Ianuarie

1

Acatistul de mulţumire „Slavă lui Dumnezeu pentru toate!”(1 Ianuarie)

Condacul 1

Împărate al veacurilor, Cel ce nu suferi stricăciune, Tu ţii în dreapta Ta toate cărările vieţii omeneşti cu puterea proniei Tale celei mântuitoare. Îţi mulţumim pentru binefacerile Tale cele arătate şi cele ascunse, pentru viaţa pământească şi pentru cereştile bucurii ale împărăţiei Tale. Arată-ne şi de acum înainte mila Ta, celor care cântăm: Slavă Ţie, Dumnezeule, în veci!

Icosul 1

Venit-am pe lume prunc slab şi neajutorat, dar îngerul păzitor a întins aripi luminoase, ocrotind leagănul copilăriei mele. Dragostea Ta străluceşte de atunci peste toate cărările mele, în chip minunat călăuzindu-mă către lumina veşniciei. Cu slavă s-au arătat, din prima zi şi până acum, darurile Proniei Tale cele îmbelşugate. Îţi mulţumesc şi strig cu toţi cei care Te cunosc pe Tine:
Slavă Ţie, Celui ce m-ai chemat la viaţă,
Slavă Ţie, Celui ce mi-ai arătat frumuseţea lumii,
Slavă Ţie, Celui ce ai deschis înaintea mea cerul şi pământul ca pe o carte veşnică a înţelepciunii,
Slavă veşniciei Tale, ce se arată în lumea cea vremelnică,
Slavă Ţie, pentru milele Tale cele arătate şi cele ascunse,
Slavă Ţie, pentru fiecare suspinare a încercărilor mele,
Slavă Ţie, pentru fiecare pas al vieţii, pentru fiecare clipă de bucurie,
Slavă Ţie, Dumnezeule, în veci!

Condacul al 2-lea

Doamne, ce bine e să fii oaspetele zidirii Tale: vântul bine-înmiresmat, munţii care tind spre cer, apele ca nişte oglinzi nemărginite în care se răsfrâng aurul razelor şi curgerea uşoară a norilor, întreaga fire şopteşte tainic, toată e plină de mângâiere, păsările şi dobitoacele poartă pecetea iubirii Tale. Binecuvântat este pământul cu frumuseţea cea degrab trecătoare care deşteaptă dorul de veşnicul locaş unde întru nestricăcioasă frumuseţe se aude cântarea: Aliluia!

Icosul al 2-lea

M-ai adus în viaţa aceasta ca într-un rai preasfânt. Am văzut cerul ca un potir albastru şi adânc, în azurul căruia cântă păsările, am ascultat foşnetul plin de pace al pădurii şi susurul dulce-glăsuitor al apelor, m-am înfruptat din roadele bine-miresmate şi dulci, ca şi din mierea cea parfumată. Ce bine e la Tine pe pământ, şi câtă bucurie să fii oaspetele Tău!
Slavă Ţie, pentru praznicul vieţii,
Slavă Ţie, pentru buna mireasmă a lăcrămioarelor şi trandafirilor,
Slavă Ţie, pentru felurimea cea desfătata a roadelor şi a seminţelor,
Slavă Ţie, pentru strălucirea de giuvaer din roua dimineţii,
Slavă Ţie, pentru surâsul deşteptării scăldate în lumină,
Slavă Ţie, pentru frumuseţea zidirii mâinilor Tale,
Slavă Ţie, pentru viaţa veacului acesta, prevestitoare a celei cereşti,
Slavă Ţie, Dumnezeule, în veci!

Condacul al 3-lea

Prin puterea Sfântului Duh împrăştie mireasmă orice floare: adiere tihnită de parfum, gingaşă alcătuire de culori, frumuseţea Celui Mare întru cele smerite. Laudă şi cinste Făcătorului de viaţă Dumnezeu, Cel Care a încununat ţarina cu aurul spicelor şi cu azurul albăstrelelor, iar sufletul cu bucuria vederii celor tainice. Veseliţi-vă şi-I cântaţi Lui: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Cât de minunat eşti în praznicul primăverii, când se trezeşte la viaţă toată făptura şi de prin mii de părţi strigă cu bucurie către Tine: Tu eşti Izvorul vieţii, tu eşti Biruitorul morţii! Mângâiate de lumina lunii şi de cântecele privighetorilor, stau văile şi codrii în veşminte de nuntă, întreaga lume este mireasa Ta, ea îl aşteaptă pe Mirele nestricăcios. Dacă astfel îmbraci Tu iarba câmpului, cum oare ne vei preschimba în veacul învierii ce va să fie, cum vor lumina trupurile noastre, iar sufletele cum vor străluci?
Slavă Ţie, Celui ce ai scos dintru întunecimile pământului felurite culori şi gusturi şi miresme,
Slavă Ţie, pentru zidirea cea primitoare şi bogată în mângâiere,
Slavă Ţie, că ne-ai înconjurat cu mii şi mii de făpturi,
Slavă Ţie, pentru adâncul înţelepciunii Tale, care şi-a pus pecetea peste întreaga lume,
Slavă Ţie, cu evlavie sărut urmele paşilor Tăi nevăzuţi,
Slavă Ţie, Celui ce ai aprins înaintea noastră lumina cea strălucitoare a vieţii veşnice,
Slavă Ţie, pentru nădejdea vieţii nestricăcioase, nepieritoare, desăvârşite,
Slavă Ţie, Dumnezeule, în veci!

Condacul al 4-lea

Cu câtă dulceaţă îi îndestulezi pe cei ce se gândesc la Tine, ce Făcător de viaţă este Cuvântul Tău cel Sfânt! Mai plăcută decât untdelemnul şi mai dulce decât fagurii este împreună-grăirea cu Tine. Rugăciunea adusă Ţie prinde viaţă şi se înaripează: cu ce cutremur se umple atunci sufletul şi cât de măreţe şi pline de tâlc apar atunci viaţa şi făptura toată! Unde nu eşti Tu – acolo e pustiu. Unde eşti Tu – acolo e bogăţia sufletului, acolo se revarsă, ca un şuvoi de apă vie, cântarea: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Când se lasă peste pământ apusul, când se împart odihna somnului obştesc şi la căderea zilei liniştea se aşterne, eu văd cămara Ta sub chipul palatelor strălucitoare şi a pridvoarelor de nori ale amurgului. Foc şi porfiră, aur şi azur grăiesc prorocind despre frumuseţea cea negrăită a corturilor Tale şi cu glas de prăznuire strigă:
Slavă Ţie, în ceasul tihnit al înserării,
Slavă Ţie, Celui ce ai revărsat asupra lumii mare linişte,
Slavă Ţie, pentru raza de rămas-bun a soarelui care apune,
Slavă Ţie, pentru odihna somnului adânc,
Slavă Ţie, pentru bunătatea Ta care se arată în întuneric, când lumea toată pare a fi departe,
Slavă Ţie, pentru rugăciunile smerite ale sufletului,
Slavă Ţie, pentru deşteptarea făgăduită spre bucuria veşnicei zile neînserate,
Slavă Ţie, Dumnezeule, în veci!

Condacul al 5-lea

Nu sunt cumplite viforele vieţii pentru acela în al cărui suflet străluceşte făclia focului Tău. Împrejur – vreme rea şi întuneric, groază şi urlet de vijelie; iar în sufletul lui e pace şi lumină: acolo e Hristos! Şi inima cântă: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Văd cerul Tău strălucitor de stele. O, cât eşti de bogat şi câte lumini ai! Prin razele îndepărtaţilor luminători mă priveşte veşnicia; sunt aşa mic şi neînsemnat, dar cu mine este Domnul şi pretutindeni sunt păzit de dreapta Lui cea iubitoare.
Slavă Ţie, pentru necontenita Ta purtare de grijă,
Slavă Ţie, pentru oamenii pe care pronia Ta mi i-a adus în cale,
Slavă Ţie, pentru dragostea rudelor, pentru dăruirea prietenilor,
Slavă Ţie, pentru blândeţea dobitoacelor care-mi slujesc,
Slavă Ţie, pentru clipele luminoase ale vieţii mele,
Slavă Ţie, pentru bucuriile limpezi ale inimii,
Slavă Ţie, pentru fericirea de a trăi, de a mă nevoi şi de a contempla,
Slavă Ţie, Dumnezeule, în veci!

Condacul al-6-lea

Cât eşti de măreţ şi de apropiat întru cumplita suflare a furtunii, cum se vădeşte atotputernicia mâinii Tale în şerpuirea fulgerelor orbitoare: minunată este măreţia Ta. Glasul Domnului peste câmpii şi în foşnetul codrilor, glasul Domnului în purcederea tunetelor şi ploii, glasul Domnului peste ape multe. Lăudat fii în vuietul munţilor care scuipă foc. Tu scuturi pământul ca pe un veşmânt; Tu înalţi până la cer valurile mării. Laudă Ţie, Celui ce ai smerit trufia omenească, făcând să se înalţe strigăt de pocăinţă: Aliluia!

Icosul al-6-lea

Ca fulgerul când luminează cămările ospăţului şi după el par jalnice toate făcliile, aşa ai strălucit şi Tu în sufletul meu, fără de veste, la vremea celor mai mari bucurii ale mele; iar după lumina Ta de fulger, ce palide, întunecate şi firave păreau aceste bucurii… Sufletul meu năzuieşte spre Tine!
Slavă Ţie, hotar al celor mai înalte visuri omeneşti,
Slavă Ţie, pentru setea noastră nepotolită după împărtăşirea cu Dumnezeu,
Slavă Ţie, Celui ce ai aprins în noi nemulţumirea numai cu viaţa cea de pe pământ,
Slavă Ţie, Celui ce faci din noi fii ai luminii înveşmântându-ne cu cele mai gingaşe raze ale Tale,
Slavă Ţie, Celui ce ai zdrobit puterea duhurilor întunericului şi ai sortit tot răul spre nimicire,
Slavă Ţie, pentru descoperirile Tale;
Slavă Ţie, pentru fericirea de a Te simţi şi de a vieţui cu Tine,
Slavă Ţie, Dumnezeule, în veci!

Condacul al-7-lea

În sânul minunatei simfonii care ne înfăşoară cu bogatele ei armonii se face auzită chemarea Ta. Tu ne descoperi pridvorul împărăţiei ce va să fie în dulceaţa cântărilor, în minunatele acorduri ale sunetelor, în simţirea înaltă din glăsuirea lor, în strălucirea lucrării artistului. Orice adevărată frumuseţe ne poartă sufletul spre Tine, ca o puternică chemare, făcându-ne să înălţăm cu glas de sărbătoare cântarea: Aliluia!

Icosul al-7-lea

Cu pogorârea Sfântului Tău Duh, Tu luminezi şi faci să rodească arta pictorilor, inspiraţia poeţilor, gândirea savanţilor. Cu puterea cunoaşterii de sus pătrund ei legile Tale, luminându-ne adâncul înţelepciunii Tale de Ziditor. Lucrările lor şi fără de voie Te mărturisesc: O, cât eşti de mare în operele lor, cât eşti de mare în omul pe care Tu L-ai făcut!
Slavă Ţie, Celui ce Ţi-ai arătat puterea în legile ce cârmuiesc zidirea,
Slavă Ţie, că toată făptura e plină de legile pe care i le-ai rânduit,
Slavă Ţie, pentru tot ce ni s-a descoperit prin harul Tău,
Slavă Ţie, pentru ceea ce cu înţelepciune ne-ai ascuns,
Slavă Ţie, pentru geniul minţii omeneşti,
Slavă Ţie, pentru puterea de a lucra cele de folos,
Slavă Ţie, pentru limbile de foc ale inspiraţiei,
Slavă Ţie, Dumnezeule, în veci!

Condacul al-8-lea

Cât de apropiat eşti de noi în ziua bolii! Tu Însuţi cercetezi pe cei bolnavi, Tu Însuţi Te apleci spre patul celui suferind. Şi inima lui stă de vorbă cu Tine. Tu luminezi sufletul cu pace în vremea grelelor pătimiri şi scârbe, Tu trimiţi ajutor neaşteptat. Tu mângâi, Tu cercetezi cu dragoste şi mântui, Ţie îţi înălţăm cântare: Aliluia!

Icosul al-8-lea

Când, prunc fiind, Te-am chemat cu înţelegere pentru prima oară, mi-ai împlinit rugăciunea şi mi-ai adumbrit sufletul cu pacea harului Tău. Atunci am înţeles că Tu eşti bun şi fericiţi sunt cei care aleargă la Tine. Am început a Te chema din ce în ce mai des, iar acum strig:
Slavă Ţie, Celui ce plineşti cererea mea pentru cele bune;
Slavă Ţie, Celui ce veghezi necontenit asupra mea;
Slavă Ţie, Celui ce tămăduieşti neputinţele şi scârbele cu trecerea vindecătoare a timpului;
Slavă Ţie, Celui ce singur ştii de ce îngădui să fim prigoniţi pe nedrept;
Slavă Ţie, Celui prin Care nici o pierdere nu e de neînlocuit şi tuturor le dăruieşti viaţa de veci;
Slavă Ţie, Celui ce faci nepieritor tot lucrul cel înalt şi bun;
Slavă Ţie, Celui ce ne-ai făgăduit reîntâlnirea cea dorită cu cei de aproape ai noştri adormiţi întru nădejdea învierii;
Slavă Ţie, Dumnezeule, în veci!

Condacul al-9-lea

De ce zâmbeşte tainic toată făptura în zilele de praznic? De ce atunci se revarsă în inimă o minunată uşurare, fără asemănare cu cele pământeşti şi însuşi văzduhul devine altar şi biserică purtătoare de lumină? E adierea harului Tău, e strălucirea Taborului, cerul şi pământul cântă atunci lauda: Aliluia!

Icosul al-9-lea

Când m-ai insuflat spre a sluji aproapelui, luminându-mi sufletul cu umilinţa, atunci una din razele Tale nenumărate a căzut asupra inimii mele, şi ea s-a făcut purtătoare de lumină, fier în văpaie: am privit chipul Tău tainic şi neapropiat
Slavă Ţie, Celui ce ai preschimbat viaţa noastră cu faptele bunătăţii,
Slavă Ţie, Celui ce ai pecetluit cu negrăită dulceaţă fiecare din poruncile Tale,
Slavă Ţie, Celui ce Te sălăşluieşti în chip nevăzut acolo unde adie buna mireasmă a milostivirii,
Slavă Ţie, Celui ce ne-ai trimis nereuşite şi scârbe, ca să ne întoarcem ochii spre suferinţa celorlalţi,
Slavă Ţie, Celui ce ai pus mare răsplată în însăşi fapta bună,
Slavă Ţie, Celui ce primeşti avântul spre cele înalte,
Slavă Ţie, Celui ce învălui cu iubirea mai presus de toate,
Slavă Ţie, Dumnezeule, în veci!

Condacul al 10-lea

Un lucru destrămat în pulbere nu se ridica la loc, dar Tu învii pe cei a căror conştiinţă s-a stins şi întorci la frumuseţea cea dintâi sufletele ce o pierduseră fără nădejde. Cu Tine nimic nu e cu neputinţă de îndreptat. Tu eşti cu totul dragoste. Tu eşti Cel ce pe toate le zideşti, şi Cel ce iarăşi dai viaţă. Pe Tine Te lăudăm cântând: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Dumnezeul meu, Cel ce cunoşti căderea îngerului trufaş al zorilor, mântuieşte-mă cu harul tău, nu mă lăsa să mă îndepărtez de Tine şi nu-mi da să mă îndoiesc de Tine. Dă auzului meu agerime, ca să aud în toate clipele vieţii mele glasul Tău tainic şi să-Ţi strig Ţie, Celui veşnic:
Slavă Ţie, pentru minunatele potriviri de întâmplări pe care le-a rânduit pronia Ta,
Slavă Ţie, pentru presimţirile dăruite de har,
Slavă Ţie, pentru poveţele glasului tainic,
Slavă Ţie, pentru descoperirile din vis şi din trezie ale cuvioşilor Tăi,
Slavă Ţie, Celui ce zădărniceşti planurile nefolositoare,
Slavă Ţie, Celui ce ne trezeşti prin suferinţe din beţia patimilor,
Slavă Ţie, Celui care smereşti spre mântuire trufia inimii,
Slavă Ţie, Dumnezeule, în veci!

Condacul al 11-lea

Prin lanţul de gheaţă al veacurilor simt suflul fierbinte al Dumnezeirii Tale şi dragostea Ta de oameni. Tu eşti aproape, sorocul vremurilor se apropie. Văd Crucea Ta: ai îndurat-o pentru mine; în pulbere se aşterne duhul meu înaintea Crucii: aici e praznicul iubirii şi al mântuirii, aici nu încetează în veci lauda: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Fericit cel care va cina în împărăţia Ta, însă Tu m-ai împărtăşit încă de pe pământ de această fericire. De câte ori nu mi-ai întins cu dreapta Ta dumnezeiască Trupul şi Sângele Tău iar eu, mult păcătosul am primit ştiutele Taine şi am simţit iubirea Ta cea negrăită şi mai presus de fire?
Slavă Ţie, pentru puterea harului Tău cel necuprins şi de viaţă făcător,
Slavă Ţie, Celui ce ai înălţat Biserica Ta ca adăpost lumii ostenite,
Slavă Ţie, Celui ce ne-ai născut a doua oară prin apele cele de viaţă făcătoare ale Botezului.
Slavă Ţie, căci Tu întorci celor care se pocăiesc neprihănirea crinilor,
Slavă Ţie, adânc nesecat al iertării,
Slavă Ţie, pentru paharul vieţii şi pentru pâinea bucuriei veşnice,
Slavă Ţie, Celui ce ne-ai ridicat spre cer,
Slavă Ţie, Dumnezeule, în veci!

Condacul al 12-lea

De multe ori am privit cum se răsfrângea slava Ta pe chipurile celor răposaţi. Cum străluceau de nepământească frumuseţe şi bucurie, cât de nematerialnice păreau trăsăturile lor: cu adevărat era praznicul fericirii şi al odihnei în sfârşit atinse; tăcerea lor striga spre Tine. În ceasul sfârşitului, luminează şi sufletul meu, cel care strigă: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Ce înseamnă laudele mele înainte Ta! Eu nu am auzit cântarea heruvimilor – aceasta este partea sufletelor înalte – dar ştiu cum Te slăveşte firea. Am privit iarna cum, sub tăcerea lunii, întreg pământul îţi aduce tihnită rugăciune, înveşmântat în haină albă, strălucind de nestematele zăpezii. Am văzut cum se bucură de Tine soarele care răsare şi am auzit corurile păsărilor slavoslovind. Am auzit cum foşnesc codrii, cântă vânturile şi apele susură cu taină despre Tine, am auzit cum Te propovăduiesc cetele luminătorilor prin mişcarea pe care le-ai rânduit-o, cu înţelepciune, pe nesfârşitele întinderi. Ce e lauda mea! Firea este ascultătoare, iar eu nu sunt. Atâta cât trăiesc şi văd dragostea Ta, râvnesc să-Ţi mulţumesc, să mă rog Ţie şi să strig:
Slavă Ţie, Celui ce ne-ai arătat lumina,
Slavă Ţie, Celui ce ne-ai iubit cu dragoste adâncă, nemăsurată şi dumnezeiască,
Slavă Ţie, Celui ce ne umbreşti cu lumina, cu cetele sfinţilor şi îngerilor Tăi,
Slavă Ţie, Prea-Sfântule Părinte, Care ne-ai chemat să dobândim împărăţia Ta,
Slavă Ţie, Duhule Sfinte, Soare de Viaţă Făcător al veacului ce va să vină,
Slavă Ţie, Fiule al lui Dumnezeu, începătură a mântuirii noastre,
Slavă Ţie, pentru toate, Treime Dumnezeiască şi Preabună,
Slavă Ţie, Dumnezeule, în veci!

Condacul al 13-lea

O, Preabună şi de Viaţă-Făcătoare Treime, primeşte mulţumire pentru toate milele Tale şi ne arată vrednici de binefacerile Tale ca, înmulţind talanţii care ne-au fost încredinţaţi, să intrăm în veşnica bucurie a Domnului nostru cântând cântare de biruinţă: Aliluia! (acest condac se zice de trei ori)

Apoi iarăşi se zice Icosul întâi

Venit-am pe lume prunc slab şi neajutorat, dar îngerul păzitor a întins aripi luminoase, ocrotind leagănul copilăriei mele. Dragostea Ta străluceşte de atunci peste toate cărările mele, în chip minunat călăuzindu-mă către lumina veşniciei. Cu slavă s-au arătat, din prima zi şi până acum, darurile Proniei Tale cele îmbelşugate. Îţi mulţumesc şi strig cu toţi cei care Te cunosc pe Tine:
Slavă Ţie, Celui ce m-ai chemat la viaţă,
Slavă Ţie, Celui ce mi-ai arătat frumuseţea lumii,
Slavă Ţie, Celui ce ai deschis înaintea mea cerul şi pământul ca pe o carte veşnică a înţelepciunii,
Slavă veşniciei Tale, ce se arată în lumea cea vremelnică,
Slavă Ţie, pentru milele Tale cele arătate şi cele ascunse,
Slavă Ţie, pentru fiecare suspinare a încercărilor mele,
Slavă Ţie, pentru fiecare pas al vieţii, pentru fiecare clipă de bucurie,
Slavă Ţie, Dumnezeule, în veci!

Şi Condacul întâi

Împărate al veacurilor, Cel ce nu suferi stricăciune, Tu ţii în dreapta Ta toate cărările vieţii omeneşti cu puterea proniei Tale celei mântuitoare. Îţi mulţumim pentru binefacerile Tale cele arătate şi cele ascunse, pentru viaţa pământească şi pentru cereştile bucurii ale împărăţiei Tale. Arată-ne şi de acum înainte mila Ta, celor care cântăm: Slavă Ţie, Dumnezeule, în veci!

*

Acatistul Sfântului Ierarh Vasile cel Mare (1 Ianuarie)

Troparul Sfânt

 

1

Acatistul Sfântului Ierarh Vasile cel Mare (1 Ianuarie)

Troparul Sfântului Vasile cel Mare, glasul 1

În tot pământul a ieşit vestirea ta, că acela a primit cuvântul tău, prin care cu dumnezeiască cuviinţă ai învăţat, firea celor ce sunt ai arătat, obiceiurile oamenilor le-ai împodobit, împărătească preoţie. Părinte cuvioase, roagă pe Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.

Condacul 1

Pe tine, trâmbiţa cea cu dumnezeiască glăsuire şi cereasca albină, care din florile învăţăturilor ai adunat mierea cea făcătoare de viaţă a dogmelor Treimii şi o ai lăsat Bisericii lui Hristos bogăţie neîmpuţinată, din care gustăm noi toţi, cu dulce cântare te lăudăm, cântând ţie: Bucură-te, mare ierarhe Vasile!

Icosul 1

Cel ce prin curăţia minţii tale cea asemenea cu îngerii te-ai ridicat la dumnezeieştile înălţimi şi, străbătând printre cetele heruvimilor, ai descoperit dogmele Treimii, pe care le-ai lăsat Bisericii comoară nejefuită, Sfinte Vasile, primeşte de la noi nevrednicii laudele acestea:
Bucură-te, lauda cea strălucită a arhiereilor;
Bucură-te, dumnezeiescule învăţător al dogmelor;
Bucură-te, următorul apostolilor cel credincios;
Bucură-te, stâlpul Bisericii cel prealuminos;
Bucură-te, al Treimii apărătorule;
Bucură-te, de cele cereşti arătătorule;
Bucură-te, ocârmuitorul corăbiei celei duhovniceşti;
Bucură-te, îndreptătorul vredniciei arhiereşti;
Bucură-te, luminătorul ceresc al preoţiei;
Bucură-te, povăţuitorul preaînţelept al pustniciei;
Bucură-te, deşteptatorul păcătoşilor către pocăinţă;
Bucură-te, mângâietorul celor ce adorm întru dreapta credinţă;
Bucură-te, mare ierarhe Vasile!

Condacul 2

Al Păstorului păstorilor de aproape slugă făcându-te, Sfinte Vasile, ai îmbogăţit Biserica cu înţeleptele tale învăţături; pentru care cântam lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 2

Ai fost, preasfinte părinte, totdeauna la înălţimile vredniciei arhiereşti şi întru adâncul smereniei; pentru care noi minunându-ne cântăm ţie:
Bucură-te, cel ce te veseleşti în Biserica biruitoare;
Bucură-te, cel ce de la Împăratul Hristos primeşti binecuvântare;
Bucură-te, turn preaînalt al privirilor cereşti;
Bucură-te, înţelepte tâlcuitor al celor teologiceşti;
Bucură-te, magistrul ştiinţelor frumoase;
Bucură-te, că ţi-ai ales pe cele nemincinoase;
Bucură-te, cu serafimii liturghisitorule;
Bucură-te, cu heruvimii de Dumnezeu văzătorule;
Bucură-te, prietenul apostolilor;
Bucură-te, întâistătătorul arhiereilor;
Bucură-te, cu mucenicii împreună-şezătorule;
Bucură-te, cu proorocii bine-vorbitorule;
Bucură-te, mare ierarhe Vasile!

Condacul 3

Pusu-te-a pe tine, Sfinte Vasile, Dumnezeu-Cuvântul, tărie bună Bisericii Sale, cel ce cu tunetul cuvintelor tale amuţeşti gurile ereticilor; iar noi credincioşii, bucurându-ne, cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 3

Împotrivindu-te, părinte, lui Iulian prea păgânul împărat şi mărturisind Dumnezeirea lui Hristos, ai ruşinat păgânatatea lui, făcându-te mucenic de bunăvoie; pentru care auzi de la noi:
Bucură-te, sabie ascuţită cu focul Duhului;
Bucură-te, mărturisitor fără de frică al adevărului;
Bucură-te, propovăduire puternică a Treimii;
Bucură-te, luptător tare împotriva nedumnezeirii;
Bucură-te, predicator mare al Dumnezeirii;
Bucură-te, gură adânc-grăitoare a Treimii;
Bucură-te, către Sfânta Treime al credincioşilor mijlocitor;
Bucură-te, al Bisericii a toată lumea luminător;
Bucură-te, că pe cei zgârciţi, spre îndurare i-ai plecat;
Bucură-te, cel ce pe popor de foame l-ai scăpat;
Bucură-te, al iubirii de argint săgetătorule;
Bucură-te, la milostenie îndemnătorule;
Bucură-te, mare ierarhe Vasile!

Condacul 4

Văzut-ai, mare ierarhe Vasile, pe Născătoarea de Dumnezeu înconjurată de cetele îngereşti şi poruncind mucenicului Mercurie să nimicească pe păgânul Iulian, vrăjmasul Fiului său; iar după ce te-ai încredinţat că ai fost ascultat, îndată ai cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 4

Pe Valent cel orbit cu eresul lui Arie, care tulbura Biserica lui Hristos, cu multă bărbăţie l-ai mustrat, preaînţelepte părinte; pentru care te lăudăm pe tine, zicând:
Bucură-te, ochiul Bisericii cel pătrunzător;
Bucură-te, de pleava clevetirilor vânturător;
Bucură-te, al viei lui Hristos înţelept lucrătorule;
Bucură-te, al tainelor mare învăţătorule;
Bucură-te, munte aspru al pocăinţei;
Bucură-te, cetate nejefuită a credinţei;
Bucură-te, privighetoarea Bisericii cea cu dulce glăsuire;
Bucură-te, vulturul teologiei, cel cu înaltă suire;
Bucură-te, al preoţiei povăţuitorule;
Bucură-te, al dascălilor învăţătorule;
Bucură-te, mare învăţător al fecioriei;
Bucură-te, grădina cea împodobită a curăţiei;
Bucură-te, mare ierarhe Vasile!

Condacul 5

Venit-a la tine, Sfinte Ierarhe Vasile, femeia ce fusese nedreptăţită de eparhul cetăţii, cerând de la tine a-i face mijlocire; iar tu, înfricoşându-l cu judecata lui Dumnezeu , l-ai plecat a-i face dreptate; de care ea, bucurându-se, ţi-a adus mulţumire, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 5

Următor făcându-te Mântuitorului, preaînţelepte părinte, te-ai arătat mare apărător celor nedreptăţiţi; pentru care zicem:
Bucură-te, apărătorul văduvelor;
Bucură-te, părintele săracilor;
Bucură-te, sprijinitorul celor nedreptăţiti;
Bucură-te, bogăţia celor lipsiţi;
Bucură-te, cel ce pe împăraţii cei fără de lege i-ai mustrat;
Bucură-te, ca pe eparhul spre milă l-ai plecat;
Bucură-te, cel ce cununa mucenicească ai dorit;
Bucură-te, că mărturisitor a fi te-ai învrednicit;
Bucură-te, cel ce bogăţie pierzătoare n-ai adunat;
Bucură-te, ca întru sărăcie lui Hristos ai urmat;
Bucură-te, asemenea lui Ilie râvnitor;
Bucură-te, ca Isaia mare glăsuitor;
Bucură-te, mare ierarhe Vasile!

Condacul 6

Primit-ai, mare arhipăstorule Vasile, putere de la Dumnezeu asupra diavolului, încât l-ai silit a trimite prin văzduh zapisul tânărului prin care se vânduse; de care minune spăimântându-ne, cântăm lui Dumnezeu, Celui ce te-a preamărit pe tine, cântare: Aliluia!

Icosul 6

Se îngrozesc mulţimile diavolilor numai auzind de numirea ta, părinte al părinţilor Vasile; iar noi credincioşii cântând, aducem ţie laudele acestea:
Bucură-te, fulger care arzi pe duhurile satanei celei spurcate;
Bucură-te, tunetul care risipeşti sfaturile cele necurate;
Bucură-te, cel ce cu armele duhului te-ai îmbrăcat;
Bucură-te, ca prin acelea pe puterile cele potrivnice le-ai sfărâmat;
Bucură-te, cel ce pe fiul împăratului l-ai vindecat;
Bucură-te, că pe mulţi din adâncul păcatului ai ridicat;
Bucură-te, că pe cel lepros l-ai tămăduit;
Bucură-te, că pe cei cu fapte bune prin Duhul i-ai cunoscut;
Bucură-te, îngerul cel pământesc;
Bucură-te, omul cel ceresc;
Bucură-te, sare tainică a învăţăturii;
Bucură-te, luminat povăţuitor al mântuirii;
Bucură-te, mare ierarhe Vasile!

Condacul 7

Descoperindu-i Dumnezeu viaţa ta cea plină de sfinţenie, părinte Vasile, cuviosul Efrem în pustie vedea un stâlp de foc care se înălţa la cer şi a auzit glas zicând: „În acest fel este Vasile”. De care minunându-se, a cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 7

Avut-ai, preasfinte părinte, inima ta din pruncie locaş curat Sfântului Duh, prin care te-ai făcut mare între aleşii lui Dumnezeu; pentru care cântăm ţie:
Bucură-te, sfeşnicul luminii celei neînserate;
Bucură-te, fântâna scripturilor celor de Dumnezeu insuflate;
Bucură-te, porumbul Domnului cel cu aripi aurite;
Bucură-te, al teologului Grigorie prietene iubite;
Bucură-te, cu Gură de Aur întru Dumnezeu unire;
Bucură-te, cu amândoi a lor pecetluire;
Bucură-te, muză de credinţă învăţătoare;
Bucură-te, înţelepciunea Bisericii trebuitoare;
Bucură-te, că de înţelepciunea ta s-au mirat împăraţii;
Bucură-te, că de frumoasa ta grăire au amuţit ereticii;
Bucură-te, râu de apele vieţii revărsător;
Bucură-te, crin de mireasma împodobitor;
Bucură-te, mare ierarhe Vasile!

Condacul 8

Precum când erai în viaţa aceasta aduceai jertfa cea fără de sânge pentru păcatele poporului, aşa acum, prealăudate ierarhe, stând lângă scaunul Dumnezeirii, înalţă ca o jertfă rugăciunile tale cele bine-primite pentru noi, care te lăudăm pe tine cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 8

Stâlp luminător ai fost pe pământ Bisericii lui Hristos, Vasile, şi îndrăzneala ta către Hristos o ai dovedit şi după moarte; pentru care auzi-ne pe noi care zicem ţie:
Bucură-te, cu numele împărăţiei numite;
Bucură-te, al Bisericii mare părinte;
Bucură-te, diamantul credinţei cel nezdrobit;
Bucură-te, apăratorul dogmelor cel nebiruit;
Bucură-te, oglinda descoperirilor celor dumnezeieşti;
Bucură-te, paharul tainelor celor cereşti;
Bucură-te, cerb la izvorul nemuririi alergător;
Bucură-te, celor credincioşi către aceea povăţuitor;
Bucură-te, crinul arhiereilor cel cu dumnezeiască mirosire;
Bucură-te, făclia cuvântătorilor de Dumnezeu cea cu cerească strălucire;
Bucură-te, seceră apostolească, de neghinele eresurilor tăietoare;
Bucură-te, roua cerească de arşiţa păcatelor răcoritoare;
Bucură-te, mare ierarhe Vasile!

Condacul 9

Zis-ai, preaînţelepte părinte, că „filozofia cea adevărată este gândirea la moarte”. Dă-ne deci nouă cu rugăciunile tale cele bine-primite la Dumnezeu să trecem fără primejdie prin porţile morţii şi, ajungând la viaţa cea fericită, să cântăm împreună cu tine lui Dumnezeu cântare: Aliluia!

Icosul 9

Împodobit-ai, preaminunate, scaunul arhieriei cu înţelepciunea ta preaînaltă şi cu dumnezeiasca sfinţenie; pentru care aducem ţie laudele acestea:
Bucură-te, ostaşul cel ager al armelor celor duhovniceşti;
Bucură-te, slujitorule cu puterile cele cereşti;
Bucură-te, cel ce întru împodobirea Bisericii pe mulţi ai întrecut;
Bucură-te, că vestirea ta la margini a străbătut;
Bucură-te, cel ce în norul privirilor ai intrat;
Bucură-te, că teologului Ioan ai urmat;
Bucură-te, piatra cea scumpă a arhieriei;
Bucură-te, podoaba cea luminoasă a preoţiei;
Bucură-te, noule David de la turmele pustnicilor chemat;
Bucură-te, că prin uşa oilor în staul ai intrat;
Bucură-te, cel ce turma la verdeaţa Scripturilor o ai păscut;
Bucură-te, că a pastoriei icoană vie te-ai văzut;
Bucură-te, mare ierarhe Vasile!

Condacul 10

Venit-a la tine, părinte, femeia cea păcătoasă şi dându-ţi hârtia cea pecetluită în care erau scrise păcatele sale, pe care se ruşina a le mărturisi, tu degrab, alergând la rugăciune către Dumnezeu, ai facut prin minune a se şterge păcatele ei. Pentru aceea noi, minunându-ne de îndrăzneala ta cea mare către Dumnezeu, cântăm: Aliluia!

Icosul 10

Te-ai arătat lui Hristos, prealuminate părinte, zid nebiruit ridicat prin înţelepciunea Lui la înălţime; pentru care cu laude ca şi cu nişte flori te încununează pe tine, zicând:
Bucură-te, vioara Duhului cea dulce răsunătoare;
Bucură-te, albina raiului cea de viaţă adunătoare;
Bucură-te, muza de cele cereşti cântătoare;
Bucură-te, grădina Scripturilor cea veselitoare;
Bucură-te, al doilea Moise care marea eresurilor despărţeşti;
Bucură-te, că a trece prin aceasta pe noul Israel îl povăţuieşti;
Bucură-te, stâlpul credinţei cel de viaţă purtător;
Bucură-te, fagure de miere din izvorul cel începător;
Bucură-te, hrănitorul celor săraci de cunoştinţă;
Bucură-te, ajutătorul grabnic celor ce te cheamă cu credinţă;
Bucură-te, cel întâi în treimea arhiereilor;
Bucură-te, că împodobeşti ceata păstorilor;
Bucură-te, mare ierarhe Vasile!

Condacul 11

Avut-ai Sfinte Părinte Vasile, semn minunat văzut de venirea Sfântului Duh, în sfinţirea dumnezeieştilor Taine. Pentru aceasta, înfruntând neluarea aminte a diaconului, ai făcut a se despărţi prin perdele altarul de adunarea credincioşilor; de care minunându-ne cântăm lui Dumnezeu Celui minunat întru sfinţii Săi: Aliluia!

Icosul 11

Minune mare s-a văzut la trecerea ta din viaţa aceasta, bine-plăcutule al lui Dumnezeu Vasile, căci sculându-te de pe patul morţii, ai botezat pe evreul Ioasaf cu toată casa lui; pentru care te lăudăm, zicând:
Bucură-te, că după a ta cerere, Dumnezeu a primit a-ţi prelungi viaţa;
Bucură-te, că ţi s-a încredinţat ca evreul să dobândească credinţa;
Bucură-te, cel ce comoara cea din Evanghelie ai aflat;
Bucură-te, că pe aceasta prin ostenelile arhieresti o ai scăpat;
Bucură-te, cerbul cel sprinten al munţilor cereşti;
Bucură-te, înger iubit al puterilor îngereşti;
Bucură-te, cela ce haina cea de nuntă prin înfrânare ţi-ai împodobit;
Bucură-te, că vezi pe Acela pe care L-ai dorit;
Bucură-te, că acum auzi cântările ce nu se pot grăi cu limbi omeneşti;
Bucură-te, că acum te desfătezi în cântări dumnezeieşti;
Bucură-te, spic ceresc cel cu însutită rodire;
Bucură-te, cel ce însetezi de a noastră mântuire;
Bucură-te, mare ierarhe Vasile!

Condacul 12

Prealuminate ierarhe Vasile, caută cu milostivire din înălţimea munţilor cereşti spre noi care luptăm cu multe necazuri în marea acestei vieţi şi, primind micile noastre laude, dă-ne ajutor cu rugăciunile tale, ca, mântuindu-ne, să ne învrednicim a cânta împreună cu tine lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 12

Arătându-ţi-Se Însuşi Mântuitorul cu Sfinţii Apostoli, vrednicule de laude părinte, te-a învăţat lucrarea dumnezeieştii Liturghii, pe care o ai lăsat Bisericii podoabă de mare cuviinţă; pentru care, cu smerenie lăudându-te, zicem ţie:
Bucură-te, al altarului diamant nepreţuit;
Bucură-te, al păstorului fluier aurit;
Bucură-te, cunoscătorul dogmelor şi al canoanelor;
Bucură-te, luminătorul păstorilor şi al soboarelor;
Bucură-te, smirna cea cu dumnezeiscă mireasmă a Liturghiei;
Bucură-te, vrednicia cea îngerească a preoţiei;
Bucură-te, a Bisericii făclie luminătoare;
Bucură-te, a celor leneşi trimbiţă deşteptătoare;
Bucură-te, ca Pavel Bisericii luminător;
Bucură-te, ca Petru de ceresca împărăţie descuietor;
Bucură-te, gura Cuvântului din cer tunătoare;
Bucură-te, văpaia Duhului de eretici mistuitoare;
Bucură-te, mare ierarhe Vasile!

Condacul 13

O, preaminunate părinte al părinţilor, Sfinte Ierarhe Vasile, primind puţina noastră cântare, precum Mântuitorul banii văduvei, soleşte pentru noi trecere fără primejdii în ceasul morţii, ca învrednicindu-ne a intra în cămara dumnezeieştii împărăţii, să cântăm cu tine împreună cântare lui Dumnezeu: Aliluia! (acest condac se zice de trei ori)

Icosul 1

Cel ce prin curăţia minţii tale cea asemenea cu îngerii te-ai ridicat la dumnezeieştile înălţimi şi, străbătând printre cetele heruvimilor, ai descoperit dogmele Treimii, pe care le-ai lăsat Bisericii comoară nejefuită, Sfinte Vasile, primeşte de la noi nevrednicii laudele acestea:
Bucură-te, lauda cea strălucită a arhiereilor;
Bucură-te, dumnezeiescule învăţător al dogmelor;
Bucură-te, următorul apostolilor cel credincios;
Bucură-te, stâlpul Bisericii cel prealuminos;
Bucură-te, al Treimii apărătorule;
Bucură-te, de cele cereşti arătătorule;
Bucură-te, ocârmuitorul corăbiei celei duhovniceşti;
Bucură-te, îndreptătorul vredniciei arhiereşti;
Bucură-te, luminătorul ceresc al preoţiei;
Bucură-te, povăţuitorul preaînţelept al pustniciei;
Bucură-te, deşteptatorul păcătoşilor către pocăinţă;
Bucură-te, mângâietorul celor ce adorm întru dreapta credinţă;
Bucură-te, mare ierarhe Vasile!

Condacul 1

Pe tine, trâmbiţa cea cu dumnezeiască glăsuire şi cereasca albină, care din florile învăţăturilor ai adunat mierea cea făcătoare de viaţă a dogmelor Treimii şi o ai lăsat Bisericii lui Hristos bogăţie neîmpuţinată, din care gustăm noi toţi, cu dulce cântare te lăudăm, cântând ţie: Bucură-te, mare ierarhe Vasile!

*

2

Acatistul Sfântului Serafim de Sarov mare făcător de minuni(2 Ianuarie)

Troparul, glasul al 4-lea

Din tinerețe L-ai îndrăgit pe Hristos, fericite, și numai Lui, Unul, ai dorit cu înflăcărare să îi slujești, prin rugãciune neîntreruptă în pustie, nevoindu-te cu inima plină de umilință dobândind iubirea lui Dumnezeu și arătându-te ales al Maicii Domnului. Pentru aceasta ne rugăm ție: Mântuiește-ne pre noi cu rugăciunile tale, preacuvioase Serafime, Părintele nostru.

Condacul, glasul al 2-lea

Frumusețea lumii și cele trecătoare lăsând, preacuvioase, te-ai sălășluit în Mânăstirea Sarovului și acolo, îngerește viețuind, multora le-ai fost cale spre mântuire. Pentru aceasta și Hristos te-a preaslăvit pe tine, Părinte Serafime, îmbogățindu-te cu darul tămăduirilor și al minunilor. Drept aceea îți cântăm ție: Bucură-te, preacuvioase Serafime, Părintele nostru.

Condac 1:

Făcătorule de minuni și preaminunate Cuviosule cel ales al lui Hristos, grabnic ajutătorule și rugătorule al nostru, Sfinte Părinte Serafime, mărind pe Domnul cel ce te-a preaslăvit pe tine, cântare de laudă îți aducem ție. Tu dar, ca cel ce ai mare îndrăzneală către Domnul, din toate nevoile slobozește-ne pe noi, cei care strigăm către tine: Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcător de minuni din Sarov!

Icos 1:

Creatorul îngerilor te-a ales pe tine de la început ca să preaslăvești prin viața ta cea minunată Numele Sfintei Treimi, căci te-ai arătat cu adevărat înger pe pământ și serafim în trup și, ca o rază prealuminată a veșnicului soare al dreptății, viața ta a strălucit. Iar noi văzând nevoințele tale cele prealăudate, cu evlavie și cu bucurie ție cântăm acestea:
Bucură-te, dreptarul credinței și al evlaviei,
Bucură-te, chipul blândeței și al smereniei,
Bucură-te, mărirea cea preaslăvita a drepților,
Bucură-te, mângâierea cea lină a mâhniților,
Bucură-te, lauda preaiubita a monahilor,
Bucură-te, ajutorarea preaminunată a trăitorilor în lume,
Bucură-te, slava și apărarea țării Rusești,
Bucură-te, împodobirea sfântă a pământului Tambovului,
Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcător de minuni din Sarov.

Condac 2:

Văzând maica ta preacuvioasă, Părinte Serafime, dragostea ta cea fierbinte către viața călugărească, a cunoscut voia Domnului cea Sfântă pentru tine și, ca pe un dar desăvârșit lui Dumnezeu aducându-te, te-a binecuvântat pe calea cea îngustă a călugăriei cu a sa sfântă cruce pe care tu ai purtat-o la piept până la sfârșitul vieții, arătându-ți dragostea ta cea mare către Cel ce s-a răstignit pentru noi, Hristos, Dumnezeul nostru, căruia toți cu umilință să-i cântăm: Aliluia!

Icos 2:

Cuget ceresc ți s-a dăruit ție, Sfinte al lui Dumnezeu, căci din tinerețile tale, necontenit năzuind la cele cerești, ai lăsat casa părintească pentru împărăția lui Dumnezeu și adevărul ei. Pentru aceasta primește de la noi laudele acestea:
Bucură-te, fiu de Dumnezeu ales, al orașului Kursk,
Bucură-te, al părinților celor cucernici odraslă preaslăvită,
Bucură-te, cel ce ai moștenit virtuțile maicii tale,
Bucură-te, cel ce ai învățat de la dânsa evlavia și rugăciunea,
Bucură-te, că de la maica ta la lupte duhovnicești, cu crucea ai fost binecuvântat,
Bucură-te, că până la moarte această binecuvântare cu sfințenie o ai păstrat,
Bucură-te, că din dragoste către Domnul casa părintească o ai lăsat,
Bucură-te, cel ce frumusețile lumii acesteia de nimic le-ai socotit,
Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcător de minuni din Sarov.

Condac 3:

Din tinerețile tale puterea celui Preaînalt cu adevărat te-a acoperit, preacuvioase, tu, căzând din înălțimea bisericii, nevătămat păzindu-te pe tine Domnul, iar atunci când de boală cumplit pătimeai, însăși Stăpâna lumii s-a arătat aducându-ți vindecare din ceruri căci din pruncie drept ai slujit lui Dumnezeu neîncetat cântându-I: Aliluia!

Icos 3:

Având stăruința către lucrarea vieții călugărești celei asemenea îngerilor, ai mers la Sfânta cetate a Kievului pentru a te închina Cuvioșilor de la Pecerska, primind din gura Cuviosului Dositei porunca să-ți îndreptezi calea ta în Pustia Sarovului, căci cu credință venind de departe ai sărutat acel Sfânt loc și, acolo sălășluindu-te, ai sfârșit viata ta cea plăcută lui Dumnezeu. Iar noi minunându-ne de o asa purtare de grijă a lui Dumnezeu pentru tine, cu umilință îți cântăm:
Bucură-te, cel ce de lumeasca deșertăciune te-ai lepădat,
Bucură-te, cel ce patria cerească cu ardoare o ai dorit,
Bucură-te, că pe Hristos din toată inima L-ai iubit,
Bucură-te, căci jugul cel bun al lui Hristos asupra ta l-ai luat,
Bucură-te, cel ce ai fost desăvârșit ascultător,
Bucură-te, păzitorul cel adevărat de poruncile dumnezeiești,
Bucură-te, cel ce mintea și inima ta, prin rugăciune, către Dumnezeu le-ai întărit,
Bucură-te, stâlpul cel neclintit al Ortodoxiei,
Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcător de minuni din Sarov!

Condac 4:

Viforul năpastelor celor rele potolindu-l, ai străbătut toată calea cea îngustă și îndurerată a nevoinței călugărești purtând jugul vieții pustnicești al zăvorârii, al tăcerii și al privegherii de multe nopți și astfel, prin harul dumnezeiesc urcând din putere în putere, de la fapte către contemplarea lui Dumnezeu, te-ai mutat în lăcașurile de sus unde cu îngerii îi cânți lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 4:

Auzind și văzând viata ta cea sfântă, preacuvioase Părinte Serafime, obștea toată s-a mirat de tine și, venind, lua învățătură din cuvintele și din faptele tale slăvind pe Domnul cel ce este minunat întru Sfinții Săi. Iar noi cu credință și cu dragoste te lăudăm, preacuvioase Părinte, cântându-ți asa:
Bucură-te, cel ce cu totul jertfă lui Dumnezeu te-ai adus,
Bucură-te, cel ce înălțimea nepătimirii ai ajuns,
Bucură-te, ostașule al lui Hristos, cel cu bună biruință,
Bucură-te, bun și credincios slujitor al Cerescului Stăpân,
Bucură-te, înainte stătătorule cel neînfricat pentru noi către Domnul,
Bucură-te, rugătorule al nostru cel neobosit către Născătoarea de Dumnezeu,
Bucură-te, al crinului din pustie minunată mireasmă,
Bucură-te, al harului dumnezeiesc vas fără prihană,
Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcător de minuni din Sarov!

Condac 5:

Lumină dumnezeiască a strălucit în casa ta, preacuvioase, atunci când tu, bolnav fiind și pe patul morții zăcând, însăși Preacurata Fecioară a venit la tine cu Sfinții Apostoli Petru și Ioan și a zis: „Acesta este din neamul meu!”- și s-a atins de capul tău. îndată dar, făcându-te sănătos, cu mulțumire lui Dumnezeu ai cântat: Aliluia!

Icos 5:

Văzând pizmașul neamului omenesc viața ta cea curată și sfântă, preacuvioase Părinte Serafime, a vrut să te piardă pe tine trimițând asupra ta oameni răi care fără milă te-au bătut lăsându-te abia viu. Tu însă, Părinte Serafime, ca un miel blând pe toate le-ai îndurat rugându-te Domnului pentru prigonitorii tăi. De aceea, minunându-ne de a ta nerăutate, noi toți îți cântăm ție:
Bucură-te, căci cu blândețea și smerenia ta lui Hristos Dumnezeu I-ai fost următor,
Bucură-te, căci cu nerăutatea ta pe duhul răutății l-ai biruit,
Bucură-te, al curăției sufletești și trupești sârguincios păzitor,
Bucură-te, pustnice cu darurile Duhului plinit,
Bucură-te, ascetule de Dumnezeu preaslăvit și înainte văzător,
Bucură-te, povățuitorule al monahilor cel minunat și de Dumnezeu întelepțit,
Bucură-te, a Sfintei Biserici laudă și bucurie,
Bucură-te, a Mânăstirii Sarovului slavă și lăudare,
Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcător de minuni din Sarov!

Condac 6:

Pustia Sarovului propovăduiește nevoințele și ostenelile tale, de Dumnezeu purtătorule, plăcutule al lui Hristos, căci desișurile și pădurile ei de bună mireasmă cu rugăciunea ta le-ai umplut. Urmând lui Ilie, prorocul lui Dumnezeu, și Botezătorului Ioan, te-ai arătat vlăstar pustiei mult roditoare prin darurile Duhului Sfânt cu a cărui putere multe și preaslăvite fapte ai săvârșit, îndemnând pe credincioși să-I cânte lui Dumnezeu, dătătorului de bunătăți: Aliluia!

Icos 6:

Răsărit-a întru tine, fericite Serafime, un nou ales de Dumnezeu, văzător asemenea lui Moise căci, fără prihană slujirea la altarul Domnului săvârșind, te-ai învrednicit a-L vedea pe Hristos în Biserică, cu puterile cele netrupești venind. Iar noi, de această bunăvoință a lui Dumnezeu minunându-ne, îți cântăm ție acestea:
Bucură-te, văzătorule de Dumnezeu preaslăvit,
Bucură-te, cel ce cu Lumina cea întreit strălucită ai fost luminat,
Bucură-te, al Preasfintei Treimi slujitor credincios,
Bucură-te, al Duhului Sfânt lăcaș împodobit,
Bucură-te, cel ce pe Hristos împreună cu îngerii, cu ochii trupești L-ai văzut,
Bucură-te, că încă în trupul cel putrezitor fiind, dulceața Raiului mai înainte ai gustat,
Bucură-te, cel ce cu pâinea vieții ai fost îndestulat,
Bucură-te, cel ce cu apa nemuririi ai fost adăpat,
Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcător de minuni din Sarov.

Condac 7:

Voind iubitorul de oameni, Dumnezeu să arate întru tine, preacuvioase, a Sa nespusă milostivire către oameni, cu adevărat luminător de Dumnezeu strălucit te-ai arătat, căci cu faptele și cuvintele tale pe toți îi aduci la evlavia și la dragostea dumnezeiască. Astfel, cu strălucirea faptelor tale fiind luminați și cu pâinea învățăturii tale fiind îndestulați, pe tine cu sârguință te mărim și lui Hristos, Celui ce te-a preaslăvit pe tine îi cântăm: Aliluia!

Icos 7:

Văzându-te pe tine nou ales al lui Dumnezeu, din locuri îndepărtate au alergat la tine credincioșii în necazuri și suferințe fiind, iar tu pe cei apăsați de nevoi nu i-ai depărtat, revărsând vindecări, dăruind alinare, cu rugăciunile pentru ei mijlocind. Pentru aceasta în tot pământul rusesc vestea minunilor tale se răspândea iar fii tăi duhovnicești te slăveau pe tine așa:
Bucură-te, păstorul nostru cel bun,
Bucură-te, părinte milostiv și blând,
Bucură-te, lecuitorul nostru cel grabnic ajutător și plin de har,
Bucură-te, tămăduitorul neputințelor noastre cel milostiv,
Bucură-te, în nevoi și împresurări grabnic ajutătorule,
Bucură-te, mai înainte văzătorule al celor ce vor să fie,
Bucură-te, înainte văzătorule și mustrătorule al greșealelor celor ascunse,
Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcător de minuni din Sarov!

Condac 8:

Străină minune vedem la tine, preacuvioase, căci, împovărat de ani, slăbit și obosit fiind, o mie de zile și o mie de nopți pe piatră în rugăciune ai petrecut. Cine este dar îndreptățit să vestească suferințele și luptele tale pe care le-ai răbdat, fericite Părinte, ridicându-ți mâinile către Dumnezeu, pe Amalec cel închipuit biruindu-l și Domnului cântându-I: Aliluia!

Icos 8:

„Întru totul ești dorire, întru totul dulceață, preadulce Iisuse!”- Asa strigai în rugăciune, Părinte, în liniștea deplină a pustiei tale. Iar noi, cei întunecați cu deșertăciunile și în păcate toată viața petrecând, dragostea ta către Dumnezeu preamărim și ție îți cântăm așa:
Bucură-te, mijlocitorul mântuirii celor ce te iubesc și te cinstesc pe tine,
Bucură-te, cel ce aduci pe păcătoși la îndreptare,
Bucură-te, sihastru tăcut și preaminunat,
Bucură-te, rugătorul pentru noi cel stăruitor,
Bucură-te, cel ce ai arătat înflăcărată dragoste către Domnul,
Bucură-te, cel ce cu focul rugăciunii săgețile vrăjmașului le-ai ars,
Bucură-te, lumânare nestinsă prin rugăciune, în pustie strălucind,
Bucură-te, luminătorule ce încălzești și luminezi cu daruri duhovnicești,
Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcător de minuni din Sarov!

