintești;

Bucură-te, stâlp de foc care arăți calea mântuirii în mijlocul întunericului ateismului;

Bucură-te, că în vremea înmulțirii pierzătoare a eresurilor ai înduplecat prin rugăciune pe frații întru credință;

Bucură-te, că ai arătat tuturor exemplul de adevărată închinare Dumnezeului Celui viu;

Bucură-te, cel ce ai stins cu roua mărturisirii tale cuptorul cel preaîncins al luptei împotriva lui Dumnezeu;

Bucură-te, căci și celor din Lavra Pecerska te-ai asemănat, preacuviosule, mărturisitorule și mucenice Kukșa;

Bucură-te, căci și nevoințele cuvioșilor din Lavra Kievului ai moștenit;

Bucură-te, Cuvioase Părinte Kukşa, făcătorule de minuni și mărturisitor al lui Hristos.

Condacul 5

Stea de Dumnezeu îndrumată în întunericul păcatelor omenești te-ai arștat, sfinte, luminând orașul și oamenii cu razele multor minuni. Așadar, și de proorocia ierarhului Serafim al Poltavei te-ai învrednicit, când acest stareț de Dumnezeu înțelepțit, binecuvântându-te cu arhierească blagoslovenie a zis: ”În aceste peșteri și ție ți s-a făcut lăcaș!”, dându-ți astfel de înțeles că Domnul te va preamări prin aflarea moaștelor tale cele neputrezite. Văzând noi acum împlinirea acestei prorociri, cu evlavie sărutăm sfintele tale moaște cântând: Aliluia!

Icosul 5

Văzându-te nelegiuiții a fi râvnitor al dreptei credințe, s-au gândit să te nimicească, te-au dat chinurilor și în temniță te-au închis. Tu, însă, ca un mucenic tare, statornic ai rămas disprețuind năvălirile diavolești, privind către Dumnezeiescul Pătimitor și urmând îndelung-răbdării Sale. Pentru aceasta, te fericim așa:

Bucură-te, că ai mers pe urmele Domnului până la chinurile Golgotei;

Bucură-te, că prin mărturisire te-ai luminat;

Bucură-te, că de la luptătorii împotriva lui Dumnezeu multe chinuri ai suferit;

Bucură-te, că aceia către tâlhari și criminali ca pe un miel la lupi te-au aruncat;

Bucură-te, că pe aceștia ca pe niște fiare sălbatice prin smerenia ta i–ai îmblânzit;

Bucură-te, că geruri aspre și lihniri cumplite în taigaua Siberiei ai suferit;

Bucură-te, căci și ție, precum lui Ilie ți-a trimis Domnul printr-un corb hrană;

Bucură-te, că te-a izbăvit de boala grea pentru care urma să mori;

Bucură-te, Cuvioase Părinte Kukşa, făcătorule de minuni și mărturisitor al lui Hristos.

Condacul 6

De Dumnezeu purtatorule Parinte, propovaduitor al harului Dumnezeiesc te-ai aratat, blandule pastor, cand ai primit tainic de la episcopul Antonie, Sfintele Daruri, cele trimise tie intr-o legatura. Impartasindu-te cu evlavie cu acestea, n-ai uitat nici de fratii si surorile intru calugarie, acestia impreuna cu tine fiind intemnitati, i-ai spovedit pe ascuns si i-ai facut partasi ai Sfintelor si de viata facatoarelor ale lui Hristos Taine. A fost aceasta Trapeza precum Cina cea de taina a ucenicilor lui Hristos Dumnezeu, ca Pastele luminat in mijlocul intristarii, ca Cincizecimea ce a revarsat peste ei limbile de foc ale Duhului. Afland atita mila, inaltau calda multumire Dumnezeului si placutului Sau, candand: Aliluia!

Icosul 6

Lumina milostivirii a luminat peste tine Hristos Izbavitorul, cand in ziua Marelui Mucenic Gheorghe purtatorul de biruinta, ai fost eliberat din temnita intunecata; caci, desi vrajmasul vroia sa te doboare, ai ramas nebiruit. Trecand acestea la noi incercari ai fost supus parinte cuvioase, caci ai fost expulzat mai departe, ducand acolo lipsuri si nevoi, neavand unde sa-ti pleci capul. Pentru aceasta cantam tie:

Bucura-te, al dreptilor biblici urmatorule;

Bucura-te, ca ai urmat viata celor ce au pribegit in piei de oaie si in piei de capre;

Bucura-te, ca asemenea celor lipsiti, stramtorati si rau primiti ai fost;

Bucura-te, ca asemenea celor de care lumea nu era vrednica, ai ratacit in pustii, in pesteri si in crapaturile pamantului;

Bucura-te, ca si tie ca si acestora, marturisiti fiind prin credinta, ti s-a daruit fagaduinta;

Bucura-te, ca darul negrait al facerii de minuni a fost trimis tie de la Domnul spre inzestrare;

Bucura-te, ca Dumnezeu odihna ti-a gatit tie trimitandu-ti vaduva precum lui Ilie;

Bucura-te, ca si prin tine, ca prin Ilie, de mari binecuvantari se invredniceau casele care te primeau;

Bucură-te, Cuvioase Părinte Kukşa, făcătorule de minuni și mărturisitor al lui Hristos.
Condacul 7
Vrand Domnul Atotvazatorul sa te arate pe tine luminator plaiului acela, nu te-a ascuns, ci ca pe un sfesnic mare te-a asezat, din nou intorcandu-te in Lavra Kievului ca sa ajuti lumea. Oamenii dreptmaritori, ca pe o piatra pretioasa avandu-te, se bucurau nespus si inaltau cantarea de multumire Domnului: Aliluia!

Icosul 7

Creeatorul si Stapanul tuturor minunilor, noi minuni ne-a aratat prin tine, cucernice, ca pe toti cei ce veneau la tine din toate partile ii tamaduiai, pe indraciti de duhurile rele ii slobozeai, pe cele viitoare le prooroceai, bubele pacatelor vadite le faceai, tuturor daruind cele de folos spre mantuire. Crestinii fiind izbaviti prin tine de atitea necazuri, cu bucurie iti cantau:

Bucura-te, ca mare facator de minuni a aflat intru tine Sfanta Biserica;

Bucura-te, ca slava minunilor tale a rasarit peste tot pamintul;

Bucura-te, ca esti doctor al sufletelor si al trupurilor noastre;

Bucura-te, al pocaintei dreptule invatator;

Bucura-te, ca esti schivnic vazator cu duhul si plin de sfintenie;

Bucura-te, staret blajin si cumpatat;

Bucura-te, izgonitor neinfricosat al demonilor;

Bucura-te, ca dracii, nesuferind lumina chipului tau,

Bucura-te, ca dracii, nesuferind lumina chipului tau, departe de la tine fugeau;

Bucură-te, Cuvioase Părinte Kukşa, făcătorule de minuni și mărturisitor al lui Hristos.

Condacul 8

Pribegind si multe scarbe suferind, parinte fericite, ai implinit asupra-ti cuvintele apostolului, ca cei ce vor sa petreaca viata in buna credinta prigoniti vor fi. Asisjderea si pe tine, dusmanii Domnului care erau la putere, te-au izgonit din Lavra Pecerska, dar prin pronia Domnului, aceasta prigoana te-a adus in Lavra Poceaevului, ca si acolo sa luminezi prin trairea ta, cantand lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 8

Fratii Sfantului munte Poceaev te-au intalnit cu freamat de bucurie, vazand in tine un preot cinstit, infrumusetat cu nevointele calugaresti si cununi mucenicesti. De aceea te cinsteau cu astfel de cuvinte:

Bucura-te, ca de insasi Preacurata Nascatoarea de Dumnezeu, care a lasat pe acest munte urma talpii sale si icoana facatoare de minuni, ai fost primit;

Bucura-te, ca muntele acesta ca un al doilea Athos, pentru tine s-a facut;

Bucura-te, ca sfantului egumen Iov, al Lavrei din Poceaev, intru toate te-ai asemanat,

Bucura-te, ca asijderea lui ai luptat impotriva sciziunilor;

Bucura-te, ca pe cei orbiti de eresurile pierzatoare ii intorceai intru Una Adevarata Sfanta Soborniceasca si Apostoleasca Biserica;

Bucura-te, ca la Dumnezeiasca Euharistie asemenea ingerilor, inconjurat de lumina, Domnului slujeai;

Bucura-te, ca si fiilor tai duhovnicesti ai daruit harul convorbirii in rugaciune cu Dumnezeu.

Bucura-te, asadar ca prin a lor fierbinte rugaciuni de boala cea grea si moartea grabnica ai fost izbavit;

Bucură-te, Cuvioase Părinte Kukşa, făcătorule de minuni și mărturisitor al lui Hristos.

Condacul 9

Toata firea omeneasca s-a mirat de marea bunavointa a lui Dumnezeu asupra ta rugatorule fericite, caci pe Domnul Slavei Cel necuprins, pe care nici ingerilor a-L vedea nu este cu putinta, mereu Il vedeai cu ochii duhovnicesti atintind mintea la cele de sus si cantand intotdeauna Creatorului Tau: Aliluia!

Icosul 9

A ritorisi nu erai iscusit, parinte smerit, dar ca pe Maria Egipteanca, Dumnezeu te lumina cu Duhul Sau, caci Evanghelia si Psalmii lui David, pe de rost ii stiai, toata slujba bisericeasca in memorie o aveai si slujeai fara sa te poticnesti; chiar neavand studii de teologie, Sfanta Scriptura o talcuiai ca un teolog iscusit, descoperind adancurile sfinte ale tainelor lui Dumnezeu. De aceea, minunandu-ne cantam tie:

Bucura-te, ca ai fost harazit cu intelepciunea cea de sus;

Bucura-te, luminatule cu Duhul Sfant;

Bucura-te, ca in neputinta ta puterea Lui Dumnezeu s-a descoperit;

Bucura-te, ca de bogatia cuvintelor tale cei saraci cu duhul se imbogatesc;

Bucura-te, ca de invataturile tale parintesti cei flamanzi si insetati hranindu-se se satura;

Bucura-te, ca lucrand ai invatat a dispretui trupul caci este trecator;

Bucura-te, ca prin pilda ta pe multi ai ridicat a cauta la suflet, la lucrul cel nemuritor;

Bucura-te, ca pentru aceasta impreuna cu ingerii se bucura duhul tau;

Bucură-te, Cuvioase Părinte Kukşa, făcătorule de minuni și mărturisitor al lui Hristos.

Condacul 10

Mantuire si de moartea vesnica izbavire te-ai facut tuturor celor ce veneau la tine, sfinte parinte, scotandu-i din patimile pacatelor si inaltandu-i la Imparatia Cerurilor, unde si tu acum stai impreuna cu toti sfintii inaintea tronului Domnului Puterilor, rugandu-te pentru noi, fiii tai duhovnicesti, si viersuind lui Dumneu: Aliluia!
Icosul 11
Intru tot erai intru cele de sus, avva preaminunate, dezbracandu-te de omul cel vechi si de faptele lui, imbracandu-te intru Hristos, pe care L-ai iubit din toata inima. Pentru aceasta ti s-a dat mult har de la Domnul, ca toti in rugaciuni sa te cheme asa:

Bucura-te, lucrator neadormit, care ai adus multa roada;

Bucura-te, al parintilor din vechime Antonie, Pahomie si Macarie ucenic si urmas in calugarie;

Bucura-te, ca asemenea Sfantului Serghie de Radonej slujitor sarguincios al Sfintei Treimi ai fost;

Bucura-te, ca si Sfantului Serafim de Sarov te-ai asemanat – salutandu-i pe toti cu pascala bucurie: ”Hristos a inviat”

Bucura-te, ca al doilea Ambrozie de la Optina ai fost, pe toti numindu-i a fii copiii tai;

Bucura-te, ca si cuviosului Siluan Athonitul in cugetarea teologica ai urmat;

Bucura-te, ca ai agonisit duhul pacii si in jurul tau cu miile s-au mantuit credinciosii;

Bucura-te, ca prin tine Domnul a aratat ca nu s-au imputinat in Sfanta Rusie cuviosii;

Bucură-te, Cuvioase Părinte Kukşa, făcătorule de minuni și mărturisitor al lui Hristos.

Condacul 11

Cantare de umilinta iti aduceau locuitorii orasului Odessa, precuvioase Kuksa, caci lor Domnul te-a daruit pe tine, aparator si acoperitor, pazindu-i de multele necazuri si de stihiile ispitelor. Asadar, si manastirea cu hramul Adormirea Maicii Domnului, in care se odihnesc astazi moastele tale, s-a inzestrat cu numele tau, cantand cantarea de lauda si de multumire: Aliluia!

Icosul 11

Candela preluminoasa care izvoraste uleiul harului tamaduitor s-au aratat a fiii cinstitele tale moaste, cuvioase, caci de la ele curg siroiuri de minuni, neputintele izgonind, de pe patul mortii ridicand, sufletele inveselind si toate nascocirile diavolesti biruind. Pentru acestea si parintii si fratii manastirii Sfintei Adormiri, slujind zi de zi tedeumuri in fata raclei cu sfintele tale moaste, cu multa dragoste iti inalta:
Bucura-te, locas infrumusetat al Duhului Sfant;

Bucura-te, tamaie binemirositoare a faptelor celor bune;

Bucura-te, chivot cinstit al comorilor nesecate;

Bucura-te, vas de mult pret al darurilor nesfarsite;

Bucura-te, ca prin neputreziciunea moastelor tale, te-a preamarit Dumnezeu;

Bucura-te, ca prin izvorarea minunilor de Domnul inaltat ai fost;

Bucura-te, ca nimeni in desert sau neauzit nu pleaca de la moastele tale;

Bucura-te, ca tamaduitoarele tale moaste sint pentru Odessa scut de aparare si infrumusetare;

Bucură-te, Cuvioase Părinte Kukşa, făcătorule de minuni și mărturisitor al lui Hristos.
Condacul 12
Trimite-ne noua har, parinte cinstite, cerand ajutorul lui Dumnezeu, ca sa ne putem invata din indreptarile tale, sa facem voia Mantuitorului cea buna si desavarsita, si petrecand in cuviosie si dreptate, sa ne invdrednicim impreuna cu tine in viata ce va sa fie sa cantam Facatorului cantarea nesfarsita: Aliluia!

Icosul 12

Cantand viata ta curata si cu frica de Dumnezeu, laudam marturisirile, bolile tale si truda ta, cinstim virtutile calugaresti, preainaltam nazuinta in rugaciune si indraznirea catre Domnul. Caci tu cu grija parinteasca ai pastorit turma dreptilor pe toti inteleptindu-i; slavim infranrea trupului si petrecerea fara cartire a tuturor scarbelor, care pentru dragostea Domnului le-ai suferit, parinte sfinte. Si ai aparut noua, celor ce traim in vremurile din urma, ca un sfesnic care arde si incalzeste, ca putin macar sa ne bucuram de lumina lui. Nu ne lasa pe noi orfani, invredniceste-ne de ocarmuirea ta spre desavarsirea duhovniceasca si pururea iti vom canta:

Bucura-te, ca in ceata sfintilor si a cuviosilor ai fost primit;

Bucura-te, ca in Ierusalimul cel de sus ai urcat;

Bucura-te, ca in cartea vietii cu litere de aur numele tau e scris;

Bucura-te, ca impreuna cu toti cei bineplacuti lui Dumnezeu, ai intrat la nunta Mielului;

Bucura-te, ca haina ta cea de nunta gatita, mai mult decit zapada s-a albit;

Bucura-te, ca ai mostenit ca un biruitor cununa adevarului;

Bucura-te, ca stand inaintea tronului stapanului esti pentru noi cald mijlocitor;

Bucura-te, ca pentru toti cei ce cheama numele tau sfintit in ajutor cu indrazneala mijlocesti;

Bucură-te, Cuvioase Părinte Kukşa, făcătorule de minuni și mărturisitor al lui Hristos.

Condacul 13

O, preacuvioase si de Dumnezeu purtatorule parintele nostru Kuksa, cel ce esti mare nevoitor si de minuni facatorule! Priveste spre noi, cei ce sintem inconjurati de pacate si poticniti in intunericul necunostintei; cu mijlocirea ta cea bineplacuta lui Dumnezeu, salasuieste frica Domnului in inimile noastre, intaritarile trupului omoara-ni-le, de ispite pazeste-ne, ortodoxia o intareste, ca in cucernicie si bunacredinta sa petrecem putinul zilelor noastre; si izbavindu-ne de vesnicele chinuri, sa ne invrednicim in viata cea fara de sfarsit impreuna cu tine sa-L slavim pe Dumnezeu, cel in Treime inchinat, cantandu-I: Aliluia! Aliluia! Aliluia! (acest Condac se repeta de 3 ori)

Apoi iarasi Icosul 1 si Condacul 1.