Condac 9:

Toată firea îngerească s-a mirat de această deosebită vedere când Starețului în zăvorâre aflat, împărăteasa Cerului și a Pământului S-a arătat, poruncindu-i să iasă din pustie și să nu-i oprească pe oamenii credincioși să vină la el, ci pe toți să-i învețe a cânta lui Hristos: Aliluia!

Icos 9:

Ritorii cei mult vorbitori nu se pricep a spune puterea dragostei tale, fericite, căci împlinind porunca Maicii Domnului, tuturor ce veneau la tine în slujire te-ai predat, iar celor nepricepuți ai fost sfetnic bun, celor întristați mângâietor, celor rătăciți blând povățuitor, celor bolnavi lecuitor și tămăduitor. Pentru aceasta ție îți cântăm asa:
Bucură-te, că din lume în pustie te-ai sălășluit ca să agonisești virtuți,
Bucură-te, că din pustie în mânăstire te-ai întors ca sămânța virtuților să o semeni,
Bucură-te, cel ce ești luminat de harul Duhului Sfânt,
Bucură-te, cel ce ești plin de blândețe și smerenie,
Bucură-te, al celor ce aleargă către tine Părinte iubitor de fii,
Bucură-te, cel ce îmbărbătare și întărire prin cuvinte de iubire acestora le dai,
Bucură-te, că pe cei ce veneau la tine bucurie și comoară îi numeai,
Bucură-te, că pentru dragostea ta cea sfântă de bucuriile împărăției Cerești te-ai învrednicit,
Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcător de minuni din Sarov!

Condac 10:

La sfârșitul mântuitoarelor nevoințe ajungând, preacuvioase, în rugăciune plecându-ți genunchii, sufletul tău cel sfânt în mâinile lui Dumnezeu l-ai dat, pe care sfinții îngeri l-au înălțat sus, la Tronul Atotțiitorului, ca împreună să te înfățișezi întru slava cea neînserată, cântare de laudă cântând Cuvântului celui mai sfânt decât sfinții: Aliluia!

Icos 10:

Zid tuturor sfinților și mângâiere monahilor fiind, Preasfinte, Fecioara ți s-a arătat înaintea sfârșitului tău vestindu-ți că aproape este strămutarea ta către Domnul. Deci noi, minunându-ne de o asa cercetare a Maicii Domnului, îți cântăm așa:
Bucură-te, că pe împărăteasa Cerului și a Pământului la față ai văzut-o,
Bucură-te, că prin arătarea Maicii Domnului te-ai umplut de bucurie,
Bucură-te, cel ce ai primit de la ea vestea mutării tale la cele cerești,
Bucură-te, că prin glasul tău cel fără prihană sfințirea vieții tale ai arătat,
Bucură-te, că în rugăciune înaintea icoanei Maicii Domnului duhul tău cel smerit lui Dumnezeu I l-ai dat,
Bucură-te, căci cu sfârșitul tău fără durere, prevestirea ta mai înainte o ai împlinit,
Bucură-te, cel ce cu cununa nemuririi de mâna Atotțiitorului ai fost încununat,
Bucură-te, că fericirea Raiului împreună cu toți sfinții ai moștenit,
Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcător de minuni din Sarov!

Condac 11:

Cântare neîncetată Preasfintei Treimi înălțând preacuvioase, prin întreaga ta viață mare ascet al evlaviei te-ai arătat: celor rătăciți spre povățuire, celor bolnavi cu trupul și cu sufletul spre tămăduire, iar noi, mulțumindu-I lui Dumnezeu pentru mulțimea cea nemăsurată a milelor Lui, neîncetat îi cântăm: Aliluia!

Icos 11:

Făclie dătătoare de lumină în timpul vieții fiind, Părinte de Dumnezeu fericit, și după moarte ca o stea strălucitoare a pământului rusesc ai luminat, căci reverși de la cinstitele tale moaște râuri de minuni celor ce cu credință și cu dragoste aleargă către tine. Iar noi, ca celui ce ești fierbinte rugător pentru toată lumea și făcător de minuni, ție-ți cântăm acestea:
Bucură-te, cel ce cu mulțimea minunilor de Dumnezeu ești preaslăvit,
Bucură-te, cel ce cu dragostea ta lumea întreagă o ai luminat,
Bucură-te, iubirii lui Hristos urmașule cel credincios și drept,
Bucură-te, mângâierea tuturor celor ce cer de la tine ajutor,
Bucură-te, izvor nesecat al minunilor,
Bucură-te, al celor bolnavi și neputincioși lecuitor,
Bucură-te, al apei celei tămăduitoare, fântână nesecătuită,
Bucură-te, că toate marginile pământului nostru cu dragostea ta le-ai cuprins,
Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcător de minuni din Sarov!

Condac 12:

Cunoscând harul și îndrăzneala ta cea mare înaintea lui Dumnezeu cădem la tine, preacuvioase Părinte, roagă-te fierbinte către Domnul ca să apere Sfântă Biserica Sa de necredință și dezbinare, de nevoi și necazuri, ca să cântăm împreună cu tine Făcătorului de bine, Dumnezeului nostru: Aliluia!

Icos 12:

Cântând preaslăvirea ta te fericim pe tine, preacuvioase Părinte, ca pe un puternic mijlocitor pentru noi către Domnul, ca pe un mângâietor și apărător, și cu dragoste îți cântăm ție acestea:
Bucură-te, lauda Bisericii Ortodoxe,
Bucură-te, scut și îngrădire a creștinătății,
Bucură-te, călăuza ce-i îndreaptă pe toți către ceruri,
Bucură-te, apărătorul și ocrotitorul nostru,
Bucură-te, cel ce cu puterea lui Dumnezeu multe minuni ai săvârșit,
Bucură-te, cel ce cu vesmântul tău pe mulți bolnavi ai vindecat,
Bucură-te, cel ce toate uneltirile diavolești le-ai biruit,
Bucură-te, cel ce jivinele sălbatice cu blândețea ta le-ai supus,
Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcător de minuni din Sarov!

Condac 13:

O, preaminunate sfinte și mare făcător de minuni, preacuvioase Părinte Serafime, primește această sărmană rugăciune a noastră ce se înalță spre lauda ta și stând acum înaintea Tronului Împăratului Împăraților, al Domnului nostru Iisus Hristos, roagă-te pentru noi toți ca să aflăm mila Lui in Ziua Judecatii, cu bucurie cantandu-I: Aliluia!

(Acest condac se citește de trei ori.)

Apoi, se repetă Icosul 1 și Condacul 1.

Icos 1:

Creatorul îngerilor te-a ales pe tine de la început ca să preaslăvești prin viața ta cea minunată Numele Sfintei Treimi, căci te-ai arătat cu adevărat înger pe pământ și serafim în trup și, ca o rază prealuminată a veșnicului soare al dreptății, viața ta a strălucit. Iar noi văzând nevoințele tale cele prealăudate, cu evlavie și cu bucurie ție cântăm acestea:
Bucură-te, dreptarul credinței și al evlaviei,
Bucură-te, chipul blândeței și al smereniei,
Bucură-te, mărirea cea preaslăvita a drepților,
Bucură-te, mângâierea cea lină a mâhniților,
Bucură-te, lauda preaiubita a monahilor,
Bucură-te, ajutorarea preaminunată a trăitorilor în lume,
Bucură-te, slava și apărarea țării Rusești,
Bucură-te, împodobirea sfântă a pământului Tambovului,
Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcător de minuni din Sarov.

Condac 1:

Făcătorule de minuni și preaminunate Cuviosule cel ales al lui Hristos, grabnic ajutătorule și rugătorule al nostru, Sfinte Părinte Serafime, mărind pe Domnul cel ce te-a preaslăvit pe tine, cântare de laudă îți aducem ție. Tu dar, ca cel ce ai mare îndrăzneală către Domnul, din toate nevoile slobozește-ne pe noi, cei care strigăm către tine: Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcător de minuni din Sarov!

Rugăciunea întâia către Sfântul Serafim

O, preaminunate Serafime, mare făcător de minuni din Sarov, pentru toți cei ce aleargă la tine ajutătorule cel grabnic ascultător, în zilele vieții tale nimeni de la tine sărman n-a ieșit ci tuturor plăcută le-a fost vederea feței tale și glasul cel cu bună întâmpinare a cuvintelor tale. Pe lângă acestea și darul tămăduirilor, darul înainte vederii și darul vindecărilor sufletelor celor neputincioase cu îmbelșugare în tine s-au arătat. Iar când te-a chemat pe tine Domnul de la ostenelile cele pământești la odihna cea cerească, niciodată dragostea ta n-a lipsit de la noi și nu este cu putință a număra minunile tale care s-au înmulțit ca stelele cerului căci iată, în toate marginile pământului te arăți oamenilor credincioși și le dăruiești tămăduiri. Pentru aceasta și noi strigăm ție: O, preabunule și blândule Cuvios al lui Dumnezeu, rugătorule cel cu îndrăzneală pentru noi, care niciodată nu depărtezi pe cei ce te cheamă pe tine, înalță pentru noi binefăcătoarea ta rugăciune către Domnul puterilor ca să întărească poporul nostru binecredincios și să ne dăruiască nouă cele de trebuință în viata aceasta și toate cele de folos pentru mântuirea sufletelor noastre, ca să ne păzească de căderi în păcat și să ne învețe pocăința cea adevărată, ca fără de piedici să intrăm în împărăția Cerurilor unde tu acum strălucești în slava neapusă, și să cântăm cu toți Sfinții, lăudând Treimea cea de Viață dătătoare, în veci! Amin.

Rugăciunea a doua către Sfântul Serafim

O, preasfinte Cuvioase și de Dumnezeu purtătorule Părinte Serafim, caută din slava ta cea de sus către noi cei smeriți și neputincioși, împovărați cu multe păcate, care cerem de la tine ajutor și mângâiere. Apropie-te de noi cu inima ta cea plină de bunătate și ajută-ne ca să păzim fără de prihană poruncile Domnului, să ținem cu tărie credința ortodoxă, cu sârguință să-I aducem lui Dumnezeu pocăință pentru păcatele noastre în evlavie creștinească, cu harul bine să sporim și să fim vrednici de ajutorul și mijlocirea ta pentru noi înaintea lui Dumnezeu. O, Sfinte al lui Dumnezeu, Serafime, auzi-ne pre noi, cei ce cu credință și cu dragoste ne rugăm ție și nu ne trece cu vederea pe noi, cei ce avem nevoie de ocrotirea ta. Acum și în ceasul sfârșitului nostru ajută-ne și apără-ne cu rugăciunile tale de săgețile cele pline de răutate ale diavolului, ca să nu ne stăpânească puterea lui ci, cu ajutorul tău, să ne învrednicim a moșteni fericirea lăcașurilor Raiului. Căci în tine ne punem astăzi nădejdea, Părinte milostive, fii pentru noi cu adevărat călăuză spre mântuire și adună-ne la lumina cea neinserată a vieții veșnice prin mijlocirea ta cea bineplăcută, la Tronul Sfintei Treimi, ca să slăvim și să cântăm împreună cu toți Sfinții Numele cel vrednic de închinare, al Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, în vecii vecilor. Amin.


Acatistul Sfintei Iuliana din Lazarevo (2 Ianuarie)

Troparul Sfintei Iuliana din Lazarevo, glasul al 4-lea:

Luminată fiind de harul dumnezeiesc, și după moarte ne descoperi strălucirea vieții tale; mir tămăduitor cu bun miros izvorăști pentru bolnavii care se apropie cu credință de racla cu sfintele tale moaște. O, cinstită maică Iuliana, roagă-L pe Hristos Dumnezeul nostru să mântuiască sufletele noastre.

Condacul 1

Pe Sfânta Iuliana cea milostivă, care prin faptele ei a fost icoană vie a lui Hristos și a mărturisit că familia este o cale de sfințenie, biruind cu iscusință cursele vrăjmașului și ispitele trupești, să o lăudăm, iubitorilor de Dumnezeu, zicând: Bucură-te, Sfântă Iuliana, cunună a familiilor creștine!

Icosul 1

Tu ești bucuria noastră, mângâierea și ajutorul nostru, roabă aleasă a lui Hristos, că împreună-călătorești pe marea vieții cu cei ce se roagă ție, izbăvindu-i de vifor și ducându-i la limanul cel liniștit al raiului, și pentru aceasta îți cântăm:
Bucură-te, mlădiță a Bisericii dreptslăvitoare;
Bucură-te, candelă aprinsă pentru Hristos;
Bucură-te, înger al curăției și al rugăciunii;
Bucură-te, dreptar al viețuirii creștine în familie;
Bucură-te, pildă pentru soțiile credincioase;
Bucură-te, pavăză a mamelor creștine și a copiilor lor;
Bucură-te, veghetoare asupra tinerilor care vor să se căsătorească;
Bucură-te, arătând calea spre mănăstire celor care o caută;
Bucură-te, mâna întinsă celor ce vor să se pocăiască;
Bucură-te, ajutătoare celor ce pun început bun mântuirii;
Bucură-te, glas al sfințeniei în pustia lumii iubitoare de rătăcire;
Bucură-te, Sfântă Iuliana, cunună a familiilor creștine!

Condacul al 2-lea

Născându-te într-o familie credincioasă, încă din copilărie sufletul tău a râvnit după frumusețile cerești, ai iubit postul și rugăciunea mai mult decât petrecerea cu cei de o vârstă cu tine și nu te-ai scârbit când erai defăimată pentru nevoințele tale, ci Îi cântai lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Orfană rămânând de la o vârstă fragedă, ai căutat să trăiești ca o vrednică fiică a Maicii Domnului, și la ea ai căutat sprijin și ocrotire. Și, prigonită fiind de rudele care nu înțelegeau asprimea vieții tale, nu te-ai lenevit a duce lupta cea bună. Pentru aceasta îți cântăm:
Bucură-te, că, între oameni trăind, ai ales a fi cu mintea la cele cerești;
Bucură-te, că, lipsită fiind de iubirea mamei tale, ai căutat iubirea lui Dumnezeu;
Bucură-te, ocrotitoare a orfanilor și a copiilor lipsiți de dragostea părintească;
Bucură-te, alinare a suferințelor celor apăsați de singurătate;
Bucură-te, că frăgezimea vârstei nu te-a împiedicat să dobândești Duhul cel Sfânt;
Bucură-te, că nu te înduplecai să renunți la nevoințele tale;
Bucură-te, că timpul îl petreceai în lucrări duhovnicești;
Bucură-te, că îți ascundeai virtuțile cu smerenie;
Bucură-te, că prin răbdarea batjocurilor te-ai încununat;
Bucură-te, că nu ai căutat înțelegere la oamenii slabi în credință;
Bucură-te, că nu te-ai deznădăjduit când erai disprețuită pentru viețuirea ta;
Bucură-te, că pe stânca răbdării ai stat și te rogi pentru cei lipsiți de răbdare;
Bucură-te, Sfântă Iuliana, cunună a familiilor creștine!

Condacul al 3-lea

Iubitor de Hristos fiind părintele care te-a cununat cu soțul tău, după predania Sfinților Părinți v-a călăuzit să trăiți în viața de familie, sporind în iubire, în rugăciune și nevoință, ca să cântați împreună cu toți sfinții: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Stavilă ești celor care defaimă căsătoria, zicând că este o cale a poftelor și a patimilor, pentru că ai adeverit că nunta este o mare binecuvântare și un mare dar pentru cei care o trăiesc în Hristos și în Biserică, după cuvântul Sfântului Pavel, apostolul neamurilor. Drept mulțumire îți zicem unele ca acestea:
Bucură-te, că ai arătat că familia e drum spre rai;
Bucură-te, că ai îndepărtat îndoiala de la cei șovăitori;
Bucură-te, adeverire a vieții trăite după Evanghelie;
Bucură-te, următoare a povețelor Sfântului Apostol Pavel;
Bucură-te, întărire a celor care aleg să se unească în Taina Cununiei;
Bucură-te, praznic al inimilor care caută să dobândească sfințenia;
Bucură-te, floare care aduci bună mireasmă în casele creștinilor;
Bucură-te, sprijin al celor care se împotrivesc duhului acestei lumi;
Bucură-te, mărturisitoare a iubirii prin care familia se întărește;
Bucură-te, că gonești diavolii semănători de dezbinare;
Bucură-te, că izgonești tulburarea și neînțelegerea;
Bucură-te, pace a familiilor credincioase;
Bucură-te, Sfântă Iuliana, cunună a familiilor creștine!

Condacul al 4-lea

Ai înțeles, Sfântă Iuliana, că dacă prin femeia credincioasă se poate mântui bărbatul necredincios, dacă urmează credinței și faptelor ei de virtute, cu atât mai mult bărbatul credincios poate să se folosească de viețuirea sfântă a soției sale și să Îi cânte lui Dumnezeu cu glas de strigare: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Ai vrut să îl duci și pe soțul tău, Gheorghe, la măsura nevoințelor tale, vrând să se vadă și în fapte credința sa. Cu pricepere l-ai sfătuit să ridice pe umerii săi crucea nevoințelor, făcându-te pildă pentru soții credincioși ca să se sprijine unul pe altul în lupta cea duhovnicească, și pentru aceasta auzi de la noi:
Bucură-te, sfeșnic aprins de Dumnezeu în noaptea îndepărtării de credință;
Bucură-te, că pe soțul tău l-ai sfătuit cu multă pricepere;
Bucură-te, că de la tine învață soții să se ajute în războiul duhovnicesc;
Bucură-te, sfătuire cu pricepere și mustrare blândă;
Bucură-te, nădejde a celor biruiți de deznădejde;
Bucură-te, că aduci gândul cel bun în sufletele șovăitoare;
Bucură-te, că de nepriceperea noastră nu te scârbești;
Bucură-te, că ne arăți cum să îi ajutăm pe cei de lângă noi;
Bucură-te, că nu prin vorbe, ci prin fapte ne înveți să îi sfătuim;
Bucură-te, cuvânt bun spus la vremea potrivită;
Bucură-te, tăcere roditoare binecuvântată de Dumnezeu;
Bucură-te, rugătoare pentru toți cei ce vor să se mântuiască;
Bucură-te, Sfântă Iuliana, cunună a familiilor creștine!

Condacul al 5-lea

Cu treisprezece copii te-a binecuvântat Dumnezeu, și vie roditoare ai fost, după cuvântul psalmistului David. Dar greutățile creșterii copiilor nu te-au îndepărtat de lucrarea duhovnicească, ci ți-au fost pricină de înmulțire a virtuților, căci I-ai cântat neîncetat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Cum te vom lăuda, mamă cu mulțime de copii și sfântă cu mulțime de fii duhovnicești? Că prin faptele tale i-ai rușinat pe cei care fug de crucea facerii de copii și de cea a creșterii lor în Hristos, și pentru aceasta îți cântăm:
Bucură-te, laudă a soților care nu își îngroapă talanții;
Bucură-te, urmașă a sfintelor mame din vechime;
Bucură-te, că ai adus pe lume treisprezece copii;
Bucură-te, că nu te-ai deznădăjduit când Domnul i-a luat la El pe unii din ei;
Bucură-te, că ți-ai crescut copiii în dreapta credință;
Bucură-te, că i-ai învățat să trăiască pentru Hristos;
Bucură-te, că nu i-ai hrănit doar trupește, ci și duhovnicește;
Bucură-te, mărturisitoare a virtuții și osândire a păcatului;
Bucură-te, mustrătoare a femeilor care vor să lepede pruncii;
Bucură-te, că îi cerți pe soții care nu vor să facă copii;
Bucură-te, că, aflând despre faptele tale, unii se pocăiesc pentru păcatele lor;
Bucură-te, că mica biserică a fost familia ta;
Bucură-te, Sfântă Iuliana, cunună a familiilor creștine!

Condacul al 6-lea

Nu ne este lesne să înțelegem cum, purtând grijă familiei, ai găsit vreme să te ocupi și de mulțime mare de săraci și de orfani, dar ai arătat prin aceasta că mulțimea treburilor casei nu trebuie să-i oprească pe credincioși să Îi cânte lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 6-lea

În loc să asculte poruncile Evangheliei și să poarte de grijă săracilor, bolnavilor, orfanilor și tuturor necăjiților, mulți creștini se îngrijesc numai de binele lor și al rudelor lor, dobândind bunătățile pământești și pierzând Împărăția Cerurilor; dar tu ai ținut poruncile și ai dobândit raiul cel gătit sfinților. Iar noi, învățându-ne din jertfelnicia ta, îți cântăm:
Bucură-te, că te osteneai lucrând nopțile pentru a-i ajuta pe săraci;
Bucură-te, hrănitoare a celor flămânzi și însetați;
Bucură-te, că prin lucrul mâinilor tale i-ai îmbrăcat pe cei lipsiți;
Bucură-te, că i-ai îngrijit în casa ta pe cei bolnavi;
Bucură-te, că aveai grijă ca morții să fie înmormântați după lege;
Bucură-te, că nici casnicii tăi nu știau milosteniile tale;
Bucură-te, că ai fugit de lauda omenească;
Bucură-te, că ai rânduit milosteniile cu dreaptă socoteală;
Bucură-te, că pentru virtutea ta unii slujitori te ocărau;
Bucură-te, că ai răbdat defăimările lor fără să te mâhnești;
Bucură-te, chemându-ne să luam de la tine pildă de viețuire;
Bucură-te, că ne îndemni să îți urmăm în milostenie;
Bucură-te, Sfântă Iuliana, cunună a familiilor creștine!

Condacul al 7-lea

Ridicându-te la rugăciune într-o noapte, vrăjmașul diavol te-a înspăimântat, iar tu, de frică, ai lăsat rugăciunea și te-ai dus să te culci, dar nici în somn ispita nu a încetat, căci ai visat mulțime de diavoli care încercau să te omoare. Dar, rugându-te Maicii Domnului și Sfântului Nicolae, ai primit degrabă ajutor, și pentru aceasta I-ai cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Sfântul Nicolae ți-a spus în vis: „Fiica mea! Fii tare și puternică și nu te înfricoșa de amenințările diavolilor, căci Hristos mi-a poruncit să te apăr de diavoli și de oamenii cei răi”; iar tu, trezindu-te, l-ai văzut cum ieșea ca un fulger din camera ta, deși ușa era închisă. Te lăudăm cu toții, cinstită Iuliana, pentru că ești fiica duhovnicească a sfântului din Mira Lichiei:
Bucură-te, că de ispitele întunericului ne ajuți să ne ferim;
Bucură-te, că celor înfricoșați de diavol le aduci pacea;
Bucură-te, sprijin al preoților care se luptă cu puterile întunericului;
Bucură-te, că îi ajuți să izgonească diavolii care îi chinuiesc pe oameni;
Bucură-te, că Domnul ți-a dat putere împotriva duhurilor necurate;
Bucură-te, că pe cei robiți de păcate îi îndrepți spre pocăință;
Bucură-te, că pentru rugăciunile tale nevăzutului înșelător îi descoperim cursele;
Bucură-te, că ai arătat că mirenii pot ajunge la măsurile monahilor;
Bucură-te, că, precum ai fost ajutată de Sfântul Nicolae, ne ajuți și tu pe noi;
Bucură-te, că nu numai de diavoli, ci și de oamenii răi te-a apărat sfântul ierarh;
Bucură-te, că, cinstindu-i pe sfinți, ai fost ajutată de ei;
Bucură-te, că acum împreună cu ei Îl slăvești pe Dumnezeu;
Bucură-te, Sfântă Iuliana, cunună a familiilor creștine!

Condacul al 8-lea

Încercând iar diavolii să te înspăimânte, degrabă a venit Sfântul Nicolae și i-a gonit, dar unul din ei a strigat fugind că la bătrânețe vei muri de foame și nu vei mai putea să ajuți pe nimeni după obicei, dar tu nu te-ai înfricoșat, ci I-ai cântat lui Dumnezeu cântarea de biruință: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Mii și mii de creștini au murit din pricina marii foamete îngăduite de Dumnezeu pe pământul rusesc, tu însă te-ai străduit să nu lași nici un sărac să plece neajutorat de la ușa casei tale. Și, știind că nici acum nu îi lași lipsiți de ajutorul tău pe cei necăjiți, îți zicem:
Bucură-te, că în vremuri grele credința nu ți s-a împuținat;
Bucură-te, că atunci când puțin-credincioșii se tulburau tu ți-ai păstrat pacea;
Bucură-te, că în lume ai trăit ca și cum nu ai fi fost din lume;
Bucură-te, că i-ai îndemnat pe cei de lângă tine să se mulțumească cu ce aveau;
Bucură-te, că rugându-i să nu fure de la alții i-ai învățat să ceară de la Dumnezeu;
Bucură-te, că necazul l-ai înfruntat prin veselie duhovnicească;
Bucură-te, că în necazuri a fost încercată credința ta;
Bucură-te, că ai purtat crucea sărăciei fără să cârtești;
Bucură-te, că răbdând sărăcia nu L-ai hulit pe Dumnezeu;
Bucură-te, că știind greutățile vieții îi ajuți pe cei lipsiți;
Bucură-te, milostivă ajutătoare în ceasul încercării noastre;
Bucură-te, că te rogi să avem cele de trebuință;
Bucură-te, Sfântă Iuliana, cunună a familiilor creștine!

Condacul al 9-lea

Cum oare să viețuim, ca să Îi fim bineplăcuți lui Dumnezeu? Cine are cu adevărat dreaptă socoteală, rânduind cum trebuie postul și rugăciunea? Știindu-ne micimea, ne rugăm ție, Sfântă Iuliana, să te rogi să fim îndrumați prin părinții noștri duhovnicești, ca lui Dumnezeu, Care te-a întărit, să Îi putem cânta cu toții cântarea de laudă: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Nu te-ai uitat la neputința firii femeie ști, ci ai adăugat nevoință peste nevoință, simțindu-te acoperită de harul lui Hristos. Nefiind maică, ai arătat că mirenii pot lua asupra lor jugul asprelor nevoințe, rușinându-i pe toți cei care spuneau că vremea nevoințelor a trecut, și pentru râvna ta îți zicem:
Bucură-te, că însetai după cuvintele înțelepte ale Sfinților Părinți;
Bucură-te, că nu în puterile tale, ci în Hristos ți-ai pus nădejdea;
Bucură-te, că ai fugit de lenevie și de împrăștierea minții;
Bucură-te, că nu ai lăsat ispita mândriei să îți intre în suflet;
Bucură-te, că ai disprețuit fățărnicia și purtarea fariseică;
Bucură-te, că mult te-ai folosit de sfaturile duhovnicului tău;
Bucură-te, că îi ajuți pe creștini să își găsească duhovnici iscusiți;
Bucură-te, că, ascultându-L pe Dumnezeu, ai fost și tu ascultată de El;
Bucură-te, că nopțile le petreceai în privegheri, bucurându-te în Domnul;
Bucură-te, că, rugăciunea lui Iisus zicând neîncetat, ai curățit cămara inimii tale;
Bucură-te, dascăl al rugăciunii pentru cei din vâltoarea lumii;
Bucură-te, că pe Mirele Hristos L-ai așteptat ca o fecioară înțeleaptă;
Bucură-te, Sfântă Iuliana, cunună a familiilor creștine!

Condacul al 10-lea

După ce ai adus pe lume treisprezece copii, ai râvnit a-ți înmulți nevoințele și te-a frământat gândul plecării la mănăstire. Dar soțul tău te-a rugat să rămâi alături de el, învoindu-se să trăiți în înfrânare, ca frații. Iar tu, fiind soție ascultătoare și mamă iubitoare de fii, te-ai supus cu smerenie, cântându-I lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Ai arătat că nu disprețuiești nunta, trăind viața legiuită cu bărbatul tău, însă ai arătat și că scopul vieții de familie este dobândirea raiului. Iar după ce ți-ai făcut datoria de mamă, născând și crescând mulți copii, ai vrut să urci mai sus pe scara virtuților, și ai trăit lângă soțul tău ca lângă un frate în Hristos. Și pentru aceasta îți cântăm:
Bucură-te, că ai vrut să urmezi cuvioșilor părinți și cuvioaselor maici;
Bucură-te, că, fără să depui voturile călugărești, ai trăit ca o maică;
Bucură-te, că, rămânând în aceeași cameră cu soțul tău, ai trăit îngerește;
Bucură-te, că, după moartea acestuia, te-ai pregătit pentru propria moarte;
Bucură-te, că, fără să porți pe tine haină monahală, ai purtat haina nevoințelor;
Bucură-te, că preotul a auzit glasul Maicii Domnului care din icoană te-a lăudat;
Bucură-te, că glasul a mărturisit în chip minunat că Duhul Sfânt sălășluiește în tine;
Bucură-te, că Maica Domnului te-a chemat să te rogi la biserică, nevoindu-te;
Bucură-te, că, deși era foarte frig, i-ai dat ascultare, necruțându-ți ostenelile;
Bucură-te, că, sărutând tu icoana Născătoarei de Dumnezeu, în tot satul s-a simțit bună mireasmă;
Bucură-te, că Împărăteasa Cerurilor a cerut să fii cinstită pentru sfințenia ta;
Bucură-te, că, pentru evlavia ta, oamenii L-au slăvit pe Dumnezeu;
Bucură-te, Sfântă Iuliana, cunună a familiilor creștine!

Condacul al 11-lea

Îmbolnăvindu-te în ultimele zile ale vieții tale, nu ți-ai împuținat nevoințele, ci ai înmulțit rugăciunile. Și când, slăvindu-L pe Dumnezeu, ai părăsit această lume s-a văzut pe capul tău o coroană de aur și o lumină albă, pentru care toți I-au cântat Domnului într-un glas: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Bucurie mare au avut cei care au aflat moaștele tale nestricate și de mir izvorâtoare, și au dus de îndată la catedrală un vas cu mirul binemirositor, cu care ungându-se bolnavii au primit tămăduire. Vestind și noi binecuvântarea sfintelor tale moaște, îți cântăm așa:
Bucură-te, că la moartea ta s-a arătat pe capul tău o coroană de aur;
Bucură-te, că ai fost încununată de Dumnezeu pentru sfințenia ta;
Bucură-te, că, după moarte, ai cerut să fii înmormântată lângă soțul tău;
Bucură-te, că și prin aceasta ai arătat cinstea familiei;
Bucură-te, adeverind că Taina Căsătoriei nu se sfârșește în lumea aceasta;
Bucură-te, că îi chemi pe creștini să se pregătească pentru viața cea veșnică;
Bucură-te, că și după moarte L-ai mărturisit cu putere pe Hristos;
Bucură-te, că aflarea sfintelor tale moaște a fost pricină de bucurie;
Bucură-te, că mulțimea mirului izvorât a arătat mulțimea minunilor tale;
Bucură-te, că celor care își întinează trupurile prin păcate le vădești rătăcirea;
Bucură-te, că celor care disprețuiesc trupul le arăți greșeala;
Bucură-te, că trupul tău a fost templu al Duhului Sfânt;
Bucură-te, Sfântă Iuliana, cunună a familiilor creștine!

Condacul al 12-lea

Arătându-te după moarte preotesei Agata, care era bolnavă, i-ai zis: „Mergi la biserică și sărută icoana Sfintei Iuliana”; iar ea, tămăduindu-se, a făcut cunoscută minunea ta, cântându-I lui Dumnezeu cu mulțumire: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Mulțime mare de minuni ai făcut nouă, credincioșilor, și pentru aceasta te rugăm să stai lângă noi în fiecare zi a vieții noastre, apărându-ne în necazuri și ispite, ca să îți cântăm cu inimile pline de bucurie:
Bucură-te, că pe preoteasa Agata ai chemat-o să sărute icoana ta;
Bucură-te, că și pe noi ne chemi să te cinstim ca pe o ajutătoare a noastră;
Bucură-te, că pe copiii cărora le curgea sânge din mâini și din picioare i-ai vindecat;
Bucură-te, că pe Iosif l-ai izbăvit de moarte când nimeni nu credea că va mai trăi;
Bucură-te, că el a venit pe jos în satul Lazarevo pentru a-ți mulțumi;
Bucură-te, că din ostenelile lui ne învățăm și noi să fim mulțumitori;
Bucură-te, că ai stins focul care se apropia de biserică;
Bucură-te, că multe feluri de minuni ai săvârșit prin harul lui Dumnezeu;
Bucură-te, primind puținele noastre cuvinte de laudă;
Bucură-te, că din Rusia în toată lumea s-a întins lauda ta;
Bucură-te, că moaștele tale au binecuvântat ținuturi îndepărtate;
Bucură-te, minune a lui Dumnezeu pentru întărirea adevăratei credințe;
Bucură-te, Sfântă Iuliana, cunună a familiilor creștine!

Condacul al 13-lea

O, Sfântă Iuliana din Lazarevo, comoară a Rusiei dreptcredincioase și a întregii Biserici, primește acum această rugăciune care se aduce ție ca mulțumire pentru ajutorul pe care îl dai neamului creștinesc, și întărește-ne ca până la sfârșitul vieții noastre să Îi cântăm lui Dumnezeu împreună cu tine: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)
Apoi se zice Icosul 1: Tu ești bucuria noastră, mângâierea și ajutorul nostru…, Condacul 1: Pe Sfânta Iuliana cea milostivă…, și această

Icosul 1

Tu ești bucuria noastră, mângâierea și ajutorul nostru, roabă aleasă a lui Hristos, că împreună-călătorești pe marea vieții cu cei ce se roagă ție, izbăvindu-i de vifor și ducându-i la limanul cel liniștit al raiului, și pentru aceasta îți cântăm:
Bucură-te, mlădiță a Bisericii dreptslăvitoare;
Bucură-te, candelă aprinsă pentru Hristos;
Bucură-te, înger al curăției și al rugăciunii;
Bucură-te, dreptar al viețuirii creștine în familie;
Bucură-te, pildă pentru soțiile credincioase;
Bucură-te, pavăză a mamelor creștine și a copiilor lor;
Bucură-te, veghetoare asupra tinerilor care vor să se căsătorească;
Bucură-te, arătând calea spre mănăstire celor care o caută;
Bucură-te, mâna întinsă celor ce vor să se pocăiască;
Bucură-te, ajutătoare celor ce pun început bun mântuirii;
Bucură-te, glas al sfințeniei în pustia lumii iubitoare de rătăcire;
Bucură-te, Sfântă Iuliana, cunună a familiilor creștine!

Condacul 1

Pe Sfânta Iuliana cea milostivă, care prin faptele ei a fost icoană vie a lui Hristos și a mărturisit că familia este o cale de sfințenie, biruind cu iscusință cursele vrăjmașului și ispitele trupești, să o lăudăm, iubitorilor de Dumnezeu, zicând: Bucură-te, Sfântă Iuliana, cunună a familiilor creștine!

Rugăciune către Sfânta Iuliana din Lazarevo

Sfântă Iuliana din Lazarevo, chivot al milosteniei și reazem al familiilor credincioase, plecând genunchii la rugăciune cădem către tine și te rugăm: vezi necazurile care ne apasă, vezi furtuna care s-a ridicat asupra noastră. Nu ne lăsa, sfântă a lui Dumnezeu. Vino în ajutorul nostru degrabă, așa cum și Sfântul Nicolae a venit în ajutorul tău când erai înconjurată de diavoli. Nu pregeta, sfântă, să arăți puterea pe care ți-a dat-o Dumnezeu pentru mângâierea celor neputincioși. Vino, Sfântă Iuliana, și stai lângă inimile noastre apăsate de durere și de tulburare. Roagă-te să ne întărim credința, să părăsim păcatele și să punem început bun mântuirii. Arată-te păzitoare a curăției și iubirii celor căsătoriți, îndrumătoare a copiilor și a tinerilor. Fii mângâietoare a orfanilor și a celor întristați și grabnică tămăduitoare a celor bolnavi, așa cum ai fost și celor care au primit de la tine ajutor minunat în rugăciunile lor. Ai grijă de toți creștinii, de copii, de părinții lor, de toți monahii și monahiile, de toți preoții și ierarhii. Roagă-te pentru noi, să nu fim înghițiți de duhul lumii acesteia și să nu lepădăm credința cea dreaptă. Ci să mergem pe calea sfințeniei, pe calea rugăciunii și a virtuților, ca, acoperiți de rugăciunile tale, să Îl slăvim pe Dumnezeu Tatăl, Fiul și Sfântul Duh, Treimea cea de o ființă și nedespărțită, în vecii vecilor. Amin.

Apoi se face otpustul.

*

1

Acatistul Sfântului Efrem Cel Nou (prăznuit de ziua aflării moaştelor şi pe 5 mai, ziua săvârşirii) (3 Ianuarie)

Troparul şi Condacul

Ai strălucit ca soarele pe Colina Neprihăniţilor şi ai urcat la Domnul pe calea martiriului, dându-ţi sufletul sub loviturile necredincioşilor, Sfinte Părinte Efrem ,Mare Mucenic al lui Hristos .Pentru aceasta, ai făcut ca dumnezeiescul har să se reverse neîncetat spre cei ce cu evlavie îţi strigă ţie: slavă Celui Ce ţi-a dăruit putere, slavă Celui Ce ţi-a dăriut harul tămă-duirilor, slavă Celui Care dă tuturor tămăduiri prin tine.

Pe Colina Neprihăniţilor te-ai întărit vieţuimd întru nevoinţă, Părinte de Dumnezeu înţelepţite, şi de acolo ai purces pe calea muceniciei. Pentru aceasta, Cel Care dăruieşte lumii viaţă cu îndoită cunună te-a încununat, Mare Mucenice Efrem, şi te-a dăruit nouă ca în tot locul să avem ajutător şi să ne rugăm cu stăruinţă: miluieşte-i pe cei ce te cinstesc pe tine .

Condacul 1:

Strălucitu-ne-ai tuturor, ca o nouă stea, când s-au descoperit sfintele tale moaşte, Părinte, iar cu strălucirea minunilor tale luminezi întreaga lume. Prin mila şi smerenia ta, plineşte cererile celor care se apropie cu credinţă şi care îţi strigă ţie:
Bucură-te, Sfinte Părinte Efrem, de-a pururi fericite !

Icosul 1:

Ca un Înger nemaivăzut ai fost trimis din Cer şi ne-ai arătat nouă harul Preasfântului Duh, cu care îi mângâi pe toţi credincioşii, Sfinte Mucenice Efrem. Pentru aceasta, ,,Preafericit’’ te numim şi îţi strigăm ţie:
Bucură-te, căci odinioară lupta cea bună ai purtat ;
Bucură-te, căci acum tu străluceşti prealuminat.
Bucură-te, cela ce ne dăruieşti nouă veselie;
Bucură-te, căci pricinuieşti în Ceruri bucurie.
Bucură-te, stea cu totul nouă a Bisericii lui Christos –Dumnezeu;
Bucură-te, sabie cu două tăişuri împotriva nebuniei celui rău .
Bucură-te, căci tuturor te-ai făcut pildă de sfântă nevoinţă ;
Bucură-te, căci în ale tale lupte ai dobândit cununi de biruinţă.
Bucură-te, întărirea cea nouă a credinţei ;
Bucură-te, rana şi surparea necredinţei.
Bucură-te, că eşti putere dăruită celor credincioşi ;
Bucură-te, că preschimbi inimile celor necredincioşi .
Bucură-te, Sfinte Părinte Efrem, de-a pururi fericite!

Condacul al 2-lea:

Viaţa ta sfântă şi sfârşitul preafericit au fost neştiute de oameni, dar prin descoperirea sfintelor tale moaşte, Preafericite Efrem, te-ai făcut cunoscut până la marginile pământului, îndemnându-i pe toţi să laude dumnezeiasca Iconomie şi să cânte Preasfintei Treimi:Aluluia!

Icosul al 2-lea:

Dobăndind noi cunoştinţa dumnezeiască a vieţii tale întru Domnul, prin arătarea sfintelor tale oseminte, lăudăm pe Cel Care te-a proslăvit prin mulţime mare de minuni, Preafericite Efrem. Prin ele tu dăruieşti mângâiere celor care îţi cântă cu umilinţă:
Bucură-te, că lui Christos-Dumnezeu îi eşti slujitor;
Bucură-te, că al luminii nematerialnice eşti văzător.
Bucură-te, următor plin de sârg al nevoinţei pustniceşti ;
Bucură-te, fierbinte râvnitor al luptelor muceniceşti .
Bucură-te, vas preacurat, ce ai primit dumnezeiască insuflare ;
Bucură-te, floare sfântă răspândind tainică înmiresmare.
Bucură-te, înţelepte care ai lepădat deşertăciunea cea lumească ;
Bucură-te, căci în chip tainic ai văzut lumea cea Cerească.
Bucură-te, căci mulţime de înviforări ai potolit ;
Bucură-te, că dorirea cea bună a duhului ţi-ai hrănit .
Bucură-te, că prin dragostea ta sfântă pavăză ne eşti;
Bucură-te, că înşelăciunile diavoleşti tu le stârpeşti .
Bucură-te, Sfinte Părinte Efrem, de-a pururi fericite!

Condacul al 3-lea:

Prin sfintele tale arătări, ai descoperit celor ce te-au văzut, o, Sfinte Efrem, Mucenice al Domnului, slava cea ascunsă pe care ai dobândit-o de la Dumnezeu. Iar prin mulţimea muninilor umpli de nădejde pe toţi cei ce strigă Domnului cu credinţă: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Ai strălucit odinioară pe Colina Neprihăniţilor, arătându-te plăcut lui Christos prin sfântă vieţuire, iar acum, Sfinte, sfinţeşti cu sfintele tale moaşte mănăstirea ta, care se veseleşte duhovniceşte şi îţi strigă:
Bucură-te, luminător preastrălucit al isihiei;
Bucură-te, chip al cumpătării şi trezviei .
Bucură-te, căci veseleşti minţile cele credincioase;
Bucură-te, că amesteci cugetele inimilor necredincioase.
Bucură-te, că veşmintele sufletului tău sunt cu sânge împurpurate;
Bucură-te, căci cu pecetea mucenicească faptele ţi-s încrustate.
Bucură-te, căci caznele păgânilor le-ai îndurat cu răbdare;
Bucură-te, că ai râvnit să dobândeşti cununile nepieritoare.
Bucură-te, far străluminat ce ne scoţi la neclătit liman.
Bucură-te, cela ce îndepărtezi săgetările celui viclean.
Bucură-te, că mănăstirii tale îi eşti bucurie roditoare;
Bucură-te, cupă veşnic primitoare a Întreitului Soare .
Bucură-te, Sfinte Părinte Efrem, de-a pururi fericite!

Condacul al 4-lea:

Risipind tulburarea şi aducând încredinţare,te-ai arătat cinstitei egu-mene şi i-ai descoperit în chip limpede că sfintele oseminte pe care le găsise erau ale tale.Iar ea, văzându-te ,s-a umplut de dumnezeiască insu-flare şi a cântat lui Dumnezeu:Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Egumena, căreia i te-ai arătat, întru tot Fericite, ţi-a auzit glasul şi te-a văzut că îi vorbeai, iar tu i-ai descoperit numele şi chipul morţii tale. Pentru aceasta, îţi cântă unele ca acestea:
Bucură-te, Mare Mucenice din ceata călugărilor ;
Bucură-te, cel proslăvit întru soborul Sfinţilor .
Bucură-te, căci ai vieţuit în chipul îngeresc;
Bucură-te, că te-ai învrednicit de rodul cel ceresc.
Bucură-te, cunună aurită a sfintei tale mănăstiri ;
Bucură-te, pom pururea neveştejit, plin de sfintele rodiri.
Bucură-te, că pe Colina Neprihăniţilor ai vieţuit întru nevoinţă ;
Bucură-te, că dragostea de Dumnezeu ţi-a fost armă şi iscusinţă .
Bucură-te, că ai sfărâmat puterea celui pizmaş şi duşmănos ;
Bucură-te, că te-ai împodobit cu frumuseţea Domnului Christos.
Bucură-te, căci sufletele întinate de păcat le curăţeşti;
Bucură-te, căci mulţimea credincioşilor o veseleşti.
Bucură-te, Sfinte Părinte Efrem, de-a pururi fericite!

Condacul al 5-lea:

Prin uimitoare minuni şi prin mulţimea arătărilor tale, tu descoperi tuturor, în vis ori în stare de trezie, slava pe care ai dobândit-o de la Dumnezeu, Sfinte Părinte Efrem! Pentru aceasta, privind cu bucurie către slava ta, strigăm Celui Care te-a înveşmântat în lumină: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Racla cu sfintele tale moaşte revarsă tămăduiri, bucurie şi sănătate celor care vin să se închine în sfântă mănăstirea ta şi-ţi cer stăruitor ajutorul, Sfinte Părinte Efrem. De acea, copleşiţi fiind de darurile tale care se revarsă atât de bogat, strigăm către tine cu credinţă:
Bucură-te, cela care ne eşti izvor de tămăduire;
Bucură-te, că suferinzilor le eşti neîncetată izbăvire.
Bucură-te, că te arăţi celor ce dorm, dar şi celor ce veghează ;
Bucură-te, că vii degrab la cei ce după ajutorul tău însetează .
Bucură-te, că tainic îi sfinţeşti pe cei ce cheamă numele tău ;
Bucură-te, veselia negrăită a celor ce văd slava chipului tău.
Bucură-te, căci tu tămăduieşti de bolile ce nu au vindecare.
Bucură-te, că ne ridici poverile ce le purtăm prin drăceasca insuflare.
Bucură-te, că prin Pronia de Sus, multor credincioşi te-ai arătat;
Bucură-te, căci îi umpli de bucurie pe cei care ţi s-au rugat .
Bucură-te, căci Cortului ceresc îi eşti locuitor ;
Bucură-te, preafierbinte şi minunat ocrotitor.
Bucură-te, Sfinte Părinte Efrem, de-a pururi fericite!

Condacul al 6-lea:

Cei care au dobândit facerile tale de bine s-au făcut solitori ai minunilor tale celor fără de număr şi prin razele cuvintelor au întraripat sufletele tuturor credincioşilor. Pentru aceasta, Sfinte Părinte Efrem, mulţimile aleargă la sfântă mănăstirea ta şi dobândesc har din belşug prin sfintele tale moaşte, cântând Preasfântului Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Strălucind ca un alt soare, te-ai arătat şi ţi-ai făcut auzit glasul pogorât din Cer, pe Colina Neprihăniţilor. Neştiut fiind de către pământeni, te-ai făcut cunoscut acum Bisericii lui Christos, prin descoperirea sfintelor tale moaşte, făcându-i pe toţi oamenii să îţi aducă dulce cântare:
Bucură-te, stâlp al pătimirilor muceniceşti;
Bucură-te, viţă a dreptarelor dumnezeieşti.
Bucură-te, sfeşnic al luminii lui Christos ;
Bucură-te, cel nou arătat nouă, celor de jos.
Bucură-te, scară nou zidită a Bisericii Mântuitorului ;
Bucură-te, că nevoinţa virtuţilor ţi-a zugrăvit chipul teoforului.
Bucură-te, piatra cea din capul unghiului a luptelor muceniceşti;
Bucură-te, că tiranilor cugetului trupesc li te împotriveşti.
Bucură-te, că întru slava muceniciei ai suit calea cea cerească.
Bucură-te, cel ce preamăreşti bunătatea dumnezeiască.
Bucură-te, cela ce ţi-ai vădit bărbăţia sufletului
Bucură-te, tu , care abaţi turbarea vrăjmaşului.
Bucură-te, Sfinte Părinte Efrem, de-a pururi fericite!

Condacul al 7-lea:

În sânurile pământului ai rămas ascuns vreme de mai multe veacuri, Purtătorule de Dumnezeu, iar în anii din urmă te-ai arătat prin bunăvoirea Domnului, ca o comoară sfântă, Părinte Efrem, îmbogăţindu-i cu harul tău pe cei care-I strigă lui Christos: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Te-ai arătat ca un nou astru în Biserica lui Christos, luminându-o cu dumnezeieştile raze ale minunilor tale, iar pe cei care cer cu râvnă mijlo-cirea ta cea caldă îi izbăveşti din asuprirea întunecatelor patimi. Pentru aceea, şi noi, Sfinte Părinte Efrem, îţi strigăm fără de încetare:
Bucură-te, ciorchine ce cu veselie ne-ndulceşti,
Bucură-te, căci amarele mâhniri tu risipeşti .
Bucură-te, tămăduire minunată a celor aflaţi în grele pătimiri,
Bucură-te, izbăvire a celor ce sunt împovăraţi de multe ispitiri.
Bucură-te, că eşti purtător de Dumnezeu şi Sfinţilor următor ,
Bucură-te, atlet preiscusit şi Mucenic al Împăratului tuturor .
Bucură-te, că nevoinţa cu lupta mucenicească ai impreunat,
Bucură-te, cela care slava cea de Sus ne-ai arătat.
Bucură-te, că întunericul patimilor tu îl risipeşti,
Bucură-te, că în inima drepţilor bucurie zămisleşti.
Bucură-te, că sângeroşilor păgâni le-ai biruit nebunia,
Bucură-te, că fără de strămutare ţi-ai purtat mucenicia.
Bucură-te, Sfinte Părinte Efrem, de-a pururi fericite!

Condacul al 8-lea:

Harul pe care-l dăruieşti, Preafericite Efrem, tuturor celor ce te cheamă în ajutor se revarsă asupra lor în chip preaminunat. Pentru aceasta, vestea minunilor tale s-a răspândit în toată Attica, iar noi , care alergăm cu grăbire la sfintele tale moaşte, Îi strigăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Întru totul luminat fiind de strălucirea dumnezeiască, nu te îndepărtezi nici o clipă de sfânta ta mănăstire, Sfinte Mare Mucenice Efrem, arătându-te în felurite chipuri celor cu inima curată şi dăruind har îmbelşugat celor ce cu râvnă îţi cântă ţie:
Bucură-te, slavă a călugăriei ,
Bucură-te, stâlpule al Ortodoxiei.
Bucură-te, curcubeu al luminii nezidite,
Bucură-te, că eşti părtaş al firii îndumnezeite.
Bucură-te, alabastru plin cu mirul lacrimii de umilinţă,
Bucură-te, surâs de bucurie izvorât din aspră nevoinţă .
Bucură-te, jertfă sfinţită prin război până la sânge ,
Bucură-te, că prin tine nebunia necredinţei se înfrânge .
Bucură-te, viaţă înveşmântată cu monahicească haină,
Bucură-te, mireasmă bună a vieţuirii fără de prihană.
Bucură-te, stea care pe Colina Neprihăniţilor răsare,
Bucură-te, că în bezna vremurilor noastre eşti precum un soare.
Bucură-te, Sfinte Părinte Efrem, de-a pururi fericite!

Condacul al 9-lea:
Tu dezlegi legăturile celor slăbănogi, îi tămăduieşti pe cei îndrăciţi şi faci să înceteze mulţimea bolilor fără de leac. Pentru aceasta, atenienii, locuitorii din Pireu şi din împrejurimi se zoresc în număr mare spre mănăstirea ta, Părinte Efrem, lăudându-te pe tine şi cântând Celui Care te-a încununat: Aluluia!

Icosul al 9-lea:

O, preaminunate Părinte Efrem, când tânăra cea evlavioasă te-a văzut strălucind cu o slavă care nu era din lumea aceasta şi a auzit dumnezeieştile tale cuvinte, a mărturisit tuturor grija pe care tu o porţi mănăstirii tale. Pentru acestea toate, după cuviinţă îţi cântăm:
Bucură-te, slava călugărilor din vremea de acum ,
Bucură-te, că spre Cer suit-ai pe mucenicescul drum.
Bucură-te, că ocrotitor neobosit al mănăstirii tale eşti,
Bucură-te, căci cu Sfinţii Îngeri dimpreună locuieşti.
Bucură-te, că i-ai tămăduit pe cei cuprinşi de noianul durerii,
Bucură-te, că pe paralitic tu l-ai ridicat prin harul înfierii.
Bucură-te, căci cu darul tău ai risipit groaznice dureri de cap ,
Bucură-te, că boala diabetului tot prin darul tău a încetat.
Bucură-te, potir ceresc ce te pogori în revărsări de har,
Bucură-te, nestemată dată firii omeneşti în dar.
Bucură-te, Mare Mucenice , podoaba nevoitorilor,
Bucură-te, icoană preaslăvită a cetei călugărilor.
Bucură-te, Sfinte Părinte Efrem, de-a pururi fericite!

Condacul al 10-lea:
Cuvioasele monahii te-au văzut în dumnezeiască vedenie ori în vis, preumblându-te prin locaşul tău, Sfinte Părinte Efrem, şi umplându-se ele de o mare bucurie, te-au ales drept Sfântul lor ocrotitor. Pentru unele ca aceste daruri, dintru smerenia inimii strigă către Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Adunând în sufletul tău mirul cel de taină dobândit întru adâncul sme-reniei, dăruieşti mângâiere inimilor celor credincioşi, iar din racla cu sfintele tale moaşte răspândeşti minunată mireasmă tuturor celor care, cu capetele plecate, îţi cântă cu evlavie:
Bucură-te, mir al smereniei preabinemirositor ,
Bucură-te, că turmei tale îi eşti dumnezeiesc păstor.
Bucură-te, rai ce răspândeşte ale nestricăciunii bune-nmiresmări,
Bucură-te, chiparos înalt al sfintei nepăsări.
Bucură-te, că pe potrivnicul cu răstignirea ta l-ai biruit,
Bucură-te, că prin chinurile muceniceşti Christos te-a proslăvit .
Bucură-te, că moaştele tale în tainiţa pământului s-au aflat,
Bucură-te, căci din dumnezeiască poruncă tu te-ai arătat.
Bucură-te, că întinăciunea sufletelor noastre tu o curăţeşti ,
Bucură-te, că răutatea credincioşilor degrab o pârjoleşti.
Bucură-te, că tu în toată vremea dăruieşti tămăduire,
Bucură-te, căci ne ocroteşti fără de contenire.
Bucură-te, Sfinte Părinte Efrem, de-a pururi fericite!