Icosul 1

Înger în trup, răstignit lumii viclene, te vedem pe tine, fericite Părinte Kukşa, căci sfinților mucenici te-ai asemănat care prin credință au biruit împărății, au făcut dreptate, au dobândit făgăduințele, au astupat gurile leilor, au stins puterea focului, au scăpat de ascuțișul sabiei, s-au împuternicit, din slabi ce erau s-au făcut tari la război, au întors taberele vrăjmașilor pe fugă. De aceea, îți cântăm cu evlavie:

Bucură-te, ales să fii sfeșnicul plaiurilor noastre;

Bucură-te, că prin nevoințele și minunile tale ai întărit credința ortodoxă;

Bucură-te, că pe aceasta ai mărturisit-o până la sânge și cazne;

Bucură-te, bun următor vieților marilor sfinți ai Rusiei;

Bucură-te, ca în vremea tulbure și împotriva lui Dumnezeu luptătoare, te-ai arătat ca un diamant neclintit;

Bucură-te, că te-ai învrednicit de daruri negrăite;

Bucură-te, al monahilor îndrumător și povățuitor plin de har;

Bucură-te, că ai învățat cu înțelepciune pe cei ce au venit la tine, să iubească binele;

Bucură-te, Cuvioase Părinte Kukşa, făcătorule de minuni și mărturisitor al lui Hristos.
Condacul 1
Alesule făcător de minuni și preaslăvite mărturisitor al lui Hristos, pentru noi pururea rugător, preacuvioase părinte Kukşa, slăvind pe Dumnezeu Cel ce Te-a proslăvit pe tine, cântare de laudă îți aducem ție, noi nevrednicii. Iar tu, ca cel ce ai multă îndrăzneală către Domnul, de toate ispitele și necazurile slobozește-ne pe noi, cei ce-ți cântăm: Bucură-te, Cuvioase Părinte Kukşa, făcătorule de minuni și mărturisitor al lui Hristos.

                             *

maxresdefault.jpg

26 octombrie

Acatistul Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir

Rugăciunile începătoare:

În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Amin.

Slavă ţie, Dumnezeul nostru, slavă Tie. (de trei ori)

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea eşti şi toate le împlineşti; Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte pe noi de toată întinăciunea şi ne mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte miluieşte-ne pe noi (de trei ori).

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.

Doamne miluieşte! (de trei ori)

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie Împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, şi ne iartă nouă greşelile noastre precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău. Că a Ta este Împărăţia, puterea şi mărirea, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ale Sfinţilor Părinţilor noştri şi ale tuturor Sfinţilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.

Condacele şi Icoasele

Condacul 1

Învăţătorului dreptslăvitoarei credinţe celei întru Hristos, surpătorului şi ruşinătorului păgânătăţii, Izvorâtorului de mir, Marelui Mucenic Dimitrie, ostaşul cel adevărat al lui Hristos, care s-a arătat Bisericii ca un soare şi mare apărător credincioşilor, toţi acum cântări de mulţumire şi laude din suflet cu dorire aducându-i să-i cântăm: bucură-te, Izvorâtorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Icosul 1

Credinţa adevărată învăţând-o, Mucenice Dimitrie, de la părinţii tăi, ai vieţuit pe pământ prin darul lui Dumnezeu ca un înger, luminat mărturisind şi învăţând pe toţi apoi cu milostenii, cu neîncetate rugăciuni şi cu chinuri. Pentru care noi aducem ţie aceste cântări de laudă:

Bucură-te, că tu ca un înger pe pământ ai vieţuit;

Bucură-te, că luminat pe Hristos ai mărturisit;

Bucură-te, că din părinţi binecredincioşi ai răsărit;

Bucură-te, că dreapta credinţă până la sfârşit o ai păzit;

Bucură-te, că prin postire şi rugăciuni necontenite, îngerilor te-ai asemănat;

Bucură-te, că prin faceri de bine şi lacrimi, pe demoni i-ai înfricoşat;

Bucură-te, nemuritoare odraslă a cetăţii Tesalonicului;

Bucură-te, reazem neclintit al Iliricului;

Bucură-te, săditorule al creştinătăţii;

Bucură-te, dezrădăcinătorule al păgânătăţii;

Bucură-te, că întru primejdii lumii eşti mare apărător;

Bucură-te, că celor ce cu credinţă năzuiesc la tine le eşti gata folositor;

Bucură-te, Izvorâtorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul al 2-lea:

Auzind împăratul Maximian că părintele tău, mucenice al lui Hristos, a murit şi socotind a te trage pe tine la un gând cu el, ţi-a dat dregătoria de proconsul, iar tu de ai şi primit, însă cu înţelepciunea cea dată ţie de sus, pricepând măiestriile lui, ai rămas cu darul lui Dumnezeu neprins de dânsele, cântând: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Mucenice de trei ori fericite, n-ai voit a te supune poruncii împăratului de a ucide pe toţi cei ce cheamă numele lui Iisus, cel răstignit, ci mai vârtos luminat L-ai mărturisit pe El. Şi ca alt Pavel pe toţi ai învăţat sfânta credinţă, iar multa închinare la idoli, cea fără de Dumnezeu, o ai dezrădăcinat. Pentru aceea vrednic eşti a auzi de la noi acestea:

Bucură-te, că afară de Dumnezeu, n-ai ales mai mult;

Bucură-te, că voinţei împăratului nu te-ai supus;

Bucură-te, că pe Dumnezeu cel adevărat L-ai mărturisit luminat;

Bucură-te, că trupul tău vitejeşte nu l-ai cruţat;

Bucură-te, că tu credinţa cea în Iisus Hristos o ai mărturisit;

Bucură-te, că pe vrăjmaşii Crucii i-ai biruit;

Bucură-te, că locuitorilor Tesalonicului alt Pavel te-ai arătat;

Bucură-te, că pe ei credinţa cea în Hristos i-ai învăţat;

Bucură-te, că cinstea tiranului împărat o ai batjocorit;

Bucură-te, că de sfaturile lui te-ai lepădat;

Bucură-te, că de darurile lui te-ai îngreţoşat;

Bucură-te, că plată pentru dreapta credinţă de sus ai luat;

Bucură-te, Izvorâtorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul al 3-lea:

Plin fiind de darul lui Dumnezeu, Mucenice Dimitrie, care te lumina şi te înţelepţea prin fapte bune, ca pe o scară mergând din putere în putere, viteaz ostaş te-ai arătat al cerescului Împărat, Iisus. Netemându-te de neputinciosul împărat pământesc, Împăratului Hristos cu mare glas ai cântat: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Râvnind, ai râvnit pentru dreapta credinţă a lui Hristos, pe care o aveai pururea în inima ta, răbdătorule de chinuri; mai înainte de a veni Maximian în Tesalonic, ai încredinţat averea ta slugii tale Lupu, ca să o împartă la săraci, iar tu, sfinte, prin rugăciuni şi post, te-ai gătit spre nevoinţă, stând în îndrăzneaţă cugetare; pentru aceea îţi zicem:

Bucură-te, că momirea împăratului întru nimic o ai socotit;

Bucură-te, că ai mărturisit luminat tuturor un Dumnezeu în Sfânta Treime;

Bucură-te, că de credinţa părinţilor tăi tare te-ai ţinut;

Bucură-te, că n-ai îngăduit a se huli credinţa cea dreaptă;

Bucură-te, că bună pildă cetăţenilor Tesalonicului te-ai făcut;

Bucură-te, că neguţătoria sufletului bine o ai chibzuit;

Bucură-te, că adevărata credinţă o ai înălţat;

Bucură-te, că nedumnezeirea de tot o ai nimicit;

Bucură-te, că bogăţia ta întru nimic o ai socotit;

Bucură-te, că toată averea la săraci o ai împărţit;

Bucură-te, folositor şi ajutător de obşte;

Bucură-te, apărătorule cu deosebită trebuinţă pentru mine;

Bucură-te, Izvorâtorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul al 4-lea:

Fiind înştiinţat împăratul de credinţa ta, viteazule mărturisitor, a venit în Tesalonic, înaintea căruia stând, cu îndrăzneală ai mărturisit pe Hristos, Dumnezeu adevărat, iar mulţimea de zei cea păgânească o ai ocărât; de care el foarte mâniindu-se, a poruncit să te închidă în temniţă, unde intrând tu, cuvios suflet, ai cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Foc arzător având în sufletul tău, fericite Mucenice Dimitrie, pentru dragostea Celui dorit al tău, întru nimic socotind chinurile, întărit de darul Lui, vesel ai intrat în temniţă, şezând ca întru o cămară luminoasă, rugându-te şi cântând psalmi; pentru care de la noi auzi acestea:

Bucură-te, că ai fost împuternicit cu darul lui Hristos;

Bucură-te, că pe cei vrăjmaşi, cu răbdare i-ai biruit;

Bucură-te, că pentru Hristos în temniţă ai fost dat;

Bucură-te, că pe diavolul l-ai înfiorat;

Bucură-te, că temniţa ţie cămară luminoasă s-a arătat;

Bucură-te, că în ea, cu cântări şi doxologii pe Dumnezeu ai lăudat;

Bucură-te, că, îngrădindu-te cu semnul crucii, pe scorpie ai călcat;

Bucură-te, că ea, călcată fiind, nevătămat ai rămas;

Bucură-te, că ai urât dregătoria pământească de proconsul;

Bucură-te, că cereasca ostăşie ai îndrăgit;

Bucură-te, că părinţilor tăi prin rugăciuni ai fost dat;

Bucură-te, că toată cetatea s-a bucurat de naşterea ta;

Bucură-te, Izvorâtorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul al 5-lea:

Păgânul împărat, îndeletnicindu-se cu jocuri în arene, mulţi din creştini erau ucişi de către un om, puternic luptător, anume Lie, din neamul vandalilor; această fărădelege nesuferind-o creştinul Nestor tânărul, aprins de râvnă a alergat la tine în temniţă, spunându-ţi şi cerând binecuvântare şi rugăciuni ca să-l poată birui; iar tu, Sfinte Mucenice, nădejde având în Cel ce te întărea pe tine, însemnându-l cu semnul Crucii, i-ai zis: du-te, că pe Lie vei birui şi pentru Hristos vei mărturisi, cântând dimpreună: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Tânărul Nestor, nădejde în Dumnezeu având prin tine, Sfinte Mare Mucenice Dimitrie, îndată alergând la acea privelişte, cu mare glas a strigat: o Lie, vino să ne luptăm şi amândoi; iar împăratul văzându-l tinerel şi frumos, chemându-l la sine i-a zis: nu vezi pe câţi a omorât Lie, momindu-l cu făgăduinţa de a-l trage la un gând cu dânsul. Iar el nevrând a strigat: Dumnezeul lui Dimitrie, ajută-mi. Şi îndată s-a apucat cu Lie la luptă, şi aruncându-l în suliţele cele ascuţite, l-a dat la amară moarte, şi aşa s-a plinit proorocia ta, sfinte; pentru care te întâmpinăm cu aceste laude:

Bucură-te, că mândria lui Lie ai surpat;

Bucură-te, că pe Nestor cu Lie a se lupta l-ai îndemnat;

Bucură-te, că prin semnul Crucii ai zis că-l va birui;

Bucură-te, că la amară moarte l-ai dat;

Bucură-te, că tânărul Nestor, reazem tare în Hristos şi în ale tale rugăciuni a avut;

Bucură-te, că de nădejdea sa n-a fost lipsit;

Bucură-te, că proorocia ta, sfinte, s-a plinit;

Bucură-te, că şi Nestor pe Hristos a mărturisit;

Bucură-te, că el la momirile împăratului nu s-a supus;

Bucură-te, că şi lui cunună frumoasă la ceruri i-ai arvunit;

Bucură-te, că din porunca împăratului, de Marcian capul i s-a tăiat;

Bucură-te, că sufletul lui la ceruri cu mucenicii s-a numărat;

Bucură-te, Izvorâtorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul al 6-lea:

Fiind înştiinţat nebunul împărat, cum că tu, Mucenice Dimitrie, ai fost pricinuitor pierzării lui Lie, s-a mâhnit foarte, mai mult decât ar fi căzut din împărăţia sa, şi îndată a poruncit ostaşilor, ca asemenea cu suliţele să fii străpuns; iar tu, vrednicule de laudă, aşteptai cugetând la bunătăţile ce aveai a le dobândi şi cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Şezând tu în temniţă, viteazule mucenice, a căutat spre tine Domnul de sus, cercetându-te prin îngerul Lui, care ţi s-a arătat ca o preafrumoasă cunună din rai, întru lumină mare, pe care punând-o pe capul tău, ţi-a zis: pace ţie, pătimitorule al lui Hristos, Dimitrie; îmbărbătează-te, întăreşte-te şi biruieşte pe vrăjmaşii tăi; iar tu sfinte, ai răspuns; mă bucur întru Domnul şi mă veselesc întru Dumnezeu, Mântuitorul meu; aprins de dragostea Lui, doreai a-ţi vărsa pentru Dânsul sângele tău, pentru care noi te lăudăm aşa:

Bucură-te, că şezând tu în temniţă vesel te-ai arătat;

Bucură-te, că Hristos din ceruri spre tine a căutat;

Bucură-te, că cercetare de la El prin îngeri ai primit;

Bucură-te, căci cu frumoasă cunună din rai întru lumină mare la tine a venit;

Bucură-te, că vederea îngerului mult te-a bucurat;

Bucură-te, că el capul cu cunună ţi-a încununat;

Bucură-te, că primind cununa, din inimă ai mulţumit;

Bucură-te, că pe vrăjmaşul foarte mult l-ai scârbit;

Bucură-te, că pace, îmbărbătare şi întărire, prin înger ai luat;

Bucură-te, că prin răbdare întemeietor dreptei credinţe te-ai arătat;

Bucură-te, că întru dânsul bucurându-te te-ai veselit;

Bucură-te, că pentru Dânsul sângele a-ţi vărsa ai dorit;

Bucură-te, Izvorâtorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul al 7-lea:

Începând a se lumina de ziuă, au intrat ostaşii în temniţă la tine, mare mucenice, aflându-te stând vesel la rugăciune, şi îndată a început a te străpunge cu suliţele; iar tu, nevoitorule, cu suflet viteaz ai ridicat mâna dreaptă, împungându-te întâia suliţă în coastă, închipuind astfel patima lui Hristos, Domnul tău, Cel cu suliţa împuns; în mâinile Lui ţi-ai dat sfântul tău suflet, cântând: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Cumplit şi fără cruţare, ostaşii au străpuns trupul tău, răbdătorule de chinuri al lui Hristos, mare mucenic, încât pământul s-a roşit cu sângele tău, făcându-te privelişte îngerilor şi oamenilor; iar tu, rugându-te din adâncul inimii, ai rămas până la sfârşit cu mulţumire răbdând şi neclintit din dreapta credinţă; pentru care primeşte de la noi acestea:

Bucură-te, că intrând ostaşii în temniţă, vesel te-au aflat stând la rugăciune;

Bucură-te, că îndată au început cu suliţele a te străpunge;

Bucură-te, căci cu suflet viteaz mâna dreaptă ai ridicat;

Bucură-te, că întâia suliţă coasta ta a străpuns;

Bucură-te, că patima lui Hristos, Domnul tău, ai închipuit;

Bucură-te, că împungere în coastă ca şi El ai primit;

Bucură-te, că pământul cu sângele tău s-a roşit;

Bucură-te, că privelişte îngerilor şi oamenilor te-ai făcut;

Bucură-te, că suliţele vesel le-ai răbdat;

Bucură-te, că prin ele sufletul tău în mâinile lui Dumnezeu l-ai dat;

Bucură-te, că tare ca un diamant te-ai arătat;

Bucură-te, că până la sfârşit, mulţumind din adâncul inimii, te-ai rugat;

Bucură-te, Izvorâtorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul al 8-lea:

Mucenice de trei ori fericite, dându-ţi sfântul suflet în mâinile Domnului tău, Căruia cu credinţă ai slujit, s-a dus să petreacă în locaşurile cele cereşti, împreună cu cetele mucenicilor; trupul tău aruncat fără de cinste zăcea la pământ, iar oarecare din credincioşi noaptea mergând l-au luat şi l-au îngropat, cântând toţi lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

După îngroparea ta, credincioasa sluga ta Lupu, spre semnul dragostei, luând haina şi inelul muiate în sângele tău, sfinte, multe feluri de boli prin ele se tămăduiau şi duhurile cele necurate se goneau; de care minune înştiinţându-se tot Tesalonicul, necredinciosul împărat Maximian a poruncit ca şi pe fericitul Lupu să-l prindă şi să-i taie capul; şi aşa sluga cea bună după stăpânul său, adică după tine, Sfinte Dimitrie, s-a dus la Domnul; pentru care noi îţi cântăm aşa:

Bucură-te, că trupul tău străpuns fiind a rămas jos;

Bucură-te, că Iisus creştetul tău l-a încununat frumos;

Bucură-te, că nevoinţa ta cea mucenicească acum ai săvârşit;

Bucură-te, căci cu mucenicii în locaşurile cereşti eşti preamărit;

Bucură-te, că de la pământ la cele cereşti te-ai ridicat;

Bucură-te, căci cu mucenicii dimpreună te-ai numărat;

Bucură-te, că lui Lupu, credincioasa sluga ta, haina şi inelul tău i-ai dat;

Bucură-te, că prin ele feluri de boli ai vindecat;

Bucură-te, că şi lui din porunca lui Maximian i s-a tăiat capul;

Bucură-te, că el, după tine, stăpânului său, a urmat;

Bucură-te, cel ce credincioşilor eşti izvor de minuni nedeşertat;

Bucură-te, că demonilor eşti rană anevoie de vindecat;

Bucură-te, Izvorâtorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul al 9-lea:

Deasupra mormântului tău, sfinte, fiind zidită o biserică mică, în care se săvârşeau multe minuni şi feluri de vindecări bolnavilor se da, un boier credincios, anume Leontie, din părţile Iliricului, de boală grea fiind cuprins, adus şi pus fiind unde sfintele tale moaşte erau în pământ ascunse, îndată a dobândit tămăduire, sculându-se sănătos; pentru care, mulţumind lui Dumnezeu şi pe tine, Sfinte Mucenice Dimitrie, preamărindu-te, a cântat: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Vrând vindecatul boier Leontie a zidi o biserică mare şi frumoasă, Sfinte Mare Mucenice Dimitrie, spre semn de mulţumire, dărâmând pe cea mai mică, a început a săpa şanţurile spre temelie. Dar, o minune! A aflat sfintele tale moaşte întregi şi nestricate, curgând din ele mir binemirositor, unde, adunându-se poporul, cu bucurie scoţându-le din pământ, mulţime nenumărată de bolnavi se tămăduia; iar Leontie, plin de veselie, ridicând degrab la acel loc biserică frumoasă şi minunată, într-însa a pus cinstitele tale moaşte, în raclă de mult preţ; deci, bucurându-ne şi noi de aceasta, grăim către tine aşa:

Bucură-te, că pe Leontie de boală grea l-ai vindecat;

Bucură-te, că el spre mulţumire biserică în numele tău a ridicat;

Bucură-te, că tu har de a face minuni de la Dumnezeu ai luat;

Bucură-te, că trupul tău iarăşi nouă l-ai dat;

Bucură-te, că îndată ce din pământ s-a ivit, mir de bună mireasmă la toţi a tins;

Bucură-te, că pe mulţi de felurite boli i-ai izbăvit;

Bucură-te, că înăuntrul bisericii cu cinste de preoţi s-a aşezat;

Bucură-te, căci credincioşii de aceasta s-au bucurat;

Bucură-te, că întregi sfintele tale moaşte se păzesc;

Bucură-te, că cei ce pătimesc şi cu credinţă năzuiesc la ele, se tămăduiesc;

Bucură-te, vas de mir neîmpuţinat şi de feluri de boli vindecător;

Bucură-te, că pentru toţi eşti de daruri împărţitor;

Bucură-te, Izvorâtorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul al 10-lea:

Binecredinciosul Leontie, voind a se întoarce la Iliric, a vrut să ia o parte din sfintele tale moaşte, ca şi acolo în patria sa să zidească o biserică în numele tău, sfinte; iar tu, arătându-te, l-ai certat, ca să nu îndrăznească a lua ceva, iar el luând numai giulgiul muiat în sângele tău şi o parte din aurării, în raclă de aur le-a pus şi, ducându-se, a cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Minuni multe făcând tu, sfinte, prin giulgiul tău, lui Leontie arătându-te pe cale, l-ai izbăvit de furtuna ce-l ameninţa şi vrând cu ai săi a trece râul Istrului, i-ai spus să ia racla cu giulgiul în mâinile sale şi să nu se teamă; asemenea şi tuturor celor ce năzuiesc cu credinţă la tine le eşti de obşte folositor şi grabnic ajutător; pentru care-ţi cântăm aşa:

Bucură-te, că pe Leontie, ce din sfintele tale moaşte a vrut să ia, l-ai certat;

Bucură-te, că giulgiul muiat în sângele tău, spre mângâierea lui l-ai dat;

Bucură-te, că de furtuna ce-l ameninţa, arătându-te, l-ai izbăvit;

Bucură-te, căci cu giulgiul râul fără vătămare l-a trecut;

Bucură-te, că el, sosind la Sirmion, în biserica ce zidise ţie, acest odor a dat;

Bucură-te, că şi acolo mulţi se îndulciră de minuni şi tămăduiri;

Bucură-te, că pe Marian, eparhul Iliricului, de bubă grea l-ai tămăduit;

Bucură-te, că pe unul ce era îndrăcit l-ai izbăvit;

Bucură-te, că pe altul ce îi curgea sânge l-ai izbăvit;

Bucură-te, că foametea ce era în cetatea ta o ai potolit;

Bucură-te, că pe locuitorii ei, prin primejdia ce-i ameninţa, i-ai izbăvit;

Bucură-te, că celor ce vindeau grâu, arătându-te aievea, le-ai poruncit să înoate spre Tesalonic;

Bucură-te, Izvorâtorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul al 11-lea:

Sfeşnic cu totul luminos fiind cinstitele tale moaşte, Izvorâtorule de mir, Sfinte Mare Mucenice Dimitrie, pus în sfeşnicul bisericii, luminează pe toţi cei ce cu credinţă aleargă la ele; deci de un dar ca acesta să nu ne lipseşti şi pe noi, sfinte, cei ce cu dragoste ne aflăm stând înaintea sfintei tale icoane; cu multă smerenie închinându-ne, cerem a fi scutiţi de orice potrivnice întâmplări, iar mai ales de înfricoşătoarea groază a cutremurului şi a ne învăţa să cântăm lui Dumnezeu, dimpreună cu tine: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Evlaviosul împărat Justinian a trimis în Tesalonic bărbaţi cinstiţi să ia o parte din sfintele moaşte, spre sfinţirea bisericii pe care din nou o zidise; ajungând ei la Tesalonic şi de racla ta apropiindu-se, o, minune! deodată a ieşit foc şi scântei de văpaie spre toţi slobozind şi un glas din foc înfricoşător zicând: staţi şi nu îndrăzniţi; iar ei, spăimântaţi, de frică au căzut şi întorcându-se au spus împăratului cele ce s-au făcut, aducând întru mirare pe toţi; pentru care te lăudăm aşa:

Bucură-te, că foc de scântei şi văpaie s-au văzut din racla sfintelor tale moaşte;

Bucură-te, că minunea aceasta pe mulţi i-a îngrozit;

Bucură-te, că în vis lui Onisifor, aprinzătorului de lumini, te-ai arătat;

Bucură-te, că fapta sa, cu iubire de oameni, o ai mustrat;

Bucură-te, că ai poruncit lui să o părăsească şi să se pocăiască;

Bucură-te, că pe el l-ai făcut a se ruşina, trezindu-se din somn;

Bucură-te, că a doua oară iarăşi aievea l-ai mustrat;

Bucură-te, că de glasul tău ca de un tunet la pământ zăcea ca un mort;

Bucură-te, că venindu-şi el întru sineşi singur a mărturisit fapta sa;

Bucură-te, că spăimântându-l, singur a spus tuturor mustrarea ta;

Bucură-te, căci cu minunile tale pe popor ai veselit;

Bucură-te, că vrei ca toţi să se mântuiască de la Dumnezeu;

Bucură-te, Izvorâtorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul al 12-lea:

Stând înaintea lui Hristos, Cel ce te-a întărit spre pătimire, prea-lăudate Mare Mucenice Dimitrie, de la Dânsul dar ai luat a vindeca pe toţi de patimile sufleteşti şi trupeşti; rugămu-ne deci ţie, sfinte, ca cel ce ai îndrăzneală multă, nu înceta mijlocindu-ne sufletească mântuire nouă, celor ce cinstim a ta pomenire şi cântăm neîncetat: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Cu cântări cinstim pomenirea ta, fericim chinurile tale şi îndelungă răbdarea ta, mărim şi lăudăm minunile tale, vitejia şi bărbăţia ta cea nebiruită; bine te cuvântăm ca pe un mare ajutător şi păzitor lumii, Izvorâtorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie, şi din inimă grăim ţie acestea:

Bucură-te, că pe episcopul cel prins de barbari l-ai slobozit;

Bucură-te, că pe el la cetatea ta Tesalonic l-ai povăţuit;

Bucură-te, că pe cele două fecioare, ce au cusut chipul tău, le-ai izbăvit;

Bucură-te, că pe răpitorul lor l-ai batjocorit;

Bucură-te, că degrabă le-ai adus pe ele, dimpreună cu chipul, la biserica din Tesalonic;

Bucură-te, că acel chip înaintea altarului spre lauda ta s-a pus;

Bucură-te, că văzându-se ele deşteptate lângă mormântul tău s-au bucurat;

Bucură-te, că cei adunaţi acolo, pentru minune au săltat;

Bucură-te, că de multe ori cetatea ta de năvălirea barbarilor o ai izbăvit;

Bucură-te, că pe mulţi din robia barbarilor i-ai slobozit;

Bucură-te, că dimpreună cu îngerii eşti vorbitor;

Bucură-te, că tuturor de obşte către Stăpânul ne eşti mijlocitor;

Bucură-te, Izvorâtorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul al 13-lea:

O, răbdătorule de chinuri al lui Hristos, Izvorâtorule de mir, Sfinte Mare Mucenice Dimitrie, această a noastră rugăciune, ce aducem ţie acum cu umilinţă, primeşte-o, şi de bolile sufleteşti şi trupeşti şi de vrăjmaşii cei văzuţi şi nevăzuţi, cu rugăciunile tale cele bineprimite către Dumnezeu, ne păzeşte, ca împreună cu tine în veacul ce va să fie, să cântăm Lui: Aliluia! (acest Condac se zice de trei ori)

Apoi iarăşi se zice Icosul cel dintâi: Credinţa adevărată… şi Condacul întâi: Învăţătorului dreptslăvitoarei credinţe… şi se face otpustul.

67175_11_sf-teofil-cel-nebun-pt-hristos.jpg

28 octombrie

Acatistul Sfântului Teofil – Sfânt nebun pentru Hristos!

După obişnuitul început se zice:

Condacul 1:

Ales de Dumnezeu din pântecele maicii tale, la nevoinţa nebuniei întru Hristos ai fost chemat. Cu puterea lui Dumnezeu de la inec de multe ori ai fost păzit. Prin nevoinţa postirii şi a rugăciunii pe vrăjmaşul neamului omenesc l-ai ruşinat. Pentru aceasta, săvârşind pomenirea ta, te rugăm prea lăudate părinte Teofile, izbăveşte-ne de vrăjmaşii cei văzuţi şi nevăzuţi, pe cei ce cu dragoste strigăm ţie: Bucură-te, preacuvioase părintele nostru Teofile, cel nebun pentru Hristos, pe calea mântuirii pe noi îndreptându-ne!

Icosul al-1 lea :

Îngerii din ceruri şi oamenii pe pământ, de a ta vieţuire aleasă întru Domnul s-au minunat, părinte Teofile, căci tu, prunc fiind, de la sânul maicii tale ţi-ai întors faţa, doar hrană de post primind. Prin acest semn Domnul a arătat oamenilor ca tu eşti alesul lui Dumnezeu, încă din aceasta lume. Minunându-se de această înfrânare prin post a ta, cu umilinţă strigăm ţie acestea:

Bucură-te, alesul lui Dumnezeu din pântecele maicii tale;

Bucură-te, preacinstit vlăstar al preoţiei lui Dumnezeu;

Bucură-te, cel ce prin nevoinţa postului te-ai asemănat Botezătorului Domnului;

Bucură-te, căci cu aşa înfrânare pe Părinţi şi neamuri i-ai uimit;

Bucură-te, cel ce din pruncie ai iubit pe Dumnezeu;

Bucură-te, cel ce ai păzit cu adevărat poruncile Lui;

Bucură-te, preacuvioase părintele nostru Teofil, cel nebun pentru Hristos, pe calea mântuirii pe noi îndreptându-ne!

Condacul al 2-lea:

Văzându-te pe tine vas ales al Duhului Sfânt de către Dumnezeu, vrăjmaşul neamului omenesc neputându-te răbda, a dorit să te piardă, sfinte pruncule, îndemnând la pruncucidere pe maica ta. Dumnezeu însă, păzitorul pruncilor Săi, nu a îngăduit să se săvârşească această nelegiuire. Pentru această milostivire a Sa prin tine cântăm Lui: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Cugetul maicii tale după îndemnul diavolului s-a întunecat urându-te pe tine, pruncule neprihănit. De aceea a poruncit fecioarei ce slujea în casă să te înece în râu; îngerul lui Dumnezeu însă te-a păzit nevătămat. Iar noi, mirându-ne de o minune ca aceasta, cu bucurie îţi cântăm:

Bucură-te, vas de Dumnezeu ales şi de El păzit;

Bucură-te, pruncule sfânt cel ce pe diavol l-ai înspăimântat;

Bucură-te, că din scutecele prunciei prigoana maicii tale ai răbdat;

Bucură-te, că ai fost păzit de la înec de puterea lui Dumnezeu;

Bucură-te, cel mai înainte ales din pântecele maicii întru slujirea lui Dumnezeu;

Bucură-te, că Pronia lui Dumnezeu întotdeauna te-a îndreptat;

Bucură-te, preacuvioase părintele nostru Teofile, cel nebun pentru Hristos, pe calea mântuirii pe noi îndreptându-ne!

Condacul al 3-lea:

Minune preamărită a săvârşit Domnul cu tine, căci atunci când ai fost aruncat în râu, cu puterea lui Dumnezeu fiind ţinut deasupra apei nevătămat, şi ca într-o corabie alunecând pe valuri dormeai netulburat. Fecioara care te-a aruncat în apă, atunci, umplându-se de frică şi umilinţă, a strigat lui Dumnezeu Cel minunat: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Temându-se să te aducă în casa mânioasei tale maici, fecioara cu jale lăcrimând, te-a însemnat cu semnul crucii cufundându-te iaraşi în apă, pe când dormeai. Şi o minune mai mare s-a petrecut: valurile râului ca nişte aripi îngereşti te-au purtat pe tine către mal. Iar fecioara ca pe Moise din apă luându-te, te-a dus la casa ta, tremurând înfricoşată. Noi însă, minunându-ne de o asemenea purtare de grijă a lui Dumnezeu, grăim:

Bucură-te, că Dumnezeu Cel minunat întru sfinţii Săi prin tine S-a proslăvit;

Bucură-te, că îngerul tău păzitor a fost ocrotitor;

Bucură-te, că tu, ca şi Moise, pe valurile râului te-ai învrednicit a fi purtat;

Bucură-te, că pe tine, ca pe Noe, Dumnezeu de la înec te-a izbăvit;

Bucură-te, căci cu asemenea minune ai adus frică şi cutremurare locuitorilor din împrejurimi;

Bucură-te, căci prin tine şi noi învăţăm să nădăjduim în Dumnezeu;

Bucură-te, precuvioase părintele nostru Teofile, cel nebun pentru Hristos, pe calea mântuirii pe noi indreptându-ne!

Condacul al 4-lea:

Furtună de mânie şi răutate a îndreptat asupra-ţi maica ta, văzându-te pe tine viu şi sănătos şi singură cu mâinile sale dorea sa te piardă, sfinte prunc; deci alergând ticăloasă la râu, te-a aruncat în apă sub roata morii. Dar şi de asta data Domnul, în chip minunat, te-a păzit viu, pentru ca toţi, văzând această minune, sa-l cânte cântare de mulţumire şi laudă: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

A zis psalmistul că „Domnul te va păzi pe tine de tot răul; păzi-va sufletul tău. Domnul va păzi intrarea ta şi ieşirea ta de acum şi până în veac” (Ps. 120,7 – 8). Şi „de cine mă voi teme? Ce-mi va face mie omul” – toate aceste cuvinte s-au plinit întocmai cu tine, preaminunate părinte Teofile. Cu puterea lui Dumnezeu roata morii de apă s-a oprit, iar apa s-a înspumat. Morarul însă, a alergat înspăimântat şi văzându-te zăcând sub roată, te-a luat ca pe un dar de preţ al lui Dumnezeu, zicând către tine aşa:

Bucură-te, comoară de mult preţ dăruită mie de Dumnezeu;

Bucură-te, pruncule sfânt, de Dumnezeu păzit;

Bucură-te, că prin tine puterea lui Dumnezeu nouă ni se arată;

Bucură-te, că numele lui Dumnezeu prin tine se proslăveşte;

Bucură-te, vas ales în slujba lui Dumnezeu şi dăruit nouă ca să povăţuieşti oamenii către mântuire;

Bucură-te, că ţi s-a gătit crucea îndelungii răbdări şi relei pătimiri;

Bucură-te, preacuvioase părintele nostru Teofile, cel nebun pentru Hristos, pe calea mântuirii pe noi îndreptându-ne!

Condacul al 5-lea:

Frică şi cutremur i-au cuprins pe toţi locuitorii din împrejurimi care au văzut această minune. Maica ta însă, iarăşi nepricepând puterea lui Dumnezeu vădită asupra ta, s-a înăsprit şi mai mult spre foarte mare răutate, şi punând jurământ a vrut să te piardă. Atunci tatăl tău, preot al lui Dumnezeu, pentru a te păzi te-a ascuns la neamurile lui. Noi însă minunându-ne de răutatea maicii pornite spre ucidere şi slăvind întru tot înţelepciunea lui Dumnezeu, cântăm: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

“Nu vor veni către tine rele şi bătaie nu se va apropia de locaşul tău. Că îngerilor Săi va porunci ca să te păzească întru toate căile tale”. Aceste cuvinte din Psaltire, de care nu te-ai despărţit în toate zilele vieţii tale, s-au împlinit cu preamărire întru tine, o, preaminunate părinte Teofile. Şi întru amintirea întreitei izbăviri de la moarte, tu ai purtat asupră-ţi totdeauna o cingătoare de fier cu icoana Botezului Domnului. Noi însă, bucurându-ne de o asemenea purtare de grijă a lui Dumnezeu pentru tine, cu umilinţă cântăm ţie:

Bucură-te, că de trei ori ai fost izbăvit prin putere dumnezeiască de la înec;

Bucură-te, că cu asemenea minune ne-ai arătat nouă înţelepciunea lui Dumnezeu şi ai ruşinat viclenia diavolului;

Bucură-te, că prin întreită cufundare în apă, Preasfânta Treime, o, ai proslăvit;

Bucură-te, că tu şi acum împreună cu toti sfinţii mijloceşti la Prestolul Sfintei Treimi;

Bucură-te, că prin neîncetată citire a psaltirii sufletul tău ţi l-ai îndulcit şi oamenilor pildă de rugăciune ai arătat;

Bucură-te, părinte Teofile, mare făcător de minuni şi rugător pentru sufletele noastre;

Bucură-te, preacuvioase părintele nostru Teofile, cel nebun pentru Hristos, pe calea mântuirii pe noi îndreptându-ne!