Condacul al 11-lea:

Noroadele credincioşilor de predutindeni L-au lăudat pe Domnul când au fost aflate sfintele tale moaşte, căci El, prin dumnezeiasca Sa iconomie, le-a ţinut tăinuite în pământ şi nestricate de curgerea atâtorani.Pe acestea cinstindu-le, Sfinte Efrem, şi noi ne închinăm înaintea Împăratului Vieţii, zicând: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Prin mijlocirea ta la tronul Mântuitorului Christos păzeşti mănăstirea de toată nevoia şi necazul, dăruindu-i binecuvântarea ta, Părinte Efrem, căci iat-o alergând spre dobândirea darului tău şi strigând cu umilinţă către tine:
Bucură-te, zidul nostru nesurpat,
Bucură-te, al credincioşilor turn nestrămutat .
Bucură-te, păzitorul de nădejde al mănăstirii tale,
Bucură-te, căci pe copii îi ţii sub ocrotirea trezviei tale.
Bucură-te, sprijin nebiruit al monahiilor celor cu sârguinţă,
Bucură-te, tainică slavă a maicilor iubitoare de nevoinţă .
Bucură-te, cela care cererile credincioşilor plineşti.
Bucură-te, căci rugăminţile copiilor tăi primeşti .
Bucură-te, că ne dăruieşti toate bunătăţile,
Bucură-te, că alungi de la noi toate răutăţile .
Bucură-te, că pentru lumea întreagă te rogi neîncetat,
Bucură-te, că prin tine mângâiere mare am aflat.
Bucură-te, Sfinte Părinte Efrem, de-a pururi fericite!
Condacul al 12-lea:
Din destul reverşi daruri şi belşug de veselie şi de fericire dumnezeiască, Părinte Efrem, iar racla cu sfintele tale moaşte veseleşte sufletele noastre şi ne sfinţeşte chiar şi trupurile, nouă, celor sărmani, ce îndrăznim să grăim Preasfintei Treimi:Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Lăudându-ţi luptele în cântările nostre, Părinte Mucenice Efrem, slăvim darul de care te-ai învrednicit şi, apropiindu-ne de sfintele tale moaşte, îţi cerem să ne ocroteşti până în sfârşitul vieţii noastre pământeşti. Iar pentru tainica ocrotire ce ne-o arăţi în toată vremea, îţi aducem această cântare:
Bucură-te, cela ce eşti asemenea cu toţi Sfinţii ,
Bucură-te, cela ce te numeri dimpreună cu Mucenicii.
Bucură-te, căci ai dobândit cununile netrecătoare,
Bucură-te, că ai cuprins lumina Întreitului Soare.
Bucură-te, apărător nepreţuit al celor ce trăiesc în mănăstire,
Bucură-te, temelia nou arătată Bisericii, vrednicule de cinstire.
Bucură-te, că mulţimi de credincioşi ai umplut de veselie,
Bucură-te, că tu înalţi sufletele, întărindu-le în curăţie.
Bucură-te, căci tu mă slobozeşti de grijile pierzătoare,
Bucură-te, că mă scoţi din patimile cele stricătoare.
Bucură-te, că la tronul lui Christos eşti mijlocire,
Bucură-te, cela ce mă izbăveşti dintru mâhnire.
Bucură-te, Sfinte Părinte Efrem, de-a pururi fericite!

Condacul al 13-lea:

O, de trei ori Preafericite Părinte, Sfinte Mucenice Efrem, împreună-locuitorule cu Sfinţii, roagă-L pe Christos, dimpreună cu ei, să ne izbăvească din toate nevoile, făcându-ne părtaşi Vieţii celei Veşnice, pe noi, cei ce-I strigăm lui Dumnezeu: Aliluia! (de 3 ori)

Apoi se zic din nou Icosul 1

Ca un Înger nemaivăzut ai fost trimis din Cer şi ne-ai arătat nouă harul Preasfântului Duh, cu care îi mângâi pe toţi credincioşii, Sfinte Mucenice Efrem. Pentru aceasta, ,,Preafericit’’ te numim şi îţi strigăm ţie:
Bucură-te, căci odinioară lupta cea bună ai purtat ;
Bucură-te, căci acum tu străluceşti prealuminat.
Bucură-te, cela ce ne dăruieşti nouă veselie;
Bucură-te, căci pricinuieşti în Ceruri bucurie.
Bucură-te, stea cu totul nouă a Bisericii lui Christos –Dumnezeu;
Bucură-te, sabie cu două tăişuri împotriva nebuniei celui rău .
Bucură-te, căci tuturor te-ai făcut pildă de sfântă nevoinţă ;
Bucură-te, căci în ale tale lupte ai dobândit cununi de biruinţă.
Bucură-te, întărirea cea nouă a credinţei ;
Bucură-te, rana şi surparea necredinţei.
Bucură-te, că eşti putere dăruită celor credincioşi ;
Bucură-te, că preschimbi inimile celor necredincioşi .
Bucură-te, Sfinte Părinte Efrem, de-a pururi fericite!

Condacul 1:

Strălucitu-ne-ai tuturor, ca o nouă stea, când s-au descoperit sfintele tale moaşte, Părinte, iar cu strălucirea minunilor tale luminezi întreaga lume. Prin mila şi smerenia ta, plineşte cererile celor care se apropie cu credinţă şi care îţi strigă ţie:
Bucură-te, Sfinte Părinte Efrem, de-a pururi fericite !

Rugaciune

O, Sfinte Părinte Efrem, căzând înaintea ta cu umilinţă ridicăm acum glasul nostru spre tine. Cum se cuvine oare să te numim: minunat următor al Domnului Christos, mare Nevoitor şi Pustnic, Cuvios Părinte, Mare Mucenic, Preot al Dumnezeului Celui Preînalt, Izvorâtor de mir, Făcător de minuni, Grabnic ajutător, mare Tămăduitor de multe feluri de boli, Slobozitor din multe necazuri şi primejdii, Mângâietor în deznădejde sau Ajutător întru toate nevoile? Cu adevărat, toate aceste numiri le poţi dintru darul Duhului Sfânt şi de aceea te rugăm să nu ne treci cu vederea, ci degrabă venind întru întâmpinarea noastră, mijloceşte-ne mare milă de la Domnul şi Mântuitorul nostru Iisus Christos. Şi fie ca prin puterea minunată a rugăciunilor şi a predicilor tale să dobândim întărire în a purcede şi noi pe calea cea strâmtă ce duce spre Împărăţia Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh. Amin.
Şi se face otpustul

*


Acatistul Botezului Domnului(6 Ianuarie)

Troparul Botezului Domnului, glasul 1:

În Iordan botezându-Te Tu, Doamne, închinarea Treimii s-a arătat; că glasul Părintelui a mărturisit Ție, Fiu iubit pe Tine numindu-Te; și Duhul în chip de porumbel a adeverit închinarea Cuvântului. Cel ce Te-ai arătat, Hristoase Dumnezeule, și lumea ai luminat, slavă Ție.

Condacul 1

Pe Tine, Împăratul cerului și al pământului, Luminătorul nostru, văzându-Te în Iordan, botezat de robul Tău, cerurile s-au înfricoșat și tot pământul s-a înfiorat, îngerii s-au mirat și toată făptura s-a bucurat. La păcătoși și la vameși ai venit ca să speli cu ape păcatele oamenilor. Iar noi, nevrednicii, cu mulțumire Îți cântăm: Slavă Ție, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce în Iordan Te-ai botezat și lumea întreagă ai luminat, slavă Ție!

Icosul 1

Veniți în grabă astăzi, puteri îngerești, văzând pe Stăpânul Hristos, venit la repejunile Iordanului să curețe păcatul lui Adam, și cunoscând dumnezeiasca taină, cu frică proslăviți marea Sa coborâre, că Dumnezeu S-a făcut om și neștiind de păcat vine ca un Miel al lui Dumnezeu să ridice păcatele la toată lumea. Pentru aceasta, cei ce proslăviți dumnezeiasca arătare a lui Hristos, cântați Lui, ca și la Betleem, aceste laude:
Slavă Ție, Fiul lui Dumnezeu, că din cer de la Tatăl ai venit în această lume;
Slavă Ție, Dumnezeule Cel Preaînalt, Care Te-ai coborât chiar până la chipul de rob;
Slavă Ție, Mântuitorul lumii, căci ca un om ai venit la Ioan să Te botezi;
Slavă Ție, Luminătorul făpturii, căci ca un nou Adam păcatele lui Adam cel căzut ai purtat;
Slavă Ție, Lumina cea fără de început, Care la Iordan ai vrut să strălucească lumina cea mare a cunoștinței pentru toată lumea;
Slavă Ție, Soarele Dreptății, Care ai dorit să dăruiești oamenilor în Arătarea Ta prealuminoasă dimineață a harului;
Slavă Ție, Cel ce ai venit să scapi lumea de vechea înșelăciune;
Slavă Ție, Cel ce ne-ai arătat nouă marea taină a credinței;
Slavă Ție, Cel ce ai săvârșit pentru noi minuni mari cu ape multe;
Slavă Ție, Cel ce ai luminat cerurile și tot pământul cu lumina învățăturilor Tale;
Slavă Ție, Cel ce pe faraon cel gândit l-ai înecat în repejunile Iordanului;
Slavă Ție, Cel ce ai adus oamenii, prin apele botezului, la viața veșnică;
Slavă Ție, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce în Iordan Te-ai botezat și lumea întreagă ai luminat, slavă Ție!

Condacul al 2-lea

Văzând cu duhul dumnezeiescul Înaintemergător venirea Ta în lume, Hristoase, a venit la Iordan și luminat a grăit oamenilor: s-a apropiat Izbăvirea noastră. Siliți-vă să-L întâmpinați pe Dânsul și cu buze neîntinate să-I cântăm: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Gând ceresc având întru sine, luminătorul lumii, marele Înaintemergător, a grăit către oameni: „Curățiți-vă, pentru că vine Hristos să izbăvească lumea din stricăciune și să dezlege blestemul lui Adam cel întâi zidit”. Să se bucure pustia Iordanului și precum crinul să înflorească, iar pământul să se bucure acum. Pregătiți căile Domnului și drepte faceți cărările Dumnezeului nostru și cântați cu veselie unele ca acestea:
Slavă Ție, Lumina cea nespusă, Care ai fost vestită de Luminătorul lumii;
Slavă Ție, Cuvânt nepătruns, Care ai fost prezis de glasul Înaintemergătorului Tău;
Slavă Ție, Foc curățitor, căci cu lucrarea Ta se stinge toată necurăția;
Slavă Ție, Izvor binecuvântat, prin Care toată firea omenească se sfințește;
Slavă Ție, Făcătorul cerului și al pământului, care ai binevoit a Te boteza de rob;
Slavă Ție, Fiule, Unule-Născut, Care ai binevoit să Te arăți la Iordan;
Slavă Ție, Împăratul Adevărului, că Înaintemergătorul s-a temut să-Ți dezlege cureaua încălțămintei;
Slavă Ție, Stăpânul făpturii, că tot neamul omenesc s-a veselit de Botezul Tău;
Slavă Ție, Dumnezeule Preaveșnic, că Arătarea Ta luminează și înțelepțește pruncii;
Slavă Ție, Lumina lumii, că venirea Ta luminează și înțelepțește orbii;
Slavă Ție, că întru lumina Ta vom vedea lumina;
Slavă Ție, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce în Iordan Te-ai botezat și lumea întreagă ai luminat, slavă Ție!

Condacul al 3-lea

Înțelegând Înaintemergătorul puterea Dumnezeirii Tale, Hristoase, cu frică privindu-Te venind la Iordan, se bucură cu duhul și saltă arătându-Te cu mâna oamenilor: „Acesta este Cel ce izbăvește lumea din stricăciune. Acesta este Cel ce ne eliberează din necazuri. Acesta este Cel ce din robi ne face fiii lui Dumnezeu. Acesta, în locul întunericului, luminează oamenii cu apa Dumnezeiescului Botez. Acesta este Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatele lumii”. Pe Acesta întâmpinându-L, să-I cântăm: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Având bogăție de milostivire, ai venit, Iisuse, la păcătoși și la vameși, la râul Iordanului, pentru că nu ai mai răbdat să vezi neamul omenesc muncindu-se de diavolul, ci ai venit ca să-l întrebi iarăși pe Adam: „Unde ești? Nu te ascunde de Mine. Vreau să te văd dacă ești gol și dezbrăcat și astfel să te învrednicești să nu te mai rușinezi”. Pentru aceasta propovăduim marea Ta coborâre, cântându-Ți unele ca acestea:
Slavă Ție, Păstorul cel Bun, că ai voit să cauți oaia cea rătăcită;
Slavă Ție, Fiule, Unule-Născut, că ai venit să o porți pe aceasta pe umerii Tăi;
Slavă Ție, Milostivire nemăsurată, că Te-ai pogorât la omul cel căzut;
Slavă Ție, Iubire nespusă, că ai scos pe oameni din deznădejde;
Slavă Ție, Cel ce întărești mâinile slăbănogite ale bolnavilor;
Slavă Ție, Cel ce vindeci picioarele slăbănogite ale șchiopilor;
Slavă Ție, Cel ce veselești pustia însetată precum câmpia Libanului;
Slavă Ție, Cel ce pustia Iordanului precum Carmelul ai înfrumusețat-o;
Slavă Ție, Rouă de viață dătătoare;
Slavă Ție, că ești Multîndurător precum trestia care se pleacă;
Slavă Ție, Cel ce ai venit să cauți și să ridici pe cel pierdut;
Slavă Ție, Cel ce ai venit să-l chemi pe Adam cel izgonit;
Slavă Ție, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce în Iordan Te-ai botezat și lumea întreagă ai luminat, slavă Ție!

Condacul al 4-lea

Furtună de gânduri îndoite avea întru sine Înaintemergătorul când Tu, Hristoase, Împărate, ai venit ca un om la râul Iordanului și ai vrut să primești botezul ca un rob, zicând: „Întinde mâna ta și te atinge de capul Meu”; și frica l-a cuprins, săvârșind cele poruncite. Cuprins a fost de tremur Înaintemergătorul, zicând: „De ce ai venit la rob, Doamne, neavând păcate? Cum să botez pe Cel ce poartă necazurile lumii? Cum să luminez pe Luminătorul lumii? Cum să atingă robul cu mâna pe Stăpânul? Eu trebuie să fiu botezat de Tine ca să-Ți cânt: Aliluia!”.

Icosul al 4-lea

Auzind Domnul, Iubitorul de oameni, înălțimea smeritelor cuvinte ale Înaintemergătorului și văzând temerea lui, i-a zis: „O, bunule Ioane, dacă vrei să fii smerit în fața Mea, lasă frica, pentru că trebuie să-Mi slujești, căci așa se cuvine nouă să împlinim toată dreptatea, ca prin Mine să se curețe păcatele oamenilor”. Iar noi înțelegând acest cuvânt al Tău, Îți cântăm:
Slavă Ție, Hristoase, Lumina cea adevărată, că mila și dreptatea s-au întâlnit întru Tine;
Slavă Ție, Împăratul adevărului, că dreptatea și pacea s-au sărutat întru Tine;
Slavă Ție, Preadulce Iisuse, că adevărul Tău a strălucit pe pământ, la Betleem;
Slavă Ție, Mântuitorule Atotmilostiv, că dreptatea Ta din cer a venit la Iordan;
Slavă Ție, Curățirea noastră, că apele botezului ne fac mai albi decât zăpada;
Slavă Ție, Lumina noastră, că prin repejunile harului zidești inimă curată întru noi;
Slavă Ție, Cel ce prin coborârea Ta cerurile le-ai plecat, iar capul Tău ai vrut să-L pleci sub mâna Înaintemergătorului;
Slavă Ție, că acoperind Cele de Sus ale Tale, în apele Iordanului ai binevoit să Te afunzi;
Slavă Ție, Doamne al puterilor, de Care se tem și se cutremură toate și Care ai poruncit Înaintemergătorului să lase frica cea mare;
Slavă Ție, Părinte al îndurărilor, că la Tine milostivirea este nemăsurată și necercetată și cu ea ai acoperit păcatele lumii;
Slavă Ție, Cel ce Te-ai născut din Fecioară, Mântuitorul nostru, cercetează-ne pe noi cu mare îngăduința Ta cea nespusă;
Slavă Ție, Cel ce Te-ai arătat la toată lumea, Hristoase Dumnezeul nostru, sfințește-ne pe noi cu arătarea Ta dumnezeiască;
Slavă Ție, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce în Iordan Te-ai botezat și lumea toată ai luminat, slavă Ție!

Condacul al 5-lea

Fiind Șuvoi, izvorâtor din Dumnezeu, de har și bunătate, în repejunile Iordanului ai intrat, ca prin ape să curățești păcatul omenesc. Frică s-a făcut văzând pe Făcătorul cerului și al pământului dezbrăcându-Se la râu și primind botezul de la rob. Puterile îngerești s-au mirat, râul Iordan și-a întors apele înapoi, neputând suferi focul ce mânca apele lui, și nici să spele pe Cel Curat și să șteargă pe Cel fără de păcat. Pentru aceasta veselește-te, Iordane, bucurați-vă, izvoare și bălți, toate adâncurile mării; că astăzi s-a sfințit firea apelor, liberându-se de stăpânul întunericului ce se ascunsese acolo. Și toată făptura veselindu-se, cântă cu noi: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Pe Tine, Stăpânul lumii, văzându-Te dumnezeiescul Ioan dezbrăcat și afundat în ape, ca să îneci păcatele lumii și golătatea lui Adam iarăși să o îmbraci în haina măririi, s-a cutremurat cu duhul și a grăit către Tine, Mielul lui Dumnezeu, Care curățești păcatele lumii: „Nu îndrăznesc să mă ating de creștetul Tău, Tu Însuți mă sfințește și mă luminează, pentru că Tu ești Viața și Lumina și Pacea lumii”. Totuși, după cuvântul Tău, cu frică și-a pus dreapta sa pe Dumnezeiescul Tău creștet și botezându-Te și pe Tine, fără de păcat fiind, cu bucurie Ți-a cântat așa:
Slavă Ție, Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ai luat asupra Ta păcatele lumii;
Slavă Ție, Mântuitorule Milosârde, Care ai binevoit să îneci în apele Iordanului păcatele oamenilor;
Slavă Ție, Cel ce ne-ai spălat pe noi de întinăciunea păcatelor;
Slavă Ție, Cel ce ai dezlegat blestemul lui Adam;
Slavă Ție, că prin Dumnezeiasca Ta arătare pe toți oamenii i-ai bucurat;
Slavă Ție, că prin Botezul Tău în Iordan toată lumea ai luminat;
Slavă Ție, că pentru noi chip de rob ai luat;
Slavă Ție, că prin sărăcia Ta pe noi ne-ai îmbogățit;
Slavă Ție, că prin smerenia Ta stăpânirea vrăjmașului până la capăt ai dărâmat;
Slavă Ție, că, prin Botezul Tău, Împărăția lui Dumnezeu în chip vădit ai început să o zidești pe pământ;
Slavă Ție, că la Iordan calea mântuirii tuturor oamenilor ai arătat;
Slavă Ție, că Lumina vederii de Dumnezeu acolo a luminat;
Slavă Ție, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce în Iordan Te-ai botezat și lumea întreagă ai luminat, slavă Ție!

Condacul al 6-lea

Propovăduitorul minunat și Înaintemergătorul Ioan multe le grăia oamenilor veniți la dânsul, ca să-Ți gătească Ție calea, Doamne, totuși a tăcut în fața Ta, când ai venit la Iordan, deoarece Tu Însuți i-ai spus: „Dacă vorbești celor nelegiuiți și celor păcătoși, botează-Mă repede, în tăcere”. Nu se cuvine ca gura omului să grăiască cu glas despre Cel ce a venit, Cuvântul lui Dumnezeu, și despre taina ce s-a săvârșit, pentru că îngerii lui Dumnezeu cu frică I-au stat înainte și toată făptura s-a cutremurat. Pentru aceasta și noi în tăcere adâncă și cu multă cucernicie Îți cântăm: Aliluia!

Icosul al 6-lea

La Iordan a strălucit lumii întregi lumină mare și taină înfricoșată, că Tu, Stăpâne Hristoase, botezându-Te de către Ioan, cu grabă ai ieșit din apă, scoțând împreună cu Tine lumea, și cerul Ți s-a deschis; ca precum, de demult, Adam a închis cerul pentru toți, tot așa oamenii, din nou, împreună cu Tine să dobândească intrarea în locașurile raiului și cu dragoste să-Ți cânte așa:
Slavă Ție, Împăratul păcii, Cel ce ai dărâmat peretele cel din mijloc al vrajbei;
Slavă Ție, Dătătorule de milostivire, Cel ce ai deschis raiul cel închis prin neascultare;
Slavă Ție, că la Iordan cerul cel închis prin păcat iarăși ni l-ai arătat deschis;
Slavă Ție, că atunci ai făgăduit să ne arăți îngerii ce urcă și coboară din ceruri;
Slavă Ție, că prin coborârea Ta cerurile până la pământ s-au plecat;
Slavă Ție, că prin Botezul Tău pământul până la ceruri s-a înălțat;
Slavă Ție, că prin deschiderea cerului tainele negrăite ale lui Dumnezeu întregii lumi s-au arătat;
Slavă Ție, că prin arătarea lumii cerești preasfântă și dumnezeiască binecuvântare tuturor credincioșilor s-a dat;
Slavă Ție, Cel ce în vremea lui Ilie cerurile le-ai încuiat, nu ne încuia nouă ușile milostivirii Tale;
Slavă Ție, Cel ce la Iordan cerurile le-ai deschis, deschide-ne și nouă ușile cămării Tale dumnezeiești;
Slavă Ție, Cel ce ne-ai arătat în Botezul Tău adâncul iubirii Tale de oameni, scoate din adâncul păcatului pe cei deznădăjduiți;
Slavă Ție, Cel ce ai ridicat până la al treilea cer pe aleșii Tăi, ridică-ne în locașurile cerești pe noi, cei căzuți în adâncul păcatului;
Slavă Ție, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce în Iordan Te-ai botezat și lumea întreagă ai luminat, slavă Ție!

Condacul al 7-lea

Vrând, Doamne, Iubitorule de oameni, să mântuiești lumea ce pierea în păcate, ne-ai descoperit marea taină a dumnezeieștii și întreitei arătări și precum la începutul ființării lumii Duhul lui Dumnezeu, ca un dătător de viață, Se purta deasupra apelor, așa și la Botezul Tău, Doamne, când în râul Iordanului ai vrut să înnoiești și să luminezi neamul omenesc și toată făptura ce suspina împreună cu noi, Același Duh Sfânt iarăși S-a pogorât din ceruri în chip de porumbel și a stat deasupra Ta, ca peste un nou Adam, ca să petreacă de acum în oamenii înnoiți în baia de apă și cu putere de sus fiind îmbrăcați, întru înnoirea duhului, să meargă și să cânte lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Făptură nouă ai arătat, Stăpâne al făpturii, la Botezul Tău, primit de la Ioan, căci precum în timpul lui Noe ai înecat păcatele celei dintâi lumi, așa și în apele Iordanului iarăși ai înecat păcatele întregii lumi, zidită din nou cu foc și Duh și apă, săvârșind o minunată înnoire și renaștere. Cu Duh ai zidit din nou sufletele, cu apă ai sfințit trupul, povățuind omul, și astfel în chip tainic, din apă, zidești împreună cu Duhul Biserica cea cu mulți fii, ca să-Ți cântăm totdeauna așa:
Slavă Ție, Ziditorul făpturii, Cel ce ai plecat cerurile și Te-ai coborât la Iordan;
Slavă Ție, Mântuitorul lumii, Cel ce ai deschis cerurile și ne-ai arătat nouă Duhul lui Dumnezeu;
Slavă Ție, Atotbunule, că Duhul Tău cel Sfânt ne învață dreptatea pe pământ;
Slavă Ție, Cel ce prin apă și prin Duh ai înnoit firea noastră cea învechită prin păcat;
Slavă Ție, Cel ce prin focul dumnezeirii în repejunile Iordanului ne-ai dăruit lumina cunoștinței;
Slavă Ție, Hristoase, că prin Pogorârea Duhului Tău cel Sfânt ne-ai făcut părtași la firea cea dumnezeiască;
Slavă Ție, că prin duhul înțelepciunii și al înțelegerii ai descoperit oamenilor adevărata vedere a lui Dumnezeu;
Slavă Ție, că, prin pogorârea Duhului lui Dumnezeu asupra Ta, duhul tăriei și al înțelepciunii, al vederii și smereniei și duhul temerii de Dumnezeu ai vărsat asupra noastră;
Slavă Ție, că în repejunile Iordanului capetele balaurilor le-ai ars;
Slavă Ție, că prin arătarea Duhului lui Dumnezeu în chip de porumbel după blândețile acestuia ne-ai chemat pe noi la curăție feciorească;
Slavă Ție, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce în Iordan Te-ai botezat și toată lumea ai luminat, slavă Ție!

Condacul al 8-lea

Înfricoșătoare și minunată este arătarea Sfintei Treimi la Iordan: mai întâi Fiul Cel Preaiubit S-a arătat în trup, botezându-Se de către robul, îndată Duhul Sfânt S-a pogorât în chip de porumbel, apoi Preadumnezeiescul Părinte a glăsuit din ceruri, mărturisind: „Acesta este Fiul Meu cel Iubit întru Care am binevoit”. O, mare și preaslăvită taină: din cer a tunat Domnul și Cel de Sus Ți-a deschis glasul Său, ca să se împlinească proorocia părintelui David: „Glasul Domnului peste ape, Dumnezeul Slavei a tunat, Domnul pe ape multe. Glasul Domnului întru tărie, glasul Domnului întru strălucire”. Pentru aceasta și noi Îți cântăm cu nevrednice buze, din adâncul sufletului: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Cu totul ești întru cele înalte, Iisuse, totdeauna șezând în ceruri cu Tatăl, dar nici de cele de jos nu Te desparți, născut fiind cu trupul, în Betleem, din Curată Fecioară, acum la Iordan Te arăți întregii lumi, ca pe cei ce ședeau întru întuneric și în umbra morții să-i luminezi cu lumina Arătării Tale. Pentru aceasta, luminați fiind cu lumina arătării Treimice, Îți cântăm Ție, Dumnezeului Celui ce Te-ai arătat și pe pământ ai fost văzut și lumea ai luminat:
Slavă Ție, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce ești închinat întru cei de sus împreună cu Tatăl și cu Duhul;
Slavă Ție, Fiul Tatălui, Cel ce ești cântat de Înaintemergătorul întru cei de jos;
Slavă Ție, Cel ce șezi de-a dreapta Tatălui și ești propovăduit de glasu-I din ceruri;
Slavă Ție, Cel ce Te-ai întrupat pentru noi și de toată lumea ești numit preaiubitul Fiu al lui Dumnezeu;
Slavă Ție, că arătându-Te în apele Iordanului, Lumina cea neapusă a Treimii în Botezul Tău ne-ai descoperit;
Slavă Ție, Cel ce ai fost botezat de mâna robului, și pe noi, robii Tăi fiind, prin această baie, din nou ne-ai făcut fiii lui Dumnezeu;
Slavă Ție, Izvorul vieții și al nemuririi, Care iarăși ne-ai adus pe noi, cei născuți din apă și din Duh, la starea fericită a raiului;
Slavă Ție, Făcătorul cerului și al pământului, Care prin botezul Tău de foc vii să faci un cer nou și un pământ al dreptății;
Slavă Ție, Răsăritul răsăriturilor, Cel ce prin Botezul Tău ai luminat pe cei ce dormeau în întunericul și în umbra morții;
Slavă Ție, Lumină din Lumină, că Lumina cea nevăzută a Duhului Tău a strălucit în sufletele noastre;
Slavă Ție, Împărate fără de început, că prin apele curate ale Botezului Tău ai spălat păcatul strămoșesc;
Slavă Ție, Stăpânul făpturii, că pe oamenii cei însetați i-ai adăpat din destul;
Slavă Ție, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce în Iordan Te-ai botezat și toată lumea ai luminat, slavă Ție!

Condacul al 9-lea

Toată firea îngerilor s-a mirat de marea taină a dumnezeieștii Tale arătări: că pe Adam, cel stricat prin păcat, l-ai înnoit în repejunile Iordanului, și capetele nevăzuților balauri, ce se încuibaseră acolo, le-ai zdrobit cu Botezul Tău și astfel adâncul beznei diavolului l-ai deschis ca, de acolo, să ne scoți pe noi și să începi a zidi Împărăția Ta, care nu este din lumea aceasta și despre care a proorocit David zicând: „Împărăția Ta este împărăție a tuturor veacurilor și stăpânirea Ta în fiecare neam și neam”; pe care și noi proslăvind-o, Îți cântăm: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Grăitorul de Dumnezeu și îngerul dumnezeiesc, marele Înaintemergător, prezis a fost de Maleahi proorocul, că numai el, unul, dintre oameni s-a învrednicit, Doamne, ca la botezul Tău să vadă venirea Duhului și să audă glasul Părintelui, mărturisind din ceruri că Tu ești Fiul lui Dumnezeu, ca să fie primit propovăduitor al arătării Dumnezeieștii Treimi. Acela a mărturisit oamenilor într-o zi de dimineață, zicând: „Am văzut Duhul pogorându-Se din cer ca un porumbel și a șezut deasupra Lui. Și eu am văzut și am mărturisit că Acesta este Fiul lui Dumnezeu”. Iar noi, pricepând această mărturie, proslăvim Dumnezeiasca Ta arătare, Hristoase, cântând:

Slavă Ție, Dumnezeul Preaveșnic, că ești mărturisit de glasul Înaintemergătorului;
Slavă Ție, Miel Nevinovat, că prin arătarea Duhului Sfânt ești mărturisit din ceruri;
Slavă Ție, Putere Preaînaltă, că prin deschiderea porților cerești deasupra Iordanului ne-ai deschis porțile închise ale raiului;
Slavă Ție, Veșnică Milostivire, că prin Botezul Tău ai arătat oamenilor o nouă lume;
Slavă Ție, Împăratul lumii, Care ai vestit pe pământ pace și mântuire;
Slavă Ție, Soarele Dreptății, că ai strălucit în inimile noastre lumina dreptății Tale;
Slavă Ție, că prin arătarea Sfântului Duh la Botezul Tău ne-ai învrednicit să intrăm cu sufletul curat în cereasca Ta cămară;
Slavă Ție, că pe Tatăl ceresc la Botezul Tău ni L-ai arătat, ca toți cei ce credem în Tine cu dreptate să fim fiii Lui;
Slavă Ție, că prin Duh și prin foc ai luminat firea noastră cea înnegrită prin păcat;
Slavă Ție, că prin apă și prin Duh ai curățit prealuminat trupul nostru neputincios și stricat de patimi;
Slavă Ție, Dumnezeule, că, arătându-Te în trup, toată lumea ai înnoit în repejunile Iordanului;
Slavă Ție, că, luând asupra Ta păcatele lumii, păcatul strămoșesc l-ai înecat în apele Botezului;
Slavă Ție, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce în Iordan Te-ai botezat și lumea toată ai luminat, slavă Ție!

Condacul al 10-lea

Vrând să mântuiești firea noastră cea căzută și sărăcită, Hristoase Mântuitorule, ai venit la râul Iordan, la păcătoși și la vameși, și ai primit Botezul de la Ioan, ca să iei asupră-Ți, acolo, în ape, greutatea păcatelor oamenilor și ca un miel al lui Dumnezeu să fii gata să mergi de bunăvoie la jertfă și să răscumperi păcatele lumii cu scump sângele Tău. Pentru aceasta Te-ai și afundat în apele Iordanului ca, îngropându-Te acolo, să Te gătești pentru botezul morții, despre care, mergând spre patimă, ai zis: „Cu botez Mă voi boteza și cât Mă chinuiesc până se vor împlini acestea”. Pentru care și noi cu mulțumire Îți cântăm: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Împărate Preaveșnic, Iisuse Hristoase, Tu ai venit la Iordan pentru a Te arăta la toată lumea, ca să dezlegi, ca un Judecător Atotmilostiv, osânda lui Adam cel întâi zidit, singur ispitind inimile tuturor să dai viață nouă, oamenilor. Pentru aceasta cu mâna luând lopata cea curățitoare, aria întregii lumi cu înțelepciune ai curățit-o, despărțind, precum păstorul, oile de capre. Învrednicește-ne și pe noi, cei botezați în numele Preasfintei Treimi, să fim mântuiți și așezați de-a dreapta Ta, și bineplăcută să-Ți fie această cântare:
Slavă Ție, Arhiereule, că trecând cerurile, prin Botezul Tău pământul l-ai luminat;
Slavă Ție, Păstorul cel Mare al oilor, că la turma Ta ai venit la Iordan;
Slavă Ție, că întemeind pământul pe ape, l-ai înnoit la apele Iordanului cu harul Duhului;
Slavă Ție, că întărind cerul a doua oară deasupra apelor, ai zidit un cer nou, Biserica Ta, în apele Botezului Tău;
Slavă Ție, Izvorul vieții noastre, că la izvoarele mântuirii ai chemat pe oamenii Tăi însetați;
Slavă Ție, Propovăduitorule al veșnicului adevăr, că setea noastră cea duhovnicească ai potolit-o fără preț și fără argint;
Slavă Ție, că bogat fiind în milostivire, pentru prea multă dragoste, Te-ai jertfit pentru noi;
Slavă Ție, că pe noi, cei morți în păcate, vii ne-ai făcut în apele botezului;
Slavă Ție, că Te-ai îngropat în apele Iordanului, ca și noi să ne îngropăm prin botez întru moartea și Învierea Ta;
Slavă Ție, căci cu apele Iordanului Te-ai îmbrăcat ca și cu o haină, ca și noi să ne îmbrăcăm cu Tine în hainele luminoase ale dreptății și curăției;
Slavă Ție, că peretele cel din mijloc al vrajbei cu trupul Tău l-ai dărâmat, ca și pe noi, cei ce suntem pe mare, departe, să ne apropii de Tine;
Slavă Ție, că pe toți oamenii i-ai împăcat în unul trupul Tău, ca și pe noi cei străini și pribegi să ne zidești în Una și Dumnezeiasca Biserică;
Slavă Ție, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce în Iordan Te-ai botezat și lumea ai luminat, slavă Ție!

Condacul al 11-lea

Cântare nouă să-Ți cânte Ție, Hristoase, toată făptura, că din Fecioară Te-ai născut și în Iordan Te-ai botezat. Oamenii duhovnicește să se veselească, proslăvind sărbătoarea strălucitei noastre luminări, împreună cu dumnezeiescul Grigorie, să cântăm zicând: „Este timpul înnoirii, să ne înnoim de sus, ziua rezidirii, să ne îmbrăcăm în Noul Adam, ziua luminării, să ne luminăm dumnezeiește”; ca întru înnoirea duhului să începem a umbla și cu îngerii totdeauna să cântăm cântarea cerească: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Luminoasă și Strălucitoare Lumină ești, Hristoase, Lumina Veșnică a Unuia Născut din Tatăl! Preacinstitul Tău trup s-a aprins în mijlocul Iordanului ca un luminător, Tu ai strălucit precum soarele și ai dăruit lumii prin Botezul Tău lumina cea mare și nevăzută a harului și adevărului, luminând pe tot omul ce vine în lume, ca oamenii ce ședeau în întuneric și în umbra morții să vadă lumină mare și să meargă după ea. Luminează-ne, așadar, pe noi cei ce rătăcim în întunericul păcatului, ca, înnoindu-ne și urcându-ne la înălțime cerească, să-Ți cântăm așa:
Slavă Ție, Luminătorul lumii, că ai venit să ne botezi cu Duh Sfânt și cu foc;
Slavă Ție, Mântuitorul celor păcătoși, că ai binevoit să ne scoți din adâncul păcatului;
Slavă Ție, Lumina cea fără de început și Pururea Fiitoare, că ai curățit întinăciunea sufletelor noastre în apele Botezului;
Slavă Ție, Lumina care întrece orice strălucire, că în strălucirile sfinților Tăi îi luminezi pe cei credincioși;
Slavă Ție, Strălucirea Slavei Tatălui, că prin arătarea Ta ai izgonit întunericul nevederii;
Slavă Ție, Cel ce locuiești întru Lumina cea nepătrunsă, că prin Botezul Tău a strălucit Lumina vederii de Dumnezeu;
Slavă Ție, Lumină din Lumină, că ai strălucit întru întuneric, ca să ne curățești de întunericul păcatelor;
Slavă Ție, Soarele Dreptății, Cel ce ne-ai vestit nouă dimineața mântuirii, întru lumina faptelor bune învață-ne pe noi;
Slavă Ție, Lumina cea Neînserată, Care a strălucit la Iordan, întru lumina Ta strălucește-ne Lumina cea neapusă a Sfintei Treimi;
Slavă Ție, Chipul cel Prealuminos al Tatălui, dă-ne viața cea minunată și neîmbătrânitoare în baia nașterii din nou;
Slavă Ție, Biruitorul morții, din veșnică moarte izbăvește-ne pe noi;
Slavă Ție, Începătorul vieții, îndreptează-ne pe noi la viața veșnică;
Slavă Ție, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce în Iordan Te-ai botezat și lumea toată ai luminat, slavă Ție!

Condacul al 12-lea

Harul dumnezeiesc și mântuitor s-a arătat astăzi tuturor oamenilor în Botezul Tău, Hristoase, Mântuitorule; căci ai venit la Iordan, Unule, să curățești păcatele oamenilor și să zdrobești capetele balaurilor ce se încuibaseră acolo, dăruind harul botezului care dezleagă sufletele și trupurile noastre. Ca noi cu smerenie și sârguință să alergăm la preacuratul izvor și să scoatem apa vieții, că harul Duhului și darurile tainice și duhul cunoașterii se dau în chip nevăzut tuturor celor ce o scot cu credință, Mântuitorule, ca toți să-Ți cânte cu mulțumire: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Cântând, Hristoase, Arătarea Ta mântuitoare, proslăvim toți Botezul Tău de la Ioan în apele Iordanului, ne închinăm negrăitei Tale îngăduințe de omul căzut, credem cu Înaintemergătorul că Tu cu adevărat ești Mielul lui Dumnezeu, Care ai luat asupra Ta în apele Iordanului păcatele a toată lumea, ca să le speli și să le răscumperi cu Preacurat Sângele Tău. Pentru aceasta ne rugăm Ție: poartă și nenumăratele noastre păcate și nu ne lipsi pe noi în această mare și luminată zi să-Ți cântăm cu mulțumire și inimă curată unele ca acestea:
Slavă Ție, Fiul lui Dumnezeu, că ne-ai strălucit în apele Iordanului lumină spre luminarea întregii lumi;
Slavă Ție, Preaveșnic Dumnezeu, că ne-ai arătat în Botezul Tău mare har și iubire pentru toți oamenii;
Slavă Ție, Mântuitorul celor rătăciți, că ai venit să cauți în repejunile Iordanului pe cei pierduți pe cale;
Slavă Ție, Biruitorul morții, că ai binevoit să dăruiești viață nouă și curată nu după trup, ci întru înnoirea duhului;
Slavă Ție, Stăpânul vieții și al morții, că ai tocit boldul morții și prin Arătarea Ta ne-ai dăruit viață nesfârșită;
Slavă Ție, Făcătorul cerului și al pământului, că prin Botezul Tău cerul și pământul s-au veselit pe malurile Iordanului;
Slavă Ție, Împăratul celor ce împărățesc, că împărăția lumii acesteia de aici începe să odrăslească în Împărăția Ta;
Slavă Ție, Doamne al celor ce stăpânesc, că cerurile astăzi se deschid tuturor celor ce vor să se mântuiască și toată firea noastră începe să se curățească;
Slavă Ție, Mântuitorul nostru, că ai venit la Iordan să ne mântuiești pe noi nu după faptele dreptății, ci după mare mila Ta;
Slavă Ție, Hristoase Dumnezeule, că ai dat firea apelor; adapă sufletul cel însetat cu apa cucerniciei, după mare mila Ta;
Slavă Ție, Fiule, Unule Născut și Cuvântul lui Dumnezeu, hrănește inima mea cu arătarea cuvintelor Tale;
Slavă Ție, Dumnezeule Atotputernic, Care singur faci minuni, aprinde sufletul meu cel rece cu înțelegerea minunilor Tale;
Slavă Ție, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce în Iordan Te-ai botezat și lumea toată ai luminat, slavă Ție!

Condacul al 13-lea

Doamne Iisuse Hristoase, Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ai venit la Iordan ca să ridici păcatele întregii lumi, primește această neînsemnată rugăciune pe care Ți-o aducem din toată inima și ne luminează pe noi, cei ce ședem în întunericul păcatelor, cu mântuitorul Tău Botez primit de la Ioan, ca să ne mântuim prin Tine de bolile sufletești și trupești, să începem a păși drept întru înnoirea vieții și să-Ți cântăm cu toți sfinții: Aliluia. (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice Icosul 1: Veniți în grabă astăzi, puteri îngerești…, Condacul 1: Pe Tine, Împăratul cerului și al pământului…,

Icosul 1

Veniți în grabă astăzi, puteri îngerești, văzând pe Stăpânul Hristos, venit la repejunile Iordanului să curețe păcatul lui Adam, și cunoscând dumnezeiasca taină, cu frică proslăviți marea Sa coborâre, că Dumnezeu S-a făcut om și neștiind de păcat vine ca un Miel al lui Dumnezeu să ridice păcatele la toată lumea. Pentru aceasta, cei ce proslăviți dumnezeiasca arătare a lui Hristos, cântați Lui, ca și la Betleem, aceste laude:
Slavă Ție, Fiul lui Dumnezeu, că din cer de la Tatăl ai venit în această lume;
Slavă Ție, Dumnezeule Cel Preaînalt, Care Te-ai coborât chiar până la chipul de rob;
Slavă Ție, Mântuitorul lumii, căci ca un om ai venit la Ioan să Te botezi;
Slavă Ție, Luminătorul făpturii, căci ca un nou Adam păcatele lui Adam cel căzut ai purtat;
Slavă Ție, Lumina cea fără de început, Care la Iordan ai vrut să strălucească lumina cea mare a cunoștinței pentru toată lumea;
Slavă Ție, Soarele Dreptății, Care ai dorit să dăruiești oamenilor în Arătarea Ta prealuminoasă dimineață a harului;
Slavă Ție, Cel ce ai venit să scapi lumea de vechea înșelăciune;
Slavă Ție, Cel ce ne-ai arătat nouă marea taină a credinței;
Slavă Ție, Cel ce ai săvârșit pentru noi minuni mari cu ape multe;
Slavă Ție, Cel ce ai luminat cerurile și tot pământul cu lumina învățăturilor Tale;
Slavă Ție, Cel ce pe faraon cel gândit l-ai înecat în repejunile Iordanului;
Slavă Ție, Cel ce ai adus oamenii, prin apele botezului, la viața veșnică;
Slavă Ție, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce în Iordan Te-ai botezat și lumea întreagă ai luminat, slavă Ție!

Condacul 1

Pe Tine, Împăratul cerului și al pământului, Luminătorul nostru, văzându-Te în Iordan, botezat de robul Tău, cerurile s-au înfricoșat și tot pământul s-a înfiorat, îngerii s-au mirat și toată făptura s-a bucurat. La păcătoși și la vameși ai venit ca să speli cu ape păcatele oamenilor. Iar noi, nevrednicii, cu mulțumire Îți cântăm: Slavă Ție, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce în Iordan Te-ai botezat și lumea întreagă ai luminat, slavă Ție!

Rugăciune

Doamne Iisuse Hristoase, Fiule al lui Dumnezeu, Unule Născut din Tatăl mai înainte de toți vecii, Lumină din Lumină, Care luminezi toate, Care nestricat Te-ai întrupat din Preasfânta Fecioară Maria și ai venit în lumea aceasta pentru mântuirea noastră. Tu însă nu ai răbdat să vezi neamul omenesc muncit de diavolul și pentru aceasta în luminata zi a dumnezeieștii Tale Arătări ai venit la Iordan, la păcătoși și la vameși, ca să Te botezi de la Ioan, fără de păcat fiind, ca să împlinești toată dreptatea și să speli în apele Iordanului păcatele întregii lumi, ca un Miel al lui Dumnezeu, să le iei asupra Ta și să ne mântuiești cu Cinstit Sângele Tău. Pentru aceasta Te-ai afundat în apele Iordanului, ai deschis cerul cel închis de Adam și Duhul Sfânt a venit peste Tine ca un porumbel. Tu ai luminat și ai îndumnezeit firea noastră și dumnezeiescul Tău Părinte Ți-a vestit bunăvoirea Sa, pentru că ai împlinit voia Lui și ca un om ai primit păcatele și prin junghiere Te-ai gătit, după cum Tu Însuți ai grăit: „Pentru aceasta Mă iubește Tatăl, pentru că Eu Îmi pun sufletul, ca iarăși să-l primesc”, și, astfel, în această prealuminată zi, Tu, Doamne, ai pus începutul mântuirii noastre. Pentru aceasta toate puterile cerești se bucură și toată făptura se veselește, așteptând slobozire din stricăciune, zicând: „A venit luminarea, s-a arătat harul și izbăvirea, lumea se luminează și oamenii se umplu de bucurie. Să se veselească acum cerul, pământul și toată lumea să se bucure, râurile să salte, izvoarele, lacurile, adâncurile și mările să dănțuiască, că prin Dumnezeiescul Botez astăzi s-a sfințit firea lor. Să se bucure astăzi și adunarea oamenilor, că firea lor capătă astăzi starea cea dintâi, și toți să cânte cu bucurie: Este timpul Arătării lui Dumnezeu. Veniți cu mintea la Iordan să vedem priveliște mare: Hristos vine spre Botez, Hristos vine la Iordan, Hristos îngroapă în apă păcatele noastre, Hristos merge să caute oaia cea rătăcită și o găsește și o duce în rai”. Această taină dumnezeiască păzind, iubitorule de oameni, Doamne, învrednicește-ne pe noi, cei ce însetăm după glasul Tău, să venim la Tine, Izvorul cel pururea dătător de viață, să scoatem apa harului Tău și iertarea păcatelor și să trăim în veacul de acum în curăție și feciorie, în dreptate și cucernicie, așteptând nădejdea cea fericită și arătarea slavei Tale, a Marelui Dumnezeu și Mântuitorului nostru, pentru că nu ne mântuiești numai după faptele noastre, ci cu marea Ta milostivire și cu înnoirea Sfântului Tău Duh, în baia nașterii din nou, ca îndreptați cu harul Tău să fim moștenitori ai vieții veșnice în Împărăția Ta, unde ne învrednicește să slăvim, împreună cu toți sfinții, Preasfântul Tău Nume cu Părintele Tău fără de început și cu Preasfântul și Bunul și de Viață Făcătorul Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Apoi se face otpustul.

*

1

Acatistul Sfântului Ioan Botezătorul (7 Ianuarie)

Troparul, glasul al 4-lea

Proorocule și Înaintemergătorule al venirii lui Hristos, după vrednicie a te lăuda pe tine nu ne pricepem noi cei ce cu dragoste te cinstim; că nerodirea celei ce te-a născut și amuțirea părintelui tău s-a dezlegat la mărita și cinstita nașterea ta, și întruparea Fiului lui Dumnezeu lumii se propovăduiește.

Condac 1:

Prin tine izbăvindu-ne de tot necazul, după datorita mulțumire, pe tine apărătorul și fierbinte sprijinitorul nostru te rugăm, cel ce ai îndrăznire către Domnul, din toate nevoile ne slobozește pe noi ca să-ți cântăm: Bucură-te, sfinte Ioane, preacinstite Înaintemergătorule!

Icos 1:

Înger înaintestătător, al cetelor drepților, tu ești Ioane proorocule, că strălucind cu dumnezeiasca lumină, luminezi pe toți cei ce laudă dumnezeiască pomenirea ta, și cu fierbințeală și dragoste te măresc și zic către tine așa:
Bucură-te, stea de lumină purtătoare lumii;
Bucură-te, făclie strălucitoare a toată făptura;
Bucură-te, cădere de pierire demonilor;
Bucură-te, ridicarea pământenilor celor căzuți;
Bucură-te, lumina necuprinsă de ochii omenești;
Bucură-te, adânc mare văzut de gândurile credincioșilor;
Bucură-te, că tu ești povățuitorul mântuirii;
Bucură-te, că luminezi inimile credincioșilor;
Bucură-te, dătătorule de bucurie al creștinilor;
Bucură-te, pierzătorul blestemului pământenilor;
Bucură-te, prin care se luminează făptura;
Bucură-te, prin care se gonește necazul;
Bucură-te, sfinte Ioane, preacinstite Înaintemergătorule!

Condac 2:

Văzând toți prealuminata vedenia ta, proorocule, și noi zicem că preamăritul tău chip cu nepricepută înstrăinare nouă se arată, căci, atingându-te cu mana de creștetul Stăpânului, ai grăit așa: Aliluia!

Icos 2:

Înțelegere din buze întinate, cum este cu putință a lauda, numele tău, dumnezeiescule Ioane proorocule și cel mai întâi tuturor cetelor drepților? Ci rugăciune cu cântare aducem ție așa:
Bucură-te, luminătorul vedeniei celei neobișnuite;
Bucură-te, plinirea a multă lumină;
Bucură-te, lauda dumnezeiască a sfinților lui Hristos;
Bucură-te, cer cinstit al drepților lui Dumnezeu;
Bucură-te, cunoștința fără de număr ce o dăruiești cântăreților tăi;
Bucură-te, sănătate preaminunată îimpărțită credincioșilor;
Bucură-te, minune mult mărită de îngeri;
Bucură-te, cel ce ești rana demonilor de mult plâns;
Bucură-te, lumina mai strălucită decât soarele;
Bucură-te, zarea focului celui dumnezeiesc;
Bucură-te, luminarea și dulceața credincioșilor;
Bucură-te, povața și lumina orbilor;
Bucură-te, sfinte Ioane, preacinstite Înaintemergătorule!

Condac 3:

Putere din cer, Ioane proorocule, dăruiește nouă celor ce lăudăm înfricoșătoarea și uimitoarea ta minune cea purtătoare de lumină și ca aurul strălucitoare și preamărită, că luminezi inimile credincioșilor, celor ce cu credință cântă lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 3:

Toată lumea te are pe tine mare apărător și bun ajutor întru nevoi; pentru aceea ca pe un apărător al credincioșilor, și grabnic izbăvitor, te cinstim pe tine, și întru pomenirea ta daruri ca acestea aducem ție:
Bucură-te, făcătorule de multe minuni;
Bucură-te, înțelepte dătător de poruncă nouă;
Bucură-te, fierbinte risipitor de vrăjmași;
Bucură-te, mângâietor al firilor celor necăjite;
Bucură-te, că te rogi pentru noi către Domnul;
Bucură-te, că tu pe tiranul îl gonești de la noi;
Bucură-te, că luminezi inimile credincioșilor;
Bucură-te, că îndepărtezi gândurile cele pline de răutate;
Bucură-te, fierbinte folositor al bolnavilor;
Bucură-te, mărgăritarul cel luminat al lui Hristos;
Bucură-te, prin care se luminează lumea;
Bucură-te, prin care s-a gonit vicleșugul;
Bucură-te, sfinte Ioane, preacinstite Înaintemergătorule!

Condac 4:

Din toate necazurile slobozești pe toți, care cu dragoste și bucurie săvârșesc pomenirea ta cea purtătoare de lumină, Sfinte Ioane proorocule și botezătorule; căci, ca o făclie purtătoare de strălucire, luminezi pe cei ce laudă pe Dumnezeu cu cântarea: Aliluia!

Icos 4:

Soare purtător de lumină, sfeșnic cu strălucire de aur, sfințește, curățește pe cei ce prăznuiesc pomenirea ta cea dumnezeiască, că se înfricoșează toți, grăind ție așa:
Bucură-te, sfeșnicul luminii celei neapuse;
Bucură-te, scaun de nematerialnic foc;
Bucură-te, mângâierea sufletească a pământenilor celor necăjiți;
Bucură-te, sănătate trupească a oamenilor celor bolnavi;
Bucură-te, stâlpul de bucurie cel în chip de foc al drepților;
Bucură-te, cetate de Dumnezeu sădită, și frumusețea oamenilor;
Bucură-te, cârmaci prealuminat celor ce înoată;
Bucură-te, hrănitor preamărit al celor flămânzi;
Bucură-te, stea mai luminată decât soarele;
Bucură-te, sfeșnic strălucitor cu raze de aur;
Bucură-te, dătătorule de daruri înțelepților;
Bucură-te, ajutătorul celor lipsiți;
Bucură-te, sfinte Ioane, preacinstite Înaintemergătorule!

Condac 5:

Proorocule, vrând să mântuiască Domnul pe pământeni din înșelăciune, ai iesit din pustie ca un Înaintemergător al Domnului și ai înmulțit pe pământ darul din destul, sfinte, și toate le-ai luminat cu dumnezeiască cunoștință; pentru aceea cântăm lui Dumnezeu așa: Aliluia!

Icos 5:

Văzut-au fiii oamenilor, proorocule, cinstita mâna ta, când s-a atins să boteze pe Domnul și s-au înfricoșat, și cântare dumnezeiască cu bună alcătuire s-au nevoit a cânta ție așa:
Bucură-te, slujitorul cel prealuminat al lui Hristos;
Bucură-te, înțelepciunea tuturor neamurilor;
Bucură-te, doctore luminat al bolnavilor;
Bucură-te, gonitorul cel înfricoșător al demonilor;
Bucură-te, frumusețea cea prealuminată a Bisericii lui Hristos;
Bucură-te, loc preacinstit cu bun miros al lui Dumnezeu;
Bucură-te, minunea minunilor cu multă mărire;
Bucură-te, dare cinstită cu multă dăruire;
Bucură-te, vas duhovnicesc prealuminat;
Bucură-te, comoara darului cea preacinstită;
Bucură-te, luminătorule al măriților mucenici;
Bucură-te, podoaba cea cinstită a preoților;
Bucură-te, sfinte Ioane, preacinstite Înaintemergătorule!

Condac 6:

Capul tău cel dumnezeiesc tăindu-ți-se, Ioane proorocule, Irodiada purtându-l se minuna, că n-a cunoscut de ce se mustra; și acum ca un înger petreci și cu oamenii vorbești, iar ucenicii, văzând tăierea ta, tânguindu-se, au cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 6:

Proorocule, când ai zis: nu sunt vrednic a dezlega curelele de la picioarele Celui ce vine după mine, s-au înfricoșat toți auzind acestea, pâna când au văzut pe Acela botezat, și cântând au grăit către tine unele ca acestea:
Bucură-te, mărgăritar de mult preț;
Bucură-te, gura cântărilor celor cinstite;
Bucură-te, lauda cea dulce a proorocilor;
Bucură-te, arma cea nebiruită a credincioșilor;
Bucură-te, graiul cel frumos al pustnicilor;
Bucură-te, mirul cel cu bun miros al cucernicilor preoți;
Bucură-te, turnul cel nebiruit al credincioșilor;
Bucură-te, făclia cea prealuminată a Bisericii;
Bucură-te, hrănitorul săracilor și al străinilor;
Bucură-te, vindecătorul orbilor și al schiopilor;
Bucură-te, piatra scumpă de mult preț;
Bucură-te, făclie mult-luminoasă;
Bucură-te, sfinte Ioane, preacinstite Înaintemergătorule!

Condac 7:

Mare acoperitor și folositor, ca pe un turn de tărie, te-a aflat pe tine Ioane lumea, cel ce ești mai cinstit decât toți pământenii, și decât toți drepții și preacuvioșii și arhiereii, că se spăimântează toți cunoscându-ți viața cea nematerialnică și de aceea cânta lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 7:

Arătat-a făptura nouă Stăpânul tuturor, prin tine, Ioane, căci, fiind atins creștetul Stăpânului de mâna ta care tremură, ne-a sfințit pe noi, și a luminat pe cei ce grăiesc către tine unele ca acestea:
Bucură-te, dătătorul bucuriei celei dumnezeiești;
Bucură-te, pierzătorul blestemului înșelăciunii celei diavolești;
Bucură-te, luminarea și lauda sfintelor;
Bucură-te, desfătarea și bucuria dreptcredincioșilor;
Bucură-te, trandafir cu frumoase vopsele ale mirosului celui de taină;
Bucură-te, crin cu bun miros;
Bucură-te, vedenie înfricoșătoare;
Bucură-te, că umpli de bună mireasmă sufletele;
Bucură-te, păzitorul cel nebiruit al pământenilor;
Bucură-te, scara cea cu bună-suire a credincioșilor;
Bucură-te, prin care se înnoiesc cele de jos;
Bucură-te, prin care se închină cele de sus;
Bucură-te, sfinte Ioane, preacinstite Înaintemergătorule!

Condac 8:

Vedenie străină dacă a văzut Zaharia pentru tine, fiul lui, Ioane proorocule, s-a spăimantat când a văzut pe Gavriil, de a cărui frică a rămas mut până când te-ai născut, și îndată a cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 8:

Cu totul ești tu celor din nevoi strajă tare, și ocârmuitorilor slavă și stăpânie, că prin tine, Ioane, credincioșii biruiesc toate semințiile vrăjmașilor și, lăudându-te, te măresc cu tocmita cântare așa:
Bucură-te, izbăvirea și curățirea păcatelor;
Bucură-te, vas cinstit al Domnului;
Bucură-te, cântare înfrumusețată a Stăpânului;
Bucură-te, cetate de Dumnezeu sădită și rai de hrană;
Bucură-te, loc de Dumnezeu umblat și lumina vieții;
Bucură-te, că ai înflorit rodul curăției;
Bucură-te, că izvorăști raiul înțelepciunii;
Bucură-te, săditorul livezii celor fără de materie;
Bucură-te, lucrătorul odraslei celei nestricăcioase;
Bucură-te, prin care ne-am luminat toți;
Bucură-te, prin care s-au mântuit credinciosii;
Bucură-te, că izvorăști luminarea dreptei credințe;
Bucură-te, sfinte Ioane, preacinstite Înaintemergătorule!

Condac 9:

Înfricoșatu-s-a Elisabeta, daca a văzut pe Maica lui Iisus, venind către dânsa la închinare, și pruncul în pântecele ei cu bucurie a grăit: Cel ce luminezi toate, luminează-ne și pe noi care cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 9:

Dacă au intrat în urechile lui Zaharia graiurile Elisabetei înțelegând dezlegarea celor nevăzute ce vor să fie, toți s-au minunat și au grăit așa:
Bucură-te, tăinuitorule al celor negrăite;
Bucură-te, dezlegătorule al stricăciunii celui întâi-zidit;
Bucură-te, dătătorul cunoștinței de cele ce vor să fie;
Bucură-te, surpătorul mândriei celor potrivnici;
Bucură-te, reazem și tărie dreptmăritorilor ocârmuitori;
Bucură-te, tărie și folositor credincioșilor domni;
Bucură-te, că luminezi ochii inimilor;
Bucură-te, că întuneci gândurile cele rele;
Bucură-te, cântare frumoasă și cu bun miros;
Bucură-te, suflet cinstit al sufletelor celor bune;
Bucură-te, doctorul sufletelor și al trupurilor;
Bucură-te, arătătorul minunilor celor multe;
Bucură-te, sfinte Ioane, preacinstite Înaintemergătorule!

Condac 10:

Sfinte, izbăvește de toate nevoile pe toți cei ce aleargă către tine, la dumnezeiască pomenirea ta cea purtătoare de lumină și cu raze strălucitoare; că ai îndrăznire către Dumnezeu, și poți să izbăvești din nevoi pe cei ce cu dragoste Îi cântă Lui: Aliluia!

Icos 10:

Zid ești oamenilor, Sfinte Ioane, și turn nebiruit întru războaie, ca, prin folosirea ta cea nebiruită, se biruiesc taberele vrăjmașilor; iar noi, fiind mântuiți grăim către tine unele ca acestea:
Bucură-te, folositorul cel tare al pământenilor;
Bucură-te, alungătorul cel tare al dușmanilor;
Bucură-te, cel ce biruiești tabere în zile de război;
Bucură-te, cel ce dăruiești sfaturi de taină;
Bucură-te, crin iubitor de mir al mirosului celui de taină;
Bucură-te, trandafirul cel nevestejit al mirosului celui dumnezeiesc;
Bucură-te, că izvorăști raiul vindecării;
Bucură-te, că din tine curg pâraie minunate;
Bucură-te, steaua care luminezi lumea;
Bucură-te, lumina care luminezi cele întunecate;
Bucură-te, umblarea și tăria șchiopilor;
Bucură-te, povața și lumina orbilor;
Bucură-te, sfinte Ioane, preacinstite Înaintemergătorule!

Condac 11:

Proorocule sfinte Botezătorule, pentru mulțimea minunilor tale celor vrednice de laudă, de ți-am aduce cântări și glasuri care să minuneze tot neamul omenesc, nimic nu săvârșim cu vrednicie, față de darurile tale, pe care le dăruiești nouă celor ce cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 11:

Purtătorule de lumină și dumnezeiescule Ioane proorocule, cu înfricoșătoarele și luminatele tale minuni luminează și strălucește inima noastră a celor ce cu dragoste aducem ție rugăciuni și graiuri ca acestea:
Bucură-te, folositorul săracilor și al văduvelor;
Bucură-te, vindecătorule al multor neputincioși și bolnavi;
Bucură-te, lauda cea dulce a celor necăjiți;
Bucură-te, mângâierea frumoasă a celor osteniți;
Bucură-te, întărirea cea preamărită și minunată a credincioșilor;
Bucură-te, proorocia și îngrădirea de apărare a Bisericilor;
Bucură-te, că celor ce înoată tu le ești povățuitor;
Bucură-te, că te-ai arătat doctor celor bolnavi;
Bucură-te, locul hranei celei fără de moarte;
Bucură-te, pacea vieții celei nestricăcioase;
Bucură-te, țarină a pomilor celor înfloriți;
Bucură-te, rădăcina din odrasla pururea vie;
Bucură-te, sfinte Ioane, preacinstite Înaintemergătorule!

Condac 12:

Sfinte botezătorule, dă dar dumnezeiesc din cer cântăreților tăi, că luminezi ca o făclie prealuminată pe cei credincioși și arzi pe cei ce nu cântă cinstitei tale biserici și lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 12:

Se luminează credincioșii de a ta vedere, lăudându-te cu cântări prea mărite, căci ca un rai frumos dumnezeiesc și stăpânesc, botezătorule sfinte, înmiresmezi sfințind pe cei ce te laudă pe tine cu fierbințeală și-ți cântă așa:
Bucură-te, mărgăritarul cel frumos și de mult preț;
Bucură-te, izvorul cel preafrumos și preabogat;
Bucură-te, vasul cel iubitor de mir îngerilor și oamenilor;
Bucură-te, numele cel scump al proorocilor și al apostolilor;
Bucură-te, sabie înfricoșătoare asupra ereticilor;
Bucură-te, pecetea celor două Testamente;
Bucură-te, că izbăvești din nevoi pe cei robiți;
Bucură-te, că biruiești pe cei protivnici credincioșilor;
Bucură-te, floarea cea preafrumoasă a dreptei credințe;
Bucură-te, mirul celor cu bun dar;
Bucură-te, sfinte Ioane, preacinstite Înaintemergătorule!

Condac 13:

Sfinte Ioane proorocule, dulceața lumii, frumusețea cerului cea împătrit luminată, primind această rugăciune de acum, izbăvește pe toți din toate nevoile, și-i scoate din chinul cel ce va să fie pe cei ce te laudă cu credință, cântând lui Dumnezeu: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice iarăși Icosul întâi și Condacul întâi.

Icos 1:

Înger înaintestătător, al cetelor drepților, tu ești Ioane proorocule, că strălucind cu dumnezeiasca lumină, luminezi pe toți cei ce laudă dumnezeiască pomenirea ta, și cu fierbințeală și dragoste te măresc și zic către tine așa:
Bucură-te, stea de lumină purtătoare lumii;
Bucură-te, făclie strălucitoare a toată făptura;
Bucură-te, cădere de pierire demonilor;
Bucură-te, ridicarea pământenilor celor căzuți;
Bucură-te, lumina necuprinsă de ochii omenești;
Bucură-te, adânc mare văzut de gândurile credincioșilor;
Bucură-te, că tu ești povățuitorul mântuirii;
Bucură-te, că luminezi inimile credincioșilor;
Bucură-te, dătătorule de bucurie al creștinilor;
Bucură-te, pierzătorul blestemului pământenilor;
Bucură-te, prin care se luminează făptura;
Bucură-te, prin care se gonește necazul;
Bucură-te, sfinte Ioane, preacinstite Înaintemergătorule!

Condac 1:

Prin tine izbăvindu-ne de tot necazul, după datorita mulțumire, pe tine apărătorul și fierbinte sprijinitorul nostru te rugăm, cel ce ai îndrăznire către Domnul, din toate nevoile ne slobozește pe noi ca să-ți cântăm: Bucură-te, sfinte Ioane, preacinstite Înaintemergătorule!

*

1

Acatistul Sfântului Cuvios Antipa de la Calapodești (10 Ianuarie)

Troparul Sfântului Cuvios Antipa de la Calapodești, glasul al 3-lea:

Povățuitor preaînțelept al călugărilor și înger pământesc te-ai arătat, Sfinte Cuvioase Părinte Antipa, înfrânându-ți trupul cu nepătimirea și luminând inimile credincioșilor cu strălucirea virtuților tale. Pentru aceasta te-ai făcut locaș preacinstit al Sfântului Duh și în ceruri ai aflat plata ostenelilor tale de la Dumnezeu, pe Care roagă-L să ne dăruiască nouă mare milă.

Condacul 1

Ca pe o vistierie a nevoințelor sihăstrești, te lăudăm pe tine, Cuvioase Părinte Antipa; ca cel ce te-ai învrednicit, prin harul lui Dumnezeu, a dobândi împlinirea virtuților și lucrarea rugăciunii celei curate, înstrăinându-te de patria și neamul tău. Pentru aceasta, într-un glas, cu bucurie îți cântăm: Bucură-te, Părinte Antipa, iubitorule de pustnicie!

Icosul 1

Din pruncie ai fost ales să fii sălaș al Duhului Sfânt, Care te-a întărit pururea în lucrarea faptelor bune și în râvna către viața cea pustnicească, plăcută lui Dumnezeu. Pentru aceasta, noi, cei ce săvârșim cu dragoste sfântă pomenirea ta, îți cântăm unele ca acestea:
Bucură-te, Cuvioase, zămislit în rugăciune;
Bucură-te, că a ta mamă te-a născut fără suspine;
Bucură-te, floare rară, pe plaiuri moldovenești;
Bucură-te, că ieșit-ai din satul Calapodești;
Bucură-te, mângâiere pentru bunii tăi părinți;
Bucură-te, că pruncia ți-a fost cale către sfinți;
Bucură-te, că Alexandru la botez ai fost numit;
Bucură-te, copil ager, luminat de Duhul Sfânt;
Bucură-te, că Domnul ți-a pus sufletu-n lumină;
Bucură-te, că de Duhul, toată inima ți-e plină;
Bucură-te, bunătate, și a ochilor lumină;
Bucură-te, pustnic mare al întinselor cuprinderi;
Bucură-te, făclierul simțitoarelor deprinderi;
Bucură-te, Părinte Antipa, iubitorule de pustnicie!

Condacul al 2-lea

Auzind cuvintele psalmistului care zice: „Arată-mi, Doamne, calea pe care trebuie să merg, că la Tine am ridicat sufletul meu”, ai plecat la Mănăstirea Neamț, unde ți-ai închinat viața slujind lui Hristos și ascultării necondiționate potrivit regulilor sfinte, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Dacă ai părăsit casa părintească și satul natal, ai intrat în obștea fraților și călugărilor din lavra Neamțului, unde ai căutat neîncetat să urmezi pravila Bisericii și să te înduhovnicești din viața părinților îmbunătățiți. Pentru aceasta, primește de la noi cântarea aceasta:
Bucură-te, că de tânăr ai plecat spre nevoință;
Bucură-te, că te mângâi din iubire și credință;
Bucură-te, că la Neamțu ai intrat în mănăstire;
Bucură-te, că Fecioara Maria ți-a fost ție ocrotire;
Bucură-te, că dorit-ai sfânta viață îngerească;
Bucură-te, că întru tine Domnul a vrut să locuiască;
Bucură-te, că virtutea ai avut-o ca arvună;
Bucură-te, că vrăjmașii n-au putut să te răpună;
Bucură-te, că în suflet ai purtat pe Duhul Sfânt;
Bucură-te, cel ce cerul l-ai coborât pe pământ;
Bucură-te, că viața nu ți-a fost decât o cruce;
Bucură-te, și primește lauda pe care ți-o aducem;
Bucură-te, Părinte Antipa, iubitorule de pustnicie!

Condacul al 3-lea

După ani îndelungați petrecuți în smerenie și pocăință în obștea Mănăstirii Neamț, ai avut sfatul îmbunătățitului Părinte Dimitrie ca să pleci în Muntele Sfânt al Athonului. Iar acesta, dăruindu-ți binecuvântare, ai plecat să te nevoiești în Schitul Prodromu, cântând neîncetat: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Puterea Celui Preaînalt pogorându-se peste tine, Părinte Antipa, ai împlinit cu osârdie poruncile Evangheliei lui Hristos, încât numele tău s-a făcut cunoscut între Părinții Athonului, pentru care lucru îți cântăm unele ca acestea:
Bucură-te, bun Părinte, plin de har dumnezeiesc;
Bucură-te, că în suflet razele iubirii îți cresc;
Bucură-te, pustnic vrednic și înger înaripat;
Bucură-te, că viața ți-ai ferit-o de păcat;
Bucură-te, floare rară udată de Duhul Sfânt;
Bucură-te, că avut-ai viață sfântă pe pământ;
Bucură-te, piatră-aleasă și frumosul giuvaer;
Bucură-te, că din lacrimi ți-ai gătit cunună-n cer;
Bucură-te, trandafirul cu petalele-n lumină;
Bucură-te, că virtutea îmbrăcat-ai ca o haină;
Bucură-te, că pustia ți-a fost rai duhovnicesc;
Bucură-te, că în juru-ți flori mirositoare cresc;
Bucură-te, Părinte Antipa, iubitorule de pustnicie!

Condacul al 4-lea

Văzându-te pe tine vrăjmașul, de Dumnezeu purtătorule, Părinte, sporind în viața cea duhovnicească, îți pregătea mulțime de ispite ca să te piardă; însă, după puțin timp, s-a rușinat de statornicia ta în lucrarea virtuților, căci cântai lui Dumnezeu neîncetat: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Având permanent conștiința prezenței lui Dumnezeu în ființa ta, Părinte Antipa, nu ți-ai lipit inima de trecătoarele desfătări ale vieții acesteia, făcându-te pildă bună celor ce vor să se mântuiască; pentru aceasta îți aducem aceste laude:
Bucură-te, că ființa ți-o pătrunzi cu nepătrunsul;
Bucură-te, cel ce ruga ți-ai împletit-o cu plânsul;
Bucură-te, pustnic mare cu desăvârșită minte;
Bucură-te, că împlinit-ai toate poruncile sfinte;
Bucură-te, pildă bună și profet între profeți;
Bucură-te, îndreptătorul tinerilor înțelepți;
Bucură-te, că în noapte umpli cerul de-ncântare;
Bucură-te, viers de taină pe lăuntrică suflare;
Bucură-te, cel a cărui viață a fost Sfântă Liturghie;
Bucură-te, geană închisă peste-a văzului trezvie;
Bucură-te, auroră cu raze strălucitoare;
Bucură-te, că în Athos ai luminat ca un soare;
Bucură-te, Părinte Antipa, iubitorule de pustnicie!

Condacul al 5-lea

Precum cerbul care caută să se adape din izvoarele cele limpezi ale munților, așa și sufletul tău dorea să se adape din izvoarele cele nesecate ale harului întru liniște. Pentru aceea, te-ai depărtat în pustie pentru a petrece împreună cu îngerii și a cânta neîncetat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 5-lea

După o vreme ai fost nevoit să părăsești sălașele Athosului, Părinte, călătorind până în părțile Novgorodului, unde ai și rămas până la sfârșitul vieții tale pământești. Întâmpinând și acolo ispite și greutăți, nu te-ai despărțit de dragostea Stăpânului Hristos, pentru care îți aducem această pioasă cântare:
Bucură-te, că ființa ți-a fost plină de Treime;
Bucură-te, că răbdarea te-a suit la înălțime;
Bucură-te, că pe diavol de rușine l-ai umplut;
Bucură-te, că de dânsul toată viața ai fugit;
Bucură-te, minte plină de smerită cugetare;
Bucură-te, că psalmii ți-au fost pururea cântare;
Bucură-te, ochi lăuntric văzător prin orice gând;
Bucură-te, cel ce harul ți-l împropriezi plângând;
Bucură-te, fericite, tu, preascump al nostru rod;
Bucură-te, că viața ți-ai dus-o în Novgorod;
Bucură-te, mândră floare a grădinii românești;
Bucură-te, că te-așteaptă plaiurile strămoșești;
Bucură-te, Părinte Antipa, iubitorule de pustnicie!

Condacul al 6-lea

De puterea Duhului Sfânt umbrit fiind, Sfinte, cu îndrăzneală te-ai ridicat împotriva începătoriilor și stăpânitorilor răutăților celor din lume; și, izgonind vicleșugurile lor, toate faptele tale cele bune le-ai săvârșit cântând Atotputernicului Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Voind Preabunul Dumnezeu să arate lumii că nu în zadar se ostenesc toți cei ce împlinesc voia Lui, a împodobit, aici pe pământ, pe Cuviosul Antipa cu smerită cugetare și darul înainte-vederii, ca să se preamărească numele Lui între prietenii Săi, iar nouă, tărie să zicem:
Bucură-te, cel ce-n tine chipul Lui s-a împlinit;
Bucură-te, că Acela pe tine te-a preamărit;
Bucură-te, cel ce-n dar primești și dărui;
Bucură-te, c-ai dat totul tuturor și fiecărui;
Bucură-te, rugăciune răsucită pe mătănii;
Bucură-te, văzătorul de dumnezeiești vedenii;
Bucură-te, cel ce-n taină glasul Domnului asculți;
Bucură-te, că viața ți-a fost plină de virtuți;
Bucură-te, fântână cea cu apă cristalină;
Bucură-te, focul sacru din a Duhului lumină;
Bucură-te, cel ce trupul cu rugăciune îl saturi;
Bucură-te, că Scriptura ți-a fost pravilă și sfaturi;
Bucură-te, Părinte Antipa, iubitorule de pustnicie!

Condacul al 7-lea

Nici frigul, nici aspra viețuire, nici primejdiile ținutului auster al Novgorodului înghețat nu te-au despărțit de dragostea lui Hristos, Care ți-a încălzit sufletul prin energia Duhului Sfânt. Preasfânta Treime te-a păzit în viața aceasta, ca să folosești multora și să înveți pe toți a cânta: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Dumnezeu Cel negrăit și necuprins de gând și de cuvânt, nevăzut, neajuns, pururea fiind și Același fiind, Cel care a iubit lumea atât de mult, încât pe Unul-Născut Fiul Său L-a dat, ca lumea viață să aibă și s-o aibă din belșug, te-a ales pe tine, Părinte Antipa, să-I slujești cu bună cuviință. Drept aceea, numele tău, Sfinte, a rămas în memoria celor ce ți-au urmărit viața ta îmbunătățită, dar și nouă, celor ce-ți cântăm:
Bucură-te, cuvioase și dascăl al rugăciunii;
Bucură-te, paravanul vânturilor și furtunii;
Bucură-te, fericite uns cu mir dumnezeiesc;
Bucură-te, floare rară cu miros duhovnicesc;
Bucură-te, că te bucuri, încetând a tale plângeri;
Bucură-te, împreună cu soboarele de îngeri;
Bucură-te, nume pașnic și frumos, cu chip de avvă;
Bucură-te, urcând trepte, fericit, din slavă în slavă;
Bucură-te, că intrat-ai în timpul lui Dumnezeu;
Bucură-te, că de haru-I te-ndulcești mereu, mereu;
Bucură-te, că stai veșnic între cetele de sfinți;
Bucură-te, că și nouă multă milă ne trimiți;
Bucură-te, că în ceruri te avem mijlocitor;
Bucură-te, că la Domnul ne ești pururi rugător;
Bucură-te, Părinte Antipa, iubitorule de pustnicie!

Condacul al 8-lea

Voind Hristos să arate lumii că nu în zadar se ostenesc cei ce fac voia Lui aici, pe pământ, ci mare plată se gătește lor întru Împărăția Cerurilor, a preamărit pe alesul Său, Antipa, la săvârșirea din viața aceasta cu așezarea în ceata prietenilor Lui, cu care împreună cântă lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Credința cea dreaptă păzind, calea săvârșind, încărcat de fapte bune, când Bunul Dumnezeu a voit, te-a chemat pe tine, Părinte Antipa, de la cele vremelnice la cele nepieritoare, primind cununa cea nevestejită a slavei Lui. Pentru aceasta, îți aducem aceste laude:
Bucură-te, cel ce-n pace lumea o ai părăsit;
Bucură-te, că în ceruri Hristos-Domnul te-a primit;
Bucură-te, că te bucuri, încetând a tale plângeri;
Bucură-te, împreună cu soboarele de îngeri;
Bucură-te, nume pașnic și frumos, cu chip de avvă;
Bucură-te, urcând trepte, fericit, din slavă în slavă;
Bucură-te, că intrat-ai în timpul lui Dumnezeu;
Bucură-te, că de haru-I te-ndulcești mereu, mereu;
Bucură-te, că stai veșnic între cetele de sfinți;
Bucură-te, că și nouă multă milă ne trimiți;
Bucură-te, că în ceruri te avem mijlocitor;
Bucură-te, că la Domnul ne ești pururi rugător;
Bucură-te, Părinte Antipa, iubitorule de pustnicie!

Condacul al 9-lea

Trupul tău plin de mireasma ostenelilor a fost îngropat în Mănăstirea Valaam, alături de ale acelor cuvioși părinți nevoitori, iar sufletul tău sălășluiește pururea în locașurile cerești, slăvind neîncetat pe Dumnezeu, cântând: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Nu după multă vreme trupul tău s-a dovedit a fi sălaș al Duhului Sfânt, Părinte Antipa. De aceea, cu evlavie sfintele tale oseminte au fost scoase și puse cu cinste, ca o comoară de mult preț, spre închinare credincioșilor. Iar vestea preamăririi tale de către Dumnezeu s-a răspândit în toată lumea ortodoxă, dar mai curând în patria și neamul tău din care ai plecat. Pentru aceasta îți cântăm:
Bucură-te, că în chinuri ți-a fost totdeauna traiul;
Bucură-te, că răbdarea te-a făcut să câștigi raiul;
Bucură-te, că de-a pururi vezi fața Sfintei Treimi;
Bucură-te, că în juru-ți cresc mulțime de lumini;
Bucură-te, trup de slavă inundat de Duhul Sfânt;
Bucură-te, că pământul nu te-a socotit pământ;
Bucură-te, podoabă scumpă care cerul împodobești;
Bucură-te, cămară-n care pururi cu Hristos vorbești;
Bucură-te, chip de înger, în văzduhul necuprins;
Bucură-te, rază sfântă, lumină și foc nestins;
Bucură-te, că din slavă har pogoară să ne adape;
Bucură-te, îndepărtare care totuși ești aproape;
Bucură-te, Părinte Antipa, iubitorule de pustnicie!

Condacul al 10-lea

În ceata aleșilor Tăi ai așezat pe Cuviosul Antipa, cel mult nevoitor. Căci acesta a știut pe pământ să preamărească numele Tău, iar în ceruri Te laudă neîncetat împreună cu îngerii, cântând: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Ca un zid tare împotriva ispitelor ești pentru noi, Sfinte Cuvioase Părinte Antipa; roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru neamul românesc, ca întru bucuria inimii să-ți cântăm:
Bucură-te, stea cerească în lumină negrăită;
Bucură-te, dătătorule de energie nenăscută;
Bucură-te, știutorul neștiutelor mistere;
Bucură-te, dătătorul de știință și putere;
Bucură-te, trandafirul înflorit pe veșnicie;
Bucură-te, sfeșnic sacru care-n alte zări învie;
Bucură-te, că stai veșnic între cetele mărite;
Bucură-te, că prin tine Hristos milă ne trimite;
Bucură-te, lecuirea bolilor nevindecate;
Bucură-te, dătătorul de puteri și sănătate;
Bucură-te, hrănitorul cel cu pâinea mântuirii;
Bucură-te, purtătorul de balsamul lecuirii;
Bucură-te, Părinte Antipa, iubitorule de pustnicie!

Condacul al 11-lea

Făclie purtătoare de lumină te avem pe tine, Părinte Antipa, că luminezi toată Biserica Ortodoxă, de la o margine la alta, izvorând bună mireasmă și revărsând tămăduiri celor ce cinstesc cu dragoste și se închină sfintelor tale moaște. Pentru aceasta, lui Dumnezeu, Cel în Treime lăudat, Îi cântăm împreună cu tine: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Lăudăm nevoințele tale, Cuvioase Părinte, cinstim sfintele tale moaște, preamărim răbdarea ta pentru Hristos, cântăm cu bucurie încununarea ta în ceruri și te rugăm, cu osârdie, să ne ajuți pe noi în vremea ispitelor și necazurilor, care ne împresoară, ca să-ți cântăm:
Bucură-te, că în lume te-a umbrit cereasca rază;
Bucură-te, că prin tine creștinii se luminează;
Bucură-te, biruință, în a lumii osteneală;
Bucură-te, îndrăznire, în a noastră îndoială;
Bucură-te, vindecare bolilor nevindecate;
Bucură-te, că ești baie spălătoare de păcate;
Bucură-te, cort de aur și ancoră a nădejdii;
Bucură-te, apărare celor ce sunt în primejdii;
Bucură-te, mângâiere celor slabi de suferință;
Bucură-te, alinare celor ce vin cu credință;
Bucură-te, scară tare și putere nevăzută;
Bucură-te, izbăvirea celor ce cad în ispită;
Bucură-te, Părinte Antipa, iubitorule de pustnicie!

Condacul al 12-lea

Dăruiește, Părinte, și nouă din darurile cu care te-a înzestrat Dumnezeu, ca să putem birui uneltirile vrăjmașilor, să mergem pe calea Adevărului și a dreptății, ca împreună cu tine să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Cel ce vezi pururea fața Treimii Celei de o ființă și nedespărțită, Sfinte Cuvioase Părinte Antipa, primește lauda și cântarea noastră:
Bucură-te, păzitorul sihaștrilor din munți;
Bucură-te, zi de pace și alesul între sfinți;
Bucură-te, ușurință în ale noastre mari necazuri;
Bucură-te, biruință și-ajutor în negre ceasuri;
Bucură-te, săturarea celor care îți cer hrană;
Bucură-te, încălzirea celor goi fără de haină;
Bucură-te, cale bună și podoaba fecioriei;
Bucură-te, crin de aur și sadul cuvioșiei;
Bucură-te, scut tare și sabie nedreptății;
Bucură-te, adevărul și solia demnității;
Bucură-te, miluirea celor ce se pocăiesc;
Bucură-te, ajutorul celor ce se mântuiesc;
Bucură-te, Părinte Antipa, iubitorule de pustnicie!

Condacul al 13-lea

O, preaminunate Părinte Antipa, omul rugăciunii și podoaba cuvioșilor, cel ce ai câștigat moștenirea veșnicelor bunătăți, primește această cântare de laudă și, prin rugăciunile tale către Dumnezeu, cere nouă iertare păcatelor și izbăvire de chinurile veșnice, ca împreună cu tine să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice iarăși Icosul 1: Din pruncie ai fost ales să fii sălaș al Duhului Sfânt…, Condacul 1: Ca pe o vistierie a nevoințelor sihăstrești…,

Icosul 1

Din pruncie ai fost ales să fii sălaș al Duhului Sfânt, Care te-a întărit pururea în lucrarea faptelor bune și în râvna către viața cea pustnicească, plăcută lui Dumnezeu. Pentru aceasta, noi, cei ce săvârșim cu dragoste sfântă pomenirea ta, îți cântăm unele ca acestea:
Bucură-te, Cuvioase, zămislit în rugăciune;
Bucură-te, că a ta mamă te-a născut fără suspine;
Bucură-te, floare rară, pe plaiuri moldovenești;
Bucură-te, că ieșit-ai din satul Calapodești;
Bucură-te, mângâiere pentru bunii tăi părinți;
Bucură-te, că pruncia ți-a fost cale către sfinți;
Bucură-te, că Alexandru la botez ai fost numit;
Bucură-te, copil ager, luminat de Duhul Sfânt;
Bucură-te, că Domnul ți-a pus sufletu-n lumină;
Bucură-te, că de Duhul, toată inima ți-e plină;
Bucură-te, bunătate, și a ochilor lumină;
Bucură-te, pustnic mare al întinselor cuprinderi;
Bucură-te, făclierul simțitoarelor deprinderi;
Bucură-te, Părinte Antipa, iubitorule de pustnicie!

Condacul 1

Ca pe o vistierie a nevoințelor sihăstrești, te lăudăm pe tine, Cuvioase Părinte Antipa; ca cel ce te-ai învrednicit, prin harul lui Dumnezeu, a dobândi împlinirea virtuților și lucrarea rugăciunii celei curate, înstrăinându-te de patria și neamul tău. Pentru aceasta, într-un glas, cu bucurie îți cântăm: Bucură-te, Părinte Antipa, iubitorule de pustnicie!

și se face otpustul.

*

1

Acatistul Sfântului Cuvios Teodosie, începătorul vieții de obște (11 Ianuarie)

Troparul Sfântului Cuvios Teodosie, glasul al 8-lea:

Cu curgerile lacrimilor tale ai lucrat pustiul cel neroditor și cu suspinurile cele dintru adânc ai făcut ostenelile tale însutit roditoare; și te-ai făcut luminător lumii, strălucind cu minunile, Teodosie, părintele nostru. Roagă-te lui Hristos Dumnezeu ca să mântuiască sufletele noastre.

Condacul 1

Pe iubitorul cel dumnezeiesc al liniștii și pe începătorul întru Hristos al chinoviilor să-l cinstim ca pe o temelie a bunei-credințe; pe vlăstarul cel preasfințit al capadocienilor și pe marele luminător al pustiei Betleemului să-l lăudăm, strigând: Bucură-te, Cuvioase Părinte Teodosie!

Icosul 1

Înger în pustie te-ai arătat, Teodosie, cu razele ostenelilor tale, luminând mulțimea celor neînsoțiți, începătorule al chinoviilor și pildă a vieții preabune, pentru care cu îndrăznire îți strigăm unele ca acestea:
Bucură-te, lauda pustniciei;
Bucură-te, zidul ortodoxiei;
Bucură-te, pomul pustiei cel preafrumos;
Bucură-te, mărgăritarul nevoinței cel luminos;
Bucură-te, finicul cel cu înaltă cunună al înfrânării adevărate;
Bucură-te, fluierul cel cu dulce grai al viețuirii curate;
Bucură-te, îndrumătorul întru Hristos al chinoviilor;
Bucură-te, neînșelat arătător de cale al monahiilor;
Bucură-te, luminătorul nevoinței cel preamărit;
Bucură-te, că celor ce te cheamă le ești apărător neadormit;
Bucură-te, strălucirea Bisericii lui Hristos cea dreptmăritoare;
Bucură-te, luminătorul celor umbriți de patimi pierzătoare;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Teodosie!

Condacul al 2-lea

Vlăstar al capadocienilor, crescut ai fost cu evlavie de tatăl tău, Proeresie, și de cinstită mama ta, Evloghia, pentru care, având frica lui Dumnezeu, Cuvioase, ai mers pe urmele Lui, cântând neîncetat: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Culegând cunoștința dumnezeiască din pruncie, fericite Teodosie, ca pe o bogăție aleasă, te-ai arătat masă a tuturor virtuților, fiind stâlp al întregii înțelepciuni și al rugăciunii; pentru aceea, mărindu-te, strigăm cu bucurie acestea:
Bucură-te, vas luminat al harurilor cerești;
Bucură-te, sălașul luptelor dumnezeiești;
Bucură-te, cel ce erai plin de cugetări negrăite;
Bucură-te, locaș sfințit al rugăciunii neobosite;
Bucură-te, lauda minunată a satului Mogaris, în care te-ai născut;
Bucură-te, floarea Bisericii lui Dumnezeu, cea cu miros plăcut;
Bucură-te, călăuzire sigură a celor însingurați;
Bucură-te, ocrotitoarea grabnică a celor înviforați;
Bucură-te, împreună-părtaș al nețărmuritei desfătări;
Bucură-te, fântână neîmpuținată și izvor de mângâieri;
Bucură-te, cel ce L-ai dorit pe Hristos Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce l-ai urât pe vrăjmașul cel rău;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Teodosie!

Condacul al 3-lea

Putere din cer primind, te-ai îndepărtat de căminul părintesc și ai început să mergi pe calea cea aspră a vieții singuratice, cu totul înțelepte, dorind să fii de-a pururi cu Hristos și să-I strigi neîncetat: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Întraripat de dumnezeiască dragoste ai mers, o, Teodosie, să te închini Preasfântului Mormânt și înfricoșătoarei Golgote, pe care Domnul nostru S-a răstignit, dăruind viață celor ce cu dor strigă ție:
Bucură-te, că ai trecut cu vederea desfătarea pământească;
Bucură-te, cel ce ai căutat doar viața cerească;
Bucură-te, făclia de Dumnezeu luminată a capadocienilor;
Bucură-te, dreptarul cel preaadevărat al nevoitorilor;
Bucură-te, chipul rugăciunii netăcute, de Hristos arătat;
Bucură-te, întărire neclintită pentru tot sufletul întristat;
Bucură-te, chinoviarh ce te arăți înalt zburător;
Bucură-te, al călugărilor neîntrecut îndrumător;
Bucură-te, pahar care amesteci băuturi dumnezeiești;
Bucură-te, luminător care marginilor lumii strălucești;
Bucură-te, închinător învăpăiat al Domnului;
Bucură-te, izgonitor al ispitelor vrăjmașului;
Bucură-te, Sfinte Părinte Teodosie!

Condacul al 4-lea

De râvna liniștii fiind învăpăiat, ai cercetat stâlpul dumnezeiescului Simeon și ai ascultat învățăturile lui cele cinstite, spre luarea jugului Domnului asupra ta, pentru care te-ai bucurat, Teodosie, șoptind cu înflăcărare lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Ai venit să te supui preaînțeleptului Longhin, făclie a darurilor, Teodosie, ca fierul în foc, ca să te faci vas de bună treabă arămarului; pentru aceasta ție, ca unui locaș al dreptei socotințe, strigăm acestea:
Bucură-te, pilda vie a postirii;
Bucură-te, vas de mir al curăției;
Bucură-te, lauda nevoitorilor cea vestită;
Bucură-te, alăuta înțelepciunii cea bine strunită;
Bucură-te, culmea iubitorilor de viață sihăstrească;
Bucură-te, cel mistuit de o râvnă cu adevărat dumnezeiască;
Bucură-te, că ți-ai petrecut viața îngerește;
Bucură-te, cel ce te-ai luptat cu Veliar vitejește;
Bucură-te, că întreg te-ai adus prinos lui Hristos Iisus;
Bucură-te, călăuzitor al multora către cele de sus;
Bucură-te, izvor al darurilor de-a pururi curgător;
Bucură-te, că spre desăvârșire ne ești îndrumător;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Teodosie!

Condacul al 5-lea

Voind ca totdeauna să vorbești doar cu Domnul, te-ai strămutat în loc uscat și, în pustia Betleemului, celui oarecând neprimitor de străini, ai aflat peșteră ca loc de sălășluire, nevoitorule, fără tăcere cântând: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Ca să întraripezi mișcările minții tale către Ziditorul, ai pus sub pază aspră toate simțirile tale, locuitorule al pustiei, Teodosie; pentru aceasta ție, ca unei păsări a harului, strigăm acestea:
Bucură-te, cunoscător al înțelepciunii dumnezeiești;
Bucură-te, arătătorul cugetării cerești;
Bucură-te, tainic al Bisericii Domnului;
Bucură-te, liră cu grai plăcut a pustiului;
Bucură-te, lungime a dragostei și vlăstar al smereniei;
Bucură-te, al viețuirii de obște bun temei;
Bucură-te, dreptar și înălțime greu de privit a înfrânării;
Bucură-te, dumnezeiască strălucire a rugăciunii și a răbdării;
Bucură-te, că brazda sufletelor o curățești;
Bucură-te, cel ce evlavia credincioșilor o sporești;
Bucură-te, că ferestrele minții bine le-ai păzit;
Bucură-te, cel ce de cursele înșelătorului ai fugit;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Teodosie!

Condacul al 6-lea

Săvârșindu-ți inima grădină a rugăciunii neîncetate, fericite Teodosie, ai umplut de buna mireasmă a harurilor lui Dumnezeu cinstita ceată a ucenicilor tăi și pe toți i-ai încredințat să strige Mântuitorului lumii: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Crin preaînmiresmat al virtuților hrănitoare de suflet făcându-te, ai adunat în turma ta mulți ucenici, pe care, bine învățându-i viețuirea de obște, neprimejduit i-ai condus la dumnezeieștile pășuni ale cunoștinței, pentru care, împreună cu dânșii, strigăm ție:
Bucură-te, crinul neagonisirii;
Bucură-te, floarea nepătimirii;
Bucură-te, iubitor de osteneală blând și înțelegător;
Bucură-te, că ești fiilor tăi tare ocrotitor;
Bucură-te, alăuta feluritelor virtuți cea cu dulce insuflare;
Bucură-te, călăuzire către viețuirea cea neîmbătrânitoare;
Bucură-te, pajiște preaînmiresmată a faptelor Duhului;
Bucură-te, cel ce prin mare nevoință ai supus patimile trupului;
Bucură-te, că ne duci de mână către viața cea de sus;
Bucură-te, far al iubirii lui Hristos Iisus;
Bucură-te, cel ce ai întemeiat cinstit locaș obștesc;
Bucură-te, că plinești trebuințele celor ce din greu se ostenesc;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Teodosie!

Condacul al 7-lea

Pomenirea morții ai avut-o însoțitoare nedespărțită în viață; pentru aceea, înțelepte, pe toate cele plăcute socotindu-le mereu praf și cenușă, doreai să te faci părtaș celor netrecătoare, să-L lauzi pe Dumnezeu și să-I cânți: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Semne de biruință ai ridicat, Teodosie cel cu întreagă înțelepciune, împotriva rătăcitului împărat Anastasie și, cu înțeleptele tale graiuri, ai risipit ca pe o pânză de păianjen sfaturile celor răuvoitori și ai veselit pe cei ce cu dreaptă credință strigă:
Bucură-te, dătătorule de lumină al credinței;
Bucură-te, învățătorul iscusit al nevoinței;
Bucură-te, apărătorul predaniilor părintești;
Bucură-te, propovăduitorul dogmelor dumnezeiești;
Bucură-te, măsură a discernământului și icoană a răbdării;
Bucură-te, adâncul înainte-vederii și pecetea ascultării;
Bucură-te, trandafirul celor neînsoțiți care veselești mulțimile;
Bucură-te, clopot care trezești din somnul trândăviei inimile;
Bucură-te, cetate nebiruită a celor credincioși;
Bucură-te, că în ceruri locuiești cu ceata celor cuvioși;
Bucură-te, pildă de rugăciune fierbinte;
Bucură-te, trâmbița ostenelilor sfinte;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Teodosie!

Condacul al 8-lea

Izvor mult curgător și fântână îmbelșugată a tot felul de minuni străine te-ai arătat, Teodosie, din care mulțimile credincioșilor se adapă totdeauna, spre întărirea trupurilor și sănătatea sufletului, strigând lui Dumnezeu cu voie bună: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Cuvioase, de Dumnezeu purtătorule, pe tânărul cel căzut în fântână viu l-ai scos și l-ai dat maicii sale care se tânguia, spre slava Domnului și lauda lui Dumnezeu, și ai încredințat-o să strige ție cu evlavie:
Bucură-te, izbăvitorul copilului meu;
Bucură-te, slujitorul Dătătorului de viață Dumnezeu;
Bucură-te, cedrul cel cu umbră deasă al harului;
Bucură-te, finicul cel mult roditor al Duhului;
Bucură-te, cunună de diamant care insufli tăria credinței;
Bucură-te, floarea dreptei socotințe și pajiștea bunei-cuviințe;
Bucură-te, moștenitor al Împărăției cerurilor;
Bucură-te, al nepăsării grabnic dezrădăcinător;
Bucură-te, cel de o râvnă cu acei Cuvioși mult vestiți;
Bucură-te, cel de un cămin cu cinstiții Părinți;
Bucură-te, mângâietorul sufletului meu;
Bucură-te, calea către viața cea după Dumnezeu;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Teodosie!

Condacul al 9-lea

Părinte Cuvioase, purtătorule de semne, văzându-te că vorbeai ca unui viu lui Vasile cel ce murise, toate cetele de monahi ai vestitei tale turme s-au mirat și-L lăudau pe Domnul, strigând cu dragoste: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Cu graiurile tale cele de Dumnezeu insuflate, ai umplut jitnițele de grâu care erau oarecând goale și ai dat ploaie din belșug pământului celui însetat; pentru aceasta, lăudând minunile tale, Teodosie, cu bucurie strigăm:
Bucură-te, neîmpuținare pentru cei flămânzi;
Bucură-te, ocrotirea celor suferinzi;
Bucură-te, următorul Proorocului Ilie;
Bucură-te, rouă din cer pogorâtă pe glie;
Bucură-te, apărător neadormit al poporului vlăguit;
Bucură-te, cel ce dai credincioșilor grâu bogat dăruit;
Bucură-te, că ești hrana celor înfometați;
Bucură-te, că te-ai arătat călăuzitor celor înșelați;
Bucură-te, stea care luminezi pustia Betleemului;
Bucură-te, baie care speli întinăciunea sufletului;
Bucură-te, mângâierea săracilor;
Bucură-te, sprijinul muritorilor;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Teodosie!

Condacul al 10-lea

Vas al dumnezeieștilor daruri făcându-te, Teodosie, l-ai vindecat îndată pe cel care, înaintea trupului tău, cerea izbăvire de stăpânirea celui viclean și l-ai încredințat să-ți strige cu evlavie: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Viața îngerilor petrecând pe pământ, te-ai arătat vas curat al Mântuitorului; pentru aceasta, prin rugăciunile tale, ai oprit curgerile de sânge ale femeii, de trei ori fericite Teodosie, și ai ridicat-o să strige ție:
Bucură-te, râul vindecărilor;
Bucură-te, trăitorul dogmelor;
Bucură-te, al muritorilor doctor neluător de bani;
Bucură-te, preasilnic pierzător al celui viclean;
Bucură-te, pasăre care-i cuprinzi sub aripi pe cei neputincioși;
Bucură-te, vas al bucuriei celor credincioși;
Bucură-te, pat care odihnești pe călătorii vieții;
Bucură-te, hotarul înfrânării și alungătorul tristeții;
Bucură-te, cel ce reverși izvoare tămăduitoare;
Bucură-te, râul bunei-cuviințe înțelegătoare;
Bucură-te, mireasmă de taină a îndumnezeirii;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Teodosie!

Condacul al 11-lea

Ai înălțat către Dumnezeu palmele femeii celei ce nu năștea, pe care, prin rugăciunile tale, Părinte Teodosie, ai arătat-o mamă binenăscătoare și ai îndrumat-o cu bunăcuviință să cânte Domnului dumnezeiasca și luminata laudă: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Stâlp purtător de strălucire, care luminezi lărgimile pământului cu razele nemăsuratelor minuni, te-a arătat Dumnezeu, către Care și noi, punându-te înainte mijlocitor, fericite Teodosie, întru tot cinstite, strigăm acestea:
Bucură-te, ușa mântuirii tuturor;
Bucură-te, sălașul negrăit al virtuților;
Bucură-te, mireasma vieții de curăție;
Bucură-te, mirul trăirii în pustie;
Bucură-te, belșugul bunătății dumnezeiești;
Bucură-te, trandafirul ceresc al iubirii creștinești;
Bucură-te, sabie care tai cornul demonilor;
Bucură-te, zid care păzești cetele călugărilor;
Bucură-te, fluierul cântărilor harului;
Bucură-te, moștenitor al bunătăților strălucite;
Bucură-te, întărirea sufletelor ispitite;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Teodosie!

Condacul al 12-lea

Cu harul mijlocirilor tale, ai izbăvit oarecând din întreitele valuri cumplite pe corăbieri și ai proorocit cutremurul cel tare din Antiohia, învățând pe ucenicii tăi să strige: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Cântând luptele tale cele multe și cinstite, pe care în pustie le-ai purtat cu bucurie, strigăm ție: lauda credincioșilor, îndrumătorul vieții preabune a monahilor și apărătorule al credinței, pace dăruiește-ne nouă, celor ce strigăm:
Bucură-te, farul celor ce viețuiesc în singurătate;
Bucură-te, sălășluirea ostenelilor neîncetate;
Bucură-te, mâna vindecării bolnavilor;
Bucură-te, mreaja din înălțime a monahilor;
Bucură-te, soarele neapus al cetelor călugărești;
Bucură-te, chip și pildă a viețuirii obștești;
Bucură-te, slavă și cunună a sfintei tale mănăstiri;
Bucură-te, fântâna mult revărsătoare de tămăduiri;
Bucură-te, cinstită alegere a lui Dumnezeu-Cuvântul;
Bucură-te, floare înmiresmată care împodobești pământul;
Bucură-te, izbăvitorul celor mulți care se roagă ție;
Bucură-te, apărătorul ctitoriei tale și a ei bogăție;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Teodosie!

Condacul al 13-lea

O, începătorule al vieții de obște a monahilor și luminătorule al lumii, Teodosie, risipește întunecimea patimilor noastre cu solirile tale fierbinți către Dumnezeu și răsari lumina înțelegerii celor ce strigă: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice iarăși Icosul 1: Înger în pustie te-ai arătat…, Condacul 1: Pe iubitorul cel dumnezeiesc al liniștii…, și se face otpustul.

Icosul 1

Înger în pustie te-ai arătat, Teodosie, cu razele ostenelilor tale, luminând mulțimea celor neînsoțiți, începătorule al chinoviilor și pildă a vieții preabune, pentru care cu îndrăznire îți strigăm unele ca acestea:
Bucură-te, lauda pustniciei;
Bucură-te, zidul ortodoxiei;
Bucură-te, pomul pustiei cel preafrumos;
Bucură-te, mărgăritarul nevoinței cel luminos;
Bucură-te, finicul cel cu înaltă cunună al înfrânării adevărate;
Bucură-te, fluierul cel cu dulce grai al viețuirii curate;
Bucură-te, îndrumătorul întru Hristos al chinoviilor;
Bucură-te, neînșelat arătător de cale al monahiilor;
Bucură-te, luminătorul nevoinței cel preamărit;
Bucură-te, că celor ce te cheamă le ești apărător neadormit;
Bucură-te, strălucirea Bisericii lui Hristos cea dreptmăritoare;
Bucură-te, luminătorul celor umbriți de patimi pierzătoare;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Teodosie!

Condacul 1

Pe iubitorul cel dumnezeiesc al liniștii și pe începătorul întru Hristos al chinoviilor să-l cinstim ca pe o temelie a bunei-credințe; pe vlăstarul cel preasfințit al capadocienilor și pe marele luminător al pustiei Betleemului să-l lăudăm, strigând: Bucură-te, Cuvioase Părinte Teodosie!

**

1

Acatistul Sfintei Mucenițe Tatiana (12 Ianuarie)

Troparul Sfintei Mucenițe Tatiana, glasul al 4-lea:

Luminat-ai strălucit întru pătimirea ta, răbdătoare de chinuri, ceea ce nu te-ai mohorât în schingiuirile tale, ci ca o frumoasă porumbiță către cer ai zburat, Tatiana! Roagă-te dar pentru cei ce pururea te cinstesc pe tine!

Condacul 1

Apărătoare a dreptei credințe te-ai arătat, Sfântă Muceniță Tatiana, prin slujirea lui Hristos și, fiind rânduită diaconiță a Bisericii Sale, prin zdrobirea capiștilor idolilor te-ai învrednicit de cununa mucenicească; pentru aceasta îți cântăm: Aliluia!

Icosul 1

Înfrumusețată fiind mai mult decât oricare prin înțelepciune și prin harul lui Dumnezeu, Căruia din pruncie ți-ai încredințat viața, de mari daruri te-ai învrednicit și de cunună mucenicească, Sfântă Muceniță Tatiana, de la Hristos, Mirele cel ales, pentru care noi cu umilință cântăm:
Bucură-te, că de bun neam fiind, ai ales smerită viețuire;
Bucură-te, că te-ai învrednicit a fi mireasă lui Hristos, prin aleasă slujire;
Bucură-te, că diaconiță după vrednicia ta ai fost rânduită;
Bucură-te, ceea ce ai fost cu mari daruri împodobită;
Bucură-te, că pe Hristos din pruncie L-ai cunoscut;
Bucură-te, ceea ce din părinți binecredincioși te-ai născut;
Bucură-te, că în mijlocul Romei păgâne ai viețuit;
Bucură-te, că între necredincioși viața ta ca soarele a strălucit;
Bucură-te, că de trei ori tatăl tău antipat al Romei a fost;
Bucură-te, că trufia și necredința nu ți-au schimbat al vieții rost;
Bucură-te, că din pruncie ai crescut în viața creștinească;
Bucură-te, că din aceasta mari daruri aveau să izvorască;
Bucură-te, Sfântă Muceniță Tatiana, diaconiță a lui Hristos!

Condacul al 2-lea

Slujind lui Hristos ziua și noaptea în Biserica Sa cea sfântă, în care erai rânduită diaconiță, ai învățat a sluji Lui în duh și adevăr și a-I cânta fără încetare: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Fiind întru domnie împăratul Alexandru copilul, care după mama era închinător lui Hristos, dar pe zeii cei idolești nu-i lepădase din capiștile păgânilor, siliți erau creștinii să slujească idolilor, dar tu, fecioară, ai rămas credincioasă lui Hristos, întru vrednicia de diaconiță, pentru care noi îți cântăm:
Bucură-te, ceea ce nu te-ai plecat închinării idolești;
Bucură-te, că ai rămas neclintită pe Hristos să-L mărturisești;
Bucură-te, floare nestricăcioasă;
Bucură-te, diaconița lui Hristos cea aleasă;
Bucură-te, cea tare în virtute;
Bucură-te, ceea ce te-ai învrednicit de daruri multe;
Bucură-te, că prin a ta mărturisire pe mulți ai întărit;
Bucură-te, că și nouă împotriva eresurilor ne ești zid nebiruit;
Bucură-te, că prin rugăciunile tale ne ferești de asuprire;
Bucură-te, că din primejdii și ispite ne dăruiești izbăvire;
Bucură-te, ceea ce ne agonisești darul Duhului Sfânt;
Bucură-te, ceea ce întărești credința creștinească pe pământ;
Bucură-te, că ne înveți a sluji lui Hristos cu credință;
Bucură-te, că împotriva dușmanilor Săi ești purtătoare de biruință;
Bucură-te, Sfântă Muceniță Tatiana, diaconiță a lui Hristos!