Condacul al 6-lea:

Străin pentru lume şi pentru toate cele ce sunt în ea arătându-te, întotdeauna ai fost urât şi de neamurile tale. Prigoniri şi asupriri răbdând de la aceştia fără cârtire, tu ai purtat crucea cea grea a vieţii tale. Cu suspine şi lacrimi multe, ai alergat în întinderile pădurii, şi cu gura ta pruncească, ca un înger al lui Dumnezeu, fără de prihană ai strigat către Tatăl cel Ceresc: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Călător străin te-ai arătat pe acest pământ, mult pătimitorule părinte Teofile. De Părinţii tăi încă în viaţă tu ai fost alungat din casa părintească, iar cea care te-a născut a ridicat mâinile sale ca să te omoare cu securea. Un binefăcător însă, îmbrăţişându-te pe tine cum erai însângerat, te-a izbăvit de ucigaşa ta mamă. Şi neavând tu unde să-ţi pui capul şi nici cu ce să te hrăneşti, purtat fiind de Duhul Sfânt, te-ai adăpostit în biserica lui Dumnezeu şi în faţa Lui ţi-ai mărturisit toată durerea sufletului tău de prunc. Pentru o asemenea mult pătimitoare vieţuire, noi te fericim aşa:

Bucură-te, că şi acum Domnul te-a păzit pe tine de mâinile maicii tale ucigaşe;

Bucură-te, că precum Boris şi Gleb au primit vărsarea sângelui lor nevinovat şi sfânt din mâna celor de-un neam cu ei, asemenea a fost şi tie;

Bucură-te, că prin viaţa ta plină de necazuri, te-ai asemănat lui Hristos Care a pribegit pe pământ;

Bucură-te, că te-ai sălăşluit împreună cu El în locaşurile Tatălui Ceresc;

Bucură-te, că în toate zilele vieţii tale, prigoane, defăimări şi toată reaua pătimire ai răbdat;

Bucură-te, că nimănui nu ai răsplatit răului cu rău, ci după cuvântul lui Hristos, pentru vrăjmaşii tăi te-ai rugat;

Bucură-te, preacuvioase părintele nostru Teofile, cel nebun pentru Hristos, pe calea mântuirii pe noi îndreptându-ne!

Condacul al 7-lea:

Voind Domnul Cel de oameni iubitor să te arate poporului suferind rugător nou şi văditor al patimilor, te-a povăţuit în Mănăstirea Kievo-Bratsk, ca în nevoinţe duhovniceşti să-ţi găteşti sufletul întru primirea harului dumnezeiesc. Tu însă, ca un cerb în vâltoarea apelor, te-ai avântat să cercetezi Dumnezeiasca Scriptură la şcoala duhovnicească de acolo. Plinind ascultarea de clopotar, tu, foarte devreme urcând în clopotniţă, minunându-te de sus de lucrarea lui Dumnezeu, te cufundai în cugetarea celor dumnezeieşti şi în rugăciune tainică, întru bucurie duhovnicească cântând Ziditorului tuturor fapturilor văzute şi nevăzute. Aliluia!

icosul al 7-lea:

Noua ta vieţuire în locaşul sfânt ţi-a îndulcit inima. Precum dupî o furtună pe marea vieţii ai ajuns la liman linistit, şi împreună cu călugării ai petrecut viaţa bineplăcută lui Dumnezeu întru ascultare, privegheri, plecarea genunchilor şi citirea Psaltirii, întâistătătorii mănăstirii, văzând râvna ta stăruitoare către nevoinţele duhovniceşti, te-au învrednicit de tunderea în monahism şi hirotonirea întru ierodiacon. Stând în faţa Sfântului Prestol, tu cu râvnă neobişnuită te-ai străduit să vieţuieşti asemeni îngerilor. Noi însă, fericind nevoinţele tale şi dragostea către Prea dulcele lisus, grăim aşa:

Bucură-te, că Domnul S-a milostivit de tine şi te-a chemat în sfânta mănăstire;

Bucură-te, căci prin rugăciune şi ascultare, cu tot dinadinsul, ai urmat stareţilor nevoitori în ascultare şi nevoinţa rugăciunii;

Bucura-te, că sufletul tău l-ai păstrat nerobit de patimi;

Bucură-te, că ispitele tinereţii ai biruit;

Bucură-te, că ne-ai arătat chipul răbdării şi ascultării;

Bucură-te, că pentru Hristos ai vieţuit şi pe toti oamenii i-ai învăţat să-I lucreze şi să-L slujească;

Bucură-te, preacuvioase părintele nostru Teofile, cel nebun pentru Hristos, pe calea mântuirii pe noi îndreptându-ne!

Condacul al 8-lea:

În aşa cumplite chinuri fiind, îngerii înconjurau trupul tău cel istovit de mulţimea bătăilor, lovind împotrivă pe cei ce te chinuiau, încât au murit nouă dintre ei, iar tu ai rămas nevătămat. De care vedere minunându-se toţi cei ce priveau la chinurile tale, îl slăveau ca şi noi pe marele Dumnezeu, căntându-l: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Plin fiind de bunătate şi virtuţi, cu adevărat ai fost înger în trup, minunate Teofile, arătându-te fraţilor pildă de blândeţe, de ascultare, de smerenie şi neprihănire. Slujind la Prestolul lui Dumnezeu în cinul preotesc, tu asemenea preacuvioşilor Serghie de Radonej şi Serafim de Sarov, te-ai învrednicit să vezi pe îngerii din ceruri, împreună slujitori cu tine la Dumnezeieasca Liturghie şi harul lui Dumnezeu, pogorându-se peste Sfintele Daruri. Cu evlavie cinstind sfinţenia ta, cu frică şi cu umilinţă cântăm ţie:

Bucură-te, omule ceresc şi îngere pământesc;

Bucură-te, vas umplut cu har dumnezeiesc;

Bucură-te, cel ce în inimă chipul lui Hristos totdeauna l-ai purtat;

Bucură-te, că pentru El, trupul de patimi şi de pofte ţi l-ai răstignit;

Bucură-te, fierbinte rugător pentru toţi cei ce la tine aleargă;

Bucură-te, grabnic ajutător celor suferinzi şi rătăciţi;

Bucură-te, preacuvioase părintele nostru Teofile, cel nebun pentru Hristos, pe calea mântuirii pe noi îndreptându-ne!

Condacul al 9-lea:

Toată viaţa ta a fost plină de necazuri şi mâhniri, de chinuri şi prigoniri. Tu dar, în numele dragostei către Dumnezeu, ai luat asupră-ţi nevoinţa nebuniei pentru Hristos. Deci fiind de mulţi prigonit, suferind scârbe şi ocări, tu, smerit cu inima şi blând cu duhul, asemenea lui Hristos pe Cruce, te-ai rugat pentru vrăjmaşii şi hulitorii tăi, zicând: „lartă-le, Doamne, că nu ştiu ce fac” şi întru bucuria inimii cântai lui Dumnezeu neîncetat: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Văzând Domnul nevoinţa ta, dragostea şi milostivirea către cei suferinzi, ţi-a dat darul vederii cu duhul şi al tămăduirii. Şi tu, vădind păcatele lor cele ascunse, îi îndreptai pe calea mântuirii, tămăduind atât neputinţele trupeşti, cât şi cele sufleteşti. Iar tu singur ţi-ai înăsprit nevoinţele tale, căci zi şi noapte te nevoiai în desişurile pădurii, asemenea preacuviosului Serafim de Sarov, rugându-te în genunchi pe un trunchi de copac. Pentru asemenea nevoinţe ale tale, primeşte de la noi laudele acestea:

Bucură-te, că prin nevoinţele tale te-ai asemănat cuvioşilor Părinţi din Lavra Pecerska!

Bucură-te, păzitor înfocat al curăţiei trupeşti şi sufleteşti;

Bucură-te, că ai biruit cu nevoinţele tale ispitele de la trup, de la lume şi de la diavol;

Bucură-te, că pentru râvna ta şi dragostea către Hristos, darul înainte vederii cu duhul şi al facerii de minuni de la El ai dobândit;

Bucură-te, că neputinţele trupeşti şi sufleteşti cu un singur cuvânt le tămăduiai;

Bucură-te, celor obijduiţi şi necăjiţi grabnic ajutătorule;

Bucură-te, preacuvioase părintele nostru Teofile, cel nebun pentru Hristos, pe calea mântuirii pe noi îndreptându-ne!

Condacul al 10-lea:

Grabnic ajutător şi mângâietor ai fost, părinte Teofile, nu doar pentru cei ce veneau la tine, dar şi pentru cei din orasul Kiev, când mergeai călare pe un viţel le erai mângâietor, citindu-le din Psaltire şi bucurai pe cei necăjiţi şi oropsiţi, îmbrăcai şi hrăneai pe săraci, ocărai cu asprime pe cei înrăiţi, prezicând cele ce aveau să se întâmple, pe mulţi i-ai povăţuit pe calea pocăinţei. Iar noi, minunându-ne de asemenea milostivire şi dragoste de oameni ce aveai, cântăm Atotmilostivului Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Împăratul făpturilor a fost Adam în rai până la căderea în păcat, căci toate dobitoacele i se supuneau. lată că şi ţie, neprihănitului şi luminatului de Duhul Sfânt s-au supus şi dobitoacele, şi peştii şi păsările. Grăindu-le tu, făpturile necuvântătoare, supuse îţi urmară poruncile. Spre uimirea tuturor, viţelul tău, purtat de puterea lui Dumnezeu, te ducea unde dorea sufletul tău cel sfânt, pentru a se ruga sau a da ajutor celor ce aveau nevoie. Minunându-ne şi noi de o asemenea purtare de grijă a lui Dumnezeu pentru tine, cu umilinţă grăim acestea:

Bucură-te, văditorule al iubitorilor de păcat, săvârşit pe faţă şi într-ascuns;

Bucură-te, povăţuitorule al celor rătăciţi şi al celor necăjiţi mângâietorule;

Bucură-te, pentru cei ce cereau ajutorul tău, grabnic folositorule;

Bucură-te, cel ce înveţi pe toţi să se supună voii lui Dumnezeu;

Bucură-te, că şi dobitoacele cele cu năravuri rele, după cuvântul tau, ascultau ca oile;

Bucură-te, că şi luntrea peste râul Nipru, la cuvântul tău, singură pe apă plutea;

Bucură-te, preacuvioase părintele nostru Teofile, cel nebun pentru Hristos, pe calea mântuirii pe noi îndreptându-ne!

Condacul al 11-lea:

Cântare de umilinţă lui Dumnezeu cel Unul în Treime l-ai adus în toate zilele vieţii tale muceniceşti, vrednicul de laudă, părinte Teofile. Zi şi noapte, în chilia din desişurile pădurii, făcând rugăciune înţeleaptă, nu ai lăsat fără mângâiere şi vindecare pe toţi cei ce veneau la tine, povăţuindu-i cu cuvântul lui Dumnezeu şi prin nevoinţa nebuniei tale întru Hristos. Iar acum mijlocind la Tronul Împăratului Slavei, roagă-te pentru noi, cei ce cinstim sfântă pomenirea ta, pentru ca şi noi împreună cu tine să cântăm în veci lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Ştiind viitorul ca şi prezentul, tu multor oameni prezicându-le moartea lor năpraznică sau bolile, i-ai adus de la viaţa păcătoasă la pocăinţă. Celor ce cântau viaţa monahicească le binecuvântai, uneori, căsătoria, iar celor doritori de vieţuire în lume călugăria, aşa încât viaţa lor să fie bineplăcută lui Dumnezeu şi mântuitoare pentru suflet. Aşa şi ţarului Nicolae I, stând tu îndurerat într-un furnicar, i-ai prevăzut sfârşitul trist pe câmpul de luptă din Crimeea şi moartea lui din supărare. Pentru o asemenea grijă a ta faţă de oameni, grăim cu buze pline de mulţumire acestea:

Bucură-te, tainicule văzător al vieţuirii omeneşti;

Bucură-te, că tu ai arătat locul pentru ridicarea mănăstirii Pokrov pe Glubocite;

Bucură-te, că tu ai arătat în pădure locul unde trebuia aşezată sihăstria Schimbarea la Faţă;

Bucură-te, că şi crucea acolo ai înfipt-o, ca şi apostolul Andrei în munţii Kievului;

Bucură-te, că şi pentru mănăstirea lona de pe culmile Zveraneţilor, prin întreită binecuvântare locul ai sfinţit;

Bucură-te, că tu mitropolitului Filaret i-ai prezis marea mistuire în flăcări a Lavrei Pecerska;

Bucură-te, preacuvioase părintele nostru Teofile, cel nebun pentru Hristos, pe calea mântuirii pe noi îndreptându-ne!

Condacul al 12-lea:

Har de la Dumnezeu ţi s-a dat ţie, plăcutule slujitor al lui Dumnezeu, de a face minuni pentru proslăvirea Atotputernicului Ziditor al cerului şi al pământului. Asemeni lui Hristos, Care în chip minunat a săturat oamenii flămânzi în pustie, tu ai săturat pe pelerinii istoriviţi care veneau să se închine cuvioşilor lui Dumnezeu de la Pecerska, cu o mâncare gătită în chip minunat în pădure, din fiertură cu pietricele şi iarbă, aprinzând lemnele cu foc pogorât din cer prin rugăciunile tale. Şi pe copila moartă cu rugăciunea ta ai Înviat-o, întru mângâierea văduvei ce plângea. Iar noi cu frică şi cu cutremur, cu buze pline de mulţumire, cântăm lui Dumnezeu Cel minunat întru sfinţii Săi: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Ştiind mai dinainte ziua şi ceasul fericitului tău sfârşit, ţi-ai pregătit singur trupul spre îngropare, o, preamărite făcătorule de minuni, Teofile. Aprinzând lumânări şi tămâind chilia ta pentru întâmpinarea îngerului cu bună mireasmă pe ucenicul tău l-ai trimis să tragă clopotele, ca să vesteasca fraţilor soborului ca Teofil se mută la Domnul. Şi s-a tânguit întreg poporul când se înmormânta preacinstitul tău trup, căci se lipseau de mângâietorul şi povăţuitorul lui. După o sută patruzeci de ani însă, Domnul a descoperit moaştele tale, iar cei ce cinstesc pomenirea ta, au zugrăvit pe raclă al tău chip. Şi noi, cu umilinţă, căutând către icoana ta, cu bucurie strigăm ţie;

Bucură-te, mare făcător de minuni, dăruit de Dumnezeu spre mângâierea noastră;

Bucură-te, al celor necăjiţi mângâietorule, văduvelor şi orfanelor ocrotitorule, bolnavilor şi suferinzilor tămăduitorule;

Bucură-te, că şi dupa săvârşirea ta nu încetezi a face minuni;

Bucură-te, că dai grabnic ajutor celor ce se roagă la mormântul tău;

Bucură-te, că acum numele tău cu al sfinţilor se proslăveşte;

Bucură-te, podoaba oraşului Kiev şi slavă sihăstriei Kitaev;

Bucură-te, preacuvioase părintele nostru Teofile, cel nebun pentru Hristos, pe calea mântuirii pe noi îndreptându-ne.

Condacul al 13-lea:

O, prea mărite ales al lui Hristos şi făcător de minuni, părinte al nostru, Teofile! Primeşte această puţină rugăciune a noastră adusă ţie întru laudă de noi, nevrednicii şi păcătoşii, dar care cu nemărginită dragoste te cinstim pe tine. Roagă-L pe Domnul Dumnezeu să ne izbăvească de toate primejdiile, năpastele şi necazurile, mai vârtos cu seamă de căderile în păcat, de moarte năpraznică şi de muncile cele veşnice. Nu ne lăsa să murim fără pocăinţă. Fii nouă povăţuitor spre împărăţia Cerului, ca acolo împreună cu tine să cântăm pururea lui Dumnezeu: Aliluia! (de trei ori)

Apoi Icosul 1 şi Condacul 1.

Rugăciune către Sfântul Teofil:

O, preamărite slujitor al lui Hristos, fierbinte rugător şi mijlocitor, părinte al nostru, Teofile! Tu din pântecele maicii tale ai fost ales de Dumnezeu ca să-l slujeşti şi în chip minunat ai fost păzit de El de tot răul. Pentru nevoinţa nebuniei tale întru Hristos, Domnul ţi-a dat darul proorociei şi al facerii de minuni. După porunca începătorului preoţiei Hristos, ţi-ai pus sufletul pentru oile din turma Mai Marelui păstorilor. Tu pe cei ce păcătuiau întru ascuns şi pe faţă i-ai vădit şi cu cuvintele tale înţelepte către pocainţă şi îndreptare i-ai adus. Pe cei bolnavi şi în suferinţă ce veneau la tine nu i-ai depărtat. Tuturor ai fost ca un părinte iubitor de fii şi un bun păstor. Şi acum auzi-ne pe noi, cei ce cu credinţă te chemăm pe tine şi cădem cu tot dinadinsul spre racla cu ale tale moaşte, părinte al nostru, Teofile. Cere de la întru tot milostivul Dumnezeu pace Bisericii noastre ortodoxe, înţelepţeşte-i şi-i întoarce pe eretici şi schismatici în sânul Bisericii Mame. Cere pentru păstorii noştri râvnă pentru mântuirea oamenilor; iar poporului ascultare de Sfântă Biserică şi sârguinţă spre apărarea credinţei ortodoxe neştirbite. Roagă-L pe Tatăl Ceresc să dea fiecăruia după a sa cerere: tinerilor sporire în credinţa ortodoxă, bătrânilor şi neputincioşilor întărire şi mângâiere, bolnavilor tămăduire, orfanilor şi celor neajutoraţi ocrotire şi bucurie necurmată, celor rătăciţi şi păcătoşi îndreptare. Şi pentru noi toti cere sănătate trupească şi mântuire sufletului. Aprinde cu focul dumnezeieştii iubiri inimile noastre cele rătăcite. Ajută-ne nouă să ne îndreptăm viaţa noastră păcătoasă, ca să trecem fără primejdii vămile cumpliţilor vrăjmaşi şi să ne sălăşluim în lăcaşurile Tatălui Ceresc, ca împreună cu tine şi cu toti sfinţii să cântăm prea sfânta cântare întrutot Lăudatei şi Sfintei Treimi: Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, în vecii vecilor. Amin.

maica-domnului-kazan.jpg.jpeg

22 octombrie/4 noiembrie şi 8/21 iulie

Acatistul Maicii Domnului în cinstea Icoanei făcătoare de minuni de la Kazan

Condacul 1:

Celei alese dintre toate neamurile, Apărătoarei neamului creştinesc, cântare de mulţumire aducem ţie, Născătoare de Dumnezeu, pentru sfânta ta icoană. Iar tu, ca o milostivă şi ajutătoare a celor ce aleargă spre tine, apără-ne pe noi de tot necazul şi de toată nevoia, ca să strigăm ţie: Bucură-te, Apărătoare grabnică a neamului creştinesc.