Condacul al 3-lea

Unindu-se prin viclean prieteșug cei tari ai cetății împotriva dreptcredincioșilor mărturisitori ai lui Hristos, au sporit cetele mucenicilor, care vor aduce de-a pururi lui Dumnezeu slavoslovii: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Întru acea vreme prinsă fiind și tu, fecioară, ceea ce slujeai ca diaconiță în biserica cea creștinească a Romei, ai fost dată la muncire, dar ai rămas neplecată poruncilor eparhului de a jertfi idolilor; iar noi, văzând tăria credinței tale, cu umilință strigăm:
Bucură-te, tăria credinței;
Bucură-te, steagul biruinței;
Bucură-te, stâlpul mărturisirii creștine;
Bucură-te, că tiranul eparh nu te-a putut pleca pe tine;
Bucură-te, că prin eresuri și rătăciri ne arăți calea cea dreaptă;
Bucură-te, că Biserica mărturisitoare de la tine întărire așteaptă;
Bucură-te, că ne ești scut nebiruit împotriva dușmanilor;
Bucură-te, ceea ce ești dăruitoare neobosită sărmanilor;
Bucură-te, tare apărătoare în primejdii și nevoi;
Bucură-te, ceea ce te rogi necontenit lui Dumnezeu pentru noi;
Bucură-te, că pe pământ ai fost diaconiță a lui Hristos;
Bucură-te, că și în cer ești mijlocitoare nouă celor de jos;
Bucură-te, Sfântă Muceniță Tatiana, diaconiță a lui Hristos!

Condacul al 4-lea

Voind necredinciosul eparh să te plece slujirii celei idolești, a poruncit să fii dusă în capiștea idolilor, dar cu puterea rugăciunilor tale, capiștea s-a sfărâmat. Iar cei de față văzând minunea aceasta, slăveau pe Unul Dumnezeu cel Adevărat, strigând Lui: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Fiind dusă în fața judecătorului după sfărâmarea capiștei, ai fost supusă la munci fără seamă, dar întărită fiind cu putere dumnezeiască, ai suferit cu multă răbdare mucenicia pentru Hristos, încât mai mult slăbeau muncitorii ce-ți strujeau trupul cu cazne de tot felul. Iar cei ce au văzut aceasta au mărturisit pentru tine, zicând:
Bucură-te, ceea ce la tot felul de munci ai fost supusă;
Bucură-te, îți strigăm văzând tăria ta cea nespusă;
Bucură-te, că prin chinuri ți-ai împletit cununa muceniciei;
Bucură-te, că ți-ai primit răsplata jertfelniciei;
Bucură-te, că ai uimit pe muncitori prin a ta bărbăție;
Bucură-te, scut nebiruit al celor ce se roagă ție;
Bucură-te, ceea ce ai pierdut rătăcirea cea idolească;
Bucură-te, ceea ce lumina dreptei credințe faci să izvorască;
Bucură-te, păzitoarea noastră de orice rătăcire;
Bucură-te, sprijin și liman de mântuire;
Bucură-te, Tatiana, floarea cea aleasă;
Bucură-te, făclie mult luminoasă;
Bucură-te, Sfântă Muceniță Tatiana, diaconiță a lui Hristos!

Condacul al 5-lea

Muncită fiind, Sfântă Muceniță Tatiana, cu felurite munci, te rogi lui Hristos pentru muncitorii tăi, ca să le dea lor lumina cunoștinței celei adevărate, și străluciți fiind ei cu darul Duhului Sfânt, prin rugăciunile tale, împreună ați strigat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Întocmai ca și Sfântul și întâiul Mucenic Ștefan te-ai rugat, fecioară, pentru cei ce te munceau, iar aceștia câștigați au fost prin rugăciunile tale la adevărata cunoștință de Dumnezeu și împreună cu tine au primit mucenicia, pentru care noi laude îți aducem, grăind:
Bucură-te, că prin răbdarea ta ai câștigat alte opt suflete pentru Hristos;
Bucură-te, că de la idoleasca rătăcire i-ai întors;
Bucură-te, că ei chiar în sângele lor s-au botezat;
Bucură-te, că împreună cu tine munci grele au răbdat;
Bucură-te, că și azi pe mulți îi întorci la credință;
Bucură-te, că împotriva celui rău ne dai biruință;
Bucură-te, solitoare bună către Dumnezeu;
Bucură-te, nădejde de mântuire a sufletului meu;
Bucură-te, că cei binecredincioși sprijinul tău caută;
Bucură-te, a fecioarelor podoabă de laudă;
Bucură-te, floare neveștejită cu bun miros;
Bucură-te, odor strălucit mult luminos;
Bucură-te, Sfântă Muceniță Tatiana, diaconiță a lui Hristos!

Condacul al 6-lea

Tăindu-li-se capul celor opt împreună pătimitori cu tine, pe care-i câștigaseși la adevărata credință, s-au învrednicit astfel a intra degrabă în ceata mucenicilor, unde neîncetat cânta lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 6-lea

După aceasta, fiind adusă din nou în fața judecătorului, ai stat înaintea lui cu trupul întreg și sănătos și chip luminos, de care lucru minunat acela mirându-se, cumplit a poruncit să-ți biciuiască tot trupul cu bice, iar tu, muceniță a lui Hristos, ai răbdat cu bucurie și această muncire, pentru care noi te lăudăm zicând:
Bucură-te, că în chip minunat rănile ți se vindecau;
Bucură-te, că muncitorii tăi de-așa minuni se mirau;
Bucură-te, că ai stat înaintea judecătorului cu trup sănătos;
Bucură-te, că îți era smerit chipul și luminos;
Bucură-te, că acela de mânie, pentru această minune, s-a umplut;
Bucură-te, că la munci grele iarăși să te supună au început;
Bucură-te, că și pe acelea cu bucurie le-ai răbdat;
Bucură-te, că tot trupul de răni ți-a fost brăzdat;
Bucură-te, că întărești pe tot omul ce în nevoi se frânge;
Bucură-te, că păcatului te-ai împotrivit până la sânge;
Bucură-te, că în ispite și dureri te avem ajutătoare;
Bucură-te, a mucenițelor prealuminoasă floare;
Bucură-te, Sfântă Muceniță Tatiana, diaconiță a lui Hristos!

Condacul al 7-lea

Cu felurite chinuri au căutat cumpliții muncitori a te face, Sfântă Tatiana, să te lepezi de credința creștină, dar tu nu încetai a-I sluji lui Hristos, Mirele tău Cel Preaales și, ridicând ochii spre cer, întărită prin puterea Lui, Îi cântai neîncetat: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Cu harul lui Dumnezeu fiind întărită, răbdat-ai cu bucurie toate caznele, de aceea la felurite munci ai fost supusă, dar nu au dovedit tăria ta, Sfântă Muceniță a lui Hristos, ci mai mult slăbeau muncitorii de mulțimea loviturilor, că și cu toiege ai fost bătută, fiind întinsă pe pământ în chipul crucii; iar noi, văzând tăria ta, unele ca acestea îți cântăm:
Bucură-te, ceea ce ai răbdat nespuse munci pentru Hristos;
Bucură-te, că în chipul crucii ai fost întinsă la pământ jos;
Bucură-te, că fiind bătută cu toiege, ai răbdat cu tărie;
Bucură-te, că pentru a ta răbdare, până azi laude îți aducem ție;
Bucură-te, că muncitorii tăi oboseau de greul loviturilor;
Bucură-te, că tu sufereai cu blândețe mulțimea chinurilor;
Bucură-te, că prin a ta răbdare și pe noi ne întărești în ispite;
Bucură-te, liman lin al sufletelor chinuite;
Bucură-te, că pentru Iisus Cel răstignit ai pătimit;
Bucură-te, că al tău trup în chipul crucii ți s-a răstignit;
Bucură-te, că Hristos ți-a dat slăvită cunună;
Bucură-te, a noastră propovăduitoare preabună;
Bucură-te, Sfântă Muceniță Tatiana, diaconiță a lui Hristos!

Condacul al 8-lea

În așa cumplite munci fiind, înșiși îngerii înconjurau trupul tău istovit de mulțimea bătăilor, lovind împreună pe cei ce te munceau, încât au murit nouă dintr-înșii, iar tu ai rămas nevătămată, de care vedere minunându-se toți cei din jur, slăveau pe Dumnezeu cântându-I: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Iară tu, dacă ai văzut sălbăticia muncitorilor tăi, batjocoreai răutatea lor și nimicnicia zeilor, întărindu-te și mai mult în credință și, plecându-se ziua, de către seară ai fost aruncată în temniță, unde toată noaptea lumina cerească te-a strălucit și îngerii împreună cântau, de care minune uimiți fiind, laude ca acestea aducem ție:
Bucură-te, că ai batjocorit neputința idolească;
Bucură-te, că ai înfrânt izvodirea lor cea drăcească;
Bucură-te, că prin a ta pătimire s-a slăvit numele lui Hristos;
Bucură-te, că L-ai arătat tuturor ca un soare luminos;
Bucură-te, că și în temniță ai fost aruncată;
Bucură-te, că acolo de îngeri ai fost înconjurată;
Bucură-te, că lumina cerească te-a strălucit;
Bucură-te, că a-L vedea aievea pe Hristos te-ai învrednicit;
Bucură-te, că acum necontenit împreună cu îngerii petreci;
Bucură-te, că de slava Mirelui tău cel ceresc te bucuri în veci;
Bucură-te, că celor ce te cheamă în ajutor le dai bucurie;
Bucură-te, povățuitoarea celor ce cu credință se roagă ție;
Bucură-te, Sfântă Muceniță Tatiana, diaconiță a lui Hristos!

Condacul al 9-lea

Adusă fiind a doua zi din nou înaintea judecătorului și stând în fața lui iar, cu chipul prealuminos și sănătos, ai minunat pe toți cei ce te vedeau, iar tu slăveai pe Dumnezeu cântând: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Văzând judecătorul că nu te poate birui cu nici un fel de munciri, a încercat să te înduplece cu viclene uneltiri și ademeniri ca să te plece să aduci împreună cu ei jertfă idolilor. Iar tu cu înțelepciune te-ai arătat ca și cum ai primi să jertfești lor și fiind dusă în capiștea idolească, ridicând ochii către cer și rugându-te fierbinte, s-a făcut tunet înfricoșător și fulgere căzând din cer au pustiit capiștea, prefăcând în cenușă toți idolii și pe slujitorii lor și mulțime de norod, pentru care biruință, cu bucurie te lăudăm, zicând:
Bucură-te, că nu te-ai lăsat înduplecată prin nici o muncire;
Bucură-te, că nu te-au putut pleca nici prin vicleana uneltire;
Bucură-te, că ai rămas neclintită în mărturisirea lui Hristos;
Bucură-te, că pentru aceasta te-ai învrednicit de un har mult prețios;
Bucură-te, că prin tine s-a zdrobit capiștea idolească;
Bucură-te, că tunete și fulgere din cer au căzut s-o zdrobească;
Bucură-te, că ale tale rugăciuni toate s-au împlinit;
Bucură-te, că ți-a ascultat ruga Iisus Hristos, Mirele tău Cel iubit;
Bucură-te, ceea ce plină de înțelepciune te-ai arătat;
Bucură-te, că pe toți prin minunea aceasta i-ai înfricoșat;
Bucură-te, că zdrobești pe hulitorii de Dumnezeu;
Bucură-te, că ești ajutătoare celor ce cheamă numele tău;
Bucură-te, Sfântă Muceniță Tatiana, diaconiță a lui Hristos!

Condacul al 10-lea

Adusă fiind din nou, Sfântă Muceniță Tatiana, în divan, ți-a fost spânzurat trupul și strujit tot cu unghii de fier, dar duhul nu au putut să ți-l plece spre idolească slujire, ci mai mult te întăreai în dumnezeiasca credință, strigând: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Fiind din nou aruncată în temniță, iarăși îngerii lui Dumnezeu cu luminare au venit să-ți slujească și ți-au tămăduit toate rănile trupului, și ți-au întărit duhul, pentru care noi, bucurându-ne, strigăm:
Bucură-te, ceea ce lui Hristos I-ai slujit cu credință;
Bucură-te, că în chinuri și în munci El ți-a dat biruință;
Bucură-te, că te-ai învrednicit ca îngerii să-ți slujească;
Bucură-te, că prin ei ai înfrânt închinarea idolească;
Bucură-te, că de îngeri ți s-au tămăduit rănile trupului;
Bucură-te, că prin dânșii ți-ai întărit virtuțile sufletului;
Bucură-te, că salți cu îngerii împreună;
Bucură-te, ceea ce ești către Dumnezeu solitoarea noastră cea bună;
Bucură-te, că în primejdie chemăm al tău nume;
Bucură-te, că și azi împarți tămăduiri și faci minuni în lume;
Bucură-te, că prin tine de mari daruri ne învrednicim;
Bucură-te, că prin tine ne învățăm cum se cade lui Hristos să-I slujim;
Bucură-te, Sfântă Muceniță Tatiana, diaconiță a lui Hristos!

Condacul al 11-lea

Fiind scoasă din nou afară din temniță, Sfântă Muceniță Tatiana, ai fost aruncată în priveliște, spre mâncare unui leu înfricoșător, și spre uimirea tuturor, acela s-a apropiat lingându-ți mâinile, dar când l-au scos de acolo s-a repezit asupra unui cinstit boier, ucigându-l, de care lucru mulți înfricoșându-se, slăveau pe Dumnezeu strigând: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Iscodind noi chinuri, ți-au strujit cumplit tot trupul, Sfântă Muceniță a lui Hristos, dar tu pe toate le-ai răbdat cu bărbăție, iar muncitorii tăi cădeau de ostenelile muncirii, mulți fiind uciși prin puterea îngerilor, care nevăzut te ocroteau și întorceau loviturile asupra celor ce te loveau. Apoi în foc aruncată ai fost, dar nici focul nu te-a vătămat, de care minuni cutremurați fiind, slăvim pe Dumnezeu strigând:
Bucură-te, că nu s-au aflat munci prin care să fii biruită;
Bucură-te, Mucenița lui Hristos cea iubită;
Bucură-te, că și îngerii slăveau a ta pătimire;
Bucură-te, că celor zdrobiți le dai tămăduire;
Bucură-te, cununa muceniciei cea nestricăcioasă;
Bucură-te, diaconița cea preaaleasă;
Bucură-te, floarea Bisericii cea cu bun miros;
Bucură-te, vrednica slujitoare a Domnului Hristos;
Bucură-te, că în primejdii la tine toți năzuim;
Bucură-te, că de la racla moaștelor tale noi har dobândim;
Bucură-te, că ești întărirea credinței creștine;
Bucură-te, limanul celor ce aleargă la tine;
Bucură-te, Sfântă Muceniță Tatiana, diaconiță a lui Hristos!

Condacul al 12-lea

Socotind nepricepuții tăi muncitori că nu cu a lui Hristos putere, ci cu vrăjitorie zdrobești toată puterea lor, ți-au tăiat părul, crezând că așa te vor putea birui, dar tu râzând de nepriceperea lor slăveai pe Dumnezeu, Cel ce-ți dădea putere, cântându-I: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Bucurându-se de socotința lor cea dobitocească și încredințați că ți-au luat toată puterea prin tăierea părului, te-au închis iar într-o capiște idolească, dar petrecând acolo două zile în dumnezeiască strălucire, când ai fost scoasă din capiște din nou s-au aflat zdrobiți idolii, de care lucru mâniindu-se cumplit judecătorul, nemaiștiind ce munci să iscodească, ți-a tăiat cinstitul cap, luând desăvârșit cununa mucenicească, împreună cu binecredinciosul tău tată, pentru care noi cu laude te cinstim:
Bucură-te, că prin deșarta cugetare, au socotit puterea ta vrăjmășească;
Bucură-te, că ai batjocorit nesocotința lor cea drăcească;
Bucură-te, că zadarnic ți-au tăiat părul ca să-ți ia puterea;
Bucură-te, că tărie îți era credința și vederea;
Bucură-te, că prin tunderea părului puterile nu-ți slăbesc;
Bucură-te, ne rugăm ție și noi;
Bucură-te, că prin tăierea părului și noi patimile ni le răstignim;
Bucură-te, că în ispite și în patimi cu tine pe vrăjmaș îl biruim;
Bucură-te, ceea ce petreci cu cetele îngerești;
Bucură-te, că nouă, credincioșilor, mult folositoare ne ești;
Bucură-te, mângâierea și întărirea mireselor lui Hristos;
Bucură-te, al cetății Craiovei mărgăritar mult luminos;
Bucură-te, Sfântă Muceniță Tatiana, diaconiță a lui Hristos!

Condacul al 13-lea

Preacinstită și întru tot lăudată Sfântă Muceniță Tatiana, care prin aleasă slujire te-ai învrednicit a fi diaconiță a lui Hristos și prin nenumăratele și grelele munci pe care le-ai suferit ai întărit mărturisirea credinței într-un singur Dumnezeu, zdrobind capiștea idolească prin puterea rugăciunilor tale, și ai primit cununa muceniciei prin tăierea capului, auzi rugăciunea noastră și ne izbăvește de toată înconjurarea dușmanilor văzuți și nevăzuți și mai ales apără turma lui Hristos, care este Biserica, de toate eresurile și rătăcirile și ne ajută ca într-o unire să-I cântăm lui Dumnezeu: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice iarăși Icosul 1: Înfrumusețată fiind mai mult decât oricare prin înțelepciune…, Condacul 1: Apărătoare a dreptei credințe te-ai arătat…, și se face otpustul.

Icosul 1

Înfrumusețată fiind mai mult decât oricare prin înțelepciune și prin harul lui Dumnezeu, Căruia din pruncie ți-ai încredințat viața, de mari daruri te-ai învrednicit și de cunună mucenicească, Sfântă Muceniță Tatiana, de la Hristos, Mirele cel ales, pentru care noi cu umilință cântăm:
Bucură-te, că de bun neam fiind, ai ales smerită viețuire;
Bucură-te, că te-ai învrednicit a fi mireasă lui Hristos, prin aleasă slujire;
Bucură-te, că diaconiță după vrednicia ta ai fost rânduită;
Bucură-te, ceea ce ai fost cu mari daruri împodobită;
Bucură-te, că pe Hristos din pruncie L-ai cunoscut;
Bucură-te, ceea ce din părinți binecredincioși te-ai născut;
Bucură-te, că în mijlocul Romei păgâne ai viețuit;
Bucură-te, că între necredincioși viața ta ca soarele a strălucit;
Bucură-te, că de trei ori tatăl tău antipat al Romei a fost;
Bucură-te, că trufia și necredința nu ți-au schimbat al vieții rost;
Bucură-te, că din pruncie ai crescut în viața creștinească;
Bucură-te, că din aceasta mari daruri aveau să izvorască;
Bucură-te, Sfântă Muceniță Tatiana, diaconiță a lui Hristos!

Condacul 1

Apărătoare a dreptei credințe te-ai arătat, Sfântă Muceniță Tatiana, prin slujirea lui Hristos și, fiind rânduită diaconiță a Bisericii Sale, prin zdrobirea capiștilor idolilor te-ai învrednicit de cununa mucenicească; pentru aceasta îți cântăm: Aliluia!

*

1

Acatistul Sfintei Nina, cea întocmai cu Apostolii şi luminătoarea Georgiei (14 Ianuarie)

Troparul Sfintei Nina, glasul al 8-lea:

Întru tine, maică, cu osârdie s-a mântuit cel după chip; că luând crucea ai urmat lui Hristos; și lucrând ai învățat să nu se uite la trup, că este trecător; ci să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor. Pentru aceasta și cu îngerii împreună se bucură, Cuvioasă Maică Nina, duhul tău.

Condacul 1

A Cuvântului dumnezeiesc aleasă slujitoare și faptelor Sfinților Apostoli următoare, în semn de cinstită binecuvântare, crucea de la Maica lui Dumnezeu ai primit și în Iviria o ai înălțat, de aceea, lăudându-te, îți mulțumim ție, alăută duhovnicească și Sfântă Nina. Tu însă, având multă râvnă către Domnul, nu înceta să te rogi pentru noi, de necazuri și scârbe să fim izbăviți, căci te chemăm cu umilință și zicem: Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoarea Georgiei!

Icosul 1

Creatorul tuturor făpturilor asemenea unui înger minunat în Iviria te-a înfățișat, ca să aduci la credință popoarele acestui pământ, aflate în întunericul morții, în minciună idolească, și să le chemi pe ele la lumina adevărului și la înnoirea sufletului. De aceea, mulțumind lui Dumnezeu, te preamărim ca pe o luminătoare și rugătoare a noastră și cu osârdie te chemăm pe tine:
Bucură-te, aleasă preaminunată a Proniei dumnezeiești;
Bucură-te, vlăstar răsărit din rădăcină cucernică;
Bucură-te, lăcaș al puterii binefăcătoare;
Bucură-te, a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu credincioasă solitoare;
Bucură-te, a Apostolilor prealăudată următoare;
Bucură-te, că la propovăduire asemenea Sfântului Apostol Andrei cel întâi chemat te-ai silit;
Bucură-te, că minciuna idolească ai nesocotit;
Bucură-te, că sfânta credință ai răspândit;
Bucură-te, că ne-ai arătat calea către ceruri;
Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoarea Georgiei!

Condacul al 2-lea

Treimică oblăduire pentru oameni văzând, a Tatălui Ceresc, a Unicului Său Fiu și a Sfântului Duh, Care prooroci și apostoli a ridicat spre slujirea mântuitoare, iar pentru întoarcerea noastră către lumina adevărului evanghelic pe Sfânta Nina, cea întocmai cu Apostolii, a ales, lui Dumnezeu Îi cântăm așa: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Dorind înțelepciunea dumnezeiască să pătrundă, de multe ori Sfânta Nina pe îndrumătoarea sa, Niofora, despre Mântuitorul Hristos și despre cămașa Lui sfântă o întreba. Când Niofora adevărurile de credință o învăța, Sfânta Nina să se închine voia cămășii preascumpe și locului faptelor Sfinților Apostoli. Noi însă, plini de evlavie pentru viața ei, o preaslăvim astfel:
Bucură-te, că adevărurile împărăției lui Dumnezeu le-ai descoperit;
Bucură-te, că din tinerețe pe Hristos L-ai iubit;
Bucură-te, că de mama ta, Suzana, din pruncie cu evlavia ai fost învățată;
Bucură-te, liniștea tatălui tău, Zabulon;
Bucură-te, că de Preasfințitul Iuvenalie în frica de Dumnezeu ai fost păzită;
Bucură-te, că dumnezeieștile cuvinte ai învățat;
Bucură-te, că în sfântul oraș Ierusalim te-ai întors;
Bucură-te, că încă din pruncie cu dorirea și înclinările tale pentru Dumnezeu pe mulți i-ai mirat;
Bucură-te, că fericirea cerească în loc de cea pământească ai ales;
Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoarea Georgiei!

Condacul al 3-lea

Ca pe o făclie luminoasă, Sfântă Nina, la dragostea cucernică, la dorirea de închinare la cămașa Domnului și la râvna apostolească puterea Celui Preaînalt te-a înălțat, iar toți cei care au primit de la tine lumina înțelepciunii lui Dumnezeu Îi cântă Domnului așa: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Având Sfânta Nina râvnă nestrămutată să mulțumească Maicii Domnului, în Iviria din inimă a dorit să meargă și la locurile sfinte de acolo să se închine. Pentru aceasta, văzând la ea o asemenea râvnă curată, îi cântăm:
Bucură-te, că deșertăciunile lumii acesteia din tinerețe ai urât;
Bucură-te, că adevărata înțelepciune ai îndrăgit;
Bucură-te, că în dumnezeiasca învățătură comoara înțelepciunii ai aflat;
Bucură-te, că pe iubitorii de deșertăciuni lumești, prin traiul plin de binefaceri, i-ai întrecut;
Bucură-te, că pe nestrămutata piatră a poruncilor lui Hristos te-ai întărit;
Bucură-te, că de credința ta îngerii și oamenii s-au uimit;
Bucură-te, că prin post și rugăciune trupul l-ai supus sufletului;
Bucură-te, că dragostea ta pentru Biserica lui Dumnezeu multora le-a fost de învățătură;
Bucură-te, că bunătatea firii la slujirea apostolească te-a adus;
Bucură-te, că prin viață bineplăcută vas al Duhului Sfânt te-ai făcut;
Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoarea Georgiei!

Condacul al 4-lea

Tulburați de viforul patimilor lumești, nu ne pricepem noi cum să lăudăm minunata ta îndrăzneală, Sfântă Nina de Dumnezeu aleasă, căci în Roma păgână nu te-ai înfricoșat să mergi și dorința ta în numele lui Hristos să împlinești. Iar Preacurata Maică, din înseși preacuratele sale mâini, Crucea ți-a dat și la binevestirea cuvântului mântuitor în țara ivireană te-a chemat, pentru toți acei care doreau să-I cânte lui Dumnezeu așa: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Auzind Preasfințitul Iuvenalie că Maica Preacurată la propovăduirea Cuvântului Domnului te-a chemat pe tine în țara sortită ei, Iviria, și Crucea ți-a dăruit în vedenie, pe care cu părul tău ai înfășurat-o, a început să-L slăvească pe Dumnezeu, mântuirea oamenilor, și să-ți zică acestea:
Bucură-te, că de binecuvântarea Domnului ai fost luminată;
Bucură-te, că îndrăzneală către Domnul Iisus și Preacurata Lui Maică prin smerenia Duhului ai dobândit;
Bucură-te, că te-ai bucurat când Maica Domnului ți s-a arătat;
Bucură-te, că de la Preacurata cuvinte preadulci ai auzit;
Bucură-te, că împreună ca niște prietene ați vorbit;
Bucură-te, că de surorile din Ierusalim ai fost cinstită;
Bucură-te, că pentru luminarea noastră cu lumina neapusă ai fost hărăzită;
Bucură-te, lumânare de Dumnezeu aprinsă care ai izgonit întunericul necurăției;
Bucură-te, că ai primit Crucea ca semn al izbândirii tale la mărturisirea adevărului;
Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoarea Georgiei!

Condacul al 5-lea

Ca o stea de Dumnezeu arătată ai fost, Sfântă Nina, căci la îngăduința Născătoarei de Dumnezeu ai strălucit și ne-ai luminat pe noi cu propovăduirea Cuvântului lui Dumnezeu. Astfel, acestei cerești călăuzitoare ce a strălucit cu slava faptelor binecinstitoare și ne-a alinat cu ajutorul său pe toți cei ce venim la ea rugându-ne, mulțumiri îi aducem cu osârdie, iar Domnului Care ne-a dat o asemenea mijlocitoare Îi cântăm și Îl lăudăm așa: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Văzând miresele lui Hristos și împreună rugătoarele și postitoarele Nina și Ripsimia gândul spurcat al nelegiuitului Dioclețian, de a se căsători cu Ripsimia și slujirii idolești s-o supună, din orașul Roma s-au sfătuit și în Armenia au fugit, iar aici păgânul rege Tiridat la moarte le-a osândit. Din mâinile lui Dioclețian și Tiridat pe Sfânta Nina Dumnezeu a scăpat-o și la mărturisirea cuvântului evanghelic în Iviria a îndemnat-o. Iar noi, bucurându-ne de acest gând al Domnului pentru mântuirea oamenilor, pe Sfânta Nina, solitoarea Domnului, o lăudăm și o chemăm:
Bucură-te, că la venirea ta în Roma calea mărturisirii ai ales;
Bucură-te, că în slujirea Cuvântului lui Dumnezeu prin bărbăție și duh tare te-ai proslăvit;
Bucură-te, că pentru slava lui Dumnezeu greul drum al Iviriei fără cârtire l-ai străbătut;
Bucură-te, că din mâinile lui Dioclețian și Tiridat harul Domnului te-a scăpat;
Bucură-te, că în munții Tialeti smeritul tău glas cu adevărat a răsunat;
Bucură-te, că pacea în suflete cu chipul blândeții ai întărit-o;
Bucură-te, că buna mireasmă a cuvintelor lui Hristos pe mulți i-a înmiresmat;
Bucură-te, că pe drumul mântuirii ne întărești;
Bucură-te, că prin tine de fericirea veșnică ne bucurăm;
Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoarea Georgiei!

Condacul al 6-lea

Mărturisitoare mare ai fost, Sfântă Nina, căci, prin truda și nevoințele tale, Biserica lui Hristos în Iviria s-a răspândit, întunericul orbirii s-a izgonit, lumina dreptății s-a ivit, iar noi, cei care de tine am fost izbăviți din întunericul slujirii idolești, cu vrednicie pe Domnul Îl vom chema așa: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Lumina adevărului în Iviria a strălucit, când Sfânta Nina în orașul Urbnisi binevestea și când mulțimea de lume spre capitala Georgiei se îndrepta, ca zeilor mincinoși Armaz și Zaden să li se închine; dar pe acești idoli Sfântă Nina cu rugăciunile sale i-a zdrobit. De aceea, ca pe o biruitoare a demonilor o lăudăm pe ea zicând:
Bucură-te, că puterea adevăratului Dumnezeu pentru prima dată în Iviria ai arătat;
Bucură-te, că pe idolul Armaz puterea Celui Preaînalt l-a zdrobit;
Bucură-te, că mândria lui cu rugăciunile tale a fost rușinată;
Bucură-te, că neputința duhului rău prin rămășițele idolului a fost descoperită;
Bucură-te, că pe demonul Zaden și pe îngerii lui în picioare i-ai călcat;
Bucură-te, că pe stăpânitorii întunericului i-ai alungat;
Bucură-te, că zadarnica lor împărăție ai nimicit-o;
Bucură-te, că flacăra necurăției diavolești ai stins-o;
Bucură-te, că prin suflu năvalnic și foc din cer slujirea idolească ai putut-o respinge;
Bucură-te, că prin râvna ta numele adevăratului Dumnezeu în Iviria s-a preamărit;
Bucură-te, că fiilor întunericului lumina Evangheliei le-ai arătat;
Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoarea Georgiei!

Condacul al 7-lea

Deși regele Mirian împreună cu slugile sale să priceapă doreau puterea adevăratului Dumnezeu Care le-a nimicit idolii neputincioși, totuși cu nedumerire se întrebau: „Ce va fi dacă zeii noștri cu adevărat vor cădea?”. Cu toate acestea, mărturisirea Sfintei Nina cu evlavie mare a fost primită de dreptcredincioșii regi, de preotul iudeu Abiatar, de fiica lui Sidonia și de alte fecioare. Astfel, pe Domnul Hristos descoperind, I-au cântat Lui așa: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Fiii Iviriei de o nouă viață s-au învrednicit când cuvintele Adevărului de la Sfânta Nina au primit, căci pentru luminarea și curățirea de păcate prin baia botezului toți au trecut și tămăduiri să primească de la Domnul vrednici s-au făcut, cu rugăciunile fericitei mijlocitoare; regele Mirian, cu harul Domnului, vederea a dobândit și, astfel, pe Hristos L-a mărturisit; regina Nana din patul de boală s-a ridicat, iar copilul lor de duhul cel rău a scăpat, împreună cu pace în cristelnița vieții renăscând. Popoarele lumii aceste minuni văzând, cu cinste mare pe Sfânta Nina o proslăvesc și îi cântă:
Bucură-te, că necredința regelui Mirian în credință ai schimbat-o;
Bucură-te, că dreapta lui mărturisire ai primit-o;
Bucură-te, că orbirea i-ai vindecat de îndată;
Bucură-te, că închinarea la idoli ai stins;
Bucură-te, că de rătăcirile păgânești ai scăpat;
Bucură-te, înlăturarea obiceiurilor rele;
Bucură-te, izbăvirea noastră de ispite;
Bucură-te, că celor care cer binefaceri le dăruiești;
Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoare a Georgiei!

Condacul al 8-lea

Mare minune de Dumnezeu ni s-a arătat, când în milostivirea Sa Preacurata Născătoare prin sorți și-a ales Iviria, iar în semn de bunăvoință față de locuitorii ei, chiar din primele zile ale mărturisirii mântuirii oamenilor, cinstita cămașă a Domnului Hristos le-a dat și deasupra ei Trunchiul de Viață dătător a înălțat, de la care credincioșii tămăduiri în neputințe și în dureri primesc; de asemenea, Preacurata, spre întărirea sfintelor sale daruri de credință, pe Sfânta Nina cu Crucea în Iviria a îndreptat. De aceea, bucurându-ne cei pământești, mintea și inima noastră către Împărăția cerurilor le înălțăm și pe Binefăcătorul nostru Dumnezeu neîncetat Îl preaslăvim și Îl chemăm așa: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Cu gândul la cele cerești, Sfântă Nina, pe toate ai căutat să le cuprinzi, de aceea, pe cei pământești, care nu L-au cunoscut pe Mântuitorul Hristos, i-ai chemat la vorbirea cu moștenitorii Împărăției cerești, căci acei pământești, aflând măreția slavei Unicului și adevăratului Păstor ceresc și pământesc, Îl vor slăvi pe El cu o gură și o inimă împreună cu locuitorii cerești. Asemenea și noi, privind la râvna ta pentru mântuirea noastră, cu umilință te chemăm pe tine, zicând:
Bucură-te, deschizătoarea ușilor botezului;
Bucură-te, că la Hristos ne-ai adus;
Bucură-te, că încreștinând Georgia, pe sfinții îngeri cu mare bucurie i-ai cuprins;
Bucură-te, că pe regele Mirian, în numele Dumnezeului adevărat, la construcția bisericii de mână omenească l-ai îndemnat;
Bucură-te, că în ea cinstita Cruce din viță-de-vie ai așezat;
Bucură-te, că mărturia dragostei tale pentru Hristos tuturor fiilor Sfintei Biserici prin aceasta ai lăsat;
Bucură-te, că împreună cu mulțimea ucenițelor tale la Sfântul Botez pe toți i-ai chemat;
Bucură-te, că pe fiii Iviriei din cristelniță i-ai primit;
Bucură-te, că pe mulți la minte i-ai luminat;
Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoare a Georgiei!

Condacul al 9-lea

Toate puterile cerești s-au bucurat, când fiii Iviriei s-au botezat; căci Unul dintre Puteri în chip de om minunat s-a arătat și a întărit Trunchiul făcător de minuni la rădăcina căruia era cămașa Domnului, învățându-i pe toți să cânte lui Dumnezeu, împreună cu Sfânta Nina: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Nici o limbă și nici un grai nu va putea să te laude după cuviință, cea întocmai cu Apostolii Nina, căci slava lui Dumnezeu și mântuirea aproapelui tocmai din Mtskheta kartalina și din pământul kahetin la toate neamurile de acolo s-au răspândit, Cuvântul lui Dumnezeu de la tine auzind și mântuirea primind. Noi însă, cuprinși de bucurie și mulțumire pentru dragostea ta, te chemăm pe tine astfel:
Bucură-te, că ne-ai acoperit pe noi cu veșmântul botezului;
Bucură-te, val de desfătări, care ne-ai adăpat pe noi cu apa evlaviei;
Bucură-te, apărătoare preaminunată a credinței lui Hristos;
Bucură-te, că raiul ceresc pe pământ ai răspândit;
Bucură-te, izbăvirea noastră din robia păcatului;
Bucură-te, nimicirea curselor vrăjmașe;
Bucură-te, că te-ai luptat cu rău cinstitorii;
Bucură-te, biruință slăvită asupra necredinței;
Bucură-te, netrebnicirea obiceiurilor rele și a superstițiilor;
Bucură-te, dulce alăută a credinței;
Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoare a Georgiei!

Condacul al 10-lea

Dorind să scapi de moarte veșnică sufletul tău și al apropiaților tăi, cea întocmai cu Apostolii Nina, cu multă râvnă te-ai silit pentru slava lui Dumnezeu, împlinind această faptă istovitoare și mărturisitoare, de aceea cu dreptate ai fost încununată de Dumnezeu în ceruri cu cunună apostolească, unde împreună cu toți sfinții mijlocești pentru noi în rugăciuni și cânți Lui așa: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Ca pe un zid puternic Dumnezeu te-a înălțat și apărătoarea noastră de felurite năpaste te-a arătat, Sfântă Nina, iar nestricăciosul tău trup izvor de tămăduiri s-a făcut, așezat fiind în pământul kizic, în localitatea Bodbis, unde pe prințesa Sofia împreună cu poporul de acolo ai luminat, căci toți pentru care mijlocești multă milă primesc de la Domnul și te cheamă pe tine astfel:
Bucură-te, zid și acoperământ, care nu te ascunzi la venirea noastră;
Bucură-te, că celor care caută mântuirea și luminarea adevărată ești gata ajutătoare;
Bucură-te, izvor nesecat al binecuvântărilor și milelor dumnezeiești pentru cei care te cinstesc pe tine;
Bucură-te, apărătoarea noastră de năpaste și moarte primejdioasă;
Bucură-te, ajutătoarea oamenilor evlavioși;
Bucură-te, potolirea trupurilor zbuciumate;
Bucură-te, bucuria sufletelor noastre;
Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoare a Georgiei!

Condacul al 11-lea

Cântare preasmerită Preasfintei Treimi a adus Sfânta Nina, pe Unicul Dumnezeu Cel întreit în Persoane, până la sfârșitul vieții, cu mintea și cu fapta iubindu-L. Primește deci de la preacinstitorii tăi cântare de umilință și nu te scârbi de noi, căci la tine și la Preacurata Născătoare în dureri și nevoi alergăm și, nădăjduind la mijlocirile tale, Sfântă Nina, pe Dumnezeu Îl chemăm: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Ca o lumânare aprinsă, Sfântă Nina, în întuneric ai luminat, căci de la pământ la cer te-ai mutat, înainte de aceasta pe credincioșii tăi fii ca pe niște vlăstare tinere la tine i-ai chemat și, tămăduindu-le neputințele, preacuratul tău duh în mâinile Domnului l-ai dat. Sfârșitul tău cucernic văzând, regele Mirian și apropiații lui amarnic plângeau și la despărțire cu lacrimi îi cântau acestea:
Bucură-te, înger ceresc care în chip omenesc te-ai arătat;
Bucură-te, mireasă a lui Hristos, care pe Mirele Ceresc cu Biserica Iviriei ai unit;
Bucură-te, fericită luminătoare a noastră, care mulțime de fapte bune zi și noapte ai săvârșit;
Bucură-te, hrănitoare neobosită care cu cuvinte dumnezeiești ne-ai hrănit;
Bucură-te, porumbiță neprihănită, care de la pământ spre lăcașurile cerești ai zburat;
Bucură-te, că sfintele tale moaște de mireasmă bună sunt cuprinse;
Bucură-te, că de această bună mireasmă noi, fiii tăi, acum ne desfătăm;
Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoare a Georgiei!

Condacul al 12-lea

Cu harul dat ție de Dumnezeu ne călăuzești, căci preacinstita ta pomenire, Sfântă Nina cea întocmai cu Apostolii, o prăznuim și cu umilință venim la chipul tău împodobit cu cinstita Cruce, din suflet rugându-te: păzește-ne pe noi în viața aceasta în credință dreaptă, în evlavie și curăție, ca la adormirea noastră să ne învrednicim a-I cânta Domnului așa: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Cântăm plecarea ta la Domnul, prealăudată Nina, cinstim fapta ta apostolească, preamărim râvna ta pentru Dumnezeu, lăudăm îndelunga ta răbdare, slăvim smerenia ta și mulțumim pentru asemenea sfârșit cucernic, căci minunile pe care pentru mulți le-ai săvârșit încă din timpul plecării tale s-au preaslăvit, de aceea, de ele uimindu-ne, îți cântăm ție acestea:
Bucură-te, că în cinul îngerilor și de sfinți cu dragoste ai fost primită;
Bucură-te, că soborului apostolesc ești părtașă;
Bucură-te, că împreună cu fețele aleșilor de Dumnezeu în lăcașul ceresc te-ai sălășluit;
Bucură-te, cădelniță de aur, care înalți tămâia rugăciunilor noastre la Dumnezeu;
Bucură-te, că prin vederea celor cerești de veșnica fericire ai parte;
Bucură-te, că de Constantin și Elena cei întocmai cu Apostolii ai fost slăvită;
Bucură-te, că de poporul georgian și de toți dreptcredincioșii ești preamărită;
Bucură-te, comoara minunilor lui Hristos;
Bucură-te, că de la cinstita Cruce înfășurată cu părul tău tămăduirea sufletească și trupească primim;
Bucură-te, că de la sfintele tale moaște ajutor mult folositor dobândim;
Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoare a Georgiei!

Condacul al 13-lea

O, preaslăvită și preaminunată luminătoare a Iviriei, pururea noastră rugătoare în fața Mântuitorului Hristos și a Preacuratei Sale Maici, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii! Primește acum prinoasele noastre bogate, rugându-L cu osârdie preaplăcută pe Dumnezeu să ne izbăvească pe noi de toate năpastele, necazurile și scârbele și să ne învrednicească de veșnica fericire în ceruri, ca împreună cu tine Domnului să-I cântăm așa: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice iarăși Icosul 1: Creatorul tuturor făpturilor…, Condacul 1: A Cuvântului dumnezeiesc aleasă slujitoare…,

Icosul 1

Creatorul tuturor făpturilor asemenea unui înger minunat în Iviria te-a înfățișat, ca să aduci la credință popoarele acestui pământ, aflate în întunericul morții, în minciună idolească, și să le chemi pe ele la lumina adevărului și la înnoirea sufletului. De aceea, mulțumind lui Dumnezeu, te preamărim ca pe o luminătoare și rugătoare a noastră și cu osârdie te chemăm pe tine:
Bucură-te, aleasă preaminunată a Proniei dumnezeiești;
Bucură-te, vlăstar răsărit din rădăcină cucernică;
Bucură-te, lăcaș al puterii binefăcătoare;
Bucură-te, a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu credincioasă solitoare;
Bucură-te, a Apostolilor prealăudată următoare;
Bucură-te, că la propovăduire asemenea Sfântului Apostol Andrei cel întâi chemat te-ai silit;
Bucură-te, că minciuna idolească ai nesocotit;
Bucură-te, că sfânta credință ai răspândit;
Bucură-te, că ne-ai arătat calea către ceruri;
Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoarea Georgiei!

Condacul 1

A Cuvântului dumnezeiesc aleasă slujitoare și faptelor Sfinților Apostoli următoare, în semn de cinstită binecuvântare, crucea de la Maica lui Dumnezeu ai primit și în Iviria o ai înălțat, de aceea, lăudându-te, îți mulțumim ție, alăută duhovnicească și Sfântă Nina. Tu însă, având multă râvnă către Domnul, nu înceta să te rogi pentru noi, de necazuri și scârbe să fim izbăviți, căci te chemăm cu umilință și zicem: Bucură-te, Sfântă Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoarea Georgiei!

Rugăciune către Sfânta Nina

O, atotlăudată și preaminunată Nina, cea întocmai cu Apostolii, mare podoabă a Bisericii dreptmăritoare și laudă cinstită a poporului ivirean, cea care întreaga țară georgiană cu învățătura dumnezeiască a Evangheliei ai luminat; cu faptele apostolești ai învins vrăjmașul mântuirii noastre, cu munca și rugăciunile ai sădit aici grădina lui Hristos, care a dat roade multe. Prăznuind sfântă amintirea ta, ne înfățișăm cinstitului tău chip și cu evlavie sărutăm atotlăudatul dar dat ție de Maica Domnului – Crucea de minuni făcătoare, pe care ai înfășurat-o cu părul tău prețios, și te rugăm cu umilință ca pe o veșnică ocrotitoare a noastră: de toate relele și scârbele păzește-ne, pe dușmanii Bisericii Sfinte a lui Hristos și pe potrivnicii evlaviei înțelepțe ște-i, turma ta ocrotește-o și roagă-L pe Atotbunul Dumnezeu și Mântuitorul nostru, în fața Căruia te afli, pace țării noastre să dăruiască, oamenilor viață îndelungată și spor în tot lucrul bun și mijlocește pentru noi să ne primească în Împărăția Sa cerească, unde toți sfinții laudă Preasfânt numele Lui, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Apoi se face otpustul.


                          Acatistul 

Sfântului Cuvios Maxim Kavsokalivitul (13 Ianuarie)

Condacul 1

Ca rod al lacrimilor părinţilor tăi ai fost dat Cuvioase, cel ce mai apoi cu lacrimile tale ţi-ai agonisit mărgăritarele virtuţilor, iar noi înfricoşându-ne de înălţimea vieţuirii tale, neavând lacrimi de umilinţă, aducem Domnului picăturile cântărilor de: Aliluia!

Icosul 1

Din pruncie ţi-ai purtat gândul pe cărările faptelor celor bune, mângâind pe cei săraci după putere; cu adevărat, pe cei goi ai îmbrăcat şi pe cei flămânzi ai hrănit, iar Cel Bogat în milostivire ţi-a dat ţie veşmânt luminat al sufletului şi te-a hrănit cu pâinea rugăciunii, făcând bucurie îngerilor care te lăudau aşa:
Bucură-te, suflet curat întru care a rodit sămânţa Cuvântului;
Bucură-te, soare mult luminos al înţelepciunii dumnezeieşti;
Bucură-te, crin plin de mireasma smeritei cugetări;
Bucură-te, acoperământul milostivirii celor lipsiţi;
Bucură-te, grădină plină de roadele virtuţilor;
Bucură-te, vas curăţit în lacrimile pocăinţei;
Bucură-te, râu pururea curgător al Înţelepciunii;
Bucură-te, carte sfinţită a tainelor Adevărului;
Bucură-te, înger în trup îmbrăcat în veşmântul Luminii;
Bucură-te, mireasmă nepământească a înţelepciunii;
Bucură-te, corabie călătoare spre limanul vieţii veşnice;
Bucură-te, pâine înţelegătoare gătită în cuptorul smereniei;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Maxim, sălaşul cel minunat al tainelor Duhului!

Condacul 2

Părinţii tăi voiau a se îndulci de strălucirea vieţii tale curate până la apusul vieţii lor şi te-au strâmtorat cu legătura căsătoriei, dar tu fugind de vieţuirea cea lumească, ai cântat Domnului : Aliluia!

Icosul 2

Lângă un cinstit bătrân ai aflat odihnă sufletului tău şi luând jugul vieţuirii călugăreşti, inimile tuturor ai odihnit cu lucrarea virtuţilor tale, de care noi fiind străini, numai te mărim pe tine aşa:
Bucură-te, că haina sufletului ţi-ai spălat în râul pocăinţei;
Bucură-te, căci cu privegherea neîncetată ai strălucit ca un luceafăr;
Bucură-te, că te-ai depărtat de toată cugetarea pământească;
Bucură-te, că rugăciunea ţi-ai pecetluit cu suspinurile umilinţei;
Bucură-te, că pe Cel Nevăzut L-ai văzut în oglinda inimii;
Bucură-te, că nu te-ai înspăimântat de mulţimea ispitelor vrăjmaşilor;
Bucură-te, căci ca un cerb ai alergat la izvorul faptelor bune;
Bucură-te, că nu ai aflat odihnă decât în rugăciunea neîncetată;
Bucură-te, că somnul ai lepădat în aşteptarea Stăpânului tuturor;
Bucură-te, că ai rămas neclintit pe piatra smeritei cugetări;
Bucură-te, că de icoana înţelepciunii dumnezeieşti foarte te-ai minunat;
Bucură-te, căci cu blândeţea ta ai îndulcit inimile cele necăjite;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Maxim, sălaşul cel minunat al tainelor Duhului!

Condacul 3

Ca un cerb însetat de izvorul minunilor ai alergat către biserica Născătoarei de Dumnezeu şi te-ai îndulcit din destul din picăturile rugăciunilor Celei pline de har, strigând Domnului: Aliluia!

Icosul 3

Pentru dragostea lui Hristos asemenea unui nebun te-ai făcut în ochii oamenilor, ascunzând cu iscusinţă toată fapta cea bună, însă îngerii cu evlavie te lăudau pe tine aşa:
Bucură-te, căci cu sărăcia cea desăvârşită te-ai logodit;
Bucură-te, că întru rugăciuni neîncetate ai slujit Maicii Domnului;
Bucură-te, căci pe calea sfinţeniei ai mers cu sârguinţă;
Bucură-te, căci nu ai căzut în cursele slavei deşarte;
Bucură-te, pom mult roditor de darurile înţelepciunii;
Bucură-te, că prin sărutarea icoanei darul rugăciunii neîncetate ai luat;
Bucură-te, că pentru Hristos ai pribegit, ca să moşteneşti patria cerească;
Bucură-te, că întru lipsă te bucurai de bogăţia harului;
Bucură-te, că fapta bună ţi-ai ascuns sub coiful nebuniei;
Bucură-te, că ai flămânzit pentru Pâinea cerească;
Bucură-te, că ai însetat pentru Izvorul vieţii ;
Bucură-te, că ridici durerile celor necăjiţi;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Maxim, sălaşul cel minunat al tainelor Duhului!

Condacul 4

Inima ta era ca un izvor bogat din care curgeau picăturile rugăciunii lui Iisus, obrajii îţi erau brăzdaţi de lacrimi, iar mintea ca un nor picura cântări de: Aliluia!

Icosul 4

În curtea bisericii Născătoarei de Dumnezeu din Vlaherne îţi petreceai nopţile în neîncetate rugăciuni şi tânguiri, foarte dorind a petrece viaţa cea veşnică în curţile Domnului şi a auzi glasuri îngereşti, care acum te măresc pe tine aşa:
Bucură-te, că ai urmat întru totul Celui Smerit;
Bucură-te, că cerul ţi-a slujit ca acoperământ;
Bucură-te, că frigul nu te-a oprit de la alergarea credinţei;
Bucură-te, că arşiţa te-a înflăcărat şi mai mult spre dorirea celor cereşti;
Bucură-te, căci ploaia darului dumnezeiesc peste tine a strălucit;
Bucură-te, că ai minunat cetele îngereşti cu înfrânarea;
Bucură-te, că ai izgonit din inima ta orice dorire pământească;
Bucură-te, căci te-ai întraripat cu dorul serafimilor;
Bucură-te, că valurile ispitelor te-au dus mai spre limanul Cuvântului;
Bucură-te, că întru tine au înflorit crinii multor virtuţi;
Bucură-te, că la înălţimi dumnezeieşti te-ai suit;
Bucură-te, că petreci întru lumina cea neapusă cu îngerii;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Maxim, sălaşul cel minunat al tainelor Duhului!

Condacul 5

Chemarea tainică a muntelui Athos a răpit mintea ta din pustiul lumii la nevoinţele cele mai presus de minte, ce sunt încununate de cântări îngereşti de: Aliluia!

Icosul 5

În mijlocul fraţilor din muntele Athosului petreceai ca într-o pustie, nimic neabătând mintea ta de la rugăciunea neîncetată a lui Iisus, de ale cărei roade noi fiind lipsiţi, îţi aducem numai smerite laude ca acestea :
Bucură-te, că pe scara smereniei ai urcat grabnic;
Bucură-te, că ai fost rânduit a cânta la slujbe;
Bucură-te, că de umilinţa ta toţi s-au minunat;
Bucură-te, inimă rănită cu săgeata dumnezeiescului dor;
Bucură-te, căci din psalmi ţi-ai împletit cuvinte de întărire;
Bucură-te, cămară pururea luminată a privegherii;
Bucură-te, munte prea înalt al înfrânării;
Bucură-te, căci cu dorul Treimii te-ai înălţat spre cele nevăzute;
Bucură-te, că prin smerenie aflat-ai îndrăzneală înaintea Domnului ;
Bucură-te, că ai plinit toată măsura faptelor bune;
Bucură-te, căci ca două râuri nesecate erau ochii tăi;
Bucură-te, căci sufletul îţi scăldai în baia pocăinţei;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Maxim, sălaşul cel minunat al tainelor Duhului!

Condacul 6

Deasupra Athonului te-ai suit, urmând întru totul porunca Maicii Domnului şi întru rugăciuni stăruitoare ai aşteptat revărsarea darului făgăduit, mărind pe Ziditorul în cântări de: Aliluia!

Icosul 6

Cu îngrozirile multor ispite căutau diavolii să te coboare de deasupra Athonului, dar tu rămânând ca o stâncă neclintită în faţa primejdiilor, te-ai învrednicit de vederea Celei fără prihană şi a Fiului Ei, îngerii punând pe capul tău cununi de cântări ca acestea:
Bucură-te, că ai biruit pe vrăjmaşul omenirii;
Bucură-te, moştenitorul darului rugăciunii neîncetate;
Bucură-te, că ai fost sfinţit luminător al lumii;
Bucură-te, că glasul Maicii Domnului a vădit sfinţenia ta;
Bucură-te, că ai odihnit în inima ta pe Soarele dreptăţii;
Bucură-te, văzătorule al celor negrăite de glas omenesc;
Bucură-te, că lumina dumnezeiască te-a umbrit;
Bucură-te, că te-ai umplut de mireasmă cerească;
Bucură-te, că din legăturile patimilor desăvârşit te-ai slobozit;
Bucură-te, că ai trecut cu vederea orice gând pământesc;
Bucură-te, căci cu râvnă ai slujit poruncilor cereşti;
Bucură-te, înger împodobit cu toată strălucirea virtuţilor;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Maxim, sălaşul cel minunat al tainelor Duhului!

Condacul 7

Lumina dumnezeiască te-a învăluit pe tine, cel ce ai biruit întunericul diavolilor cu lumina rugăciunii tale şi ai plecat cetele îngereşti a slăvi pentru tine pe Ziditorul cu cântări de: Aliluia!

Icosul 7

Ceea Ce S-a învrednicit a primi bună vestire prin înger, primind în pântece pe Cel Neîncăput şi Îngerul de mare sfat, ţi-a vestit ţie Cuvioase, primirea darului de a avea putere asupra duhurilor necurate; de ispitele acestora păzeşte pe cei ce te cinstesc pe tine aşa:
Bucură-te, căci dar din înălţime te-a umbrit;
Bucură-te, că ai luat întărire prin mijlocirea Maicii Stăpânului;
Bucură-te, că fulgerele demonilor n-au oprit fulgerul rugăciunii tale;
Bucură-te, că ai biruit desăvârşit pe cel robit veşnicei răutăţi;
Bucură-te, că tulburarea demonilor întru nimic o ai socotit;
Bucură-te, porumbel vestitor al păcii dumnezeieşti;
Bucură-te, căci cu aripile Duhului ai zburat la înălţimi cereşti;
Bucură-te, că te-ai purtat deasupra valurilor patimilor;
Bucură-te, că adâncurile înţelepciunii dumnezeieşti ai cercetat;
Bucură-te, că nu te-ai temut de ameninţările vrăjmaşilor nevăzuţi;
Bucură-te, că ne luminezi tuturor cărarea mântuirii;
Bucură-te, cel aprins cu focul dragostei dumnezeieşti;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Maxim, sălaşul cel minunat al tainelor Duhului!

Condacul 8

Cu pâine cerească ai fost hrănit şi te-ai îndulcit de lumina dumnezeiască şi de glasuri îngereşti, scriind în cartea inimii tale cu gând luminat de Duhul, ca şi cu un condei cântarea de: Aliluia!

Icosul 8

Taina de pe vârful muntelui descoperindu-o unui bătrân, ai fost socotit înşelat şi toţi te defăimau ca pe un rătăcit, dar tu te-ai întărit întru smerenie, cântând Domnului cu mulţumire:
Bucură-te, că după slavă ai luat crucea pătimirii;
Bucură-te, căci întru nevoinţa nebuniei te bucurai;
Bucură-te, că ai ascuns roadele sporirii tale duhovniceşti;
Bucură-te, că pribegeai pe căi necercetate de pas omenesc;
Bucură-te, că în singurătate Îl aveai Mângâietor doar pe Hristos;
Bucură-te, căci mânia demonilor nu ţi-a stricat zidul blândeţii;
Bucură-te, căci flămând şi însetat străbăteai muntele Athosului;
Bucură-te, că Hristos te hrănea cu pâinea rugăciunii;
Bucură-te, căci te adăpai din izvorul înţelepciunii dumnezeieşti;
Bucură-te, căci toate săltările patimilor ai veştejit;
Bucură-te, înger luminat de veselia înţelegerilor dumnezeieşti;
Bucură-te, căci pe Cuvântul ai odihnit în cămara inimii tale;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Maxim, sălaşul cel minunat al tainelor Duhului!

Condacul 9

Din iarbă şi din frunze îţi făceai câte o colibă mică, ca un cuib de pasăre călătoare, şi mai apoi o părăseai dându-i foc şi cu suflet luminat de focul iubirii dumnezeieşti cântai: Aliluia!

Icosul 9

Privind mai de aproape viaţa ta cea plină de roadele Duhului, părinţii nu te mai socoteau un rătăcit, ci un om al lui Dumnezeu, ostenindu-se a-ţi împleti cununi de cântări din laude ca acestea:
Bucură-te, că mult luminat ai fost socotit de părinţi;
Bucură-te, că nu te-ai biruit nidecum de slava deşartă;
Bucură-te, căci ai înflorit ca un finic întru răbdare;
Bucură-te, căci lui Hristos te-ai adus jertfă curată pe rugul rugăciunii;
Bucură-te, cu Sfântul Antonie la înălţimea vieţuirii îngereşti;
Bucură-te, cu Sfântul Simeon Stâlpnicul întru răbdare;
Bucură-te, asemenea Sfântului Ioan Colibaşul întru însingurare;
Bucură-te, că te-ai jertfit cu totul vieţii de nevoinţă;
Bucură-te, că te-ai odihnit întru glasul rugăciunii neîncetate;
Bucură-te, că în cer ţi-ai agonisit comoară duhovnicească;
Bucură-te, că ai adormit săltările patimilor cu rugăciunea;
Bucură-te, că ai stins văpaia poftelor cu dorirea dumnezeiască;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Maxim, sălaşul cel minunat al tainelor Duhului!

Condacul 10

Cu mare dor Sfântul Grigorie Sinaitul a voit a te cunoaşte pe tine, cel ce sub acoperământul nebuniei îţi ascundeai roadele virtuţilor, şi cânta Domnului neîncetat: Aliluia!

Icosul 10

Plecându-te dragostei de fraţi, ai povestit lămurit Sfântului Grigorie despre viaţa ta cea nematerialnică, iar acesta te-a îndemnat cu osârdie să te staroniceşti într-o chilie şi să ospătezi pe fraţi cu roadele înţelepciunii tale, ca să te laude apoi ei în taina inimii cu cântări ca acestea:
Bucură-te, că taine dumnezeieşti ai descoperit celui încercat;
Bucură-te, că pe cărările dragostei de fraţi te-a îndrumat;
Bucură-te, că te-ai făcut luminător celor din întunericul patimilor;
Bucură-te, cartea cea nescrisă a înţelepciunii îngereşti;
Bucură-te, că nu ai tăinuit mirul darurilor tale;
Bucură-te, că pentru dragostea Cuvântului toate ai înfruntat;
Bucură-te, oglinda vedrilor duhovniceşti;
Bucură-te, înfrumuseţarea minţii cu razele rugăciunii;
Bucură-te, soare vestitor de taine dumnezeieşti;
Bucură-te, cununa veseliei celei întru Duhul;
Bucură-te, cel ce ai călcat toate poftele lumii;
Bucură-te, cel ce numai cu dorirea lui Hristos te-ai hrănit;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Maxim, sălaşul cel minunat al tainelor Duhului!

Condacul 11

Semnele rătăcirii şi ale înşelării ai descoperit marelui Grigorie, încă şi tainele vieţuirii sub acoperământul luminat al Duhului, de care el minunându-se a cântat Stăpânului pentru tine: Aliluia!

Icosul 11

Într-o smerită chilie te-ai aşezat şi mormânt aproape ţi-ai zidit, cu imnuri dumnezeieşti de înmormântare gătindu-te mai înainte de moarte; noi, cei aflaţi în mormântul patimilor, cu glasuri de cântări ca acestea te înconjurăm pe tine, cel ce mari minuni ai făcut în popor cu darul Cuvântului :
Bucură-te, că pe uşa morţii ai voit mai grabnic să ajungi la Hristos;
Bucură-te, că nu ai oprit izvorul înţelepciunii tale;
Bucură-te, că în văzduh ai zburat ca un înger pământesc;
Bucură-te, că pe cei îndrăciţi ai slobozit;
Bucură-te, scăparea unui monah de primejdia morţii;
Bucură-te, slobozirea celui robit de diavolul lăcomiei;
Bucură-te, iscusit povăţuitor al lui în viaţa călugărească;
Bucură-te, că şi pe împăraţi ai luminat cu darul proorociei tale;
Bucură-te, că lumină dumnezeiască strălucea în jurul tău;
Bucură-te, înţelepţitorul cărturarului celui rătăcit;
Bucură-te, mângâierea mireanului celui legat prin blestem preoţesc;
Bucură-te, că tuturor ai slujit cu adâncă iubire duhovnicească;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Maxim, sălaşul cel minunat al tainelor Duhului!

Condacul 12

Cu adevărat de multă mireasmă dumnezeiască s-a umplut mormântul tău după moarte, ca o pecetluire a sfinţeniei tale neîndoite, înaintea căreia ne plecăm cântând: Aliluia!

Icosul 12

Cu darul lui Dumnezeu pe toţi umbrind, te-ai făcut uşă de mântuire multor suflete, cu puterea cuvântului tău dezlegând neputinţele şi descuind cămara multor inimi uitate în întunericul patimilor, ca să te mărească pe tine aşa:
Bucură-te, înţelepţirea arhiereului celui tăinuit;
Bucură-te, pocăinţa monahului celui căzut;
Bucură-te, căci cu pâine hrănească ai hrănit pe cei osteniţi;
Bucură-te, că băutură cerească ai dat celor însetaţi;
Bucură-te, căci multe suflete ai adus la limanul umilinţei;
Bucură-te, portul mântuirii celor ce călătoresc pe marea vieţii;
Bucură-te, lumina înţelepciunii multor suflete necăjite;
Bucură-te, căci ca o privighetoare ai străbătut văzduhul lumii;
Bucură-te, că nu te-ai robit vreunei patimi omeneşti;
Bucură-te, că faci rugăciuni stăruitoare pentru cei căzuţi;
Bucură-te, căci cu înţelepciune îndreptezi cârma minţii noastre ;
Bucură-te, tămăduirea celor ce zac în păcate cumplite;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Maxim, sălaşul cel minunat al tainelor Duhului!

Condacul 13

O, Sfinte Cuvioase Maxim, cel ce cu aripile smereniei lui Hristos ai zburat la înălţimea tainelor dumnezeieşti şi ai ajuns întru slava serafimilor, nu înceta a soli nouă dumnezeiască iertare şi mare milă la judecată, ca să strigăm Domnului împreună cu tine: Aliluia! (de 3 ori)

Și iarăși:

Icosul 1

Din pruncie ţi-ai purtat gândul pe cărările faptelor celor bune, mângâind pe cei săraci după putere; cu adevărat, pe cei goi ai îmbrăcat şi pe cei flămânzi ai hrănit, iar Cel Bogat în milostivire ţi-a dat ţie veşmânt luminat al sufletului şi te-a hrănit cu pâinea rugăciunii, făcând bucurie îngerilor care te lăudau aşa:
Bucură-te, suflet curat întru care a rodit sămânţa Cuvântului;
Bucură-te, soare mult luminos al înţelepciunii dumnezeieşti;
Bucură-te, crin plin de mireasma smeritei cugetări;
Bucură-te, acoperământul milostivirii celor lipsiţi;
Bucură-te, grădină plină de roadele virtuţilor;
Bucură-te, vas curăţit în lacrimile pocăinţei;
Bucură-te, râu pururea curgător al Înţelepciunii;
Bucură-te, carte sfinţită a tainelor Adevărului;
Bucură-te, înger în trup îmbrăcat în veşmântul Luminii;
Bucură-te, mireasmă nepământească a înţelepciunii;
Bucură-te, corabie călătoare spre limanul vieţii veşnice;
Bucură-te, pâine înţelegătoare gătită în cuptorul smereniei;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Maxim, sălaşul cel minunat al tainelor Duhului!

Condacul 1

Ca rod al lacrimilor părinţilor tăi ai fost dat Cuvioase, cel ce mai apoi cu lacrimile tale ţi-ai agonisit mărgăritarele virtuţilor, iar noi înfricoşându-ne de înălţimea vieţuirii tale, neavând lacrimi de umilinţă, aducem Domnului picăturile cântărilor de: Aliluia!

Rugăciune către Sfântul Cuvios Maxim

O, Sfinte Cuvioase Maxim, cu adevărat te-ai făcut icoană a strălucirilor Treimii, pe Athon ca pe Tabor suindu-te pentru a lua dumnezeiescul dar. Cu adevărat, Maicii Domnului ai slujit cu toată credinţa întru suspinurile inimii şi ai luat prin sărutarea icoanei Sale darul rugăciunii neîncetate. Cu flacăra acesteia mistuie şi gândurile mele cele rele şi întru lumina pocăinţei arată-mă lucrător cu umilinţă al poruncilor Domnului.
Cu ploaia lacrimilor tale ai făcut pământul inimii însutit roditor de gânduri dumnezeieşti şi cu lumina cuvintelor tale ai întărit corabia sufletelor celor încercate în marea vieţii. Cu blândeţe şi înţelepciune ai îndreptat pe cei greşiţi, iar acum cu secerea rugăciunii tale taie spinii patimilor din inima mea, făcându-mă sălaş al gândurilor bune.
Carte sfinţită a monahilor te-ai arătat, descoperind tainele vieţuirii întru lumina Duhului, celor ce însufleţiţi de dragostea Cuvântului alergau pe calea întâlnirii cu Tatăl. Pe mine, cel ce rătăcesc pe căile multor păcate grele, cheamă-mă prin glasul rugăciunii către staulul pocăinţei, unde Blândul Păstor aşteaptă sosirea oii celei rătăcite.
Cu înfrânare aspră te-ai încins şi petrecând multă vreme ca unul lepădat de lume, cu inimă arzândă de focul dorului dumnezeiesc, te rugai pentru pacea lumii. Şi acum ne pomeneşte pe toţi, ca să aflăm limanul împăcării cu Dumnezeu întru suspinurile pocăinţei.
Întăreşte Biserica lui Hristos pe temelia adevărului şi cu focul rugăciunii tale arde toţi spinii ereziilor ce au răsărit în lanul Cuvântului. Întăreşte gândurile noastre pe stânca neclintită a smereniei, ca să biruim pe vrăjmaşii care în toată vremea ne necăjesc pe noi cu suflarea viforului ispitelor.
Pe mine, cel ce cu nevrednice voiesc a lăuda nevoinţele tale cele mai presus de fire, cu acoperământul rugăciunii tale mă acoperă de toată mânia potrivnicilor şi în vremea judecăţii lui Hristos să mă păzeşti pe mine de aruncarea în focul cel veşnic, ca să te cinstesc pe tine şi să aduc veşnică închinăciune şi slavă Tatălui, Fiului şi Sfântului Duh în veci. Amin.

*

1

Acatistul Sfântului Antonie cel Mare (17 Ianuarie)

Condaculul 1:

Fugind de întunericul cel negru al Egiptului, ai căutat pământul cel de viaţă dătător al pustiului. Prin înfrânare şi nevoinţa veştejind săltările trupului, prealăudate, te-ai făcut pilda monahilor, de Dumnezeu cugetătorule, celor ce cântă: Bucură-te, Părinte Antonie, de Dumnezeu cugetătorule!

Icosul 1:

Om cu firea te-ai arătat, Părinte, dar te-ai văzut împreună cetăţean cu îngerii, căci ca un fără de trup ai vieţuit pe pământ, Preacuvioase Antonie, lepădând toată purtarea de grijă a trupului; pentru aceasta grăim ţie:

Bucură-te, odrasla cucernicului Părinte;
Bucură-te, ramura credincioasei Maicii Sfinte;
Bucură-te, vlăstarul cel neveştejit al Egiptului;
Bucură-te, povăţuitorul cel mare al pustiului;
Bucură-te, că din tinereţe lui Hristos ai urmat;
Bucură-te, că fireşte de trup te-ai depărtat;
Bucură-te, arătătorule al căilor monahiceşti;
Bucură-te, cel ce voieşti mântuirea muritorilor;
Bucură-te, izbăvitorul din înşelăciuni al celor mulţi;
Bucură-te, dătătorul râurilor de tămăduiri;
Bucură-te, prin care Dumnezeu s-a preaînălţat;
Bucură-te, prin care satana s-a ruşinat;
Bucură-te, Părinte Antonie, de Dumnezeu cugetătorule!

Condaculul al 2-lea:

Văzându-te pe tine, de Dumnezeu purtătorule, vrăjmaşul, la înălţime ridicat, se ispitea a te împiedica de la toate faptele bune; însă după puţin s-a ruşinat de sporirea ta, care, nevoindu-te cu trupul şi înălţându-te cu sufletul, cântai lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Având cunoştinţa celor ce sunt ca şi cum nu ar fi, ai trecut cu vederea trecătoarele desfătări ale vieţii; deci în mormânt închizându-te, prin multe necazuri te-ai înţelepţit, nădejdea spre Dumnezeu punându-ţi, pentru care auzi acestea :

Bucură-te, insuflătorule al nădejdii în Dumnezeu;
Bucură-te, pierzătorule al nebuniei vrăjmaşului;
Bucură-te, cel ce nu te înspăimanti de rănirile lui;
Bucură-te, biruitorul uneltirilor lui;
Bucură-te, lauda cea vestită a pământului Egiptului;
Bucură-te, cel mai strălucit decat toţi monahii, lumina cea mai strălucită;
Bucură-te, floarea cea de Dumnezeu împodobită a cuvioşilor;
Bucură-te, frumuseţea cea preastrălucită a sfinţilor;
Bucură-te, luminat desluşitor al înţelepţilor;
Bucură-te, luceafărul strălucitor al luceferilor;
Bucură-te, izvorul cel viu al pustiei;
Bucură-te, glasul cel puternic, risipitor al trandăviei;
Bucură-te, Părinte Antonie, de Dumnezeu cugetătorule!

Condaculul al 3-lea:

Puterea Celui Preaînalt tare te-a făcut în toate, Antonie fericite, că văzând pornirea vrăjmaşilor cea neputincioasă venind asupra ta, neclintit ai rămas şi, cu darul înconjurat fiind de toate părţile, cântai lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Având dumnezeiască dorinţă, încă mai mult a fi necăjit, cugetătorule de Dumnezeu, ai văzut dumnezeiescul har; că din cer lumina pogorându-se, te-a cercetat pe tine în nevoinţă, şi glas ai auzit, întărindu-te şi grăind :

Bucură-te, fiule al dumnezeieştii lumini;
Bucură-te, locaş al Duhului Sfânt;
Bucură-te, făclia cea nestinsă a liniştii;
Bucură-te, canonul cel preadrept al înfrânării;
Bucură-te, privirea cea preadulce a îngerilor şi a oamenilor;
Bucură-te, mărirea cea laudată a celor aleşi;
Bucură-te, izgonitorule al patimilor omeneşti;
Bucură-te, îmbogătitorule de dumnezeiesc har;
Bucură-te, Părinte întâistătător al părinţilor;
Bucură-te, preacinstite iscusit păzitor al celor neînsoţiţi;
Bucură-te, cel ce covârşeşti întru cunoştinta pe cei întelepţi;
Bucură-te, cel ce întăreşti pe credincioşii cei căzuţi ridicându-i;
Bucură-te, Părinte Antonie, de Dumnezeu cugetătorule!

Condaculul al 4-lea:

Aprins fiind de dumnezeiască dorinţă, către muntele pustiului ai alergat, Antonie, bucurându-te; iar cel nărăvit întru răutate, un disc mare de argint a pus înaintea ta, însă tu ca pe un gunoi defăimându-l cântai lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Nevoindu-te mai presus de fire, Părinte Antonie, şi biruind relele vicleşuguri diavoleşti, mai presus de acestea te-ai arătat; deci, făcându-te cetăţean al pustiei, auzi acestea :

Bucură-te, canonul şi temelia pustnicilor;
Bucură-te, plângerea împotriva răilor vrăjmaşi;
Bucură-te, slujitorule al slujbelor celor mai bune;
Bucură-te, dătătorule al celor ce cer cele dumnezeieşti;
Bucură-te, că rău ai pătimit, vrăjmaşului împotrivindu-te;
Bucură-te, că, unindu-te cu Dumnezeu, te-ai veselit;
Bucură-te, minunea cea preaveselitoare a îngerilor;
Bucură-te, cel ce eşti rana grea a demonilor;
Bucură-te, credinciosule slujitor al lui Dumnezeu;
Bucură-te, înaintestătător al credincioşilor;
Bucură-te, prin care s-au deşertat cetăţile;
Bucură-te, prin care munţi în cetăţi s-au schimbat;
Bucură-te, Părinte Antonie, de Dumnezeu cugetătorule!

Condaculul al 5-lea:

Vrând a trece Nilul, Părinte de Dumnezeu purtătorule Antonie, luntre neaflându-se, te-ai suit pe un crocodil, mergând spre cercetarea rugătorilor tăi, cântând împreună cu dânşii lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Văzându-te tinerii Egiptului în pustie locuind, ca pe unul mai presus de oameni, şi auzind învăţătura ta, s-au schimbat cu dumnezeiască schimbare; pentru care, slăvind pe Dumnezeu, grăim ţie :

Bucură-te, cel ce eşti om între îngeri;
Bucură-te, cel ce eşti înger între oameni;
Bucură-te, cel ce, prin pildele tale, pământul l-ai facut cer;
Bucură-te, cel ce, prin faptele tale, ai slujit lui Dumnezeu;
Bucură-te, că ai surpat sprânceana demonilor;
Bucură-te, cel ce ai înălţat viaţă muritorilor;
Bucură-te, tăinuitorule al dumnezeieştii stăpâniri cea în trei Sori;
Bucură-te, povăţuitorule al dumnezeieştii petreceri;
Bucură-te, ridicarea celor căzuţi;
Bucură-te, mântuirea multora;
Bucură-te, că ne povăţuieşti pe noi a urma ţie;
Bucură-te, că urmând poveţelor tale, adunăm sufletului bogăţie;
Bucură-te, Părinte Antonie, de Dumnezeu cugetătorule!

Condaculul al 6-lea:

Propovăduitor al dreptei credinţe celor fără de Dumnezeu te-ai arătat şi voind a te face mucenic, cu bărbăţie în oraţ ai intrat; dar, neîmplinindu-ţi dorinţa, cu singură bunăvoinţa te-ai făcut desăvârşit nevoitor, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Ca un luceafar în pustiul Egiptului strălucind, întunericul înşelăciunii ai gonit şi, săvârşind pururea tămăduiri, prin tine Dumnezeu S-a preaslăvit; pentru care primeşti de la noi acestea :

Bucură-te, prin care se împodobesc cuvioşii;
Bucură-te, prin care oamenii se mântuiesc;
Bucură-te, dumnezeiască mângâiere a bolnavilor;
Bucură-te, harul cel dumnezeiesc al călătorilor;
Bucură-te, că ai vindecat prin rugăciune pe cea îndrăcită;
Bucură-te, preafericite, cel ce de toţi te-ai depărtat;
Bucură-te, că îndată în pustie ai fugit;
Bucură-te, cel ce viaţă îngerească ai uneltit;
Bucură-te, cel ce te-ai făcut dumnezeiesc slujitor;
Bucură-te, cel ce te-ai arătat pentru noi mijlocitor către Domnul;
Bucură-te, povăţuitorul poporului către Dumnezeu;
Bucură-te, împăciuitorul oamenilor cu Dumnezeu;
Bucură-te, Părinte Antonie, de Dumnezeu cugetătorule!

Condaculul al 7-lea:

Rămânând în munţii pustiului marele Antonie, hrana de la saracini avea, apoi lucrând pământul, cu grâu şi cu finice se hrănea, fiarele înfricoşându-se, iar pe credincioşi îndemnându-i a cânta lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Nou oraş ai arătat adâncimea pustietăţii, Antonie fericite, cel deopotriva cu îngerii; căci ca un alt Ierusalim şi Sinai muntele tău s-a preamărit, şi ca un alt Moise şi Ilie arătându-te, auzi acestea :

Bucură-te, al doilea Moise cu faptele;
Bucură-te, al doilea Ilie cu chipurile;
Bucură-te, cel ce blândeţii lui David te-ai asemănat;
Bucură-te, cel ce cărările Botezului ai urmat;
Bucură-te, cel ce ai izvorât apa monahilor în loc însetat;
Bucură-te, cel ce lui Pavel cel simplu te-ai asemănat;
Bucură-te, cel ce în fiecare zi ai sfătuit pe monahi;
Bucură-te, cel ce ai povatuit îndeosebi pe cei greşiti;
Bucură-te, cel ce ai vindecat pe cei orbi;
Bucură-te, cel ce ai îndreptat pe cei slăbănogi;
Bucură-te, cel ce ai gonit patimile cele sufleteşti;
Bucură-te, cel ce ai vindecat durerile cele trupeşti;
Bucură-te, Părinte Antonie, de Dumnezeu cugetătorule!

Condaculul al 8-lea:

Străină minune ! Văzând vânarea în multe feluri, nicidecum nu te-ai înspăimântat, de trei ori fericite; iar vânătorul, dumnezeiasca ta faţă văzând, de frică fiind cuprins, îndată a murit, făcându-te tu pilda tuturor celor ispitiţi, a cânta lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Cu totul vesel te-ai arătat, văzând înălţarea sufletului lui Ammun, pe care ai arătat-o celor împreună cu tine întrebat fiind de dânşii, de Dumnezeu purtătorule Antonie; deci, văzând sfinţenia ta, minunându-ne, grăim ţie :

Bucură-te, însuţi văzătorule al tainelor;
Bucură-te, trecătorule cu vederea al pământeştilor lucruri;
Bucură-te, luminarea adevărată a celor necunoscători;
Bucură-te, grabnică supunere a supuşilor;
Bucură-te, că pe cele viitoare, că pe cele de faţă le vedeai;
Bucură-te, că arătai cu putinţa pe cele cu neputinţa;
Bucură-te, că ai mântuit pe tinerii cei îndrăciţi;
Bucură-te, cel ce ai tămăduit pe cei bolnavi de ochi;
Bucură-te, cel ce vedeai înalţarea sufletelor;
Bucură-te, cel ce mai înainte spuneai ieşirea lor;
Bucură-te, toiagul cel bun al monahilor;
Bucură-te, cinstita împodobire a credincioşilor;
Bucură-te, Părinte Antonie, de Dumnezeu cugetătorule!

Condaculul al 9-lea:

Tot darul cel dumnezeiesc, ca şi Pavel ai primit, ca cel ce te-ai făcut şi tu, toate tuturor, pe toţi covârşindu-i Antonie, până şi în văzduh te-ai răpit, cuvioase; pentru care, încutremurat cu totul cântai lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Pe ritorii cei mult vorbitori, ca pe nişte peşti fără de glas i-ai arătat prin cuvintele tale, de Dumnezeu purtătorule, că, ritorisind despre Dumnezeu, cuvintele tale asemănându-le cu lucrurile, te-ai făcut minunat şi mărit; pentru aceasta cântam ţie :

Bucură-te, versul înţelepciunii lui Dumnezeu;
Bucură-te, vistieria cuvintelor Lui;
Bucură-te, cel mai înţelept decât toţi filozofii;
Bucură-te, cel mai iscusit şi mai înalt în cuvinte;
Bucură-te, preamărita auzire şi grăire a celor înţelepţi;
Bucură-te, preacinstita oglindire a monahilor şi a tuturor celor ce te caută;
Bucură-te, cel ce veseleşti auzul credincioşilor;
Bucură-te, cel ce ai dezlegat împleticirile filozofilor;
Bucură-te, fiu al lui Dumnezeu, după împărtăşire;
Bucură-te, înalţarea preacuvioşilor după străduire;
Bucură-te, prin care s-a înfiinţat monahismul;
Bucură-te, prin care s-au îndreptat credincioşii;
Bucură-te, Părinte Antonie, de Dumnezeu cugetătorule!

Condaculul al 10-lea:

Grăbindu-te, de Dumnezeu purtătorule Părinte, după porunca dinainte primită de la Dumnezeu, te-ai dus către Pavel Tebeul; şi, împiedicându-te de multe ispite, nu te-ai înfricoşat de relele întâmplări şi, dobândind ceea ce doreai, ai încetat întristarea, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

A doua oara, făcând călătoria marele Antonie şi grăbindu-se către Pavel Tebeul, a vazut înalţarea sufletului lui; deci, alergând şi găsindu-l mort, l-a îngropat, luându-i îmbrăcămintea; pentru care grăim lui :

Bucură-te, înger purtător de trup;
Bucură-te, omule cel ce cu Dumnezeu ai vorbit;
Bucură-te, cel ce ai văzut nevoinţele lui Pavel;
Bucură-te, slujitorul îngropării lui;
Bucură-te, cel ce ai istorisit vieţuirea lui;
Bucură-te, cel ce te-ai îmbogăţit cu a lui făptura bună;
Bucură-te, cel ce mai înainte ai cunoscut înşelăciunea eresurior;
Bucură-te, cel ce ai alinat tulburarea Bisericilor;
Bucură-te, cel ce ai gonit primejdia eresului;
Bucură-te, părtaşul dreptei cunoştinţe;
Bucură-te, buna mireasmă a pustiurilor;
Bucură-te, buna insuflare a monahilor;
Bucură-te, Părinte Antonie, de Dumnezeu cugetătorule!

Condaculul al 11-lea:

Nevoind Valachie, cel de cele arieneşti cugetător, a cunoaşte pe Fiul, Dumnezeu preaînalt, te-ai pornit împotriva lui, Antonie; şi el, ticălosul, luând cele după faptele sale, de cal a fost ucis, iar tu lui Dumnezeu cântai: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Lumina, trimisă de Luminătorul cel mare, arătându-te tu Antonie, ai luminat pe toţi, şi pe ucenici tăi sfătuind, mai înainte le-ai arătat mutarea ta din viaţă de aici; iar ei, de întristare fiind cuprinşi, cântau ţie acestea :

Bucură-te, mângâierea noastră;
Bucură-te, încurajarea tuturor;
Bucură-te, hrănitorul celor flămânzi de cele cereşti;
Bucură-te, sfătuitorul celor doritori de cele sufleteşti;
Bucură-te, că ieşirea ta mai înainte ai cunoscut-o, de Dumnezeu purtătorule;
Bucură-te, următorule ai înţelepţiţilor de Dumnezeu apostoli;
Bucură-te, prin care pământenii se laudă;
Bucură-te, prin care înţelepţii se apără;
Bucură-te, desfătarea slavei tale celei negrăite;
Bucură-te, amintirea hranei tale celei sfinte;
Bucură-te, că învăţăturile tale cu drag le primim;
Bucură-te, că ne mântuim sufletul urmându-ţi sfaturile;
Bucură-te, Părinte Antonie, de Dumnezeu cugetătorule!

Condaculul al 12-lea:

De mare dar s-a învrednicit marele Atanasie, luând amândouă hainele tale, de Dumnezeu purtătorule Antonie, şi scriind dumnezeiască viaţă ta, cea de una sută şi cinci ani, cânta lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Cânţi împreună cu îngerii ca mai înainte cu oamenii, în ceruri veselindu-te, fericite, cântarea cea întreit-sfânta lui Dumnezeu, pe Care roagă-L pentru cei ce te cinstim pe tine, Antonie, şi cu dragoste cântăm acestea :

Bucură-te, locuitorul celor cereşti;
Bucură-te, împodobitorul celor pământeşti;
Bucură-te, cel ce împreună petreci cu îngerii;
Bucură-te, împreună-vorbitorule cu sfinţii;
Bucură-te, pururea lăudătorule al Preasfintei Treimi;
Bucură-te, fierbinte mijlocitorule al tuturor către Dumnezeu;
Bucură-te, povăţuitorul şi sprijinitorul celor ce te lauda pe tine;
Bucură-te, strălucitule pastor şi învăţătorule al ucenicilor tai;
Bucură-te, înaintestătător al tuturor cuvioşilor;
Bucură-te, preacinstitule conducător al celor necăsătoriţi;
Bucură-te, cel ce eşti cald mijlocitor al celor ce poartă numele tău;
Bucură-te, mare apărător al celor ce te cinstesc pe tine;
Bucură-te, Părinte Antonie, de Dumnezeu cugetătorule!

Condaculul al 13-lea:

O, preaintelepte de Dumnezeu purtătorule Antonie, căpetenia parintilor şi slavă cuvioşilor, primeste de la noi aceste laude ce cu tot sufletul le aducem ţie şi roagă-te lui Dumnezeu pentru noi cei ce cantăm: Aliluia! (acest condac se zice de trei ori)

Apoi iarăşi se zice Icosul întâi

Om cu firea te-ai arătat, Părinte, dar te-ai văzut împreună cetăţean cu îngerii, căci ca un fără de trup ai vieţuit pe pământ, Preacuvioase Antonie, lepădând toată purtarea de grijă a trupului; pentru aceasta grăim ţie:

Bucură-te, odrasla cucernicului Părinte;
Bucură-te, ramura credincioasei Maicii Sfinte;
Bucură-te, vlăstarul cel neveştejit al Egiptului;
Bucură-te, povăţuitorul cel mare al pustiului;
Bucură-te, că din tinereţe lui Hristos ai urmat;
Bucură-te, că fireşte de trup te-ai depărtat;
Bucură-te, arătătorule al căilor monahiceşti;
Bucură-te, cel ce voieşti mântuirea muritorilor;
Bucură-te, izbăvitorul din înşelăciuni al celor mulţi;
Bucură-te, dătătorul râurilor de tămăduiri;
Bucură-te, prin care Dumnezeu s-a preaînălţat;
Bucură-te, prin care satana s-a ruşinat;
Bucură-te, Părinte Antonie, de Dumnezeu cugetătorule!

Condaculul întâi :

Fugind de întunericul cel negru al Egiptului, ai căutat pământul cel de viaţă dătător al pustiului. Prin înfrânare şi nevoinţa veştejind săltările trupului, prealăudate, te-ai făcut pilda monahilor, de Dumnezeu cugetătorule, celor ce cântă: Bucură-te, Părinte Antonie, de Dumnezeu cugetătorule!

*

Acatistul Sfântului Atanasie al Alexandriei (cel Mare) (18 ianuarie)

Condacul 1:

Alesule al lui Hristos, Sfinte Patriarh Atanasie, pomenind nevoinţele, viaţa plină de necazuri şi iubirea ta, te cinstim cu cântări ca pe un bun păstor şi al nostru apărător. Tu, însă, având îndrazneală către Dumnezeu, izbăveşte-ne pe noi de toate necazurile ca să-ţi cântăm:
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Atanasie, mare făcător de minuni!

Icosul 1:

Făcătorul îngerilor şi Domnul puterilor văzând mai dinainte bunătatea sufletului tău roditor de fapte bune, Sfinte Ierarhe Atanasie, ţi-a luminat mintea cu gândirea la cele înalte şi paşii tăi încă din tinereţe i-a îndreptat spre căutarea singurului lucru de folos. Tu, însă, pricepând nestatornicia acestei lumi, ai dorit să slujeşti Unului Dumnezeu în cinul călugăresc. De aceea, primeşte de la noi aceste laude:
Bucură-te, rob credincios al lui Hristos, că din anii tinereţii ai slujit împăratului ceresc;
Bucură-te, om dumnezeiesc, căci prin viaţa ta neîntinată îngerilor te-ai asemănat;
Bucură-te, rod îmbelşugat al darurilor sfinţeniei;
Bucură-te, că te-ai născut şi ai crescut în insula Creta;
Bucură-te, că ai primit tunderea călugărească într-un loc liniştit;
Bucură-te, că nevoitorii te-au învăţat evlavia;
Bucură-te, că te-ai hrănit cu laptele adevăratei învăţături a Evangheliei;
Bucură-te, că dogmele teologiei ortodoxe bine le-ai deprins;
Bucură-te, că prin rugăciune neîncetată ai ajuns la înălţimea cugetării de Dumnezeu;
Bucură-te, că prin post şi înfrânare ai potolit patimile păgubitoare de suflet;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Atanasie, mare făcător de minuni!

Condacul 2

Văzând că patria ta a căzut în greaua robie a agarenilor, părinte Atanasie, răbdând strâmtorări şi prigoane de la slugile lui Mahomed, ţi-ai înălţat mintea spre patria cerească, având mângâiere în Unul Hristos şi Lui, printre dureroase ispite, I-ai cântat, ca unui împărat şi Dumnezeu: Aliluia.

Icosul 2

Înţelepciunea minţii tale luminate de Dumnezeu nu a rămas necunoscută patriarhului Constantinopolului, căci din singurătatea Cretei te-a chemat şi te-a aşezat mitropolit al cetăţii Tesalonicului, că neabătut să vesteşti cuvântul adevărului către turma cuvântătoare a oilor lui Hristos, că hrănindu-le cu hrana cea mângâietoare de suflet a învăţăturii Evangheliei, pe tine, ca pe un bun păstor, să te preamărească aşa:
Bucură-te, luminător nestins al luminii celei neînserate;
Bucură-te, propovăduitorul neobosit al adevărului Evangheliei;
Bucură-te, urmaş şi slujitor al apostolilor;
Bucură-te, al Tesalonicului arhipăstor şi învăţător întocmai cu apostolii;
Bucură-te, că turma încredinţată ţie de Dumnezeu bine ai păstorit-o printre multe şi grele nenorociri;
Bucură-te, că oile tale cuvântătoare le-ai păzit de lupii cei pierzători de suflete;
Bucură-te, că şi pe tronul ierarhului stând, nevoinţele călugăreşti nu le-ai lăsat;
Bucură-te, că în post şi rugăciune ai petrecut neîncetat;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Atanasie, mare făcător de minuni!

Condacul 3

Puterea lui Dumnezeu a coborât asupra ta, Sfinte Ierarhe Atanasie, şi te-a întărit în chip nevăzut în lupta cu necredincioşii şi cu cei ce părăseau credinţa ortodoxă. Cu toate acestea, nici viclenele lor clevetiri, nici săgeţile cele ascuţite ale învăţăturilor celor rele nu te-au clătinat pe tine. Tu, însă, ai stat ca un diamant pe piatra credinţei Sfinţilor Părinţi şi ai cântat lui Hristos. Aliluia.

Icosul 3

Marele Ierarh al Constantinopolului, fericitul Chiril, iubindu-te pe tine precum un tată pe fiul său, te-a oprit pe tine ajutător în ostenelile sale şi în prigoanele din partea necredincioşilor, împreună cu el pătimitor fiind; de aceea şi noi, ca unui iubitor de Dumnezeu şi de oameni, îţi cântăm:
Bucură-te, stea ce străluceşti pe firmamentul Bisericii lui Hristos;
Bucură-te, stâlp neclintit al credinţei ortodoxe;
Bucură-te, mustrător nebiruit al relelor învăţături;
Bucură-te, apărător atotputernic al adevăratei ortodoxii;
Bucură-te, că bine ai lucrat în via lui Hristos;
Bucură-te, că oile cele rătăcite le-ai adus la turma lui Hristos;
Bucură-te, teolog dumnezeiesc ce foloseşti alese cuvinte omeneşti;
Bucură-te, văzător tainic al harului lui Dumnezeu;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Atanasie, mare făcător de minuni!

Condacul 4

Furtuna de prigoane pe care au ridicat-o împotriva Bisericii lui Hristos cei răucredincioşi l-a înlăturat de la cârma Bisericii din Constantinopol pe fericitul Chiril, pe care în chinuri vrăjmaşii săi l-au sugrumat. Tu însă, Sfinte Ierarhe Atanasie, te-ai învrednicit să porţi veşmântul lui şi, primind în mâinile tale purtătoare de Dumnezeu cârma bisericească, ai cântat îngerească cântare lui Hristos, întemeietorul Bisericii: Aliluia.

Icosul 4

S-a auzit că tu, Sfinte Ierarh Atanasie, asemenea marelui Atanasie din Alexandria, i-ai ruşinat cu învăţătura ta pe vrăjmaşii credinţei ortodoxe şi pentru aceasta din tronul tău ai fost izgonit de duşmani. De aceea, ca pe un mărturisitor al lui Hristos, te fericim cu aceste laude:
Bucură-te, urmaşul apostolilor;
Bucură-te, împreună pătimitorule cu mucenicii;
Bucură-te, tare mărturisitor al lui Hristos;
Bucură-te, că ai arătat răbdare în prigoane;
Bucură-te, că ai biruit răutatea vrăjmaşilor cu iubirea lui Hristos;
Bucură-te, că de doua ori ai fost izgonit de la Tronul patriarhal;
Bucură-te, că ai fost ispitit cu mari necazuri;
Bucură-te, că ai avut mângâiere doar în rugăciunea către Dumnezeu;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Atanasie, mare făcător de minuni!

Condacul 5

Asemenea stelei izvorâtoare din Dumnezeu ai venit, Sfinte Părinte Atanasie, din Constantinopol la Muntele Athos, în grădina Preasfintei Născătoare de Dumnezeu şi acolo ai zidit o chilie singuratică, unde te-ai ostenit cu munca în tăcere, în post şi în rugăciune, cântând ziua şi noaptea cântare de laudă Sfintei Treimi: Aliluia.

Icosul 5

Am văzut, Sfinte Părinte Atanasie, că la chilia ta, mulţi călugări s-au adunat şi schitul tău s-a mărit şi acolo până acum se preamăreşte numele lui Hristos şi amintirea ta se întăreşte cu aceste laude:
Bucură-te, bun rânduitor al singurătăţii călugăreşti;
Bucură-te, tămâie binemirositoare în rugăciune către Dumnezeu;
Bucură-te, că la Athos ai dobândit liman lin şi prielnic pentru mântuire;
Bucură-te, că, sub acoperământul Maicii Domnului, în linişte ai vieţuit;
Bucură-te, că ai biruit clevetirile cele viclene ale diavolului;
Bucură-te, că ai răbdat cu înţeleaptă bărbăţie prigoanele şi chinurile cele crunte;
Bucură-te, că, asemenea lui Hristos, nici tu nu ai avut unde să-ţi pleci capul;
Bucură-te, că ai ajuns la desăvârşirea tuturor virtuţilor;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Atanasie, mare făcător de minuni!

Condacul 6

Propovăduitor al credinţei ortodoxe ai fost tu în toată Ţara Moldovei, în Mănăstirea Sfântului Ierarh şi făcător de minuni Nicolae din Galaţi, găsind odihnă vremelnică de osteneli, de prigoane şi răutăţi; aici te-ai nevoit pentru mântuirea fiilor credincioşi ai Bisericii, învăţându-i neîncetat să-I cânte cu bună cucernicie lui Dumnezeu Celui în Treime: Aliluia.

Icosul 6

Lumina neapusă a cunoaşterii de Dumnezeu strălucind în sufletul tău iubitor, te-a dus la înălţimea duhovnicească a desăvârşirii, uimind şi pe bine-credinciosul voievod Vasile Lupu, care se bucura de mijlocirea ta în rugăciune înaintea Domnului; ca şi aceluia odinioară, dă şi sufletelor noastre celor întunecate să-ţi cântăm aceste laude:
Bucură-te, următor al Sfântului Apostol Andrei în ţinuturile Dunării de Jos
Bucură-te, lumină strălucitoare care arăţi sufletelor credincioase calea spre Soarele dreptăţii;
Bucură-te, povăţuitor sfinţit al marelui voievod Vasile;
Bucură-te, păstor sfinţit de mâna Celui Preaînalt;
Bucură-te, cel ce ai sfinţit şi învăţat dreapta credinţă pe creştinii de la Dunăre;
Bucură-te, sfinţitor al sufletelor însetate de adevăr;
Bucură-te, potir umplut de pacea lui Dumnezeu;
Bucură-te, părinte iubitor al celor binecredincioşi;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Atanasie, mare făcător de minuni!
Condacul 7
Domnul, Cel iubitor de oameni, dorind să-ţi vină în ajutor, ţi-a pus gând să călătoreşti spre ţinuturile Rusiei, ca să dobândeşti mângâiere sufletească şi prin rugăciunile tale să sfinţeşti pământurile unde din vremuri străvechi se cânta Preasfintei Treimi cântare de laudă: Aliluia.

Icosul 7

Văzând în tine un nou luptător pentru evlavie, ţarul Alexei te-a primit cu dragoste şi te-a dăruit cu daruri bogate. Noi îţi aducem, cu smerenie, în loc de daruri, aceste laude:
Bucură-te, că pământul l-ai sfinţit cu paşii picioarelor tale;
Bucură-te, că la bătrâneţi cinstite ai arătat tinereţe duhovnicească;
Bucură-te, că inimile creştinilor noştri le-ai mângâiat cu rugăciunile tale;
Bucură-te, că pe poporul iubitor de Dumnezeu din Rusia l-ai veselit cu venirea ta;
Bucură-te, luptător al evlaviei bisericeşti;
Bucură-te, mustrătorul eresurilor şi al schismelor;
Bucură-te, judecător înţelept al celor credincioşi;
Bucură-te, păstrătorul curăţiei credinţei ortodoxe;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Atanasie, mare făcător de minuni!

Condacul 8

Călător străin ai fost, Sfinte Ierarh Atanasie, în pământul Ucrainei, dar numai prin limbă, căci prin credinţă şi prin evlavie, ai fost apropiat de poporul din acele locuri şi cu voia lui Dumnezeu, curând ai dobândit a doua patrie, căci prin somnul morţii te-ai odihnit, ca să te faci apărător şi rugător către Dumnezeu pentru poporul care cântă totdeauna lui Dumnezeu cântare de laudă: Aliluia.

Icosul 8

Încredinţându-te cu toată inima Domnului şi povăţuit de Dumnezeu fiind, ai venit, Sfinte Ierarh Atanasie, la mănăstirea din Lubni şi bolnav, ai binevoit să rămâi acolo. Dar chiar în neputinţe fiind, nu ai lăsat nevoinţa rugăciunii şi alegând un loc însingurat ai înălţat neîncetat rugăciuni către Domnul. De aceea şi noi, cu dragoste îţi cântăm:
Bucură-te, Sfinte Ierarhe al lui Dumnezeu, care prin venirea ta, ai preamărit liniştitul aşezământ de la Lubni;
Bucură-te, că prin minunatele tale minuni, tuturor l-ai făcut cunoscut;
Bucură-te, că Biserica dreptmăritoare cu nestricăciunea moaştelor tale ai împodobit-o;
Bucură-te, că prin harul moaştelor tale vindecătoare ai sfinţit-o;
Bucură-te, că în cântări neîncetate ai primit sfârşit cu pace;
Bucură-te, că, în rugăciune şi cu genunchii, plecaţi l-ai întâmpinat pe îngerul lui Dumnezeu;
Bucură-te, că ai fost socotit în ceata sfinţilor;
Bucură-te, că ai fost răsplătit de Dumnezeu cu nestricăciune;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Atanasie, mare făcător de minuni!

Condacul 9

Toţi îngerii lui Dumnezeu cu cântări de bucurie au întâmpinat dreptul tău suflet, Sfinte Ierarhe Atanasie, care s-a înălţat până la locaşurile cereşti, iar Făcătorul îngerilor în cămările raiului l-a primit şi împreună cu cetele îngerilor ai cântat cântare lui Dumnezeu: Aliluia.

Icosul 9

Ritorii cei vorbitori în deşert au fost ruşinaţi. Tu însă, Sfinte Ierarhe Atanasie, prin nestricăciune şi minuni de la Domnul, ai fost preamărit după moarte. Căci sfintele tale moaşte, după opt ani de şedere în mormânt, au fost aflate întregi şi nestricate. Bucurându-ne de această vădită mărturie a sfinţeniei tale, îţi aducem aceste laude:
Bucură-te, că primind moartea, nu ai cunoscut stricăciunea;
Bucură-te, că te-ai preamărit prin binecuvântatele şi vindecătoarele tale moaşte;
Bucură-te, că racla cu moaştele tale este vindecătoare de suferinţe;
Bucură-te, că prin ea dai necontenit oamenilor mare milostivire.
Bucură-te, că şi după moarte şezi pe scaunul ierarhicesc;
Bucură-te, căci, cu dreapta ta întinsă spre sărutare, ne binecuvântezi în chip nevăzut;
Bucură-te, că din nevoi şi suferinţe ne izbăveşti cu rugăciunile tale;
Bucură-te, vindecător fără de plată;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Atanasie, mare făcător de minuni!
Condacul 10
Mântuire veşnică ai moştenit, neuitate Sfinte Ierarhe! Căci nouă, celor cuprinşi de valurile acestei vieţi, ne eşti cârmaci credincios şi apărător până în ziua de astăzi. Pe cei ce te cheamă în ajutor îi miluieşti, pe alţii îi îndreptezi spre limanul cel lin, că împreună cu tine să cântăm cu toţii lui Dumnezeu Celui minunat întru sfinţi: Aliluia.
Icosul 10
Slujitor credincios al lui Hristos Împăratul cel ceresc fiind, Sfinte Ierarhe Atanasie, pe noi, robii Săi leneşi şi netrebnici, învredniceşte-ne de harul dat ţie din ceruri, spre săvârşirea faptelor bune şi a virtuţilor şi cheamă-ne spre împlinirea poruncilor lui Hristos, ca să ne asemănăm ţie şi în ceasul morţii noastre să avem nădejde de mântuire, cântându-ţi aceste laude:
Bucură-te, Sfinte Atanasie, că eşti preamărit de Dumnezeu;
Bucură-te, arhiereule, că eşti plin de daruri de la Arhiereul cel Veşnic, Hristos
Bucură-te, că eşti ocrotitorul binecuvântatului neam creştinesc;
Bucură-te, că celor ce te cinstesc pe tine le eşti rugător neadormit;
Bucură-te, că văduvelor şi orfanilor le eşti apărător nemitarnic;
Bucură-te, doctorul celor bolnavi;
Bucură-te, vindecătorul celor slăbănogi;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Atanasie, mare făcător de minuni!
Condacul 11
Cântările noastre de laudă nu le lepăda, Sfinte Ierarhe al lui Dumnezeu, ci primeşte-le cu milostivire şi înalţă pentru noi, la Domnul Dumnezeu, rugăciunile tale fierbinţi, ca să fie milostiv faţă de nedreptăţile noastre. Avându-te pe tine mijlocitor pentru noi înaintea lui Dumnezeu, avem îndrăzneală să cerem har de la El, Căruia îi cântăm: Aliluia.

Icosul 11

Te cinstim pe tine, Sfinte Părinte Atanasie, ca pe un mare luminător, căci lumina faptelor tale bune, cu care Tatăl ceresc te slăveşte, nu se va stinge în veci. Şi acum, în faţa Tronului Său şezând întru slavă, primeşte de la noi aceste laude:
Bucură-te, că petreci întru slava sfinţilor;
Bucură-te, că pentru sufletele noastre înalţi rugăciuni neîncetate;
Bucură-te, crin înmiresmat al sfinţeniei şi curăţiei;
Bucură-te, floare prealuminată a tuturor virtuţilor;
Bucură-te, apărător milostiv al tuturor celor furaţi şi oropsiţi;
Bucură-te, că şi după moarte eşti povăţuitor şi păstor al oilor cuvântătoare
Bucură-te, că tuturor celor ce aleargă la cinstita ta raclă le dăruieşti daruri bogate;
Bucură-te, nădejdea şi ocrotitorul celor ce ţi se roagă ţie;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Atanasie, mare făcător de minuni!

Condacul 12

Racla sfintelor tale moaşte este plină de harul lui Dumnezeu, Sfinte Părinte Atanasie; privirile noastre se bucură şi inima se umileşte când ne uităm la tronul arhieresc pe care şezi, ţinând în mână cârja păstorească. Pentru aceasta, închinându-ne moaştelor tale mult-vindecătoare, îl preaslăvim pe Dumnezeu, Cel ce ni Le-a dăruit spre mângâiere şi tămăduire şi Îi cântăm neîncetat: Aliluia.

Icosul 12

Cântând nenumăratele şi minunatele tale minuni, Sfinte Atanasie făcătorule de minuni, te mărim şi te lăudăm, că ai primit har de la Dumnezeu şi te rugăm cu sârguinţă: în ceasul morţii, când sufletul nostru se apropie de ieşirea sa şi este înconjurat de demonii cei îngrozitori, arată-te nouă ocrotitor şi cu rugăciunile tale, izbăveşte-ne din stăpânirea celui rău, ca să-ţi cântăm cu mulţumire acestea:
Bucură-te, că ai mare îndrăznire către Domnul;
Bucură-te, urmaşul apostolilor;
Bucură-te, că stai în ceruri cu toţi sfinţii, întru slavă;
Bucură-te, că şi pe pământ, în tron arhieresc petreci, prin moaştele tale nestricate;
Bucură-te, căci şi pe noi, românii, ne binecuvântezi prin sfintele tale moaşte;
Bucură-te, bucuria celor credincioşi;
Bucură-te, doctor binecuvântat al trupurilor noastre;
Bucură-te, mijlocitor aducător de mântuire sufletelor noastre;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Atanasie, mare făcător de minuni!

Condacul 13

O, mare făcător de minuni, Sfinte Ierarhe al lui Hristos, părintele nostru Atanasie, cerem şi te rugăm: înalţă sfintele tale rugăciuni la Domnul Dumnezeu şi izbăveşte-ne pe noi de osânda veşnica şi de chinurile iadului, că, prin mijlocirea ta, să ne învrednicim împreună cu tine să moştenim fericirea raiului şi să-I cântăm, cu toţi sfinţii, Ziditorului nostru: Aliluia.
(de 3 ori)

Apoi se zice iarăşi Icosul 1

Făcătorul îngerilor şi Domnul puterilor văzând mai dinainte bunătatea sufletului tău roditor de fapte bune, Sfinte Ierarhe Atanasie, ţi-a luminat mintea cu gândirea la cele înalte şi paşii tăi încă din tinereţe i-a îndreptat spre căutarea singurului lucru de folos. Tu, însă, pricepând nestatornicia acestei lumi, ai dorit să slujeşti Unului Dumnezeu în cinul călugăresc. De aceea, primeşte de la noi aceste laude:
Bucură-te, rob credincios al lui Hristos, că din anii tinereţii ai slujit împăratului ceresc;
Bucură-te, om dumnezeiesc, căci prin viaţa ta neîntinată îngerilor te-ai asemănat;
Bucură-te, rod îmbelşugat al darurilor sfinţeniei;
Bucură-te, că te-ai născut şi ai crescut în insula Creta;
Bucură-te, că ai primit tunderea călugărească într-un loc liniştit;
Bucură-te, că nevoitorii te-au învăţat evlavia;
Bucură-te, că te-ai hrănit cu laptele adevăratei învăţături a Evangheliei;
Bucură-te, că dogmele teologiei ortodoxe bine le-ai deprins;
Bucură-te, că prin rugăciune neîncetată ai ajuns la înălţimea cugetării de Dumnezeu;
Bucură-te, că prin post şi înfrânare ai potolit patimile păgubitoare de suflet;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Atanasie, mare făcător de minuni!

Condacul 1:

Alesule al lui Hristos, Sfinte Patriarh Atanasie, pomenind nevoinţele, viaţa plină de necazuri şi iubirea ta, te cinstim cu cântări ca pe un bun păstor şi al nostru apărător. Tu, însă, având îndrazneală către Dumnezeu, izbăveşte-ne pe noi de toate necazurile ca să-ţi cântăm:
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Atanasie, mare făcător de minuni!