Icosul 1:

Îngerul cel înainte-stătător a fost trimis să zică „Bucură-te” Născătoarei de Dumnezeu, atunci când Dumnezeu-Cuvântul s-a sălâşluit în pântecele Fecioarei; şi noi păcătoşii preamărind arătarea cea minunată a icoanei ei şi a Dumnezeiescului Prunc Hristos Mântuitorul cu umilinţă strigăm celei pline de har:

Bucură-te, Copila de Dumnezeu aleasă;

Bucură-te, Maica lui Dumnezeu;

Bucură-te, împărăteasa cerului şi a pământului;

Bucură-te, podoaba cea strălucitoare a Bisericii cereşti şi pământeşti;

Bucură-te, ceea ce eşti cinstită de îngeri;

Bucură-te, ceea ce eşti cântată de serafimi;

Bucură-te, plinirea cea luminoasă a proorocilor;

Bucură-te, lauda apostolilor;

Bucură-te, mărturisirea mucenicilor;

Bucură-te, cununa cuvioşilor;

Bucură-te, bucuria drepţilor;

Bucură-te, nădejdea păcătoşilor;

Bucură-te, Apărătoare grabnică a neamului creştinesc.

Condacul al 2-lea:

Din înălţimea lăcaşului ceresc al slavei Fiului tău, Preacurată, ai căutat spre necazurile robilor tăi din cetatea Kazan, în care răucredincioşii agareni necinsteau credinţa în Hrisos, ai binevoit să le arăţi lor această icoană, proslavită prin facerea de minuni, ca cei iubitori de Hristos să se încredinţeze în semnele Harului şi să cânte lui Dumnezeu: Aliluia.

  • Icosul al 2-lea:

Fiind înţelepţită prin întreita arătare a Maicii lui Dumnezeu, o fecioară înţeleaptă a mărturisit mai marilor cetăţii despre această minunată arătare şi despre mustrarea ta cea înfricoşătoare; iar noi minunându-ne de cele auzite, cu evlavie cântăm celei Preabinecuvântate:

Bucură-te, ceea ce dai slava lui Dumnezeu prin buze nevinovate;

Bucură-te, ceea ce descoperi credincioşilor tainele lui Dumnezeu;

Bucură-te, lauda vestită a credincioşilor;

Bucură-te, fulger care înfricoşezi pe cei necredincioşi;

Bucură-te, ceea ce luminezi mintea credincioşilor prin măreţia minunilor tale;

Bucură-te, ceea ce ruşinezi credinţa cea rea a agarenilor;

Bucură-te, zdrobirea trufiei necredincioşilor;

Bucură-te, întărirea credinţei creştineşti;

Bucură-te, ceea ce sfinţeşti cinstirea sfintelor icoane;

Bucură-te, ceea ce prefaci necazul nostru în bucurie;

Bucură-te, ceea ce ne înveseleşti prin nădejde neîndoielnică;

Bucură-te, ceea ce ne încurajezi prin făgăduinţe neamăgitoare;

Bucură-te, apărătoarea grabnică a neamului creştinesc.

  • Condacul al 3-lea:

Puterea Celui Preaînalt prin harul Născătoarei de Dumnezeu a încurajat pe fecioara cea preaînţeleaptă spre aflarea darului lui Dumnezeu cel fără de preţ, care cu încredere în Domnul s-a străduit a găsi îngropată în pământ comoara – sfânta icoană a Maicii lui Dumnezeu, pentru care a strigat cu bucurie lui Dumnezeu: Aliluia.

Icosul al 3-lea:

Râuri de minuni ai izvorât credincioşilor din cetatea Kazan din preacurată ta icoana, Stăpână. Celor orbi le-ai dat vederea, pe cei întunecaţi la suflet i-ai luminat cu lumina cunoaşterii lui Dumnezeu, iar cei feciorelnici au aflat liman liniştit la umbra icoanei tale. Pentru aceasta şi noi iţi cântăm ţie:

Bucură-te, ceea ce ai împrăştiat intunericul necredinţei cu arătarea icoanei tale;

Bucură-te, ceea ce luminezi pe toţi prin strălucirea minunilor tale;

Bucură-te, vederea celor orbi;

Bucură-te, luminarea celor întunecaţi cu mintea,

Bucură-te, mărirea Ortodoxiei,

Bucură-te, liman liniştit al celor dornici de mântuire;

Bucură-te, Maica fecioriei;

Bucură-te, acoperământul şi îngrădirea celor neprihăniţi;

Bucură-te, că de tine se bucură mulţimea credincioşilor;

Bucură-te, că de tine se înfricoşează mulţimea demonilor;

Bucură-te, ajutătoarea tuturor creştinilor;

Bucură-te, bucuria tuturor scârbiţilor;

Bucură-te, Apărătoare grabnică a neamului creştinesc.

  • Condacul al 4-lea:

Vrând să potolească viforul tulburărilor ridicat de agareni, fericitul Erghemon, scriitorul minunilor icoanei tale, Fecioară, cu lacrimi s-a rugat şi a avut descoperire că această sfântă icoană scut de biruinţă este, pentru care întărit fiind în credinţă, până la sfârşitul vieţii sale a cântat lui Dumnezeu: Aliluia.

  • Icosul al 4-lea:

Având descoperire de la cuviosul parinte Serghie ca prin această icoană a Maicii Domnului avea să se izbăvească pământul rusesc de cotropirea celor de alt neam, sfântul ierarh Arsenie a vestit oastei celei iubitoare de Hristos despre această taină. Şi purtând ostaşii sfânta icoană ca pe un steag aducător de izbândă au curăţit cetatea de păgâni, cântând apărătoarei tuturor creştinilor:

Bucură-te, Maica Celui Preaînalt,

Bucură-te, ceea ce rogi pe Hristos Dumnezeu pentru toţi;

Bucură-te, ceea ce mântuieşti pe cei care aleargă spre atotputernicul tău omofor;

Bucură-te, Apărătoarea celor ce se află în necazuri şi în boli;

Bucură-te, ceea ce dăruieşti cele de folos celor ce se roagă cu inima înfrântă înaintea cinstitei tale icoane;

Bucură-te, ceea ce izbăveşti de rele pe cei ce au în tine incredere tare;

Bucură-te, liman bun şi liniştit;

Bucură-te, Ajutătoare grabnică;

Bucură-te, acoperământul cel cald al mântuirii;

Bucură-te, izvorul cel nesecat al milei;

Bucură-te, ceea ce nu întârzii spre ajutor;
Bucură-te, ceea ce izbăveşti de toate nevoile;

Bucură-te, Apărătoare grabnică a neamului creştinesc.

  • Condacul al 5-lea:

Stea cu dumnezeiască mergere s-a arătat icoana ta de Dumnezeu Născătoare, care înconjurând pământul rusesc a luminat cu razele sale pe cei ce rătăceau pe marea vieţii. Bezna necazurilor şi negura bolilor ai împrăştiat şi la calea cea mântuitoare ai îndreptat pe cei ce alergau la tine cu credinţă şi strigau lui Dumnezeu: Aliluia.

  • Icosul al 5-lea:

Văzând minunile care se făceau prin harul lui Dumnezeu, la icoana Maicii Domnului, ţarul Petru a luat această icoană conducătoare oastei sale în lupta cu duşmanii, pe care cu ajutorul Născătoarei de Dumnezeu învingându-i, a cinstit sfânta icoană şi a aşezat-o în mijlocul cetăţii de scaun drept temelie, scut şi îngrădire. Pentru aceasta strigăm celei Preacurate:

Bucură-te, locaş şi templu a lui Hristos, Dumnezeul nostru;

Bucură-te, vas al slavei lui necuprinse;

Bucură-te, cetate împărătească pururea însufleţită;

Bucură-te, palat preaînfrumuseţat;

Bucură-te, bucuria oraşelor şi satelor;

Bucură-te, apărătoare şi îngrădire a creştinilor în necaz;

Bucură-te, lauda Bisericii Ortodoxe,

Bucură-te, întărirea pământului rusesc;

Bucură-te, ajutătoarea oastei celei iubitoare de Hristos;

Bucură-te, biruinţa asupra duşmanilor;

Bucură-te, izbăvire în necazuri;

Bucură-te, ceea ce ne cercetezi cu îndurările tale de Maică;

Bucură-te, Apărătoare grabnică a neamului creştinesc.

  • Condacul al 6-lea:

Cinul arhieresc, călugării şi mirenii, rugându-se înaintea cinstitei tale icoane, binevestesc mila ta cea mare, Stăpână de Dumnezeu Născătoare, căci tu îngrădeşti oraşele, acoperi mănăstirile şi păzeşti satele şi ştiindu-te pe tine apărătoare nebiruită, cu lacrimi aduc ţie rugăciuni, ca să-ţi înalţi către Fiul tău mâinile tale cele de Dumnezeu purtătoare pentru robii tăi şi să izbăveşti de toată nevoia şi necazul pe cei care cu mulţumire cânta lui Dumnezeu: Aliluia.

  • Icosul al 6-lea:

Răsărit-ai de demult lumina adevărului şi ai alungat înşelăciunea agarenilor din cetatea Kazanului, iar acum străluceşti cu lumina minunilor în toate oraşele ruseşti. Cei ce aleargă cu credinţă la icoana ta primesc vindecare de boli şi izbăvire de necazuri şi învrednicindu-se de toată bucuria îţi cântă stăruitor aşa:

Bucură-te, izvor nesecat al sfinţeniei;

Bucură-te, râu curgător al Harului lui Dumnezeu;

Bucură-te, împăcarea celor păcătoşi cu Dumnezeu;

Bucură-te, curăţirea păcatelor noastre;

Bucură-te, călăuza cucerniciei;

Bucură-te, ajutor şi întărire în lucrurile cele bune;

Bucură-te, ceea ce primeşti făgăduinţele cele bune;

Bucură-te, ceea ce înlesneşti începuturile cele frumoase;

Bucură-te, ceea ce distrugi pornirile cele rele;

Bucură-te, ceea ce împrăştii cursele vrăjmaşului;

Bucură-te, ceea ce nu întârzii a ajuta pe oameni;

Bucură-te, ceea ce din plin reverşi asupra noastră milele lui Dumnezeu;

Bucură-te, Apărătoare grabnică a neamului creştinesc.

  • Condacul al 7-lea:

Minunată biserică a zidit poporul rusesc cel drept credincios în cinstea sfintei icoane, spre vestirea milelor Preabinecuvântatei Împărătese a Cerului şi a pământului, Căreia, după putinţă, a adus cântare de mulţumire pentru izbăvire de venire asupra sa a celor de alt neam, ca toţi să-şi amintească de minunile Maicii lui Dumnezeu şi să cânte lui Dumnezeu: Aliluia.

  • Icosul al 7-lea:

Apărătoare neînfricată s-a arătat cetăţii de scaun icoana ta, Născătoare de Dumnezeu, ca şi oarecând în Constantinopol, căci către tine aleargă oamenii la vreme de necaz cerându-ţi ajutor şi ţie îţi aduc mulţumiri pentru izbândă. Înaintea cinstitei tale icoane se roagă şi pe tine Ajutătoare şi Apărătoare tare te mărturisesc. Pentru aceasta şi noi îţi cântam cu mulţumire:

Bucură-te, Acoperământul Rusiei;

Bucură-te, întărirea şi îngrădirea Ortodoxiei în pământul rusesc;

Bucură-te, scut nezdruncinat al oastei iubitoare de Hristos;

Bucură-te, platoşă tare a ostaşilor;

Bucură-te, ceea ce descoperi uneltirile vrăjmaşilor;

Bucură-te, ceea ce sfâşii urzeala duşmanilor;

Bucură-te, mustrarea necinstei;

Bucură-te, distrugerea vicleşugurilor;

Bucură-te, ceea ce izbăveşti de rătăcire pe cei tineri;

Bucură-te, mângâierea bătrânilor;

Bucură-te, ceea ce destrami învăţăturile cele păgubitoare;

Bucură-te, dăruirea învăţăturilor celor de suflet folositoare;

Bucură-te, Apărătoare grabnică a neamului creştinesc.

  • Condacul al 8-lea:

Străin este celor necredincioşi să priceapă minunile care izvorăsc de la cinstita ta icoană. Iar noi, ca unii ce cunoaştem că harul tău şi puterea ta este asupra sfintelor tale icoane, mărturisim despre harul şi puterea icoanei tale din Kazan, pe care o sărutam cu evlavie şi prin ea ne închinăm ţie, căci darul tău face semne şi minuni celor ce aleargă la tine cu credinţă şi cântă lui Dumnezeu: Aliluia!

  • Icosul al 8-lea:

Ceea ce ai fost înălţată la cer şi în cele de sus locuieşti, Născătoare de Dumnezeu, pe cei de pe pământ nu-i părăseşti prin mijlocirile tale, ca una ce ai îndrăznire de maică catre Hristos, Dumnezeul nostru. Pentru aceasta te rugăm: îngrădeşte cu pace viaţa celor drept credincioşi si cele de folos pururea dăruieşte robilor tăi, ca mărindu-te pe tine să-ţi cântăm:

Bucură-te, ceea ce ai încăput în pântecele tău pe Cel neîncăput;

Bucură-te, ceea ce eşti umbrită cu puterea Celui Preaînalt;

Bucură-te, că din tine a răsărit Spicul cel Ceresc;

Bucură-te, că tu izbăveşti lumea de foamea cea păgubitoare a sufletelor;

Bucură-te, ceea ce pururea mijloceşti pentru neamul nostru;

Bucură-te, că mult poate rugăciunea ta înaintea Fiului tău şi Dumnezeu;

Bucură-te, ceea ce ne-ai înfiat pe noi lângă Crucea lui Hristos;

Bucură-te, ceea ce pururea ai către noi dragoste de maică;

Bucură-te, mijlocirea veşnicilor bunătăţi;

Bucură-te, ceea ce nu ne lipseşti nici de bunătăţile cele pământeşti;

Bucură-te, scăparea noastră la vreme de încercare;

Bucură-te, mângăierea noastră în necazuri;

Bucură-te, Apărătoare grabnică a neamului creştinesc.

  • Condacul al 9-lea:

Mai înaltă decât toată firea îngerească te-ai arătat, Preasfântă Fecioară, căci tu ai purtat în pântecele tău pe Dumnezeul tuturor şi cu trupul L-ai născut. Pe braţe ai purtat pe Cel ce poartă în palma Sa întreaga lume, ceea ce eşti mai cinstită decât heruvimii şi mai slăvită fără de asemănare decât serafimii pe tine te mărim şi lui Dumnezeu Îi cântăm: Aliluia!

  • Icosul al 9-lea:

Pe ritorii cei mult-vorbitori îi vedem tăcând, ca pe nişte peşti fără de glas, despre tine, Născătoare de Dumnezeu, căci cu neputinţă este oamenilor să te mărească pe tine după cuviinţă, Stăpână, ci ca ceea ce eşti bună, primeşte de la noi, cei ce-ţi cântăm ţie, glasul Arhanghelului:

Bucură-te, ceea ce eşti plină de har;

Bucură-te, căci cu tine este Dumnezeu;

Bucură-te, ceea ce eşti binecuvântată între femei;

Bucură-te, ceea ce ai aflat har înaintea lui Dumnezeu;

Bucură-te, ceea ce ai născut pe Mântuitorul lumii;

Bucură-te, Maica Fiului lui Dumnezeu;

Bucură-te, Născătoarea Împăratului Celui Veşnic;

Bucură-te, că din tine a crescut rodul vieţii;

Bucură-te, ceea ce eşti sfinţită de Duhul Sfânt;

Bucură-te, ceea ce eşti umbrită de puterea Celui Preaînalt;

Bucură-te, slugă credincioasă a Domnului;

Bucură-te, că pe tine te fericesc toate neamurile;

Bucură-te, Apărătoare grabnică a neamului creştinesc.

  • Condacul al 10-lea:

Vrând să mântuieşti pe mulţi de tot răul, de necaz şi de durere, ne-ai dăruit nouă sfânta ta icoană, Născătoare de Dumnezeu, prin care orbii văd, şchiopii umblă, slăbănogii se ridică, cei stăpâniţi de duhuri necurate se vindecă, oamenii se izbăvesc de rănile cele aducătoare de moarte, pământului se dă roadă la bună vreme, casele şi orasele sunt păzite de foc. Pentru aceasta preamărim pe Dumnezeu, Cel ce varsă asupra noastră milele Sale şi-i cântăm cu stăruinţă: Aliluia!

  • Icosul al 10-lea:

Zid eşti Născătoare de Dumnezeu pământului rusesc, oraşelor eşti slavă şi îngrădire, oastei celei drept măritoare eşti izbândă supra vrăjmaşilor. Pentru aceasta, mulţumindu-ţi, îţi cântăm:

Bucură-te, ceea ce preamăreşti pe cei ce te preamăresc pe tine;

Bucură-te, ceea ce ruşinezi pe cei ce te necinstesc pe tine;

Bucură-te, înfricoşarea duşmanilor;

Bucură-te, izbăvire de venire asupra noastră a celor de alt neam;

Bucură-te, tăria ostaşilor;

Bucură-te, îngrădirea celor ce luptă;

Bucură-te, livadă purtătoare de viaţă, care înveseleşti inimile credincioşilor;

Bucură-te, arma de care se cutremură demonii;

Bucură-te, mir mântuitor, cel ce ungi rănile păcătoşilor care se pocăiesc;

Bucură-te, nădejdea noastră cea fierbinte;

Bucură-te, aşteptarea noastră cea neîndoielnică;

Bucură-te, liman bun şi liniştit;

Bucură-te, Apărătoare grabnică a neamului creştinesc.

  • Condacul al 11-lea:

Cântare de laudă aducem şi de mulţumire aducem ţie, Stăpână, înaintea icoanei tale cădem şi cu dragoste o sărutăm. Sub atotputernicul tău omofor, cinurile feciorelnicilor viaţă paşnică petrec şi spre tine nădăjduiesc, iar lui Dumnezeu îi cântă: Aliluia!

  • Icosul al 11-lea:

Făclie primitoare de lumină vedem icoana ta cea preacinstită, Stăpână, care aprinzând în sine focul cel nematerialnic al Harului tău, împrăştie lumina celorlale multor chipuri asemănătoare, din care lumina împărtăşindu-se acestea, strălucesc cu minunile, povăţuind la calea mântuirii pe toţi care te laudă aşa:

Bucură-te, Mireasă, pururea fecioară;

Bucură-te, Maică – fecioară de Dumnezeu aleasă;

Bucură-te, călăuza cea bună a fecioriei;

Bucură-te, paza celor doritori de curăţie;

Bucură-te, lauda femeilor;

Bucură-te, mărirea fecioarelor;

Bucură-te, apărătoarea văduvelor;

Bucură-te, mângâierea orfanilor;

Bucură-te, hrănitoare săracilor;

Bucură-te, veşmântul celor goi;

Bucură-te, bucuria celor scârbiţi;

Bucură-te, veselia celor întristaţi;

Bucură-te, Apărătoare grabnică a neamului creştinesc.

  • Condacul al 12-lea:

Vrând să dai har celor ce te cinstesc cu dragoste, Născătoare de Dumnezeu, ai revărsat puterea harului tău asupra sfintelor tale icoane. Acest har dumnezeiesc dăruieşte vindecare neputinţelor celor ce aleargă la tine cu credinţă şi se roagă ţie cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

  • Icosul al 12-lea:

Cântând minunile tale cele de demult şi cele de acum, te lăudăm pe tine, ca ceea ce eşti izvor purtător de viaţă al Harului şi râu nesecat al minunilor. Spre tine, adâncul milei şi al îndurărilor punem, după Dumnezeu, toată nădejdea noastră şi, preamărindu-te pe tine în această viaţă şi în viaţa viitoare îţi cântăm:

Bucură-te, aşteptarea cea neruşinată creştinilor;

Bucură-te, scăparea mântuitoare a credincioşilor;

Bucură-te, nădejdea celor fără de nădejde;

Bucură-te, mântuirea celor mâhniţi;

Bucură-te, baie care speli conştiinţa;

Bucură-te, rouă care înviezi sufletele;

Bucură-te, vindecarea cea fără plată a bolilor;

Bucură-te, izbăvirea cea grabnică din nevoi;

Bucură-te, ceea ce ne scoţi din adâncurile pieirii;

Bucură-te, bucuria noastră în ziua morţii;

Bucură-te, nădejdea noastră de după moarte;

Bucură-te, Apărătoare grabnică a neamului creştinesc.

  • Condacul al 13-lea:

Maică prealăudată, care ai născut pe Cuvântul, Cel ce este mai sfânt decât toţi sfinţii, primeşte acum de la noi această puţină rugăciune şi pentru măreţia bunătăţilor şi îndurărilor tale, să nu pomeneşti păcatele noastre cele multe, ci plinind spre bine cererile noastre, dăruieşte-ne sănătate trupului, mântuie sufletului, izbăvire de tot necazul şi durerea şi ne fă moştenitori ai Împărăţiei Cerurilor pe noi, cei ce cântăm lui Dumnezeu: Aliluia! (de 3 ori).

Apoi se zice iarăşi Icosul 1 „Îngerul cel inainte-stătător…” şi Condacul 1 „Celei alese din…”. Apoi aceasta:

Rugăciune:

O, Preasfântă Stăpână de Dumnezeu Născătoare! Cu frică, cu credinţă şi cu dragoste căzând înaintea sfintei tale icoane, te rugăm: Nu întoarce faţa ta de la noi, cei ce ne cucerim ţie, Maică milostivă, roagă pe Fiul tău şi Domnul Dumnezeul nostru, Iisus Hristos, să dăruiască pace ţării noastre. Sfânta Sa Biserică să o păzească neclintită de necredinţă, de eresuri şi de dezbinare, căci nu avem alt ajutor, nici altă nădejde afară de tine, Născătoare de Dumnezeu. Tu eşti Ajutătoarea şi Apărătoarea cea atotputernică a neamului creştinesc. Izbăveşte pe cei care se roagă ţie de căderea în păcat, de asuprirea oamenilor răi, de toată nevoia şi ispita, de tot necazul şi de moartea cea năprasnică. Dăruieşte-ne nouă duhul smereniei, inimă înfrântă, curăţia cugetelor, ca lăudând cu mulţumire măreţia ta să ne învrednicim toţi de Împărăţia Cerurilor şi acolo împreună cu toţi Sfinţii să preamărim Preacinstitul şi de mare cuviinţă Nume al Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, în vecii vecilor. Amin!

wp-1489734683509.jpeg

Acatistul Sfântului Ierarh Iachint, Mitropolitul Țării Românești (28 Octombrie)

 

Condacul 1
Pe tine, vrednic păstor duhovnicesc, te ştim părinte plin de dragoste pentru turma ta, arhiereu cinstit şi iconom al Tainelor dumnezeieşti; pentru aceasta te rugăm să ne păzeşti pe noi de primejdii, de boli şi de necazuri, ca să cântăm ţie: Bucură-te, Sfinte Ierarhe Iachint, mare arhipăstor al Ţării Româneşti!
Icosul 1:
De Hristos, Păstorul cel mare, ai fost dăruit Ţării Româneşti ca întâi mare păstor duhovnicesc, Sfinte Ierarhe Iachint, spre călăuzirea noastră şi spre întărire în dreapta credinţă, pe care am primit-o prin cuvântul Evangheliei, semănat în inimile strămoşilor noştri de Sfântul Apostol Andrei, cel întâi chemat; pentru aceasta, după datorie, te cinstim zicând:

Bucură-te, mărturisitor al dreptei credinţe!

Bucură-te, iubitor de nevoinţe!

Bucură-te, cel plin de râvnă sfântă pentru poruncile Domnului!

Bucură-te, miel curat al lui Hristos şi păstor al poporului!

Bucură-te, propovăduitorul Ortodoxiei prin faptă şi cuvânt!

Bucură-te, arhiereu luminat de umbrirea Duhului Sfânt!

Bucură-te, rugător neadormit pentru păstoriţii tăi!

Bucură-te, izbăvitorul turmei tale de lupii răpitori şi răi!

Bucură-te, pildă de răbdare smerită în necazuri, în boli şi-n întristări!

Bucură-te, luminător cârmuitorilor credincioşi ai acestei ţări!

Bucură-te, flacără nestinsă a rugăciunii şi a deplinei milostiviri!

Bucură-te, întemeietor de multe sfinte biserici şi mânăstiri!

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Iachint, mare arhipăstor al Ţării Româneşti!
Condacul al 2-lea:
Văzând noi cu bucurie purtarea de grijă a Preamilostivului Dumnezeu către binecredinciosul popor român, cinstim pe Sfântul Ierarh Iachint, păstor dorit şi aşteptat, şi cu evlavie cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 2-lea:
În împărăteasca cetate a lui Constantin ai crescut cu vârsta şi cu înţelepciunea, dobândind bunele deprinderi creştine şi învăţând tainele cele mai alese ale credinţei în Hristos – adâncul cunoaşterii Scripturilor şi păzirea sfintelor canoane ale Bisericii – pentru care grăim către tine unele ca acestea:

Bucură-te, cel ce din pruncie ai iubit frumuseţea curăţiei!

Bucură-te, cel ce din tinerețe ești fiu al Ortodoxiei!

Bucură-te, suflet luminos în trup nevoitor!

Bucură-te, om îngeresc lui Hristos următor!

Bucură-te, că psalmii lui David îi aveai pe buze mereu!

Bucură-te, că ai lepădat trândăvia şi somnul cel greu!

Bucură-te, cel neobosit în săvârşirea slujbelor sfinte!

Bucură-te, cel ce prin privegheri ţi-ai curăţit a ta minte!

Bucură-te, că de la povăţuitori buni şi de la dascăli iscusiţi ai învăţat!

Bucură-te, că sporind în multe virtuţi, ai rămas întru smerenie neschimbat!

Bucură-te, că la Dumnezeu cugetai zi şi noapte!

Bucură-te, că iubirea ta către toţi se vădeşte din fapte!

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Iachint, mare arhipăstor al Ţării Româneşti!
Condacul al 3-lea:
Urmând viaţa monahicească, plină de evlavie şi de râvnă sfântă, te-ai făcut ales lucrător al rugăciunii lui Iisus; drept aceea, din fire cunoscând frumuseţea omului îndumnezeit, cântai lui Hristos, Celui ce în Muntele Taborului a arătat slava luminii dumnezeieşti: Aliluia!
Icosul al 3-lea:
Când Biserica lui Hristos era tulburată de înşelătoare învăţături omeneşti, te-ai arătat apărător al Ortodoxiei prin cuvânt, adeverind că harul dumnezeiesc pe cei credincioși, smeriți și rugători îi luminează și îndumnezeiște; pentru aceasta strigăm ţie:

Bucură-te, următor Cuviosului Grigorie Sinaitul în nevoinţe!

Bucură-te, cu Sfântul Grigorie Palama apărător al dreptei credinţe!

Bucură-te, lucrător al rugăciunii neîncetate!

Bucură-te, îndrumător al vieţuirii poporului din cetate!

Bucură-te, candelă plină de untdelemnul faptelor bune!

Bucură-te, slujitor luminat al lui Hristos în lume!

Bucură-te, cel ce prin trezvie ai adus lumină minţii!

Bucură-te, că prin cuvântul Evangheliei ai luminat păstoriţii!

Bucură-te, smerit ucenic şi dascăl vestit!

Bucură-te, părinte blând și păstor iscusit!

Bucură-te, înţelept propovăduitor al credinţei lucrătoare!

Bucură-te, sfinţit slujitor al Bisericii dreptmăritoare!

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Iachint, mare arhipăstor al Ţării Româneşti!
Condacul al 4-lea:
Trecând la Domnul păstorul Dobrogei, mitropolitul Chiril al Vicinei, din voia lui Dumnezeu ai fost rânduit urmaş în scaun şi trimis de fericitul Patriarh Ecumenic Isidor să păstorești în ţinut dunărean, luminat prin propovăduirea Sfântului Apostol Andrei şi prin pătimirea sfinţilor mucenici, iar credincioşii, cu dragoste şi cu cinste primindu-te, laudă de mulţumire aduceau lui Hristos, cântând: Aliluia!
Icosul al 4-lea:
Vrednic urmaş te-ai arătat sfinţilor ierarhi ai Dobrogei, asemănându-te lor prin viaţa îmbunătăţită, prin răbdarea încercărilor pentru credinţă şi prin iubirea faţă de cler şi credincioşi, pentru care, cu recunoştinţă, aducem ţie aceste laude:

Bucură-te, cel deopotrivă cu Sfinţii Bretanion şi Teotim!

Bucură-te, că împreună cu dânşii acum te cinstim!

Bucură-te, făclie scoasă de sub obroc şi aşezată în sfeşnic!

Bucură-te, că sfintele canoane ţi-au fost bun sfetnic!

Bucură-te, că ai împodobit cinstitele locaşuri ale eparhiei tale!

Bucură-te, că ai binecuvântat viaţa obştilor monahale!

Bucură-te, că ai aşezat preoţi şi diaconi buni în biserici!

Bucură-te, că ai apărat Biserica de cei nevrednici!

Bucură-te, cel înţelepţit de Dumnezeu!

Bucură-te, că ai mângâiat prin cuvânt pe poporul tău!

Bucură-te, grabnic ajutător către cei săraci şi neputincioşi!

Bucură-te, că i-ai învăţat pe toţi să fie spre milostenie sârguincioşi!

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Iachint, mare arhipăstor al Ţării Româneşti!
Condacul al 5-lea:
Strălucind în Dobrogea ca un luminător al bunei credinţe, ai întărit cugetele celor dreptslăvitori şi te-ai arătat mărturisitor prin răbdarea cu care ai îndurat încercările; pentru aceasta, în tot pământul a ieşit vestirea ta şi ai fost chemat de Dumnezeu să păstoreşti şi plaiurile Munteniei, al cărei popor cântă lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 5-lea:
Multe necazuri ai suferit în Vicina de la năvălitori de altă credință; cu durere ţi-ai văzut turma prigonită şi risipită de străini; bisericile năruite şi schiturile pustiite; dar tu, ca un alt Iov răbdai având mare nădejde în Dumnezeu, pentru care te lăudăm cu graiuri ca acestea:

Bucură-te, chip al blândeţii, al evlaviei şi al smeritei cugetări!

Bucură-te, icoană a nădejdii nezdruncinate în mijlocul multor încercări!

Bucură-te, cel prigonit pe nedrept, ca sfinţiţii mucenicii Efrem şi Tit!

Bucură-te, că de la cotropitori mult ai avut de suferit!

Bucură-te, cel ce cu rugăciuni şi osteneli turma ţi-ai păzit-o de lupii răpitori!

Bucură-te, că ai părăsit cetatea Vicina, robită de asupritori!

Bucură-te, că multe necazuri ai pătimit, în Hristos nădăjduind neîncetat!

Bucură-te, că Sfinţilor Apostoli ai urmat, cercetând pe credincioşii fiecărui sat!

Bucură-te, bun sfătuitor al domnitorului Țării Românești!

Bucură-te, fierbinte rugător către cetele îngerești!

Bucură-te, că ai apărat credința ortodoxă în vreme de încercare!

Bucură-te, că ai păstorit pe românii ortodocși de la munte până la mare!

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Iachint, mare arhipăstor al Ţării Româneşti!
Condacul al 6-lea:
Arhipăstor al cetății Vicina ai fost, de Dumnezeu rânduit şi de oameni dorit; căci binecredinciosul Domnitor Nicolae – Alexandru Basarab te-a chemat să împodobeşti cu slujirea tronul vlădicesc cel nou al Ungrovlahiei şi să fii povăţuitor al acestui popor, învățându-l să cânte lui Hristos cu mulţumire: Aliluia!
Icosul al 6-lea:
Mărturia cea bună a vieţii tale având, toţi binecredincioşii români s-au bucurat să le fii păstor, văzându-te pe tine pildă aleasă de purtare creştinească; şi primindu-te cu evlavie şi cinste mare împreună cu domnitorul şi cu sfatul ţării ţi-au adus laude ca acestea:

Bucură-te, cel fără de prihană, veghetor şi înţelept!

Bucură-te, sfinţit slujitor, cuviincios şi drept!

Bucură-te, primitorul celor străini şi călători!

Bucură-te, cel destoinic să-i înveţi pe cei neştiutori!

Bucură-te, cel blând, paşnic şi neiubitor de avuţii!

Bucură-te, că ai urmat în învăţătură şi purtare Sfinţilor Părinţi!

Bucură-te, că stăruind cu timp şi fără timp ai propovăduit cuvântul vieţii!

Bucură-te, păstor veghetor care ai împodobit înţelepciunea bătrâneţii!

Bucură-te, că pe cei răi şi îndărătnici i-ai mustrat şi i-ai îndemnat la pocăinţă!

Bucură-te, că pe aceștia i-ai primit cu îngăduință!

Bucură-te, că n-ai iubit veacul de acum şi slava lui trecătoare!

Bucură-te, că înfăptuirile tale au fost cunoscute slavei lui Dumnezeu celei nepieritoare!

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Iachint, mare arhipăstor al Ţării Româneşti!
Condacul al 7-lea:
Fiind luminat de Dumnezeu, Sfântul Patriarh Calist al Constantinopolului a hotărât să primească cererea domnitorului Nicolae – Alexandru Basarab şi să te aşeze drept preacinstit mitropolit al Ţării Româneşti şi exarh al plaiurilor transilvane, pentru a păstori cu înţelepciune turma cea cuvântătoare, pentru a cânta Mântuitorului Hristos: Aliluia!
Icosul al 7-lea:
Ca o cetate pe vârf de munte ai fost întărit cu harul şi cu priceperea şi pentru aceasta nu ai rămas tăinuit, ci ai fost ales spre ocrotirea păstoriţilor tăi, lăudându-te cu graiuri ca acestea:

Bucură-te, că ai fost aflat vrednic de a fi începător tronului vlădicesc!

Bucură-te, că la curtea domnească ai fost primit ca un sol ceresc!