Rugăciunea 1:

O, Sfinte Ierarhe al lui Hristos, Atanasie! Chemarea slujirii arhiereşti dându-ţi-se prin porunca lui Dumnezeu, alegerea slujirii arhiereşti ai primit şi Crucea lui Hristos pe umerii tăi punând, ai fost un bun păstor, luminător preaslăvit, stâlp neclintit, slujitor credincios al Bisericii, începător al ierarhilor, apărător al Ortodoxiei, dezrădăcinător al necredinţei, iar pentru aceasta ai fost aşezat în casa Domnului tău.
Roagă-te dar pentru noi, cei ce venim cu credinţă şi cu dragoste la cinstitele şi mult-vindecătoarele tale moaşte, şi nu ne lepăda pe noi, cei ce îţi cerem ajutor în necazuri şi în boli. Îndrăzneşte la Preabunul Părinte cu rugăciunea ta, mijloceşte pentru sufletele şi trupurile noastre şi deschide-ne nouă uşile milostivirii lui Dumnezeu. Prin rugăciunile tale, păstrează Sfânta Biserică întărită şi neclintită de toate uneltirile vrăjmaşului. Roagă-L pe Domnul şi Stăpânul să ne ajute să petrecem viaţă liniştită şi netulburată, întru toată evlavia şi curăţia. Păzeşte Biserica noastră de toate necazurile şi ispitele care vin de la toţi vrăjmaşii văzuţi şi nevăzuţi şi precum fiind în viaţă i-ai izbăvit pe locuitorii Cretei de moartea cea nedreaptă a agarenilor, aşa şi acum, fiind în ceruri, roagă-te neîncetat lui Dumnezeu să ne izbăvească de toată reaua întâmplare şi pe noi, smeriţii creştini, care te cinstim cu laude şi cântări la Dunăre, unde ca un neîntrecut povăţuitor ai propovăduit pocăinţa şi iertarea vrăjmaşilor pentru iubirea lui Hristos cea fără de margini, întinde mâna ta de ajutor tuturor creştinilor ortodocşi care aleargă la cinstitele tale moaşte. Fii grabnic sprijinitor celor ce ţi se roagă, că văzând milostivirea lui Dumnezeu şi primind ajutorul aşteptat, să mărim pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Treimea cea de o Fiinţă şi nedespărţită, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea a 2-a:

O, mare şi minunate Sfinte Ierarhie al lui Hristos, Atanasie, luminătorul Bisericii din Constantinopol, făcător de minuni şi ocrotitor al ţărilor ortodoxe! Tu încă din tinereţe ai părăsit toate cele lumeşti, călăuzit fiind de iubirea către Dumnezeu şi de buna socotinţă duhovnicească şi ai vestit tuturor oamenilor zicând: Ce este bogăţia, ce este omul, slava şi puterea? Fum care se împrăştie în văzduh; toate acestea sunt duse de vânt! De aceea să ne dorim bogăţie pentru veacul viitor. Astfel învăţând, tu însuţi te-ai făcut pildă, căci erai milos, bun la inimă, smerit, blând şi simplu pentru toţi. Pentru aceasta şi întru adormirea ta, mult-Milostivul Dumnezeu te-a luminat şi te-a preaslăvit cu nenumărate minuni şi cu nestricăciunea moaştelor tale. Având însă îndrăzneală către Domnul, apără şi mântuieşte cu mijlocirea ta poporul român, ţara noastră şi oraşul acesta, în care ai binevoit să te odihneşti prin aducerea sfintelor tale moaşte. Roagă-L pe Hristos Dumnezeu să ne ierte nouă toate greşelile, cele de voie şi cele fără de voie, şi să ne izbăvim de toţi vrăjmaşii văzuţi şi nevăzuţi, de toate necazurile şi supărările şi de toate neputinţele. Roagă-te că Milostiv să ne fie nouă, tuturor, Domnul şi aici şi în veacul ce va să fie, iar pe cei adormiţi dintre noi să-i odihnească în loc de lumină. Noi, cei ce ne închinăm la icoana cu moaştele tale, avându-te pe tine rugător neadormit către Domnul, cu mulţumită şi cu dragoste preaslăvim Treimea cea Sfântă, pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin

*

*

1

Acatistul Sfântului Cuvios Macarie Egipteanul (19 Ianuarie)

Troparul Sfântului Cuvios Macarie Egipteanul, glasul 1:

Locuitorul pustiului și înger în trup și de minuni făcător te-ai arătat, purtătorule de Dumnezeu, părintele nostru Macarie; și cu postul, cu privegherea, cu rugăciunea, cerești daruri luând, vindeci pe cei bolnavi și sufletele celor ce aleargă la tine cu credință. Slavă Celui ce ți-a dat ție putere, slavă Celui ce te-a încununat pe tine, slavă Celui ce lucrează prin tine tuturor tămăduiri.

Condacul 1

Viață fericită ducând în lume, te-ai învrednicit a te sălășlui în pământul celor blânzi, împreună cu cetele fericiților, Macarie, purtătorule de Dumnezeu, iar locuind în pustiu ca într-o cetate, ai primit de la Hristos harul minunilor. Pentru aceasta te cinstim: Bucură-te, Sfinte Cuvioase Macarie, părinte al părinților!

Icosul 1

De fel din Egipt și de un nume cu Sfinții strămoși Avraam și Sarra, părinții tăi și-au înfrumusețat viața cu înfrânarea și cu postul, cu rugăciunile și privegherea, cu milosteniile și cu multe alte fapte bune. Iar neroditori fiind, se depărtaseră de traiul însoțirii, însă cu duhul erau tot uniți. Pentru aceasta întreita rază a dragostei Sfintei Treimi o au găzduit în inimile lor, și însuși Sfântul Patriarh Avraam le-a vestit în vedenie dezlegarea nerodirii prin fericitul rod ce avea să fie lumină lumii:
Bucură-te, cu tatăl tău, preotul Avraam, de bucuria vederii sfântului patriarh;
Bucură-te, că răpindu-li-se averile, părinții tăi au nădăjduit în Domnul;
Bucură-te, că au fost mângâiați de dumnezeiasca lumină a bunei-vestiri;
Bucură-te, că nu au zăbovit în a urma voii Domnului;
Bucură-te, că s-au mutat după dumnezeiasca rânduială lângă pustia în care aveai să-I slujești Lui;
Bucură-te, că tatăl tău a fost ridicat din boala cea de moarte cu mână tare;
Bucură-te, că îngerul lui Dumnezeu i-a vestit mila și binecuvântarea de sus;
Bucură-te, că lăcaș Sfântului Duh te-a numit;
Bucură-te, că numele fericirii ți-a dăruit;
Bucură-te, că viețuirea îngerească, roditoare a mântuirii multora, ți-a zugrăvit;
Bucură-te, că părinții tăi au mulțumit Domnului cu bucurie și cutremur;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Macarie, părinte al părinților!

Condacul al 2-lea

Zămislit de părinții tăi la bătrânețile lor, ai alergat, fericite, cu dor dumnezeiesc, la izvorul cunoștinței de Dumnezeu. Și deprinzând Sfintele Scripturi, neobosit umblai pe cărările înțelepciunii, iar în inimă păzeai nestinsă lumina sfintei cântări de: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Cu viața cea fericită, ca și cu o neîntinată mireasă, doreai să te însoțești. Iar când părinții tăi, uitând de îngereasca sfătuire, te-au silit spre însoțire cu femeie, te-ai înălțat ca o pasăre peste cursa vânătorilor. Așa ai putut împlini și voia părintească, dar și păzi nestricată fecioria trupului și sufletului, pe care le închinasei lui Dumnezeu:
Bucură-te, că în strâmtorare ochii sufletului la Dumnezeu i-ai ridicat;
Bucură-te, că El a pus sfat bun în inima ta;
Bucură-te, că ai împlinit voia Lui cu nădejde neclintită;
Bucură-te, că prefăcându-te bolnav, după ospățul de nuntă ai ieșit și ai alergat spre ajutorul de sus;
Bucură-te, că așa ți-ai păzit fecioria cea închinată Domnului;
Bucură-te, că ai mers în muntele Nitriei și în vis ai văzut un bărbat minunat, strălucind ca lumina;
Bucură-te, că el ți-a arătat pustiul unde aveai să te sălășluiești;
Bucură-te, că la întoarcerea acasă, mireasa ta a trecut la Domnul întru feciorie curată;
Bucură-te, smerire de sine prin gândul la moarte;
Bucură-te, negrijă de cele pământești și încredințare de sine lui Dumnezeu;
Bucură-te, că și părinții tăi s-au bucurat de curăția vieții tale;
Bucură-te, că le-ai slujit cu dragoste și osârdie până la moarte;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Macarie, părinte al părinților!

Condacul al 3-lea

Ai căutat, fericite Macarie, cu râvnă, un sfânt călăuzitor pe calea mântuirii și pururea te rugai lui Dumnezeu pentru aceasta. Iar într-o zi, de praznicul unuia dintre sfinți, când pregăteai prânzul, mai ales pentru cei săraci și scăpătați, ai văzut în biserică un monah, venit pentru împărtășirea cu Sfintele Taine, și ai cunoscut chipul vieții celei îmbunătățite. Drept aceea l-ai chemat după slujbă la ospăț și, luându-l de-o parte, l-ai rugat să primească să-ți fie sfetnic bun în viață, ca împreună să-I cântați lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 3-lea

A doua zi ai alergat la bătrânul monah, care ți-a primit mărturisirea și tainele inimii, după care te-a povățuit îndelung. Iar seara, pe când te odihneai, și-a ridicat mintea în rugăciune spre Dumnezeu și a văzut în vedenie un sobor de monahi cu chipuri albe și aripi care te îndemnau spre dumnezeiasca trezvie și râvnă în slujba lui Dumnezeu:
Bucură-te, că, prin povățuitorul tău, Hristos te-a chemat spre mântuirea multora;
Bucură-te, că printr-însul ai primit îngereasca chemare;
Bucură-te, că te-a grăbit spre cele plăcute Domnului;
Bucură-te, că te-a învățat multe despre rugăciune, priveghere și post;
Bucură-te, că întors acasă, ai împărțit toate ale tale săracilor;
Bucură-te, că ai îmbrățișat sărăcia de bunăvoie și ai urmat lui Hristos;
Bucură-te, că în mâinile sfântului bătrân ți-ai lepădat voia;
Bucură-te, că el a primit-o și a slujit-o cu dragoste înaintea lui Dumnezeu;
Bucură-te, că te-a învățat lucrul mâinilor spre așezarea duhovnicească;
Bucură-te, că ți-a făcut chilie nu departe de dânsul și te-a îngrădit cu porunci de suflet ziditoare;
Bucură-te, că te-a născut la viața îngerească binecuvântată;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Macarie, părinte al părinților!

Condacul al 4-lea

Ai sporit, Sfinte Macarie, în legea Domnului, prin alergarea pe calea cea strâmtă a vieții monahicești, încât episcopul locului, aflând despre viețuirea ta fericită te-a făcut cleric cu de-a sila, deși erai încă tânăr. Dar tu după o vreme ai fugit de acolo, căci ardeai de dorul liniștii celei după Dumnezeu, întru care neîncetat să-I cânți: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Întru lucrul mâinilor și rugăciune neîncetată a inimii te-ai întărit, fericite, îngrădindu-te cu Crucea Domnului în războiul de gânduri, năluciri și înfricoșate năvăliri pe care diavolul ți l-a ridicat împotrivă. Și cum, pătruns de frica cuviincioasă și dragostea de Dumnezeu, întru nimic socoteai meșteșugirile lui, a ridicat peste tine război prin oameni, făcând pe o tânără ce luase în pântece din desfrânare să arunce asupra ta păcatul cel cumplit:
Bucură-te, priveghere neîncetată cu duhul;
Bucură-te, înstrăinare de tulburările lumii;
Bucură-te, că ai fost învinuit și ocărât pe nedrept;
Bucură-te, că ai fost târât prin sat cu negrăită batjocură;
Bucură-te, că ai fost tras de păr și călcat cu picioarele;
Bucură-te, că ai fost bătut cu bețele de toți până aproape de moarte;
Bucură-te, că abia te-au lăsat viu, punându-se pentru tine chezaș un cinstit bărbat;
Bucură-te, că fiind gata să moară pentru tine, acesta te-a adus la chilie;
Bucură-te, că lucrai ziua și noaptea să hrănești pe femeia însărcinată;
Bucură-te, că, prin dreapta judecată a Domnului,
ea nu a născut până ce nu a mărturisit clevetirea;
Bucură-te, că toți s-au pocăit și au alergat să-ți ceară iertare;
Bucură-te, că te-ai păzit de slava omenească, fugind de acolo în pustie;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Macarie, părinte al părinților!

Condacul al 5-lea

Trei ani ai petrecut într-o peșteră, părinte, după care te-ai dus la Sfântul Antonie cel Mare în Muntele Faran, iar el te-a primit cu dragoste să-i fii ucenic în pustniceștile nevoințe. Și ai sporit în ele prin ascultare, încât erai numit de ceilalți frați tânăr bătrân. Căci din tinerețe arătai viață aleasă și te luptai ziua și noaptea cu diavolii, păzind neclintit zidul întemeiat de Hristos, Căruia Îi cântai: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Prin smerenie și pomenirea neîncetată de Dumnezeu ai stins mulțimea săgeților vrăjmașului, luând de la Hristos, la patruzeci de ani de la nașterea ta, darul tămăduirilor și al proorociei, precum și stăpânire asupra necuratelor duhuri. Apoi te-ai învrednicit treptei preoțești și ai fost călăuzitor părinților celor ce viețuiau în schit:
Bucură-te, suflet stăpânit de focul Duhului;
Bucură-te, inimă întărită cu hrană duhovnicească;
Bucură-te, biserică sfințită în care locuiește Hristos;
Bucură-te, că pe Marele Antonie adeseori l-ai cercetat;
Bucură-te, că de dânsul ai fost mult povățuit;
Bucură-te, că împreună v-ați împărtășit de tăria cuvintelor duhovnicești;
Bucură-te, că ai moștenit toiagul pe care Sfântul Antonie își sprijinea trupul;
Bucură-te, că precum Elisei de la Ilie ai luat și îndoit duh;
Bucură-te, că ai izgonit căpetenii diavolești cu postul și rugăciunea;
Bucură-te, că prin turnare de apă sfințită ai izbăvit o femeie de asemănarea cu un animal;
Bucură-te, că ai îndemnat-o apoi spre râvnă sporită în împărtășirea cu Sfintele Taine;
Bucură-te, că ai risipit înșelarea celor cuprinși de farmece;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Macarie, părinte al părinților!

Condacul al 6-lea

Prin ungerea cu untdelemn sfințit ai făcut sănătoasă pe o fecioară plină de răni și pe mulți ai tămăduit prin rugăciune de boli, vrăji și amăgirea eretică, chiar și morți ai înviat cu puterea lui Hristos, ca întru slava Lui să se înalțe din multe inimi cântarea întreit sfântă: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Pe o căpetenie a întunericului ai alungat-o din cel în care intrase prin patima mândriei și lucra prin el false minuni și închipuiri eretice. Căci la cererea stăruitoare a episcopului, te-ai rugat din adâncul inimii, iar pentru mântuirea multor înșelați te-ai înarmat cu credință și ai înviat un mort din cei de demult. Atunci diavolul a fost izgonit cu putere din cel stăpânit, iar tu ai botezat pe cel înviat, dăruind lui Hristos mulțime de popor:
Bucură-te, cel prin care slava lui Dumnezeu s-a arătat;
Bucură-te, surpare a puterii vrăjmașe prin lucrarea Duhului Sfânt;
Bucură-te, că te-ai învrednicit de dumnezeiasca insuflare;
Bucură-te, sfântă nevoință întru teama de a nu cădea în slavă deșartă;
Bucură-te, că prin tine Hristos a șters lacrimile celor necăjiți;
Bucură-te, că ai descoperit văduvei mâhnite zălogul cel ascuns;
Bucură-te, că pe bărbatul ei l-ai înviat ca să spună unde a pus visteria cea străină;
Bucură-te, izbăvitorul văduvei și al orfanilor de amara robie;
Bucură-te, că și pe un alt mort l-ai înviat, ca să scapi pe cel învinuit pe nedrept;
Bucură-te, că cel adormit i-a mărturisit din groapă nevinovăția;
Bucură-te, că nu ai căutat să afli pe cel vinovat, nădăjduind în judecata lui Dumnezeu;
Bucură-te, că ai arătat atunci că lucrul tău era mila, iar nu judecata;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Macarie, părinte al părinților!

Condacul al 7-lea

Pe cel îndrăcit, care avea în sine pe diavolul îmbuibării și mistuia ca nimic toată mâncarea primită, l-ai tămăduit prin rugăciune și post, povățuindu-l spre înfrânare și lucrul mâinilor. Iar pentru călcarea sfintelor porunci te mâhneai și plângeai și întru Duhul Sfânt te rugai pentru toată lumea, încât chiar și pe cei din muncile iadului îi umbreai cu milostivirea. Pentru aceasta, cântăm împreună cu tine lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Cu puterea lui Dumnezeu l-ai silit pe diavol să-și arate pe față mulțimea meșteșugurilor cu care îi ispitea pe monahii din mănăstire, iar pe singurul dintre frați care îi făcea voia, l-ai adus la mărturisire curată și la sporirea în lupta cea bună:
Bucură-te, că pentru a-i înfrânge rușinea te-ai arătat celui căzut însuți ispitit de patimile ce-l stăpâneau;
Bucură-te, că așa a aflat îndrăznire spre mărturisire și pocăință;
Bucură-te, că l-ai întărit în postire și cugetarea cea după Dumnezeu;
Bucură-te, că l-ai îndemnat să învețe părți din Evanghelie și alte sfinte cărți;
Bucură-te, că l-ai învățat să nu primească gândul cel rău;
Bucură-te, că fratele sculat din păcat s-a arătat apoi mai potrivnic celui rău decât toți ceilalți;
Bucură-te, că primind pe doi tineri bogați, i-ai aflat după o vreme mari nevoitori ai lui Hristos;
Bucură-te, că întru osteneli și răbdare se umpleau de harul dumnezeiesc;
Bucură-te, că ai văzut cum îngerul lui Dumnezeu îi păzea cu armă de foc;
Bucură-te, că ți s-a descoperit cum din gura lor ieșea foc până la cer;
Bucură-te, că adormind ei întru Domnul, ai întărit pe frați cu descoperirea sfințeniei lor;
Bucură-te, virtute atotvăzătoare;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Macarie, părinte al părinților!

Condacul al 8-lea

Viața curată și fără de răutate a celor două femei măritate ți-a descoperit-o Cel de Sus, încât însuți te-ai minunat și ai zis: cu adevărat, nici fecioare, nici femei măritate, nici monah, nici mirean, ci hotărârea cea bună o caută Dumnezeu, primind-o ca pe însăși fapta, și după alegere trimite fiecăruia pe Sfântul Duh, Care lucrează și îndreptează viața celor ce vor să se mântuiască. Pentru aceasta, întru smerenia inimii păzim cântarea întreit sfântă: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Împreună cu Sfântul Macarie Alexandrinul, prietenul tău întru Domnul, ai fost exilat de episcopul Luciu, eretic arian, cel care pe fericitul episcop Petru l-a izgonit. Și duși de ostași într-un ostrov în care era necunoscut numele lui Hristos Dumnezeu, ați alungat pe diavoli cu rugăciunea și cu facerea de minuni. Atunci poporul ce slujea la idoli a primit credința în Hristos și s-a botezat, ridicând o sfântă biserică spre slava lui Dumnezeu:
Bucură-te, cetate întărită prin dragostea duhovnicească de frate;
Bucură-te, izbăvire de îndrăcire a fiicei slujitorului idolesc;
Bucură-te, vrednicie apostolească;
Bucură-te, că pe mulți i-ai născut la viața întru Hristos;
Bucură-te, că vestirea minunilor voastre a ieșit în tot pământul;
Bucură-te, rușinare a prigonitorilor rău-credincioși;
Bucură-te, că episcopul eretic a trimis în taină să vă întoarcă în pustia schitului;
Bucură-te, că de pretutindeni venea la tine mulțime de popor;
Bucură-te, că pe mulți îi învățai prin cuvinte de Dumnezeu insuflate;
Bucură-te, tămăduire a neputințelor sufletești și trupești;
Bucură-te, liman de odihnă al străinilor;
Bucură-te, mustrare cu blândețe a celor biruiți de patimi;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Macarie, părinte al părinților!

Condacul al 9-lea

Pe ucenicul iubitor de arginți, care ți-a nesocotit mustrarea și nu s-a curățit de lepra patimii, l-a ajuns, după moartea ta, și lepra trupească, iar pe înfricoșatul slujitor idolesc l-ai făcut, prin cuvântul cel bun, mielușel al lui Hristos. Pentru aceasta slăvim milostivirea și dreptatea cu care Dumnezeu se îngrijește de făptura Sa, și alergăm la limanul netulburat al iubirii Sfintei Treimi, cântându-I împreună cu tine: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Cu gândul de a merge în pustia dinlăuntru te-ai luptat cinci ani, temându-te de ispitirea vrăjmașului. Dar cum prin îndelunga ta răbdare voia Domnului s-a vădit, ai mers acolo și ai aflat doi monahi care de treizeci de ani se nevoiau în arșiță și ger cu dumnezeiască tărie. Pentru care, părinte, te-ai pogorât și mai mult în oceanul smereniei, adâncindu-ți mintea în teama curată de Domnul. Căci, prin aducerea aminte de Judecată și de focul cel veșnic al neiubirii, îți topeai trupul ca și cu niște năprasnice stihii:
Bucură-te, că ai murit lumii, dar ai aflat viața întru Hristos;
Bucură-te, minte neatinsă de săgețile ocărilor;
Bucură-te, cuget netulburat de veninul laudelor;
Bucură-te, desăvârșită neagonisire de cele lumești;
Bucură-te, micșorare de sine întru mărirea lui Hristos;
Bucură-te, tăcere făcută lăcaș al Cuvântului dumnezeiesc;
Bucură-te, cădere cu fața la pământ înaintea Chipului mântuitor;
Bucură-te, ridicare a mâinilor spre primirea dumnezeiescului har;
Bucură-te, fugă de oameni pentru alipirea de Dumnezeu;
Bucură-te, chemare a milostivirii de sus ce stăvilește războiul patimilor;
Bucură-te, că ai primit în inimă întipărirea Chipului Iubirii;
Bucură-te, zbor al închinării spre veșnicia Iubirii;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Macarie, părinte al părinților!

Condacul al 10-lea

Ca un fericit părtaș la bucuria nestricăcioasă a Învierii te-ai arătat, părinte, căci acopereai neputințele omenești și te osteneai în rugăciune pentru izbăvirea celor ispitiți, izvorând lumii deznădăjduite tăria cântării îngerești: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Pe tâlharul ce îți fura din chilie l-ai ajutat ca un străin de cele ale tale, iar pe ucenicul ispitit de o desfrânată, care a alergat în rugăciune la mijlocirea ta, o mână nevăzută l-a răpit, aducându-l în chilie, unde te rugai lui Dumnezeu pentru dânsul. Pentru aceasta, cu bucurie îți cântăm:
Bucură-te, înstrăinare de toate cele trecătoare;
Bucură-te, plămădire întru realitățile cerești;
Bucură-te, privire a lumii ca prin ochii icoanei;
Bucură-te, zugrăvire pe tăblița inimii a icoanei Iubirii;
Bucură-te, slavă și mulțumire lui Dumnezeu pentru toate;
Bucură-te, izvor de pace cerească;
Bucură-te, înainte-vedere a celor de departe ca și a celor de aproape;
Bucură-te, suflet curățit până în adânc de harul dumnezeiesc;
Bucură-te, tărie a dragostei ce sprijini pe cei ispitiți;
Bucură-te, sculare la viață a celor căzuți;
Bucură-te, părtaș în suferințe al mângâierii lui Hristos;
Bucură-te, însuți răpit prin văzduh de dumnezeiasca mână;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Macarie, părinte al părinților!

Condacul al 11-lea

După nouăzeci și șapte de ani de viețuire întru Hristos ți s-a vestit în vedenie fericitul sfârșit de către Sfântul Antonie, povățuitorul pustiei, împreună cu Sfântul Pahomie, învățătorul vieții monahale. Și de apropiata chemare spre sălășluirea cu dânșii în sânurile Părintelui ceresc te-au încredințat, iar tu ai primit cu bucurie de la ei negrăita pace a lui Hristos și ai cântat: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Ai chemat, fericite, pe ucenici, încredințându-i Domnului și i-ai îndemnat să păzească așezămintele duhovnicești și predaniile pustniciei, după care ai bine rânduit obștea. Apoi ți-ai pus mâinile peste dânșii, i-ai binecuvântat și te-ai rugat pentru ei, învățându-i din destul, și te-ai pregătit de marea și înfricoșata trecere a hotarului veșniciei:
Bucură-te, floare a pustiei înmiresmată de Duhul Sfânt;
Bucură-te, că după trei zile, după cum ți s-a vestit, ai plecat la Domnul;
Bucură-te, de un heruvim cu mulțime de îngeri întâmpinat;
Bucură-te, de cetele îngerești și ale sfinților însoțit;
Bucură-te, comoară a Împăratului urcată în vistieriile cele veșnice;
Bucură-te, că prin sărutarea de pe urmă ai lăsat lumii îndemnul iubirii;
Bucură-te, ochi și mâini întinse spre Domnul până în sfârșit;
Bucură-te, că în brațele Lui ți-ai dat duhul;
Bucură-te, că sufletul tău a fost văzut suindu-se la cer netulburat de vrăjmașul;
Bucură-te, că te-ai acoperit cu smerenia până înlăuntrul porților Împărăției;
Bucură-te, foc ce arzi toate uneltirile vrăjmașilor;
Bucură-te, îngrădire cu puterea lui Hristos;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Macarie, părinte al părinților!

Condacul al 12-lea

Pecetea Chipului lui Hristos și a Duhului ai primit, fericite, unindu-ți prin iubire firea cu harul dumnezeiesc în focul ispitelor. Pentru aceasta, la nunta Fiului lui Dumnezeu te-ai învrednicit a cânta cu Biserica cerească: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Arta care suie la ceruri desăvârșit o ai deprins, părinte, și zidire nouă te-ai făcut spre luminarea și întărirea celor ce aleargă cu credință la mijlocirile tale. Pentru aceasta îți cântăm:
Bucură-te, fiu al Luminii și mângâierii;
Bucură-te, fiu al Legământului celui nou;
Bucură-te, că prin calea cea aspră ai ajuns la viața fericită;
Bucură-te, viață prefăcută în icoană de pururea închinare;
Bucură-te, stare neclintită în dragoste și adevăr;
Bucură-te, veșnică unire cu Hristos;
Bucură-te, odihnă în brațele Sfântului Duh;
Bucură-te, desfătare în sânul Părintelui luminilor;
Bucură-te, mărturisire cu viața a Crucii și Învierii Domnului;
Bucură-te, jertfă vie, bine plăcută lui Dumnezeu;
Bucură-te, al Maicii Domnului fiu preaiubit;
Bucură-te, alăută a Sfintei Treimi ce faci să răsune glasul inimii;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Macarie, părinte al părinților!

Condacul al 13-lea

O, Sfinte Cuvioase Macarie, purtătorule al Chipului ceresc, care prin fapte dumnezeiești ne-ai arătat nouă adevărul credinței, luminează și în inimile noastre cunoștința Evangheliei Mântuitorului. Ca simțind lucrarea gândurilor rele, să ne lepădăm de întunericul ce ne împresoară și să primim ungerea bucuriei prin lucrarea Sfântului Duh. Iar prin fecioria inimii să ne facem părtași fericirii Preasfintei Fecioare, în care Tatăl Și-a făcut lăcaș cu Cel Unul Născut al Său. Așa, părinte, poartă de grijă din înalt, ca să nu ne aflăm neîndreptați și despărțiți de iubirea ta în ceasul înfricoșat al nașterii în veșnicie, ci împreună cu tine să cântăm Preasfintei Treimi: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice iarăși Icosul 1: De fel din Egipt și de un nume cu Sfinții strămoși Avraam și Sarra…, Condacul 1: Viață fericită ducând în lume, te-ai învrednicit a te sălășlui în pământul celor blânzi…, și se face otpustul.

Icosul 1

De fel din Egipt și de un nume cu Sfinții strămoși Avraam și Sarra, părinții tăi și-au înfrumusețat viața cu înfrânarea și cu postul, cu rugăciunile și privegherea, cu milosteniile și cu multe alte fapte bune. Iar neroditori fiind, se depărtaseră de traiul însoțirii, însă cu duhul erau tot uniți. Pentru aceasta întreita rază a dragostei Sfintei Treimi o au găzduit în inimile lor, și însuși Sfântul Patriarh Avraam le-a vestit în vedenie dezlegarea nerodirii prin fericitul rod ce avea să fie lumină lumii:
Bucură-te, cu tatăl tău, preotul Avraam, de bucuria vederii sfântului patriarh;
Bucură-te, că răpindu-li-se averile, părinții tăi au nădăjduit în Domnul;
Bucură-te, că au fost mângâiați de dumnezeiasca lumină a bunei-vestiri;
Bucură-te, că nu au zăbovit în a urma voii Domnului;
Bucură-te, că s-au mutat după dumnezeiasca rânduială lângă pustia în care aveai să-I slujești Lui;
Bucură-te, că tatăl tău a fost ridicat din boala cea de moarte cu mână tare;
Bucură-te, că îngerul lui Dumnezeu i-a vestit mila și binecuvântarea de sus;
Bucură-te, că lăcaș Sfântului Duh te-a numit;
Bucură-te, că numele fericirii ți-a dăruit;
Bucură-te, că viețuirea îngerească, roditoare a mântuirii multora, ți-a zugrăvit;
Bucură-te, că părinții tăi au mulțumit Domnului cu bucurie și cutremur;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Macarie, părinte al părinților!

Condacul 1

Viață fericită ducând în lume, te-ai învrednicit a te sălășlui în pământul celor blânzi, împreună cu cetele fericiților, Macarie, purtătorule de Dumnezeu, iar locuind în pustiu ca într-o cetate, ai primit de la Hristos harul minunilor. Pentru aceasta te cinstim: Bucură-te, Sfinte Cuvioase Macarie, părinte al părinților!

*

Acatistul Sfântului Ierarh Marcu Mărturisitorul, Mitropolitul Efesului (19 Ianuarie)

Troparul Sfântului Ierarh Marcu al Efesului, glasul 1:

Pentru mărturisirea dumnezeieștii credințe mare lucrător te-a aflat pe tine Biserica, sfințite Marcu prealăudate, căci prin păzirea slovelor dumnezeieștilor părinți ai zdrobit eresurile întunecatului Apus. Pentru aceasta pe Hristos Dumnezeu roagă-L să dăruiască râvnă celor ce-ți urmează cinstita viețuire.

Condacul 1

Pe alesul și marele mărturisitor veniți, iubitorilor de mucenici, să-l lăudăm, pe Marcu cel următor scaunului apostolesc, pe cel întocmai cu apostolii și de un obicei cu Ioan Evanghelistul, să-l cinstim cu laude zicând: Bucură-te, Sfinte Marcu, mare mărturisitor și apărător al ortodoxiei!

Icosul 1

Următor îngerilor te-ai arătat, de Dumnezeu purtătorule Marcu, și ales fiind din pântecele maicii tale, cu adevărat ca un luceafăr între stele te-ai arătat, pentru care te lăudăm:
Bucură-te, cel scris în cartea vieții cea din ceruri;
Bucură-te, luceafăr între sfinți luminător;
Bucură-te, că îngerilor cu viețuirea ai urmat;
Bucură-te, cel ce arhanghelilor cu mărturisirea te-ai asemănat;
Bucură-te, cel ce din scutece cu laptele duhovnicesc te-ai hrănit;
Bucură-te, că obiceiurilor bătrân te-ai arătat;
Bucură-te, lauda cuvioasei tale maici;
Bucură-te, rod al sfintei rugăciuni;
Bucură-te, Sfinte Marcu, mare mărturisitor și apărător al ortodoxiei!

Condacul al 2-lea

Împărate ceresc, slavă se cuvine Ție, Celui ce trimiți luminători și povățuitori la vremi de cumpănă și de prigoană, între care în vremurile cele de pe urmă l-ai arătat și pe Sfântul Marcu, dimpreună zicând Ție: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Pildă de fapte bune, de milostenie și de înfrânare ai fost dăruit de Dumnezeu lumii, pe tine care nu ți-ai îngropat talantul, ci l-ai înmulțit spre a primi de la Dumnezeu răspuns bun, te rugăm, primește această cântare:
Bucură-te, păstorule al Efesului;
Bucură-te, luminătorule de Dumnezeu trimis;
Bucură-te, tuturor pildă de fapte bune;
Bucură-te, cel ce cu înfrânarea și cu milostenia te-ai împodobit;
Bucură-te, iubitorule de feciorie;
Bucură-te, că darul pe care l-ai primit l-ai înmulțit;
Bucură-te, că pentru răspuns bun te-ai îngrijit;
Bucură-te, că rugăciunea ta cu adevărat s-a împlinit;
Bucură-te, Sfinte Marcu, mare mărturisitor și apărător al ortodoxiei!

Condacul al 3-lea

Ajungând la vârsta bărbatului desăvârșit, nu atât cu anii, cât cu mintea cea înțelepțită, te-ai arătat ca o rază ce strălucești din lumina Sfintei Treimi, pe Care o lăudăm cu cântarea: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Înger pământesc și om ceresc, cu ce gură te vom lăuda pe tine și cu ce glas vom putea povesti darurile tale ce ai luat de la Dumnezeu, pentru care ai fost ridicat la scaunul Efesului ca o lumină pusă în sfeșnic ce luminează tuturor, de la care auzi:
Bucură-te, bărbat desăvârșit în înțelepciune;
Bucură-te, că se minunează cei ce aud de bogăția darurilor tale;
Bucură-te, înger pământesc și om ceresc;
Bucură-te, cel ce vrednic ești întru arhierie;
Bucură-te, cel ce prin nevoințe te-ai adus întru curăție;
Bucură-te, că dragostea cu adevărul ai împreunat;
Bucură-te, că Filioque eres catolicesc ai arătat;
Bucură-te, că primatul papal dogmatisind l-ai surpat;
Bucură-te, Sfinte Marcu, mare mărturisitor și apărător al ortodoxiei!

Condacul al 4-lea

Vechea mitropolie a Efesului oarecând în vremurile vechi scaun apostolesc fiind în care a stat ucenicul cel iubit al Mântuitorului, tu primindu-l, cu acela te-ai sârguit a te asemăna lui Hristos Dumnezeu, cântându-I: Aliluia!

Icosul al 4-lea

De la începutul păstoriei tale, preaminunate părinte, de toți ai fost cunoscut ca fiind păstor adevărat și toți slăveau pe Dumnezeu și pe tine te lăudau, zicând:
Bucură-te, vas de mult preț al lui Hristos;
Bucură-te, ce cu viețuirea te-ai arătat multcuvios;
Bucură-te, ce prin cuvinte ai grăit luminos;
Bucură-te, ce până la sânge te-ai împotrivit ereticilor;
Bucură-te, că te-ai făcut următor Apostolilor;
Bucură-te, ce neîmblânzit ai asuprit pe demoni;
Bucură-te, cel ce cuvintele latinilor în cenușă le prefaci;
Bucură-te, că pe apostații ierarhi i-ai mustrat;
Bucură-te, Sfinte Marcu, mare mărturisitor și apărător al ortodoxiei!

Condacul al 5-lea

Cu voia Ta, Doamne, pentru păcatele noastre ai adus necazuri și prigoniri, pe care pentru dreptate le primim; dar Te rugăm, încetează bătaia, potolește mânia, pentru rugăciunile Sfântului Marcu, pentru care Te lăudăm zicând: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Începând lupul cel depărtat de Biserică a sfâșia turma lui Hristos, tu, ca un diamant tare, i-ai stat împotrivă, pentru care ai atras asupra ta ura celor mai mari ai Romei; iar noi, fericindu-ți îndrăzneala, te binecuvântăm, strigându-ți:
Bucură-te, făclia prealuminată a Bisericii;
Bucură-te, cel ce cu lumină ai orbit ereticii;
Bucură-te, că la pocăință pe toți i-ai chemat;
Bucură-te, că tâlhăreștilor sinoade nu te-ai plecat;
Bucură-te, că doar cei învârtoșați nu te-au urmat;
Bucură-te, că nu ai pregetat cu blândețe a-i mustra;
Bucură-te, că prin cuvinte sfinte la ortodoxie pe mulți ai adus;
Bucură-te, că minciuna catolicilor nu te-a supus;
Bucură-te, Sfinte Marcu, mare mărturisitor și apărător al ortodoxiei!

Condacul al 6-lea

Împăratul Ioan al Bizanțului cerând ajutor apusenilor în nevoile poporului în vreme de război, legat-a prieteșug cu latinii, iar tu nicicum nu ai vrut a întări acest sfat, ci drept mărturiseai și-L slăveai pe Hristos Dumnezeu zicând: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Chemând papa în cetatea Florenței pe ortodocșii arhierei din toată lumea, fost-ai și tu chemat la acel rău sobor; și punându-ți înainte dogmele eretice, te ispiteau să te învoiești cu ei, iar tu nicidecum nu ai voit a auzi de aceasta, ci îndată i-ai mustrat pe față, pentru care te lăudăm:
Bucură-te, că pe latini i-ai vădit de eres;
Bucură-te, că la învățarea norodului ortodox ai purces;
Bucură-te, că nu ai răbdat dezbinarea Bisericii;
Bucură-te, că nu ai semnat zapisul cu catolicii;
Bucură-te, voinic propovăduitor al Sfintei Tradiții;
Bucură-te, că te-ai împotrivit unirii cu schismaticii;
Bucură-te, că cele șapte soboare ți-au fost dreptar;
Bucură-te, că ale catolicilor cârteli zadarnice le-ai făcut;
Bucură-te, Sfinte Marcu, mare mărturisitor și apărător al ortodoxiei!

Condacul al 7-lea

Singur, sfinte părinte, te-ai aflat în acel nelegiuit sobor ca un fiu al luminii, mărturisind dogma Sfântului Duh Care purcede numai din Tatăl, dar închinat dimpreună cu Fiul, o singură Dumnezeire în trei ipostasuri, Căreia Îi cântăm: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Duhul Sfânt pe Care L-ai mărturisit după învățăturile Sfinților Părinți te-a întărit pe tine, cel ce erai sfințit de El, spre a răbda prigoana și însingurarea, pentru care auzi:
Bucură-te, aur preastrălucit;
Bucură-te, că în foc te-ai lămurit;
Bucură-te, că mărturisind te-ai mântuit;
Bucură-te, că pe demoni i-ai asuprit;
Bucură-te, credincios apărător al credinței;
Bucură-te, păstrător al Sfintei Tradiții;
Bucură-te, tâlcuitor iscusit din scripturi;
Bucură-te, luminos povățuitor de mulțimi;
Bucură-te, Sfinte Marcu, mare mărturisitor și apărător al ortodoxiei!

Condacul al 8-lea

Ca altădată un nou Moise te-ai arătat, că din muntele cel sfânt pogorându-te către poporul cel păcătos, le-ai sfărâmat ereticul așezământ și idolul pe care și l-au făcut, aruncându-l degrabă sub blestemul Sfinților Părinți, pe cei ce nu știau să cânte lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Văzându-te fiii blestemului celui veșnic că nu te pleci hotărârilor lor, care nicidecum nu au putut a te pleca în vicleșuguri, au aruncat pricini nedrepte asupra ta, prin care în surghiun te-au trimis; iar poporul cel binecredincios departe de tine fiind, îți cânta:
Bucură-te, surpătorul ereticelor oști;
Bucură-te, înfricoșătorul netrebnicilor papistași hulitori;
Bucură-te, ridicătorul înșelaților ce se smeresc;
Bucură-te, rană mult chinuitoare latinilor eretici;
Bucură-te, pierzătorul anatemelor celor mincinoase;
Bucură-te, dumnezeiasca lumină a celor prigoniți pentru dreptate;
Bucură-te, povățuitor și cârmaci ortodocșilor;
Bucură-te, vrednic stareț al monahilor evlavioși;
Bucură-te, Sfinte Marcu, mare mărturisitor și apărător al ortodoxiei!

Condacul al 9-lea

Nu ai încetat, părinte, a scrie epistole și învățături care erau pline de Duh Sfânt, în care rătăcirea catoliceștilor învățături o arătai; pentru aceasta noi cei binecredincioși Îl lăudăm pe Dumnezeu, cântându-I: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Toată cetatea Bizanțului căzută la un gând cu papa Romei o ai afurisit, iar mica turmă ce nu s-a învoit cu neadevărul pe tine te-a luat păstor, care cu un glas te laudă:
Bucură-te, stea ce ai condus pe necredincioși la credință;
Bucură-te, cel prin care se luminează norodul;
Bucură-te, izgonitorul de iscusite vicleșuguri;
Bucură-te, făcător de nemincinoase minuni;
Bucură-te, mângâietor al căzutelor făpturi;
Bucură-te, stâlp de foc al credinței;
Bucură-te, cel ce neclintit ai pătimit umilințe;
Bucură-te, temelia dreptei credințe;
Bucură-te, Sfinte Marcu, mare mărturisitor și apărător al ortodoxiei!

Condacul al 10-lea

În Sfântul Munte al Athonului venind spre închinare, înștiințare de la Dumnezeu primind sfinții părinți, de a ta venire toți s-au bucurat, care cu sârguință, spre a primi binecuvântare de la tine, un singur arhiereu ortodox pe tine te mărturiseau, slăvind pe Dumnezeu cu cântarea: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Venind mai marele Sfântului Munte în insula Lymnos unde erai întemnițat, cu întrebări te-a cercetat despre dreapta credință, și primind răspunsul tău cel dreptmăritor, îndată toate lavrele din muntele Athonului ți-au viersuit cântare, lăudându-te așa:
Bucură-te, cel ce prin feciorie te-ai curățit;
Bucură-te, cel ce prin nevoințe te-ai luminat;
Bucură-te, că prin mărturisire te-ai desăvârșit;
Bucură-te, că prin isihie cu mintea ai văzut lămurit;
Bucură-te, că inima prin rugăciune ți-ai neprihănit;
Bucură-te, că de glasul conștiinței ai ascultat;
Bucură-te, că simțurile trupești cu duh le-ai adăpat;
Bucură-te, că sufletul nu ți-ai întinat;
Bucură-te, Sfinte Marcu, mare mărturisitor și apărător al ortodoxiei!

Condacul al 11-lea

Ce laude sau ce cuvinte pot zugrăvi bucuria pe care le-ai pricinuit-o celor drept-credincioși în vremurile acelea de prigoană, când toți, după Hristos Dumnezeu și Preacurata Lui Maică, pe tine ajutor te-au agonisit, strigând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Întețindu-se relele chinuiri și trupul slăbindu-ți din pricina frigului și flămânzirii, abătutu-s-a asupra ta boala ce nu te-a lăsat până în sfârșit, pentru care te fericim cu unele ca acestea:
Bucură-te, cel ce din umbra patimilor ne-ai scos;
Bucură-te, că la liman duhovnicesc ne-ai adus;
Bucură-te, rugător pentru cei neiscusiți în credință;
Bucură-te, dascăl celor iubitori de adevăr întru dreptate;
Bucură-te, mângâietor celor ce zac întru umilințe;
Bucură-te, părinte al monahilor celor ce petrec în trezvie;
Bucură-te, sfânt povățuitor al preoților cuvioși;
Bucură-te, mare luminător al ierarhilor ortodocși;
Bucură-te, Sfinte Marcu, mare mărturisitor și apărător al ortodoxiei!

Condacul al 12-lea

Cu ce laude vom ritorisi minunile Tale, Doamne, Care ai întărit mulțimea mucenicilor ce au pătimit până la sânge pentru iubitul Tău Fiu, Iisus Hristos, de nu vom cânta: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Astăzi la fericitul tău sfârșit, părinte sfinte, toți doresc să audă cuvântul tău cel de pe urmă, iar tu, ca un adevărat slujitor al lui Dumnezeu, poruncă ai lăsat ca la a ta îngropare nici unul să nu vină din cei căzuți în reaua credință, și nici la al tău mormânt să nu slujească nimeni din latinii cei hulitori, apoi cu veselie sufletul l-ai dat lui Dumnezeu, iar noi îți cântăm:
Bucură-te, că această zi este de bucurie pentru tine;
Bucură-te, că Hristos ți-a dat cereasca împărăție;
Bucură-te, că multe minuni se fac la al tău mormânt;
Bucură-te, bucuria iubitorilor de adevăr curat;
Bucură-te, preacuvios părinte de dragoste luminat;
Bucură-te, soare care niciodată nu apui;
Bucură-te, piatră de poticnire apostaților de azi;
Bucură-te, cel ce pe temeiul credinței ortodoxe ne înalți;
Bucură-te, Sfinte Marcu, mare mărturisitor și apărător al ortodoxiei!

Condacul al 13-lea

O, întru tot lăudate Sfinte Marcu, primește aceste puține laude ce le aducem din inimi smerite și te milostivește spre noi, cei ce cădem cu smerită rugăciune către tine; grăbește spre a ne ajuta, căci ridicatu-s-au prigoniri și dureri negrăite, ca dimpreună cu tine să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)
Apoi se zice iarăși Icosul 1: Următor îngerilor te-ai arătat, de Dumnezeu purtătorule Marcu…, Condacul 1: Pe alesul și marele mărturisitor…, și se face otpustul.

Icosul 1

Următor îngerilor te-ai arătat, de Dumnezeu purtătorule Marcu, și ales fiind din pântecele maicii tale, cu adevărat ca un luceafăr între stele te-ai arătat, pentru care te lăudăm:
Bucură-te, cel scris în cartea vieții cea din ceruri;
Bucură-te, luceafăr între sfinți luminător;
Bucură-te, că îngerilor cu viețuirea ai urmat;
Bucură-te, cel ce arhanghelilor cu mărturisirea te-ai asemănat;
Bucură-te, cel ce din scutece cu laptele duhovnicesc te-ai hrănit;
Bucură-te, că obiceiurilor bătrân te-ai arătat;
Bucură-te, lauda cuvioasei tale maici;
Bucură-te, rod al sfintei rugăciuni;
Bucură-te, Sfinte Marcu, mare mărturisitor și apărător al ortodoxiei!

Condacul 1

Pe alesul și marele mărturisitor veniți, iubitorilor de mucenici, să-l lăudăm, pe Marcu cel următor scaunului apostolesc, pe cel întocmai cu apostolii și de un obicei cu Ioan Evanghelistul, să-l cinstim cu laude zicând: Bucură-te, Sfinte Marcu, mare mărturisitor și apărător al ortodoxiei!

*

1

Acatistul Sfântului Maxim Mărturisitorul (21 Ianuarie)

Condac 1:

Întărirea preoților, temelia dogmelor, trâmbița înțelepciunii și păstor al Bisericii te-ai arătat, Părinte Maxim, biruindu-i pe nevăzuții vrăjmași și închipuirile eretice cu tăria cunoștinței de Dumnezeu. Și în focul mucenicesc te-ai aruncat pentru dragostea lui Hristos, ca drept și sfânt împreună cu tine să ne veselim de Dânsul. Pentru aceasta îți cântăm: Bucură-te, Sfinte Cuvioase Maxim, alăută a Sfintei Treimi, luminătorule cel mare în faptă și cuvânt!

Icos 1:

Împodobit fiind din tinerețe cu fire bună și minte dreaptă ai ajuns cel dintâi sfătuitor împărătesc, căci harul lui Dumnezeu strălucea din inima ta cu putere, întărindu-te în toată vremea:
Bucură-te, tinerețe ajunsă la vârsta bărbatului desăvârșit
Bucură-te, înstrăinare de plăcerea cea purtătoare de moarte
Bucură-te, curățire de patimi prin duhovniceștile nevoințe
Bucură-te, lumină ajunsă în vârful muntelui
Bucură-te, scriitor iscusit al dogmelor dumnezeiești pe tăblițele inimii
Bucură-te, cuptor aprins de focul dragostei cerești
Bucură-te, topire a împietririi cugetelor
Bucură-te, tăcere ce lași să se audă voia Domnului
Bucură-te, dar și negrăită bucurie a împlinirii ei
Bucură-te, tărie a smereniei ce deschizi inimile
Bucură-te, că ai fost îmbrăcat cu putere de sus
Bucură-te, neîncetată pomenire de Dumnezeu
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Maxim, alăută a Sfintei Treimi, luminătorule cel mare în faptă și cuvânt!

Condac 2:

Văzând împuținarea credinței și întărirea eresurilor vătămătoare de suflet, ai lepădat, Sfinte Maxim, cinstea înaltei dregătorii pentru a te face monah, și luând în spate fericita cruce a iubirii, te-ai bucurat a cânta: Aliluia!

Icos 2:

Stâlp neclintit al Bisericii te-ai făcut, Cuvioase Maxim, prin scrisorile tale pe mulți în credință întărind. Însuși Împăratul Heraclie s-a lepădat de alcătuirile eretice, precum și Piros patriarhul, pe care l-ai înfrânt în sinodul din Cartagina. Căci ai arătat lămurit că precum sunt în Hristos două firi, tot așa sunt și două voințe și lucrări într-o Persoană nedespărțită:
Bucură-te, ostaș nebiruit al lui Hristos
Bucură-te, râvnă neobosită spre mântuirea aproapelui
Bucură-te, plâns și rugă pentru sufletele vrăjmașilor
Bucură-te, îmbrăcare a celor goi de cunoștința duhovnicească
Bucură-te, sprijin al celor clătinați de furtuna prigonirii
Bucură-te, tămăduire minunată a bolilor rațiunii
Bucură-te, inimă făcută piatră de altar
Bucură-te, cuvânt făcut punte peste prăpastia morții
Bucură-te, dor după întregirea Trupului lui Hristos
Bucură-te, păzitor al comorilor Bisericii
Bucură-te, gândire nedespărțită de har
Bucură-te, iubire care Îl întrupezi pe Hristos
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Maxim, alăută a Sfintei Treimi, luminătorule cel mare în faptă și cuvânt!

Condac 3:

Din duhul ascultării sfântă îndrăzneală luând, ai arătat, Părinte Maxim, puterea dumnezeiască și îndumnezeitoare ce se revarsă din tainele Bisericii. Iar noi, împărtășindu-ne de dânsa, cântăm cu mulțumire : Aliluia!

Icos 3:

Pentru Sfinții Îngeri care sunt de față și scriu pe cei ce intră în biserică și se înfățișează lui Dumnezeu și care fac rugăciuni pentru ei, ai sfătuit pe creștini să fie nelipsiți de la Sfânta Liturghie. Dar mai ales pentru revărsarea Sfântului Duh, care preface pe cei de față și îi rezidește în Hristos, potrivit cu însușirile lor:
Bucură-te, lepădare a necredinței și micșorare a păcătoșeniei
Bucură-te, sporire a virtuții și alungare a neștiinței
Bucură-te, adăugire a cunoștinței și ascultare a cuvintelor dumnezeiești
Bucură-te, deprindere și dispoziție a inimii întărite și neclintite în cele sfinte
Bucură-te, aplecare a voii cu desfătare spre cele de Sus
Bucură-te, sfârșit al cugetului lumesc și așezare în cele duhovnicești
Bucură-te, închidere a ușii simțurilor și curățire a lor de idolii păcatelor
Bucură-te, icoană a iubirii de Dumnezeu și de oameni
Bucură-te, mulțumire pentru chipurile minunate ale mântuirii
Bucură-te, unire și deopotrivă cinste cu Îngerii în lauda Sfintei Treimi
Bucură-te, înfiere în harul Sfântului Duh și împreunare cu Hristos
Bucură-te, părtășie și asemănare cu Dumnezeu
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Maxim, alăută a Sfintei Treimi, luminătorule cel mare în faptă și cuvânt!

Condac 4:

Urmând Maicii Domnului, Cuvioase Maxim, te-ai făcut carte vie în care S-a scris Cuvântul lui Dumnezeu cu pana Duhului și binecuvântarea Tatălui. Pentru aceasta împreună cu tine slavoslovim: Aliluia!

Icos 4:

Viața Preacuratei Născătoarei de Dumnezeu ai zugrăvit-o în cuvânt ca pe o icoană preaminunată, pe care ai dăruit-o tuturor celor ce i se închină cu credință:
Bucură-te, virtute ce Îl întrupezi pe Hristos
Bucură-te, pajiște înrourată de slava Sfintei Fecioare
Bucură-te, smerenie străluminată de Chipul Maicii Domnului
Bucură-te, chemare și laudă a numelui Împărătesei
Bucură-te, biruință asupra morții mijlocită de Maica Luminii
Bucură-te, părtășie cu Pomul Vieții din Potirul Nesecat
Bucură-te, rugă ce pogori milostivirea Celei ce s-a făcut Scară de la pământ la cer
Bucură-te, închinare la Icoana Fecioarei cu Pruncul Iisus în brațe
Bucură-te, călăuză spre Izvorul tămăduirii
Bucură-te, minte luminată de privirea Celei pline de har
Bucură-te, pătimire a iubirii dumnezeiești pentru rugăciunile Celei mutate cu trupul la Cer
Bucură-te, râvnă isihastă, hrănită de Rugul cel aprins
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Maxim, alăută a Sfintei Treimi, luminătorule cel mare în faptă și cuvânt!

Condac 5:

Unindu-te cu Dumnezeu prin har, te-ai slobozit, Sfinte Maxim, de lanțul legii păcatului și doctor iscusit al sufletelor te-ai arătat. Prin povățuirile tale ne călăuzești spre Limanul desăvârșirii, ca întăriți în har să ne bucurăm de Domnul, cântând : Aliluia!

Icos 5:

Pe toți oamenii la fel îi iubeai, Cuvioase Părinte, și neîncetat te rugai lui Hristos pentru ei. Iar mulți dintre aceștia, cucerindu-se de învățăturile tale și urmând viața ta îmbunătățită, se învăpăiau de dumnezeiescul dor:
Bucură-te, adânc de metanie ce chemi adâncul smereniei lui Hristos
Bucură-te, mișcare spre cele dumnezeiești nepovârnită de patimi
Bucură-te, temere de Domnul ce îndepărtezi învârtoșarea nepăsării
Bucură-te, înfrânare ce oprești ca un zid intrarea patimilor
Bucură-te, sărăcie cu duhul ce adăpostești comorile harului
Bucură-te, ascultare, neclintită din lumina adevărului
Bucură-te, lepădare a poftei de plăcere și a fricii de durere
Bucură-te, poftă după dumnezeirea atotsfântă
Bucură-te, iuțime aprinsă de pacea cerească
Bucură-te, mântuitoare neștiință de cele deșarte
Bucură-te, risipire prin cunoștință a îngrămădirilor nevăzute
Bucură-te, rugăciune de foc ce pogori pe Hristos în inimă
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Maxim, alăută a Sfintei Treimi, luminătorule cel mare în faptă și cuvânt!