Bucură-te, porumbel, care ai adus pacea lui Hristos vestind încetarea potopului neştiinţei!

Bucură-te, vultur departe văzător care ai prevăzut primejduirea credinţei!

Bucură-te, păstor legiuit de Dumnezeu chemat!

Bucură-te, dascăl iscusit şi prealuminat!

Bucură-te, că ai fost chemat să pui rânduială în obiceiurile pământului!

Bucură-te, că ai avut asupra ta datoria propovăduirii cuvântului!

Bucură-te, începător al unei noi vieţi obşteşti, după Evanghelie!

Bucură-te, că ai zidit din pietre vii biserici pline de evlavie!

Bucură-te, cel ce sfinte locaşuri din zid ai ridicat!

Bucură-te, îndemnător al tuturor spre o viaţă fără de păcat!

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Iachint, mare arhipăstor al Ţării Româneşti!
Condacul al 8-lea:
Strajă tare ai fost, înţelepte Ierarhe Iachint, împotriva vicleniei celor ce voiau să răpească turma ta pe care ai păzit-o cu lumina lui Hristos – Răsăritul cel de Sus, iar noi, păstrând unitatea credinţei şi năzuind la cunoaşterea slavei celei neapropiate, cântăm: Aliluia!
Icosul al 8-lea:
Prin tine, Sfinte Ierarhe Iachint, Părintele Luminilor a cercetat poporul Său, căci tu ai vestit cu multă râvnă calea mântuirii, care ni s-a arătat în Biserica Ortodoxă cea Una, Sfântă, Sobornicească şi Apostolească, stâlpul şi temelia adevărului; pentru aceasta te cinstim, grăind:

Bucură-te, apărător al dreptei credințe!

Bucură-te, că ai vestit pe Tatăl ca fiind singurul izvor al Dumnezeirii!

Bucură-te, că ai mărturisit pe Duhul Adevărului, care de la Tatăl purcede și în Fiul se odihnește!

Bucură-te, că învăţătura cea dreaptă rodește duhovnicește!

Bucură-te, că ai mărturisit Simbolul credinţei neschimbat!

Bucură-te, că n-ai primit înnoiri în privinţa credinţei!

Bucură-te, că ai propovăduit pe Hristos cap al Bisericii!

Bucură-te, că ai mărturisit pe Hristos temelia Bisericii!

Bucură-te, propovăduitorule al harului dumnezeiesc nezidit!

Bucură-te, că ai împărtășit pe credincioși cu Trupul și Sângele lui Hristos!

Bucură-te, luptător pentru păstrarea unităţii de neam şi de credinţă!

Bucură-te, cel ce cu duhul blândeţii chemi la pocăinţă pe cei rătăciţi!

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Iachint, mare arhipăstor al Ţării Româneşti!
Condacul al 9-lea:
Cu dragoste părintească ai ferit de rătăcire poporul tulburat de învățături străine şi prin cuvânt cu putere multă ai întărit în credinţa ortodoxă pe domnitorul Țării şi pe boierii dregători care erau ispitiţi a-şi schimba legea strămoşească pentru foloase lumeşti; dar tu, Sfinte Ierarhe Iachint, ca un prooroc, ai mustrat rătăcirea şi ai înnoit în păstoriţii tăi făgăduinţele Sfântului Botez, de a urma fără poticnire calea lui Dumnezeu şi de a-I cânta: Aliluia!
Icosul al 9-lea:
De Dumnezeu cugetătorule, sprijin şi mângâiere ai fost poporului binecredincios din Ţara Românească, hrănindu-l cu bunătăţi cereşti şi pământeşti, ocrotindu-l la vreme de încercare şi îndemnându-l spre sporirea duhovnicească şi întărirea în dreapta credință, pentru care primeşte de la noi aceste cântări de laudă:

Bucură-te, că pe mulţi i-ai adus la mântuirea în Hristos!

Bucură-te, că din adâncul pierzării pe cei păcătoşi i-ai scos!

Bucură-te, că ai predicat pocăinţa izbăvitoare de păcate!

Bucură-te, că ne-ai învăţat a preţui osteneala duhovnicească!

Bucură-te, toiag de sprijin pentru cei cuprinşi de neputinţă!

Bucură-te, balsam care aduci alinare celor aflaţi în suferinţă!

Bucură-te, ocrotirea şi binecuvântarea familiilor creştine!

Bucură-te, că izbăveşti de patimi pe cei ce aleargă cu credinţă la tine!

Bucură-te, liman pentru cei înviforaţi!

Bucură-te, izvor ce adăpi pe cei însetaţi!

Bucură-te, hrană îndestulată celor flămânzi!

Bucură-te, tămăduire grabnică celor suferinzi!

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Iachint, mare arhipăstor al Ţării Româneşti!
Condacul al 10-lea:
De la apele Dunării și până pe crestele Munților Carpați, ai întemeiat mânăstiri şi schituri, Sfinte Ierarhe Iachint, binecuvântând pe sihaştrii neîncetat rugători pentru ţară şi lume, şi îndrumând viaţa de obşte a mânăstirilor și a creștinilor din lume, spre a cânta lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 10-lea:
Slujitor plin de evlavie al celor sfinte ai fost, căci astfel de arhiereu se cuvenea să avem: sfânt, fără de răutate şi fără de pată. Pentru aceasta, împreună cu cei ce s-au împărtăşit din harul revărsat prin binecuvântările tale, cântăm ţie:

Bucură-te, cel ce prin rugăciune curată ai liturghisit împreună cu îngerii!

Bucură-te, binecuvântare pentru cei viețuitori în această vale a plângerii!

Bucură-te, dar făcut de Dumnezeu Ţării noastre Româneşti!

Bucură-te, că întru primejdii, liman de scăpare eşti!

Bucură-te, că inima ţi-ai făcut-o altar al jertfei cuvântătoare!

Bucură-te, că Duhul lui Dumnezeu trupul tău sălaş curat îl are!

Bucură-te, pildă de vrednică slujire pentru preoţii cucernici!

Bucură-te, reazim întru nevoinţă pentru toţi monahii vrednici!

Bucură-te, împodobitorul sfintelor lăcaşuri, care sunt ceruri pe pământ!

Bucură-te, că cinstitele icoane zugrăvite la îndemnul tău sunt ferestre către Raiul sfânt!

Bucură-te, foc ce aprinzi râvna cea întru cunoştinţă!

Bucură-te, luptător prin cuvânt pentru neam şi dreapta credinţă!

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Iachint, mare arhipăstor al Ţării Româneşti!
Condacul al 11-lea:
La Curtea de Argeş avându-ţi tronul vlădicesc, ai îndemnat pe binecredinciosul domnitor Nicolae – Alexandru Basarab să zidească din nou biserica domnească, închinată Sfântului Ierarh Nicolae, ocrotitorul său, ca să-i fie lui spre pomenire şi semn de neschimbată statornicie în dreapta credință, în care se aduce cântare lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 11-lea:
Cu înţelepciune ţi-ai împodobit cărunteţile şi ai răbdat la adânci bătrâneţi tulburări ridicate de cel viclean împotriva ta. Dar tu, cu smerenie și blândeţe, ai biruit răul cu binele, pildă făcându-te nouă, celor ce-ţi aducem cântări ca acestea:

Bucură-te, cel ce pe treptele fericirilor ai urcat!

Bucură-te, cel ce te-ai smerit cu duhul!

Bucură-te, cel ce cu lacrimi ai adus rugăciuni!

Bucură-te, blândeţe care ai moştenit pământul!

Bucură-te, cel flămând şi însetat de dreptate!

Bucură-te, chip al milostivirii îmbelşugate!

Bucură-te, curăţia inimii văzătoare de Dumnezeu!

Bucură-te, pacea lui Hristos adusă poporului tău!

Bucură-te, că fiind clevetit şi prigonit, gândeai la cetatea cea de sus!

Bucură-te, că ai suferit nedreptatea cu gândul la pătimirile lui Iisus!

Bucură-te, că prin nădejde ai răbdat povara bolilor fără cârtire!

Bucură-te, că iubind pe Domnul, te-ai făcut Treimii sălășluire!

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Iachint, mare arhipăstor al Ţării Româneşti!
Condacul al 12-lea:
Vremea despărţirii de păstoriţii tăi apropiindu-se, pe toţi i-ai îndemnat să iubească pe Dumnezeu din tot sufletul, iar pe aproapele ca pe sine, să facă bine tuturor, să păstreze adevărul credinţei ca pe lumina ochilor, ferindu-se de robia păcatelor. Acest testament lăsând fiilor tăi duhovniceşti, te-ai mutat la viaţa cea neîmbătrânitoare, spre a cânta cu îngerii lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 12-lea:
Ca pe un părinte al ţării te-a plâns poporul adunat la prohodirea ta, Sfinte Ierarhe Iachint, căci i-ai fost călăuză spre Hristos şi dascăl de vieţuire aleasă; iar noi, înţelegând că ai fost rânduit în cetele Sfinţilor din Ierusalimul cel ceresc, grăim către tine cu evlavie:

Bucură-te, că lupta cea bună ai luptat şi ai biruit!

Bucură-te, cel ce cu izbândă călătoria vieţii ai săvârşit!

Bucură-te, cel ce ai păzit comoara credinţei!

Bucură-te, că Dreptul Judecător ţi-a pregătit cununa biruinţei!

Bucură-te, că împreună cu sfinţii dobrogeni acum te veseleşti!

Bucură-te, cel numărat cu mărturisitorii Ortodoxiei româneşti!

Bucură-te, cald ocrotitor al celor ce te cheamă!

Bucură-te, al Bisericii apărător fără teamă!

Bucură-te, păzitorul nostru în primejdii şi nevoi!

Bucură-te, bunăvoinţa lui Dumnezeu către noi!

Bucură-te, trupurilor cuprinse de boli grabnică tămăduire!

Bucură-te, mijlocitor fierbinte pentru a noastră mântuire!

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Iachint, mare arhipăstor al Ţării Româneşti!
Condacul al 13-lea:
O, Sfinte Ierarhe Iachint, cel care ai fost întâiul mare păstor duhovnicesc al Ţării Româneşti, roagă-te lui Dumnezeu, Celui în Treime slăvit, să ne izbăvească de robia păcatelor, de necazuri, de boli şi de primejdii, ca vieţuind creştineşte să ne învrednicim de Împărăţia cerească și să cântăm împreună cu tine lui Dumnezeu: Aliluia! (acest condac se zice de trei ori)
Apoi se zic din nou
Icosul 1:
De Hristos, Păstorul cel mare, ai fost dăruit Ţării Româneşti ca întâi mare păstor duhovnicesc, Sfinte Ierarhe Iachint, spre călăuzirea noastră şi spre întărire în dreapta credinţă, pe care am primit-o prin cuvântul Evangheliei, semănat în inimile strămoşilor noştri de Sfântul Apostol Andrei, cel întâi chemat; pentru aceasta, după datorie, te cinstim zicând:

Bucură-te, mărturisitor al dreptei credinţe!

Bucură-te, iubitor de nevoinţe!

Bucură-te, cel plin de râvnă sfântă pentru poruncile Domnului!

Bucură-te, miel curat al lui Hristos şi păstor al poporului!

Bucură-te, propovăduitorul Ortodoxiei prin faptă şi cuvânt!

Bucură-te, arhiereu luminat de umbrirea Duhului Sfânt!

Bucură-te, rugător neadormit pentru păstoriţii tăi!

Bucură-te, izbăvitorul turmei tale de lupii răpitori şi răi!

Bucură-te, pildă de răbdare smerită în necazuri, în boli şi-n întristări!

Bucură-te, luminător cârmuitorilor credincioşi ai acestei ţări!

Bucură-te, flacără nestinsă a rugăciunii şi a deplinei milostiviri!

Bucură-te, întemeietor de multe sfinte biserici şi mânăstiri!

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Iachint, mare arhipăstor al Ţării Româneşti!
şi
Condacul 1
Pe tine, vrednic păstor duhovnicesc, te ştim părinte plin de dragoste pentru turma ta, arhiereu cinstit şi iconom al Tainelor dumnezeieşti; pentru aceasta te rugăm să ne păzeşti pe noi de primejdii, de boli şi de necazuri, ca să cântăm ţie: Bucură-te, Sfinte Ierarhe Iachint, mare arhipăstor al Ţării Româneşti!

29-anastasia.jpg

Acatistul Sfintei Mari Muceniţe Anastasia Romana (29 Octombrie)

 

Troparul Sfintei Mari Muceniţe Anastasia Romana, glasul al 4-lea:
Mieluşeaua Ta, Iisuse, Anastasia strigă cu mare glas: Pe Tine, Mirele meu, Te iubesc şi pe Tine căutându-Te, mă chinuiesc şi împreună mă răstignesc, şi împreună cu Tine mă îngrop cu Botezul Tău; şi pătimesc pentru Tine, ca să împărăţesc întru Tine; şi mor pentru Tine, ca să viez pentru Tine; ci, ca o jertfă fără prihană, primeşte-mă pe mine, ceea ce cu dragoste mă jertfesc Ţie. Pentru rugăciunile ei, ca un milostiv, mântuieşte sufletele noastre.

Condacul 1

Orfană ai rămas de mică, fiind de trei ani, dar Părintele orfanilor, Care nu părăseşte pe cei străini, a rânduit ca să fii luată într-un sfânt lăcaş al unei mănăstiri, unde ai crescut cu multă grijă. Acolo cu darul lui Dumnezeu ai învăţat sfânta credinţă şi te-ai încununat cu frumoase virtuţi, ajungând la desăvârşirea sfinţeniei, pentru care noi te lăudăm: Bucură-te, Sfântă Muceniţă Anastasia, mult pătimitoare!

Icosul 1

În post, privegheri şi rugăciuni neîncetate ai crescut şi ai petrecut în sfânta mănăstire, unde cu tot sufletul ai slujit Domnului. Ca un crin alb ai înflorit în grădină lui Hristos, împodobindu-ţi fecioria cu virtuţi sfinte, ai ajuns bine plăcută Domnului, pentru aceasta noi te lăudăm aşa:

Bucură-te, Sfântă Anastasia, fecioară preafrumoasă;

Bucură-te, cea preamult lăudată întru învăţătura creştinească;

Bucură-te, căci Dumnezeu a vrut ca să te ocrotească;

Bucură-te, în viaţa călugărească să te desăvârşească;

Bucură-te, cu darul Său din restriştea lumii te-a luat;

Bucură-te, şi cu lumina Sa mintea ţi-a îmbrăţişat;

Bucură-te, odraslă sfântă de Hristos aleasă;

Bucură-te, ca să-I ajungi scumpă mireasă;

Bucură-te, pasăre măiastră care cânţi noaptea la rugăciune;

Bucură-te, ceea ce ai fost scoasă din a lumii deşertăciune;

Bucură-te, Sfântă Muceniţă Anastasia, mult pătimitoare!

Condacul al 2-lea

Dar vrăjmaşul neamului omenesc, văzând nevoinţele tale cele sfinte, prin care era călcat de fecioreştile tale picioare, a pornit asupra ta războiul lui pe faţă; a început prin oameni vicleni a te pârî la păgânii cei cumpliţi, precum că eşti frumoasă la chip şi că eşti într-o mănăstire, unde cânţi lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Auzind aceasta necuratul guvernator, a poruncit ca să te ia cu sila de la mănăstire, şi mergând cei trimişi, au zdrobit uşile cu securi. Atunci a fost mare frică asupra mieluşiţelor lui Hristos, dar egumena te întărea pe tine, Sfântă Anastasia, ca să primeşti cununa cea mucenicească. Tu cu multă bărbăţie ai stat în faţa tiranilor, iar noi te lăudăm cu drag:

Bucură-te, Sfântă Anastasia, căci pe vrăjmaş l-ai biruit;

Bucură-te, cu postiri şi neîncetate rugăciuni sub picioare l-ai strivit;

Bucură-te, şi cu mare ruşine el s-a depărtat de tine;

Bucură-te, că atunci vrăjmaşul a început război pe faţă;

Bucură-te, şi a început prin oameni vicleni să te pârască;

Bucură-te, căci a ta viaţă sfântă o a descoperit;

Bucură-te, şi te-a arătat la guvernatorul cel cumplit;

Bucură-te, că el atunci a trimis oşteni la mănăstire, ca să te ia cu sila;

Bucură-te, şi să te ducă în faţa lui cea fără de milă;

Bucură-te, ceea ce ai avut luptă mare;

Bucură-te, ceea ce ai început ca să suferi pentru Domnul chinuri amare;

Bucură-te, Sfântă Muceniţă Anastasia, mult pătimitoare!

Condacul al 3-lea

Sofia cea cu viaţă sfântă te-a întărit, frumoasă Anastasia, cu poruncile dumnezeieşti, îndemnându-te la mari virtuţi şi multă sfinţenie, ca să biruieşti în faţa vrăjmaşilor şi să primeşti de la Domnul cununa cea neveştejită a Împărăţiei cereşti. Iar tu ascultai de ea cu râvnă şi cântai lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Atunci când te sfătuia mama ta cea duhovnicească, deodată ca nişte fiare sălbatice au năvălit trimişii dregătorului şi cu mare silnicie în grabă te-au apucat şi, legându-te cu lanţuri, te-au dus la păgânul cel necurat. Iar tu răbdai o răpire aspră ca aceasta cu mulţumire, pentru care îţi cântăm aceste laude:

Bucură-te, Sfântă Anastasia cea de sfinţenie iubitoare;

Bucură-te, ceea ce ai fost înzestrată cu multă răbdare;

Bucură-te, ceea ce în poruncile Domnului te-ai întărit;

Bucură-te, căci cu frică şi cu dragoste le-ai păzit;

Bucură-te, că de stareţa Sofia cea înţeleaptă ai fost îngrijită;

Bucură-te, că pentru mărturisirea lui Dumnezeu ai fost pregătită;

Bucură-te, ceea ce te-ai supus la jertfă mare;

Bucură-te, ceea ce te-ai pregătit pentru a muceniciei încununare;

Bucură-te, că tiranii au năvălit ca nişte lupi la tine;

Bucură-te, şi te-au legat cu lanţuri de fier cu mare asprime;

Bucură-te, din lăcaşul cel sfânt cu silnicie te-au luat;

Bucură-te, şi la dregătorul cel cumplit te-au înfăţişat;

Bucură-te, Sfântă Muceniţă Anastasia, mult pătimitoare!

Condacul al 4-lea

Adunarea cea păgânească a închinătorilor de idoli, împreună cu guvernatorul Prov, te-au cercetat de unde eşti şi din ce neam porneşti. Atunci ai răspuns ca eşti creştină şi că te numeşti cu numele de „Înviere” şi cânţi Dumnezeului cel Adevărat: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Guvernatorul cu multă asprime a voit a te înfricoşa, iar apoi cu multe amăgiri viclene ţi-a arătat ţie, Muceniţă, că îţi va da desfătări şi bucurii lumeşti şi o viaţă plină de avuţii, ca fără trudă să trăieşti, numai să te supui la voia sa. Dar tu cu mare bărbăţie şi cu voinţă mucenicească ai respins vicleşugurile lui şi numai la Dumnezeu ai cugetat rugându-te. Pentru aceasta auzi de la noi:

Bucură-te, ceea ce spre Ierusalimul cel ceresc cu mare avânt ai pornit;

Bucură-te, ceea ce de Dumnezeu ai avut dor nemărginit;

Bucură-te, ceea ce porţi numele cel sfânt al Învierii;

Bucură-te, ceea ce ai pornit pe calea jertfirii;

Bucură-te, că amăgirile tiranului nu te-au înşelat;

Bucură-te, că aurul şi bogăţiile lui le-ai defăimat;

Bucură-te, că mintea ta a fost sfântă păzitoare;

Bucură-te, ceea ce ai trecut prin grea încercare;

Bucură-te, porumbiţa Domnului cea mult frumoasă;

Bucură-te, ceea ce ai spart cursa cea diavolească;

Bucură-te, Sfântă Muceniţă Anastasia, mult pătimitoare!

Condacul al 5-lea

Cu multă tărie şi înţelepciune ai defăimat şi, respins sfaturile prigonitorului, şi călcând capul şarpelui celui viclean, cântai în inima ta lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 5-lea
Aprinzându-se de mânie, a poruncit guvernatorul să fii bătută peste faţă şi să fii dezbrăcată de haine în faţa norodului. Dar tu, Sfântă Anastasia, ai răbdat această ruşine pentru Hristos, Care a fost dezbrăcat pe dealul Golgotei. Pentru aceasta noi te lăudăm aşa:

Bucură-te, ceea ce către Domnul să mergi te-ai grăbit;

Bucură-te, ceea ce ai primit ca şi Stăpânul palme peste faţă;

Bucură-te, ceea ce de a tale haine ai fost dezbrăcată;

Bucură-te, ceea ce ai defăimat a lumii trecătoare viaţă;

Bucură-te, că şi Domnul pe Golgota a fost dezgolit;

Bucură-te, că şi tu pentru El, aşa ai pătimit;

Bucură-te, fecioară cuvioasă şi mult răbdătoare;

Bucură-te, a cerescului Eden pregătită floare;

Bucură-te, Sfântă Muceniţă Anastasia, mult pătimitoare!

Condacul al 6-lea

Apoi au pus pe Muceniţa Domnului cu faţa la pământ, legată de patru ţăruşi, au aprins sub ea foc de smoală cu pucioasă, ca s-o înece cu fum, şi pe spate au bătut-o cu putere foarte cumplit. Aşa au chinuit-o, multă vreme, până ce au obosit tiranii. Iar mireasa Domnului cu neînfricare în taină lăuda pe Dumnezeu, cântând: Aliluia!
Icosul al 6-lea
După această muncă pe care a suportat-o cu tărie, păgânii au legat-o de o roată cumplită, pe care dacă au învârtit-o, oasele Sfintei le-a zdrobit. Atunci cu mare glas s-a rugat lui Dumnezeu şi deodată o mână nevăzută a dezlegat-o şi a făcut-o sănătoasă, iar noi, văzând această minune, te lăudăm aşa:

Bucură-te, Sfântă Anastasia, care multe munci ai suferit pentru Hristos;

Bucură-te, că tiranii te-au legat la stâlp cu faţa în jos;

Bucură-te, că şi arderea focului cea cumplită o ai suferit;

Bucură-te, că şi pe spate cu toiege ai fost bătută;

Bucură-te, că atunci inima ta la cer a fost înălţată;

Bucură-te, fecioară aleasă, cea de multe chinuri purtătoare;

Bucură-te, ceea ce ai fost strânsă pe roata îngrozitoare;

Bucură-te, ceea ce ai biruit cu puterea Mântuitorului;

Bucură-te, stâncă nesfărâmată de dogoarea focului;

Bucură-te, porumbiţa lui Hristos cea curajoasă;

Bucură-te, a raiului vieţuitoare drăgălaşă;

Bucură-te, Sfântă Muceniţă Anastasia, mult pătimitoare!

Condacul al 7-lea

Necuratul guvernator, văzând o minune ca aceasta, cum din toate chinurile ai ieşit biruitoare şi cu sănătate, nu a înţeles darul lui Dumnezeu, căci era orbit de răutatea cea diavolească. Atunci a poruncit să o spânzure de un lemn şi să-i strunjească trupul cu gheare de fier. Dar Sfânta Anastasia a primit şi munca aceasta cumplită cu bucurie, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Aşa au chinuit trupul Sfintei, strunjindu-l încât se rupea carnea de pe dânsul şi cădea la pământ. Iar mieluşiţa Domnului Iisus îşi ridica ochii sufletului la cer, înălţând rugăciuni şi mărturisind pe Dumnezeu. Noi, văzând cumplita-i chinuire, o pomenim aşa:

Bucură-te, Sfântă Anastasia, mieluşiţa cea curată a lui Hristos;

Bucură-te, căci asupra ta s-a pornit şarpele cel preamânios;

Bucură-te, că la altă şi grea muncă a voit să te căznească;

Bucură-te, şi a poruncit ca la stâlp să te lege şi cumplit să te strunjească;

Bucură-te, ceea ce în chinuri aveai bucurie;

Bucură-te, a îngerilor veselie;

Bucură-te, că demonilor ai fost spaimă mare;

Bucură-te, a tiranilor grea amorţire;

Bucură-te, turturica Domnului cea binecuvântată;

Bucură-te, privighetoarea raiului a Treimii cântătoare;

Bucură-te, Sfântă Muceniţă Anastasia, mult pătimitoare!

Condacul al 8-lea

Spurcatul călău a poruncit cu răutate mare ca să i se taie sânii miresei lui Hristos cu un brici veninat. Atunci, curgându-i sângele foarte tare, i-a venit o mare slăbiciune Muceniţei şi, o sete amară cuprinzând-o, a cerut apă ca să bea, iar cu simţurile pline de durere cânta lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Un milostiv cu numele Chiril i-a dat apă Muceniţei, care după ce a băut i-a zis: „Să nu te lipsească Dumnezeu de darul Lui”. Iar guvernatorul îi spunea: „Ţi-ajung chinurile, Anastasio, sau mai vrei să fii muncită?”. Dar Sfânta a zis că mai primeşte cu râvnă şi alte munci pentru Hristos, pentru care o lăudăm aşa:

Bucură-te, Sfântă Anastasia, ceea ce toate chinurile le-ai răbdat cu tărie;

Bucură-te, că vrăjmaşul tiran a poruncit ca sânii tăi să-i taie cu briciul veninat;

Bucură-te, că şi acest chin l-ai purtat;

Bucură-te, că mult sânge ţi-a curs pe pământ;

Bucură-te, că atunci o sete amară te-a cuprins;

Bucură-te, căci Chiril cel înzestrat cu mila de sus;

Bucură-te, că el apă să te răcoreşti ţi-a adus;

Bucură-te, fiica Domnului binecuvântătoare;

Bucură-te, ce ai suferit răni iuţi şi usturătoare;

Bucură-te, că sângele tău cel fecioresc şi sfânt;

Bucură-te, pentru Hristos l-ai vărsat pe pământ;

Bucură-te, Sfântă Muceniţă Anastasia, mult pătimitoare!

Condacul al 9-lea

Văzând tiranul că şi aceasta o răbda cu tărie, a poruncit ca să-i smulgă unghiile de la mâini şi picioare cu cleştele. Slăbind iarăşi, a cerut apă şi acelaşi Chiril i-a adus, întărind-o şi cântând în inima lui: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Văzând chinuitorul pe Chiril că aduce apă Muceniţei, şi-a dat seama că este creştin şi a poruncit de i-a tăiat capul cu sabia. Iar noi cădem cu smerenie în faţa Sfinţilor şi-i lăudăm aşa:

Bucură-te, Sfântă Anastasia, că încă o groaznică muncă ai suferit;

Bucură-te, de a smulgerii unghiilor chinuire;

Bucură-te, de tăierea picioarelor, mâinilor şi a dinţilor sfărâmare;

Bucură-te, că ai cerut iarăşi apă în muncire;

Bucură-te, şi Chiril ţi-a adus iarăşi cu grăbire;

Bucură-te, că pentru Hristos Iisus ţi-a dat apă;

Bucură-te, că pentru Mântuitorul şi-a dăruit prin sabie a sa viaţă;

Bucură-te, Muceniţă de mâniosul şarpe nebiruită;

Bucură-te, podoaba mucenicilor cea preaslăvită;

Bucură-te, Sfântă Muceniţă Anastasia, mult pătimitoare!

Condacul al 10-lea

Norodul care era de faţă a început a defăima pe tirani pentru cruzimea lor cea sălbatică. Tu, Sfântă, te rugai în Duhul Sfânt, ca să sporească credinţa în popor, zicând: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Dar nesăţiosul păgân Prov, cel preamult blestemat, neputând să-ţi plece voinţa ta, a poruncit să-ţi smulgă limba din gură. Tu, Sfântă Anastasia, văzând al tău sfârşit, cu grele suspine te rugai lui Dumnezeu. Iar noi, văzând această pătimire, te lăudăm cutremuraţi în fiinţa noastră cu plângere aşa:

Bucură-te, că pentru ale tale chinuri poporul ce era de faţă a fost cuprins de înfiorare;

Bucură-te, că de toată mulţimea tiranii au fost mustraţi;

Bucură-te, şi i-au numit sălbatici şi blestemaţi;

Bucură-te, că vrăjmaşii nu s-au săturat a vărsa sângele tău;

Bucură-te, că ţi-au smuls limba din gura cea grăitoare de Dumnezeu;

Bucură-te, Sfântă Anastasia cea purtătoare de chinuri;

Bucură-te, că ai glăsuit Treimea prin grele suspine;

Bucură-te, că eşti cu trupul şi sufletul înveşmântat strălucitoare;

Bucură-te, Sfântă Muceniţă Anastasia, mult pătimitoare!

Condacul al 11-lea

Nemaiavând spurcatul tiran răbdare, fiind defăimat de popor, a poruncit ca să ducă pe Sfânta afară din cetate şi cu sabia să fie tăiată. Şi aşa Marea Muceniţă Anastasia a ajuns la capătul nevoinţei, grăind din inima sa lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Plecându-şi capul sub sabie, trecut-a la Domnul dintr-această iarnă grea a suferinţelor Muceniţa Anastasia. Se odihneşte în cămara Mirelui său, unde acum se veseleşte pentru veşnicie. Lacrimile noastre nu se vor usca şi te vom lăuda până vom ajunge la tine aşa:

Bucură-te, că ai ajuns cu mare biruinţă la capătul alergării tale;

Bucură-te, icoană vie şi duioasă în slava Domnului cea tare;

Bucură-te, odraslă mucenicească şi purpurie floare;

Bucură-te, tânără căprioară ce ai mers la a morţii junghiere;

Bucură-te, izvorul cel de miere curgător şi dătător de mana nemuririi;

Bucură-te, părticica mântuită de lacrima harului Treimii;

Bucură-te, diamant de loviturile păgâne nezdrobit;

Bucură-te, mamă duhovnicească ce chinuită te-ai slăvit;

Bucură-te, că diademă de nuanţată lumină din mâna Arhiereului ceresc ai primit;

Bucură-te, Sfântă Muceniţă Anastasia, mult pătimitoare!

Condacul al 12-lea

Zăcând trupul tău pe pământ, îngerul Domnului s-a arătat stareţei tale Sofia în vis, spunându-i să îngroape mult nevoitorul tău corp. Atunci Sfânta Sofia a luat tămâie şi giulgiu de in şi a mers la locul acela arătat de înger, cântând cu multă durere lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Ajungând stareţa Sofia la acel loc şi găsind sfintele tale moaşte, zdrobite, sfâşiate şi tăiate, sărutându-le şi cu giulgiu curat înfăşurându-le, la un loc de cinste le-a îngropat, iar noi te pomenim aşa:

Bucură-te, Mare Muceniţă Anastasia, căci cu sabia ai fost tăiată;

Bucură-te, ce la dulcele tău Mire de îngeri ai fost ridicată;

Bucură-te, că ai primit cununa, pe Hristos Cel preaiubit;

Bucură-te, că pentru numele Lui ai pătimit;

Bucură-te, că trupul tău zdrobit şi sfâşiat;

Bucură-te, de înger, stareţei a fost arătat;

Bucură-te, că acum la Domnul Iisus în slavă te veseleşti;

Bucură-te, că vieţuieşti împreună cu oştile cereşti;

Bucură-te, ceea ce pe tirani i-ai biruit;

Bucură-te, şi viaţa veşnică o ai primit;

Bucură-te, Sfântă Muceniţă Anastasia, mult pătimitoare!

Condacul al 13-lea



O, Mare Muceniţă a lui Hristos Anastasia, care pentru Domnul ai pătimit şi sfârşitul prin sabie l-ai primit, adu-ţi aminte de noi, care facem a ta pomenire, şi ne fii mijlocitoare înaintea lui Dumnezeu, ca milostiv să ne fie nouă şi iertător, ca împreună cu tine să slăvim şi să cântăm în veacul ce va să fie: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)
Apoi se zic iarăşi Icosul 1: În post, privegheri şi rugăciuni neîncetate…, Condacul 1: Orfană ai rămas de mică…,

Icosul 1

În post, privegheri şi rugăciuni neîncetate ai crescut şi ai petrecut în sfânta mănăstire, unde cu tot sufletul ai slujit Domnului. Ca un crin alb ai înflorit în grădină lui Hristos, împodobindu-ţi fecioria cu virtuţi sfinte, ai ajuns bine plăcută Domnului, pentru aceasta noi te lăudăm aşa:

Bucură-te, Sfântă Anastasia, fecioară preafrumoasă;

Bucură-te, cea preamult lăudată întru învăţătura creştinească;

Bucură-te, căci Dumnezeu a vrut ca să te ocrotească;

Bucură-te, în viaţa călugărească să te desăvârşească;

Bucură-te, cu darul Său din restriştea lumii te-a luat;

Bucură-te, şi cu lumina Sa mintea ţi-a îmbrăţişat;

Bucură-te, odraslă sfântă de Hristos aleasă;

Bucură-te, ca să-I ajungi scumpă mireasă;

Bucură-te, pasăre măiastră care cânţi noaptea la rugăciune;

Bucură-te, ceea ce ai fost scoasă din a lumii deşertăciune;

Bucură-te, Sfântă Muceniţă Anastasia, mult pătimitoare!

Condacul 1

Orfană ai rămas de mică, fiind de trei ani, dar Părintele orfanilor, Care nu părăseşte pe cei străini, a rânduit ca să fii luată într-un sfânt lăcaş al unei mănăstiri, unde ai crescut cu multă grijă. Acolo cu darul lui Dumnezeu ai învăţat sfânta credinţă şi te-ai încununat cu frumoase virtuţi, ajungând la desăvârşirea sfinţeniei, pentru care noi te lăudăm: Bucură-te, Sfântă Muceniţă Anastasia, mult pătimitoare!

şi această

:

Rugăciune către Sfânta Mare Muceniţă Anastasia Romana



Mare Muceniţă a lui Hristos Anastasia, care ai suferit pentru credinţa dreptslăvitoare, învaţă-ne pe noi, cei ce suntem întunecaţi şi fără cunoştinţă, a mărturisi pe Dumnezeu şi a sta neclintit în credinţă. Tu, care ai suferit dezbrăcarea trupului asemenea lui Hristos, îmbracă-ne în haina pocăinţei celei adevărate. Focul cel iute şi arzător în care ai fost pusă să stingă văpaia patimilor noastre celor necurate de care suntem cuprinşi. Roata cea îngrozitoare pe care ai fost legată şi zdrobită la oase să vindece sufletele noastre cele ruinate de păcate. Sânii tăi care au fost tăiaţi fără milă de păgâni, cu briciul otrăvit, să întinerească sufletele noastre îmbătrânite şi gârbovite de mulţimea fărădelegilor. Capul tău cel preacinstit care cu sabia a fost tăiat să înalţe capetele noastre către Dumnezeu, căci spre patimi rele sunt aplecate. Mijloceşte pentru a ajunge şi noi în Împărăţia luminii celei neapropiate a Sfintei Treimi acum şi în veci. Amin.
Şi se face otpustul.

Anunțuri