Condacul 6

Prin lucrarea virtuților curățire de patimi, prin contemplare aflarea rațiunilor dumnezeiești din lucruri, prin pătimirea răpirii în duh, comuniunea cu Dumnezeu după har, toate acestea le-ai arătat trepte ale desăvârșirii celor ce cântă în urcușul lor: Aliluia!

Icosul 6

Iubirea cea mare a lui Dumnezeu pentru făptura Sa o ai mărturisit, căci pentru aceasta S-a întrupat, ca omul să se îndumnezeiască și să aducă printr-însul la Sine zidirea prinos de Liturghie. Și așa împreună să zugrăvească Chipul Iubirii, icoana de împărăție:
Bucură-te, floare a smereniei udată de roua pocăinței
Bucură-te, apă a virtuții prefăcută în vinul iubirii
Bucură-te, cugetare curățită de închipuiri
Bucură-te, pășire în icoana isihiei
Bucură-te, naștere de Sus
Bucură-te, transfigurare a firii în Hristos
Bucură-te, răstignire pe Crucea Iubirii
Bucură-te, înviere din mormântul păcatului
Bucură-te, înălțare pe norii vederii duhovnicești
Bucură-te, vas ales al Duhului
Bucură-te, îmbrățișare de fiu a Celui Necuprins
Bucură-te, inimă în închinare la Hotarul Veșniciei
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Maxim, alăută a Sfintei Treimi, luminătorule cel mare în faptă și cuvânt!

Condac 6:

Prin lucrarea virtuților curățire de patimi, prin contemplare aflarea rațiunilor dumnezeiești din lucruri, prin pătimirea răpirii în duh, comuniunea cu Dumnezeu după har, toate acestea le-ai arătat trepte ale desăvârșirii celor ce cântă în urcușul lor: Aliluia!

Icos 6:

Iubirea cea mare a lui Dumnezeu pentru făptura Sa o ai mărturisit, căci pentru aceasta S-a întrupat, ca omul să se îndumnezeiască și să aducă printr-însul la Sine zidirea prinos de Liturghie. Și așa împreună să zugrăvească Chipul Iubirii, icoana de împărăție:
Bucură-te, floare a smereniei udată de roua pocăinței
Bucură-te, apă a virtuții prefăcută în vinul iubirii
Bucură-te, cugetare curățită de închipuiri
Bucură-te, pășire în icoana isihiei
Bucură-te, naștere de Sus
Bucură-te, transfigurare a firii în Hristos
Bucură-te, răstignire pe Crucea Iubirii
Bucură-te, înviere din mormântul păcatului
Bucură-te, înălțare pe norii vederii duhovnicești
Bucură-te, vas ales al Duhului
Bucură-te, îmbrățișare de fiu a Celui Necuprins
Bucură-te, inimă în închinare la Hotarul Veșniciei
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Maxim, alăută a Sfintei Treimi, luminătorule cel mare în faptă și cuvânt!

Condac 7:

Negura înșelării pustia altarele inimilor, semănând cu îngrozire urâciunea eresurilor. Dar tu, Sfinte Maxim, ai rușinat cu lumina Duhului cugetările cele strâmbe, și le-ai zdrobit de Piatra Hristos. Pentru aceasta, cu mulțumire, cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 7:

Ai îndreptat cu pricepere cârma Bisericii, ca pe a unei corăbii ce poartă spre limanul mântuirii comoara credinței și podoaba vieții celei după Dumnezeu:
Bucură-te, că ai ajuns cu duhul la treapta arhieriei
Bucură-te, stăruință în virtute și contemplație
Bucură-te, iuțime preschimbată în iubire
Bucură-te, poftă prefăcută în cerească bucurie
Bucură-te, rațiune imprimată după cuviință în puterile sufletului
Bucură-te, grijă și căutare doar a Împărăției Cerurilor
Bucură-te, că te-ai născut în duh de la Părintele Veacului Viitor
Bucură-te, cheie ce descui inimii ușile mântuirii
Bucură-te, dreaptă socoteală ce alegi grâul de neghină
Bucură-te, propovăduitorule al lui Hristos în două firi neamestecate și nedespărțite
Bucură-te, zugrav al tainei teandrice a unirii necontopite a celor două firi, voințe și lucrări ale lui Hristos
Bucură-te, aluat ce dospești frământătura cugetării de Dumnezeu
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Maxim, alăută a Sfintei Treimi, luminătorule cel mare în faptă și cuvânt!

Condac 8:

O fire, o voință și o lucrare în trei Persoane ai mărturisit în Sfânta Treime, iar pe Dumnezeu Cel întrupat L-ai propovăduit într-un Ipostas cu două firi, voințe și lucrări, strigând: Aliluia!

Icos 8:

Ca o luntre cârmuită de Sus ai străbătut oceanul cuvintelor Duhului și ai aflat vederile dogmelor tainice. Apoi, ridicând zăbranicul literei prin tâlcuiri de Dumnezeu insuflate, ai plinit, Părinte Maxim, legea duhovnicească:
Bucură-te, inimă închinată poruncilor dumnezeiești
Bucură-te, păzire de oprirea pe calea virtuților
Bucură-te, mișcare nemișcată de patimi spre cele de Sus
Bucură-te, minte curățită și împodobită cu rațiunile divine
Bucură-te, mistuire duhovnicească a lumii sensibile
Bucură-te, cercetare evlavioasă a înțelesurilor Scripturii
Bucură-te, tăiere-împrejur a inimii prin cuvântul harului
Bucură-te, cunoaștere din contemplarea lucrurilor a cauzelor dumnezeiești
Bucură-te, memorie neștearsă a frumuseții cerești
Bucură-te, urcuș isihast în sânul tăcerii neapropiate
Bucură-te, priveghere de taină în așteptarea Mirelui Hristos
Bucură-te, umblare prin iubire în lumina Sfântului Duh
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Maxim, alăută a Sfintei Treimi, luminătorule cel mare în faptă și cuvânt!

Condac 9:

In toate contemplai, Cuvioase Maxim, taina Întrupării Cuvântului, prin care Dumnezeu dă ființă creației, îmbrățișând-o, iar creația se face Biserică-Trup hristic, primindu-L pe Cel Căruia Sfinții Îngeri Îi cântă cu cutremur: Aliluia!

Icos 9:

Ai arătat, Sfinte Maxim, că Dumnezeu a creat zidirea cea văzută și nevăzută din nimic, prin bunăvoința Sa, și sufletele deodată cu corpurile, după rațiunile subzistând în El dinainte de veacuri. Iar unirea rațiunilor proprii de creație cu loghii divini este însuși urcușul nesfârșit în Hristos spre veșnica împărtășire de iubire:
Bucură-te, lucrare a virtuții, prin comuniunea cu Hristos
Bucură-te, oglindă a inimii îndreptată către Dumnezeu
Bucură-te, luminare a conștiinței de razele Cuvântului
Bucură-te, întipărire prin virtuți în trup a rațiunilor dumnezeiești
Bucură-te, bucurie a odihnei mai presus de mișcare și nemișcare
Bucură-te, că în desăvârșirea dragostei nu încape săturarea
Bucură-te, descoperire în sânul lumii a lucrării energiilor necreate
Bucură-te, stare față-n față a creației cu Iubirea mai presus de fire
Bucură-te, trecere prin focul înfricoșător al Iubirii
Bucură-te, zugrăvire de taină a Judecății Viitoare
Bucură-te, prefacere a firii prin unirea îndumnezeitoare cu Hristos
Bucură-te, leagăn isihast, ce odihnești iubirea Sfintei Treimi
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Maxim, alăută a Sfintei Treimi, luminătorule cel mare în faptă și cuvânt!

Condac 10:

Ai făcut pe fericitul Martin, Episcopul Romei, să adune sinod și să anatemizeze mărturisirea eretică a împăratului Constans. Disprețuind viața trecătoare ți-ai pus, Părinte Maxim, sufletul pentru Hristos, ca să poți cânta lui Dumnezeu cu neîntinată conștiință: Aliluia!

Icos 10:

Prins fiind împreună cu ucenicii tăi și cu Episcopul Martin, ai fost adus înaintea împăratului și judecat fără de rușine. Iar în cuvânt ai rămas nebiruit și în răbdarea îngrozirilor netulburat, pentru care ai fost surghiunit în Tracia:
Bucură-te, neoprită chemare a milostivirii lui Dumnezeu
Bucură-te, încredere nețărmurită în Pronia dumnezeiască
Bucură-te, legare de Hristos dezlegătoare de amăgire
Bucură-te, sfântă îndrăzneală împreunată cu smerita cugetare
Bucură-te, drum nerătăcitor al adevărului
Bucură-te, râvnă spre surparea peretelui despărțitor al păcatului
Bucură-te, temere curată de Domnul
Bucură-te, alergare spre cununa chemării de Sus
Bucură-te, tărie a blândeții și neclintire a vederii de taină
Bucură-te, înțelegere apostolică și slujire îngerească
Bucură-te, limpezime străbătută de razele dumnezeiești
Bucură-te, pătimire de bunăvoie doar în cămașa iubirii
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Maxim, alăută a Sfintei Treimi, luminătorule cel mare în faptă și cuvânt!

Condac 11:

De încă două ori ai fost adus în Constantinopol la judecată și iarăși ai fost surghiunit, căci nu puteau opri amăgitorii râul dumnezeieștilor învățături ce izvorau din gura ta, odată cu îngereasca cântare: Aliluia!

Icos 11:

Nu te-ai împărtășit, lumină fiind lumii, cu cei stăpâniți de întunericul relei credințe, pentru Hristos batjocuri și sfărâmarea trupului primind. Tăindu-ți-se limba și mâna dreaptă, prin vorbirea mai presus de fire fără de limbă ai rușinat desăvârșit pe eretici, spre slava lui Dumnezeu:
Bucură-te, înecare a credinței greșite în săngele mucenicesc
Bucură-te, grăire în limba de foc a Duhului
Bucură-te, scriere în Cartea Vieții cu puterea Crucii
Bucură-te, că durerile cele mari le-ai socotit ca nimic pentru Hristos
Bucură-te, că nevoințele pustnicești te-au pregătit de cele mucenicești
Bucură-te, lipsire de orice mângâiere omenească pentru Mângâietorul ceresc
Bucură-te, că prin rănile fără de număr te-ai asemănat lui Hristos
Bucură-te, nimicire prin har a puterilor vrăjmașe
Bucură-te, pregătire jertfelnică a cărărilor Cuvântului
Bucură-te, pogorâre în adâncul smereniei
Bucură-te, auzire peste fire a psalmodiei îngerești
Bucură-te, mireasmă a nestricăciunii
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Maxim, alăută a Sfintei Treimi, luminătorule cel mare în faptă și cuvânt!

Condac 12:

Mângâiat de mai înainte prin dumnezeiasca arătare, ce ți-a însemnat ziua și ceasul sfârșitului, te-ai gătit cu bucurie pentru Mirele Hristos, mult pătimitorule. Iar la vremea rânduită ți-ai dat sufletul în mâinile Lui, cântând cu veselie negrăită: Aliluia!

Icos 12:

La mormântul tău s-au văzut trei făclii, ce străluceau cu minune și încredințau pe toți de slava cerească de care te-a învrednicit Preasfânta Treime. Din harul Ei împărtășindu-te, Cuvioase Maxim, luminează prin rugăciunile tale și sufletele noastre:
Bucură-te, sălășluire în lumina neînserată
Bucură-te, îndulcire de strălucirea Sfintei Treimi
Bucură-te, suferință pentru Hristos prefăcută în bogăție de har
Bucură-te, că Fiul Însuși a mărturisit pentru tine înaintea Tatălui
Bucură-te, că Îl însoțești în Veșnicie
Bucură-te, vedere de icoană a lumii
Bucură-te, citire în Cartea de taină a Vieții celei Veșnice
Bucură-te, închinare de Fiu
Bucură-te, luminare de Duh
Bucură-te, bucurie a îmbrățișării părintești
Bucură-te, chip înveșmântat cu focul iubirii dumnezeiești
Bucură-te, chip făcut icoană, cer și pământ în unire
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Maxim, alăută a Sfintei Treimi, luminătorule cel mare în faptă și cuvânt!

Condac 13:

Cu mărturisiri sfințite te-ai împodobit și te-ai ridicat încununat de la pământ, către lumina cea neînserată și către mărire, Părinte Maxim. Pentru aceasta, harul Lui Dumnezeu sălășluiește în sfintele tale moaște, iar noi cinstim pomenirea ta și te chemăm să mijlocești sufletelor noastre milă de la Hristos, cântând împreună cu tine: Aliluia! (de 3 ori)

Icos 1:

Împodobit fiind din tinerețe cu fire bună și minte dreaptă ai ajuns cel dintâi sfătuitor împărătesc, căci harul lui Dumnezeu strălucea din inima ta cu putere, întărindu-te în toată vremea:
Bucură-te, tinerețe ajunsă la vârsta bărbatului desăvârșit
Bucură-te, înstrăinare de plăcerea cea purtătoare de moarte
Bucură-te, curățire de patimi prin duhovniceștile nevoințe
Bucură-te, lumină ajunsă în vârful muntelui
Bucură-te, scriitor iscusit al dogmelor dumnezeiești pe tăblițele inimii
Bucură-te, cuptor aprins de focul dragostei cerești
Bucură-te, topire a împietririi cugetelor
Bucură-te, tăcere ce lași să se audă voia Domnului
Bucură-te, dar și negrăită bucurie a împlinirii ei
Bucură-te, tărie a smereniei ce deschizi inimile
Bucură-te, că ai fost îmbrăcat cu putere de sus
Bucură-te, neîncetată pomenire de Dumnezeu
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Maxim, alăută a Sfintei Treimi, luminătorule cel mare în faptă și cuvânt!

Condac 1:

Întărirea preoților, temelia dogmelor, trâmbița înțelepciunii și păstor al Bisericii te-ai arătat, Părinte Maxim, biruindu-i pe nevăzuții vrăjmași și închipuirile eretice cu tăria cunoștinței de Dumnezeu. Și în focul mucenicesc te-ai aruncat pentru dragostea lui Hristos, ca drept și sfânt împreună cu tine să ne veselim de Dânsul. Pentru aceasta îți cântăm: Bucură-te, Sfinte Cuvioase Maxim, alăută a Sfintei Treimi, luminătorule cel mare în faptă și cuvânt!

*

1

Acatistul Sfântului Mucenic Clement, Episcopul Ancirei (23 Ianuarie)

Troparul Sfântului Mucenic Clement, glasul al 4-lea:

Viță de sfințenie și stâlpare de chinuire, floare preasfințită și rod de Dumnezeu dăruit, de-a pururi înfloritor ai fost dat credincioșilor, preasfințite. Ci ca cel ce ești cu mucenicii împreună pătimitor și cu ierarhii împreună pe scaun șezător, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.

Condacul 1

Apărătorului credinței celei adevărate în Hristos și marelui surpător al înșelăciunii slujitorilor de idoli, îndelung suferitorului de chinuri amare, adunându-ne toți iubitorii de mucenici, cu multă dorire să-i cântăm: Bucură-te, Clement, mult pătimitorule, mare mucenic al lui Hristos!

Icosul 1

Înger în trup cu minte de Hristos iubitoare te-ai arătat, căci cu totul de tine te-ai lepădat și crucea suferințelor ai purtat, pentru care te lăudăm, strigând către tine așa:
Bucură-te, cel ce din pruncie vas ales al Duhului Sfânt te-ai arătat;
Bucură-te, că maica ta cu multă dragoste te-a alăptat;
Bucură-te, fiu al Bisericii cu adevărat;
Bucură-te, că numele de Clement cu taină l-ai purtat;
Bucură-te, că numele de Clement vie înseamnă cu adevărat;
Bucură-te, că via aceasta Hristos o a lucrat;
Bucură-te, căci cu al Său mir te-a adăpat;
Bucură-te, rod al viei lui Hristos;
Bucură-te, al Bisericii mărgăritar prealuminos;
Bucură-te, că roadele viei tale bine au plăcut lui Hristos;
Bucură-te, alesule din scutece spre mare folos;
Bucură-te, tânără mlădiță de vie cu rod preafrumos;
Bucură-te, Clement, mult pătimitorule, mare mucenic al lui Hristos!

Condacul al 2-lea

Văzând noi, nevrednicii, că numele de Clement cu taină ți s-a dat, preamărim pe Milostivul Dumnezeu, Care via sufletului tău desăvârșită întru mărturisire o a arătat, și strigăm: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Înțelegând Sofia, preafericita ta maică, că se apropie fericitul ei sfârșit, cu proorocești cuvinte a început a grăi către tine așa:
Bucură-te, fiul meu cel ce, încă din scutece, de tată ai fost lipsit;
Bucură-te, căci cu dreapta credință pe tine te-am hrănit;
Bucură-te, că tată al tău îți las pe Hristos;
Bucură-te, al credinței stâlp de mare folos;
Bucură-te, crin crescut din via lui Hristos;
Bucură-te, că sufletul tău pentru Hristos îl vei pune;
Bucură-te, mare mărturisitor al slăvitului Său nume;
Bucură-te, trâmbița adevărului cea mult glăsuitoare;
Bucură-te, îndelung răbdătorule de chinuri amare;
Bucură-te, tunetul lui Hristos, de capiști risipitorule;
Bucură-te, înfricoșător fulger al diavolilor arzătorule;
Bucură-te, că în munci te vei arăta voios;
Bucură-te, Clement, mult pătimitorule, mare mucenic al lui Hristos!

Condacul al 3-lea

Puterea Celui Preaînalt în vremea muncilor te-a umbrit pe tine, viteazule ostaș al lui Hristos, pentru care cu multă bucurie, muncile răbdând, ai strigat: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Având în minte de-a pururea cuvintele fericitei tale maici, care din pruncie poruncile lui Hristos te-a învățat, cu mare dorire vremea muceniciei ai așteptat. Iar noi, lăudându-te, îți strigăm așa:
Bucură-te, că din tânără vârstă treapta preoției ai luat;
Bucură-te, vrednicule slujitor al Marelui Împărat;
Bucură-te, al Ancirei luminătorule;
Bucură-te, al dreptei credințe propovăduitorule;
Bucură-te, vrednicule arhiereu al lui Iisus Hristos;
Bucură-te, că vrednic slujitor al arhieriei ai fost;
Bucură-te, păstorule al turmei cu adevărat;
Bucură-te, că pentru turmă sângele ți-ai vărsat;
Bucură-te, căci cu harul Sfântului Duh uns ai fost;
Bucură-te, că sufletul pentru oi ți-ai pus;
Bucură-te, căci cu apa cuvântului multe suflete ai adăpat;
Bucură-te, că prin patima ta multe oi de la înșelăciune ai întors;
Bucură-te, Clement, mult pătimitorule, mare mucenic al lui Hristos!

Condacul al 4-lea

Vifor mare și furtună de prigoană începuse din porunca păgânului Dioclețian, care cu mare urgie îngrozea pe cei credincioși. Tu, Sfinte Mucenice, de furtuna nedumnezeirii ca un stâlp nemișcat ai rămas, strigând: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Auzind tiranul antipat Dometian cuvintele tale cele cu multă îndrăzneală pentru mărturisirea lui Iisus Hristos, a poruncit soldaților cu mare cruzime să te muncească, iar noi te lăudăm strigând așa:
Bucură-te, că ai fost spânzurat pe lemn pentru Iisus Hristos;
Bucură-te, căci cu unghii de fier carnea de pe trup a fost luată jos;
Bucură-te, rușinarea celor ce pe tine te chinuiau;
Bucură-te,pildă de jertfă celor ce pe tine te priveau;
Bucură-te, căci cu unelte ascuțite fâșii de carne de pe tine au luat;
Bucură-te, căci cu adânci brazde trupul tău a fost sfârtecat;
Bucură-te, căci ai fost strujit până la os;
Bucură-te, căci în aceste munci nu ai gemut și nici un glas nu ai scos;
Bucură-te, holdă arată pentru Hristos;
Bucură-te, țarină înfloritoare cu rod preafrumos;
Bucură-te, mult-pătimitorule, creștinilor de mult folos;
Bucură-te, căci oasele tale, goale rămânând, însângerate au fost;
Bucură-te, Clement, mult pătimitorule, mare mucenic al lui Hristos!

Condacul al 5-lea

Stea prealuminoasă pe cerul Bisericii lui Hristos te-ai arătat, și tortura chinurilor cu mare bucurie pentru El ai răbdat, mărturisind și strigând: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Văzând tiranul antipat Dometian că muncitorii au slăbit chinuindu-te, pe alți muncitori a rânduit și mai cumplit a te chinui. Iar tu, viteazule ostaș al lui Hristos, cu mare bărbăție ai suferit, pentru care strigăm către tine așa:
Bucură-te, că iarăși pentru Hristos ai fost chinuit;
Bucură-te, că de chinuri nu ai fugit;
Bucură-te, al Evangheliei stâlp neclintit;
Bucură-te, al tiranilor mustrător neobosit;
Bucură-te, a îngerilor veselie;
Bucură-te, a mucenicilor făclie;
Bucură-te, rana diavolilor cea nevindecată;
Bucură-te, a Ancirei credință nezdruncinată;
Bucură-te, suferire de munci nemaiauzită;
Bucură-te, corabie de stânci nesfărâmată;
Bucură-te, pecetea Bisericii cea adevărată;
Bucură-te, al mucenicilor far luminos;
Bucură-te, Clement, mult pătimitorule, mare mucenic al lui Hristos!

Condacul al 6-lea

Mărturisitor mare al preaslăvitului nume al lui Iisus Hristos, la Roma, înaintea păgânului Dioclețian trimis ai fost și, nesocotind nici muncile, nici îngrozirile lui, pentru Hristos ai strigat: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Strălucind în tine, Sfințite Mucenice, raza Preasfântului Duh, când ai stat în fața păgânului Dioclețian, ai arătat cu cuvinte preaînțelepte deșertăciunea necuraților zei, și apărând dreapta credință, se cuvine a te lăuda așa:
Bucură-te, mustrătorule al păgânului Dioclețian;
Bucură-te, biruirea lupului celui viclean;
Bucură-te, că darurile lui Dioclețian le-ai disprețuit;
Bucură-te, că pe acestea de la Hristos cu slavă le-ai primit;
Bucură-te, doritorule al nemuritoarelor bunătăți;
Bucură-te, defăimătorule al lumeștilor păgânătăți;
Bucură-te, că toate le-ai lepădat pentru Hristos;
Bucură-te, vulturul raiului cel preafrumos;
Bucură-te, minte îngerească în trup trecător;
Bucură-te, al creștinilor întăritor;
Bucură-te, al groaznicelor chinuri mult suferitor;
Bucură-te, căci cu toiege de fier bătut fiind ți-a fost de folos;
Bucură-te, Clement, mult pătimitorule, mare mucenic al lui Hristos!

Condacul al 7-lea

Vrând întunecatul Dioclețian prin cuvinte cu vicleșug a te întoarce de la Hristos și spurcaților zei a te închina, tu pe aceia cu mare glas i-ai batjocorit și lui Hristos ai cântat: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Arătat-ai, Sfințite Mucenice, prin cuvinte preaînțelepte, stricăciunea și neputința idolilor pieritori, pentru care cu mare mânie pe tiranul Dioclețian l-ai pornit și care iarăși a început a te munci cumplit, pentru care îți zicem:
Bucură-te, că gol pe roată ai fost legat;
Bucură-te, căci cuțitul roților trupul ți-a sfâșiat;
Bucură-te, căci carnea care din nou crescuse de pe tine ea se rupea;
Bucură-te, că în aceste munci ajutor de la Hristos ai cerut;
Bucură-te, că ai oprit roțile cu ajutor nevăzut;
Bucură-te, slăbănogirea celor ce roata învârteau;
Bucură-te, spaima celor ce te chinuiau;
Bucură-te, a celor ce priveau mirare;
Bucură-te, a muncitorilor defăimare;
Bucură-te, a lui Dioclețian surpare;
Bucură-te, cerbule al raiului mult setos;
Bucură-te, oaie nerătăcită a lui Hristos;
Bucură-te, Clement, mult pătimitorule, mare mucenic al lui Hristos!

Condacul al 8-lea

Văzând necuratul Dioclețian că nimic nu a sporit cu aceste munci, a poruncit să-ți sfârtece gura și dinții cu un fier, și acestea făcându-se mai luminat ai grăit strigând: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Cu totul neschimbat întru mărturisirea lui Hristos ai rămas, pentru care în temniță întunecoasă ai fost aruncat. Primește dar și de la noi această cântare:
Bucură-te, lumina temniței celei întunecoase;
Bucură-te, arătarea luminii celei nearătate;
Bucură-te, al celor din temniță luminătorule;
Bucură-te, al Stăpânului Hristos următorule;
Bucură-te, că ai prefăcut temnița în biserică prealuminoasă;
Bucură-te, că i-ai învățat credința cea dreaptă;
Bucură-te, botezătorul turmei lui Hristos;
Bucură-te, pom al raiului preafrumos;
Bucură-te, finic, roade frumoase având;
Bucură-te, cel viu, din vlăstari răsărind;
Bucură-te, al celor din temniță veșnic prealuminos;
Bucură-te, că de la întuneric pe toți i-ai scos;
Bucură-te, Clement, mult pătimitorule, mare mucenic al lui Hristos!

Condacul al 9-lea

Toată mulțimea cea luminată cu Sfântul Botez în temniță mergea cu bucurie a se aduce jertfă pentru Hristos și cu mare glas proslăvea pe Dumnezeu, strigând: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Pe ritori de i-am chema cu frumoase cuvinte să laude după vrednicie mulțimea chinurilor tale celor amare, nu ar avea pricepere vrednică acestora, iar noi, păcătoșii, îndrăznim către tine, așa glăsuind:
Bucură-te, spicule cu roade încărcat;
Bucură-te, că iarăși înaintea lui Dioclețian ai stat;
Bucură-te, răbdătorule de alte chinuri grele;
Bucură-te, al privitorilor umilită vedere;
Bucură-te, strujitule, căci iarăși până la oase carnea a fost luată jos;
Bucură-te, căci toate chinurile le-ai suferit pentru Hristos;
Bucură-te, că iarăși oasele goale au rămas însângerate;
Bucură-te, că cele dinăuntru ale tale pe jos au fost vărsate;
Bucură-te, că te-au ars cu făclii în chip jalnic;
Bucură-te, biruință asupra tiranului celui groaznic;
Bucură-te, nebiruit ostaș al lui Hristos Iisus;
Bucură-te, că pe Dioclețian biruindu-l, la Maximian tiranul te-au dus;
Bucură-te, Clement, mult pătimitorule, mare mucenic al lui Hristos!

Condacul al 10-lea

Vrând păgânul împărat Dioclețian mai mari chinuri a aduce asupra ta, în Nicomidia la groaznicul împărat Maximian te-a trimis spre chinuire. Însă și acolo nebiruit de munci ai rămas, strigând lui Dumnezeu cântare: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Zid nesurpat al mărturisirii înaintea ighemonului Agripin ai rămas, care din porunca tiranului Maximian cu mare cruzime te-a muncit, dar și pe acest tiran l-ai lăsat uimit, pentru care te lăudăm:
Bucură-te, a lui Maximian rușinare;
Bucură-te, și a lui Agripin întristare;
Bucură-te, mustrătorule al ighemonului Agripin;
Bucură-te, rana diavolilor cu mult suspin;
Bucură-te, tăiatule cu brice ascuțite;
Bucură-te, suferitorule de munci nemaiauzite;
Bucură-te, că în aceste munci pentru Agatanghel mucenicul te-ai rugat;
Bucură-te, întărirea lui Agatanghel cel pe lemn spânzurat;
Bucură-te, a tânărului mucenic îmbărbătare;
Bucură-te, a celor ce priveau nepovestită mirare;
Bucură-te, spaima tiranilor foarte mare;
Bucură-te, al mucenicilor și al ierarhilor soare mult luminos;
Bucură-te, Clement, mult pătimitorule, mare mucenic al lui Hristos!

Condacul al 11-lea

Împărate Sfinte, Doamne Iisuse Hristoase, Mântuitorul nostru, primește rugăciunea smeritului Tău mucenic, care se roagă pentru neamul creștinesc, și ne miluiește pe noi, cei ce strigăm: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Făclie mult luminoasă a lui Hristos te-ai arătat, și pe mulți păgâni cu Sfântul Botez i-ai luminat, iar via sufletului tău cu multă roadă o ai încărcat, miluiește-ne pe noi, care strigăm:
Bucură-te, a lui Dometian înfruntare;
Bucură-te, a lui Dioclețian împăratul rușinare;
Bucură-te, a lui Agripin ighemonul surpare;
Bucură-te, batjocorirea lui Curichie muncitorul;
Bucură-te, al lui Dometie biruitorule;
Bucură-te, și al lui Maximian surpătorule;
Bucură-te, că și pe Sacherdon l-ai biruit;
Bucură-te, că și pe Maxim l-ai lăsat uimit;
Bucură-te, a lui Afrodisie senatorul sfărâmare;
Bucură-te, a lui Luchie tiranul pierzare;
Bucură-te, a lui Alexandru, ultimul muncitor, cădere;
Bucură-te, rușinarea vrăjmașilor lui Hristos;
Bucură-te, Clement, mult pătimitorule, mare mucenic al lui Hristos!

Condacul al 12-lea

Vrând Stăpânul de obște, Mântuitorul Hristos, multe oi rătăcite a aduce la staulul Său, pe tine, mucenice mult pătimitorule, cu al Său har te-a întărit, și înfricoșătoare chinuri pentru El ai suferit, prin care mulți, cunoscând pe Dumnezeul Cel adevărat, au cântat: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Cântând cu multă umilință groaznicele tale chinuri pe care pentru Hristos le-ai răbdat și întru toate nebiruit te-ai arătat, cu cuviincioasă cântare se cuvine a striga ție așa:
Bucură-te, ramură din buciumul lui Hristos;
Bucură-te, al Bisericii sfeșnic mult luminos;
Bucură-te, turnul Bisericii cel nebiruit;
Bucură-te, că douăzeci și opt de ani pentru Hristos ai pătimit;
Bucură-te, că unsprezece tirani pe tine te-au chinuit;
Bucură-te, că pe toți i-ai biruit;
Bucură-te, a nevăzuților tirani surpare;
Bucură-te, și a îngerilor mirare;
Bucură-te, ostașule al Marelui Împărat;
Bucură-te, că în trup fiind, cu îngerii te-ai asemănat;
Bucură-te, diamantul Bisericii cel luminos;
Bucură-te, mlădiță de vie cu rod preafrumos;
Bucură-te, Clement, mult pătimitorule, mare mucenic al lui Hristos!

Condacul al 13-lea

O, mult pătimitorule de chinuri amare, Sfinte Mare Mucenice al lui Hristos, Clement, primește nevrednicele noastre rugăciuni și fii mijlocitor pentru mântuirea sufletelor celor ce te cheamă în ajutor, ca împreună cu tine în veacul viitor să cântăm lui Hristos Dumnezeu: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zic din nou Icosul 1: Înger în trup cu minte de Hristos iubitoare te-ai arătat…, Condacul 1: Apărătorului credinței celei adevărate…

Icosul 1

Înger în trup cu minte de Hristos iubitoare te-ai arătat, căci cu totul de tine te-ai lepădat și crucea suferințelor ai purtat, pentru care te lăudăm, strigând către tine așa:
Bucură-te, cel ce din pruncie vas ales al Duhului Sfânt te-ai arătat;
Bucură-te, că maica ta cu multă dragoste te-a alăptat;
Bucură-te, fiu al Bisericii cu adevărat;
Bucură-te, că numele de Clement cu taină l-ai purtat;
Bucură-te, că numele de Clement vie înseamnă cu adevărat;
Bucură-te, că via aceasta Hristos o a lucrat;
Bucură-te, căci cu al Său mir te-a adăpat;
Bucură-te, rod al viei lui Hristos;
Bucură-te, al Bisericii mărgăritar prealuminos;
Bucură-te, că roadele viei tale bine au plăcut lui Hristos;
Bucură-te, alesule din scutece spre mare folos;
Bucură-te, tânără mlădiță de vie cu rod preafrumos;
Bucură-te, Clement, mult pătimitorule, mare mucenic al lui Hristos!

Condacul 1

Apărătorului credinței celei adevărate în Hristos și marelui surpător al înșelăciunii slujitorilor de idoli, îndelung suferitorului de chinuri amare, adunându-ne toți iubitorii de mucenici, cu multă dorire să-i cântăm: Bucură-te, Clement, mult pătimitorule, mare mucenic al lui Hristos!

Rugăciune către Sfântul Mucenic Clement

O, Sfinte Sfințite Mare Mucenice Clement, mult pătimitorule de chinuri amare, înfocatule mărturisitor al Preaslăvitului nume al Mântuitorului nostru Iisus Hristos, cel ce cu neînfricoșată inimă și cu minte mult iubitoare de Hristos cu mare dorire ai alergat pe drumul desăvârșirii, prin suferirea groaznicelor și nemaiauzitelor chinuri, primit-ai numele de Clement, care mlădiță de vie se tâlcuiește. Căci precum via se taie și se curăță la vreme și mai multe roade aduce, așa și mult chinuitul tău trup, de mulți tirani tăindu-se și strujindu-se, plin de duhovnicești struguri se arată. Prin îndelunga răbdare a nesuferitelor chinuri pe mulți din întunericul necredinței la adevăratul Dumnezeu i-ai adus și fii ai luminii făcându-i, în buciumul viei lui Hristos i-ai arătat și cu roadele vredniciei în credință pe Stăpânul viei L-ai bucurat. Acestea și noi, păcătoșii înțelegându-le, cu multă umilință și dragoste cădem către tine, mare mucenice și mult pătimitorule, rugându-te să ne fii ajutător către Înduratul Dumnezeu și Mântuitorul nostru Iisus Hristos, ca și via sufletelor noastre cea sălbatică și neroditoare să o curețe și să o desăvârșească cu al Său har, spre a aduce însutit roadele dreptății și ale sfințeniei întru slava Domnului Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Căruia împreună cu Tatăl și cu Sfântul Duh I se cuvine slava, cinstea și închinăciunea în vecii vecilor. Amin.

Apoi se face otpustul.

*


Acatistul Sfântului Ioan Gură de Aur (27 ianuarie / 13 noiembrie)

Condacul 1

Pe luminătorul a toată lumea, pe stâlpul şi întărirea Bisericii, pe povăţuitorul pocăinţei, pe doctorul şi tămăduitorul bolnavilor, pe apărătorul şi părtinitorul celor necăjiţi, pe Ioan, trâmbiţa cea de aur sunătoare, gura cea de miere izvorâtoare, pe dascălul şi învăţătorul nostru, veniţi binecredincioşilor să-l lăudăm. Să aprindem făcliile dragostei celei luminătoare şi către dânsul să cădem, aducându-i această cântare: Bucură-te, Ioane Gură de Aur, prea-luminate învăţătorule a toată lumea!

Icosul 1

Luminătorule şi învăţătorule, Părinte, cel ce cu învăţăturile tale ai luminat pe toată lumea, luminează-ne şi pe noi cu rugăciunile tale, ca să-ţi aducem această cântare de laudă:
Bucură-te, Ioane, fericite slujitor al Domnului Iisus Hristos;
Bucură-te, că din copilărie ai fost binecredincios;
Bucură-te, că din gura ta râuri de învăţătură au izvorât;
Bucură-te, că prin tine Dumnezeu S-a proslăvit;
Bucură-te, că prin minunile tale înţelepţii s-au ruşinat;
Bucură-te, că prin învăţăturile tale multă lume s-a învăţat;
Bucură-te, că înţeleptul Artemie prin tine s-a botezat;
Bucură-te, că poporul de bucurie către tine a strigat;
Bucură-te, că ai fugit de slava omenească;
Bucură-te, că ai iubit viaţa monahicească;
Bucură-te, al necăjiţilor mângâietor;
Bucură-te, Ioane Gură de Aur, prealuminate învăţătorule a toată lumea!

Condacul al 2-lea:

După trecerea din viaţa aceasta a maicii tale, ai împărţit averea săracilor şi, părăsind lumea, te-ai sălăşluit în mănăstire, unde, după multe nevoinţe şi osteneli, te-ai învrednicit a vorbi cu Apostolii Ioan şi Petru, al căror dar ai dobândit, şi cu care împreună cânţi lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Dar de la Dumnezeu ai primit, Sfinte Ioane, a lega şi a dezlega păcatele oamenilor; dezleagă dar şi lanţul greşelilor noastre şi cu dragostea lui Dumnezeu ne leagă, ca, unindu-ne cu dragoste unul cu altul, să mărturisim pe Dumnezeu în Treime şi pe tine să te lăudăm aşa:
Bucură-te, Ioane, că în chip îngeresc te-ai îmbrăcat;
Bucură-te, că în mănăstire fiind tu, multe osteneli ai răbdat;
Bucură-te, că pe monahul cel căzut tu l-ai ridicat;
Bucură-te, că darul lui Dumnezeu prin tine a lucrat;
Bucură-te, noule Daniile, că minunată vedenie ai avut;
Bucură-te, căci cu Apostolii Ioan şi Petru ai vorbit;
Bucură-te, că de la Petru cheile împărăţiei ai luat;
Bucură-te, că Ioan prin scrisoare te-a îmbărbătat;
Bucură-te, că de la Apostoli ai primit sărutare sfântă;
Bucură-te, că răbdarea ta a fost nemărginită;
Bucură-te, al pocăinţei povăţuitorule;
Bucură-te, al bunei credinţe învăţătorule;
Bucură-te, Ioane Gură de Aur, prealuminate învăţătorule a toată lumea!

Condacul al 3-lea:

Minunata vedenie ce ţi s-a arătat ţie, Părinte, a vazut-o şi bătrânul Isihie, îmbunătăţitul monah; şi, povestind fraţilor celor iscusiţi, se minunau de acest dar pe care te-ai învrednicit a-l primi şi cu bucurie slăveau pe Dumnezeu, cântând: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Dumnezeu S-a proslăvit prin facerea minunilor tale, Părinte, că pe mulţi i-ai vindecat cu rugăciunile tale; pe Arhelau de lepră l-ai curăţit, monahului Ioan ochiul i I-ai luminat şi pe femeia Cristiana, o, ai scăpat de boală, pe leul cel cumplit cu crucea l-ai omorât; iar noi, acest noian de minuni auzind, te lăudăm, Părinte, zicând aşa:
Bucură-te, doctorul trupului cel fără de plată;
Bucură-te, cel ce toate bolile degrab le-ai vindecat;
Bucură-te, luminătorul ochilor trupeşti şi sufleteşti;
Bucură-te, mustrătorul celor fărădelege;
Bucură-te, povăţuitorul celor greşiţi;
Bucură-te, stâlpul Bisericii cel neclintit;
Bucură-te, lauda ierarhilor cea preafericită;
Bucură-te, că întrarmat cu puterea Crucii, duhurile rele ai certat;
Bucură-te, că nepreţuita diademă a preoţiei de la Hristos, o, ai luat;
Bucură-te, Ioane Gură de Aur, prealuminate învăţătorule a toată lumea!

Condacul al 4-lea:

Se cădea ca lumina aprinsă să fie pusă în sfeşnic ca să lumineze tuturor. Pentru aceasta, prin rânduiala lui Dumnezeu, ai fost adus din pustie în cetate, în slujba Bisericii aşezat şi prin porunca îngerului sfinţit ai fost. Iar la hirotonia ta un porumbel pe deasupra capului tîu zbura, pe care văzându-l Flavian patriarhul, împreună cu cei ce erau de faţă, cu frică şi cu bucurie au strigat: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Supunându-te voii lui Dumnezeu ai lăsat pustia şi pe monahii cei împreună vieţuitori, pe care văzându-i plângând pentru despărţirea ta i-ai mângâiat cu mireasma învăţăturii tale şi i-ai îndemnat să aibă dragoste între ei. Iar noi, de bucurie pentru alegerea ta, te lăudăm, zicând aşa:
Bucură-te, învăţătorul nostru cel blând şi sfânt;
Bucură-te, cel ce prin rânduiala lui Dumnezeu ai primit darul cinstitei arhierii;
Bucură-te, podoaba curăţiei, mărturisită de arătarea cea minunată a porumbelului celui alb;
Bucură-te, că de a ta vedenie toţi s-au spăimântat;
Bucură-te, că poporul de bucurie slavă Domnului a dat;
Bucură-te, că pentru sufletele omeneşti grijă ai purtat;
Bucură-te, căci cu dulci cuvinte pe toţi i-ai învăţat;
Bucură-te, că pentru dulceaţa cuvintelor de popor ai fost iubit;
Bucură-te, că o femeie Gură de Aur te-a numit;
Bucură-te, al sufletelor omeneşti îngrijitorule;
Bucură-te, Ioane Gură de Aur, prealuminate învăţătorule a toată lumea!

Condacul al 5-lea:

Multe sunt minunile tale, Părinte Ioane, căci pe pruncul femeii Zvela cu semnul Crucii l-ai tămăduit şi pe femeia cea cu cumplita sa boală, o, ai tămăduit cu acelaşi semn al biruinţei şi prin stropirea apei, o, ai ridicat, şi de eresul cel pierzător de suflet i-ai scăpat, căci căzând căpiştea a omorât pe toti ereticii care huleau asupra ta, iar ceilalti s-au botezat şi cu bucurie slăveau pe Dumnezeu, cântând: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Doctorule şi învăţătorule, Părinte, tămăduieşte patimile sufletelor şi trupurilor noastre şi ne învaţă cum să ne păzim de smintelile ereticilor care şi azi hulesc Biserica. Iar tu, prin învăţătura ta, să-i întorci la dreptmăritoarea credinţă, ca unindu-ne prin dragoste să te lăudăm pe tine aşa:
Bucură-te, doctore, ca pe fiul Zvelei l-ai scăpat de fierbinţeală;
Bucură-te, că pe femeia ereticului, o, ai mântuit de boală;
Bucură-te, că femeia cu bărbatul ei de eres s-au lepădat;
Bucură-te, că primind ei semnul Crucii în Biserică au intrat;
Bucură-te, că ereticii asupra ta s-au tulburat;
Bucură-te, că tu pentru eretici lui Dumnezeu te-ai rugat;
Bucură-te, că ereticii, pentru hulă, pedeapsă au primit;
Bucură-te, că prin învăţăturile tale ereticii rămaşi s-au botezat;
Bucură-te, că foştii eretici cu creştinii au cântat;
Bucură-te, al Bisericii lui Hristos păzitorule;
Bucură-te, Ioane Gură de Aur, prealuminate învăţătorule a toată lumea!

Condacul al 6-lea:

Pentru minunile şi învăţăturile tale, Părinte, ai fost chemat de Arcadie împăratul la scaunul păstoresc al Ţarigradului, fără de voia ta; însă silit fiind de porunca împăratului, ai primit scaunul patriarhal, iar boierii, împreună cu poporul, te-au primit cu dragoste şi cu bucurie toţi cântau lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Nu ne pricepem ce să lăudăm mai mult, Părinte, vrednicia pentru care ai fost ales sau răbdarea pe care ai avut-o după primirea scaunului, căci pe cât au fost de mulţi primitorii, pe atât s-au înmulţit şi potrivnicii; pentru aceasta şi noi, voind a uni amândouă laudele, te lăudăm, zicând:
Bucură-te, Sfinte Ioane Gură de Aur, că pentru minunile tale erai de tot poporul lăudat;
Bucură-te, că pentru învăţăturile tale la scaunul patriarhal ai fost ridicat;
Bucură-te, că împăratul Arcadie mult te-a iubit;
Bucură-te, că tot Ţarigradul cu bucurie te-a primit;
Bucură-te, că de sfântul sobor patriarh ai fost sfinţit;
Bucură-te, că pe scaunul patriarhal cu cinste ai fost suit;
Bucură-te, că fără osebire, pe toţi i-ai învăţat;
Bucură-te, că eresurile şi toată răutatea, o, ai dezrădăcinat;
Bucură-te, că şi pe împărăteasa Eudoxia, pentru lacomie, o, ai mustrat;
Bucură-te, că văduvelor şi săracilor ai fost părtinitor;
Bucură-te, Ioane Gură de Aur, prealuminate învăţătorule a toată lumea!

Condacul al 7-lea:

Mustrat-ai, Sfinte Ioane, pe Pavlichie lacomul, cel ce răpise banii, văduvei celei sărace, şi pe împărăteasa Eudoxia, pentru că luase via văduvei, om ai certat; pentru aceasta ai fost urât de toţi cei ce lucrau fărădelegea, iar săracii şi năpăstuiţii, pentru dreptatea ce le făceai, te lăudau şi pe Dumnezeu slăveau, cântând: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Împlinitu-s-au cu tine, Sfinte Părinte, cuvintele Mântuitorului, căci tu pentru dreptate ai fost urât, grăit de rău şi izgonit de zavistnicii care pizmuiau faptele tale cele bune, printre care, Teofil cel zavistnic, care a izgonit şi împrăştiat pe nedreptate mulţime de călugări, şi împărăteasa Eudoxia, de la care multe ai pătimit; iar noi, răbdarea ta văzând, te lăudam, zicând aşa:
Bucură-te, Sfinte Ioane, căci cu tine cuvintele Mântuitorului s-au împlinit;
Bucură-te, că pentru dreptate de Teofil ai fost urât;
Bucură-te, primitorul călugărilor celor izgoniţi;
Bucură-te, părtinitorul văduvelor şi al săracilor celor asupriţi;
Bucură-te, că pentru via văduvei, ca şi Ilie, pe împărăteasă ai mustrat;
Bucură-te, că împărăteasa cu mare mânie asupra ta s-a ridicat;
Bucură-te, că Sfântul Epifanie la izgonirea ta nu s-a învoit;
Bucură-te, că după proorocia ta, pe cale a murit;
Bucură-te, că şi a lui Epifanie proorocie cu tine s-a împlinit;
Bucură-te, că împărăteasa cu Teofil, pentru a ta izgonire s-au sfătuit;
Bucură-te, al cuvântului lui Dumnezeu propovăduitorule;
Bucură-te, Ioane Gură de Aur, prealuminate învăţătorule a toată lumea!

Condacul al 8-lea:

Izgonit fiind, Sfinte, stăteai în casele patriarhale, împreună cu episcopii cei ce erau cu tine, şi te mirai de răutatea lui Teofil şi de schimbarea împăratului cu mânie asupra ta, şi ai zis: „Fratilor, rugaţi pe Dumnezeu pentru mine şi nu vă depărtaţi de la bisericile voastre, că mie mi s-a apropiat vremea de primejdii şi, multe necazuri primind, mă voi duce de aici, iar voi pomeniţi-mă şi pe mine în rugăciunile voastre, cântând: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Adunându-se sobor nedrept asupra ta, Sfinte, şi învoindu-se împăratul Arcadie cu dânşii, a crezut clevetirilor lor, şi judecat fiind tu la izgonire, te-au dat ostaşilor; care, pe ascuns luându-te, au mers la mare, înotând spre Prenet. Atunci de năprasnă s-a facut cutremur mare în cetate, şi au căzut o parte din palatele împărăteşti, din care pricină înspăimântându-se împăratul, şi de zarva mulţimii a poruncit să te întoarcă înapoi. Alergând poporul înaintea ta, te lăuda, spunând unele ca acestea:

Bucură-te, Părinte Ioane, cel ce ai fost izgonit pe nedrept;
Bucură-te, că pe ascuns ai fost tu scos afară din cetate;
Bucură-te, că pentru tine poporul mare zarvă a facut;
Bucură-te, că de cutremur o parte din palate s-au surpat;
Bucură-te, că Teofil cu toţi ai lui din cetate au fugit;
Bucură-te, că împărăteasa Eudoxia de spaimă s-a îmbolnăvit;
Bucura-te, păstorule bun, cel ce nu laşi oile tale;
Bucura-te, că împăratul a poruncit să te întoarcă din cale;
Bucură-te, că poporul după tine multe lacrimi a vărsat;
Bucură-te, că întorcându-te înapoi iarăşi scaunul ţi-ai luat;
Bucură-te, căci cu cântări de psalmi ai fost întâmpinat;
Bucură-te, că intrând în biserica lui Dumnezeu te-ai rugat;
Bucură-te, al oilor lui Hristos preabunule păstor;
Bucură-te, Ioane Gură de Aur, prealuminate învăţătorule a toată lumea!

Condacul al 9-lea:

Ieşit-a întru întâmpinarea ta poporul, cu cântări şi cu faclii ducându-te în biserică, unde, mulţumind lui Dumnezeu pentru toate cele primite, te-ai rugat pentru cei credincioşi. Vino, Sfinte Părinte, şi în mijlocul nostru şi te roagă pentru noi cei ce te lăudăm pe tine şi cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

După întoarcerea ta, ai păstorit oile lui Hristos până la o vreme, şi iar s-a ridicat furtuna şi prigoana asupra ta. Căci prin îndemnul împărătesei Eudoxia ai fost scos din biserică şi de oameni răi ai fost urmărit ca să te omoare, şi pe ascuns ai fost dus până la mare şi de iubiţii tăi episcopi petrecut, şi dându-le sărutarea cea mai de pe urmă, te-ai despărţit de dânşii. Iar ei, după tine plângând, ne-au învăţat să te lăudăm, zicând unele ca acestea:
Bucură-te, că Biserica lui Hristos bine, o, ai cârmuit;
Bucură-te, Sfinte Ioane, că, puţin trăind, ani îndelungaţi ai împlinit;
Bucură-te, că Biserica lui Dumnezeu lumii, o, ai vestit;
Bucură-te, că a doua oară Eudoxia asupra ta s-a tulburat;
Bucură-te, că iarăşi sobor nedrept pentru tine s-a adunat;
Bucură-te, căci cu nedreptate din Biserică ai fost scos;
Bucură-te, că multe chinuri ai răbdat pentru Domnul Hristos;
Bucură-te, că episcopii şi poporul tău pentru tine cu amar au plâns;
Bucură-te, căci cu necinste în surghiun de ostaşi ai fost dus;
Bucură-te, că după izgonirea ta foc de la jertfelnic a ieşit;
Bucură-te, al Bisericii lui Hristos luminătorule;
Bucură-te, Ioane Gură de Aur, prealuminate învăţătorule a toată lumea!

Condacul al 10-lea:

Ostaşii, din porunca împăratului, multă răutate îţi făceau, ducându-te prin vreme de ploaie şi prin frig, că doar vei muri pe cale. Şi slăbind foarte tare, într-o noapte, stând la rugăciune, ţi s-au arătat Petru şi loan, apostolii, care, întărindu-te, au zis: „Bucură-te, păstorule bun, de chinuri răbdătorule, căci trimişi suntem de Stăpânul Hristos să te mângaâiem în răbdarea ta; căci după puţin vei trece la odihnă, ca în veci să te bucuri dimpreună cu noi, cântând: Aliluia!”.

Icosul al 10-lea:

Pentru dragostea ta, Părinte, doi preoţi şi un diacon au mers cu tine în surghiun, şi au văzut pătimirea ta şi pe Sfinţii Apostoli care ţi s-au arătat. Iar la Comani ajungând, Sfântul Vasilisc, Episcopul Comanilor, ţi s-a arătat şi ţi-a zis: „Nădăjduieste, frate Ioane, căci mâine vom fi împreuna înaintea Împăratului slavei”! Aşa ca, prin rânduiala lui Dumnezeu, ai rămas în Biserica Sfântului Vasilisc, în care ai slujit, si, împărtăşindu-te cu Sfintele Taine, ţi-ai dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu. Dă-ne acum, Sfinte, şi nouă darul tau, ca să avem dragoste şi răbdare în necazuri, ca să te putem lăuda, zicând:
Bucură-te, nevoitorule, că în izgonire multe necazuri ai răbdat;
Bucură-te, că Petru şi Ioan ca să te mângâie iarăşi s-au arătat;
Bucură-te, că doi preoţi şi un diacon, cu tine împreună au răbdat;
Bucură-te, că în Comani la Biserica Sfântului Vasilisc ai stat;
Bucură-te, căci cu mare sfinţenie în acea biserică ai liturghisit;
Bucură-te, că, mulţumind pentru toate, cu Sfintele Taine te-ai împărtăşit,
Bucură-te, că, culcându-te, lui Dumnezeu te-ai rugat;
Bucură-te, că sufletul tău în mâinile Domnului l-ai dat;
Bucură-te, că prin chinuri călătoria ţi-ai săvârşit;
Bucură-te, că toti sfinţii în cer cu mare cinste te-au primit;
Bucură-te, al Împărăţiei lui Dumnezeu moştenitorule;
Bucură-te, Ioane Gură de Aur, prealuminate învăţătorule a toată lumea!

Condacul al 11-lea:

Săvârşindu-ţi călătoria nevoinţelor tale, Părinte, te-ai mutat cu bucurie către cele cereşti, iar mult chinuitul tău trup s-a îngropat cu cinste de iubiţii tăi ucenici lângă moaştele Sfântului Vasilisc, în Comani. Întorcându-se ucenicii pe mare, au mers la Roma Sfântul Inochenţie, şi, toate cele despre tine spunându-le lui şi împăratului Onorie, aceştia se minunau de răutatea zavistnicilor. Însă, după tine vărsând lacrimi, slăveau pe Dumnezeu, cântând: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Înştiinţându-se Sfântul Inochenţie şi împăratul Onorie de pedepsele ce ai pătimit de la împărăteasa Eudoxia şi de la zavistnicii episcopi, au înfricoşat prin scrisoare pe Arcadie împăratul, care, văzându-se înşelat, a pedepsit pe toţi parasii tăi; iar el, pocăindu-se şi pentru tine plângând, te laudă, zicând unele ca acestea:
Bucură-te, Sfinte Ioane, dascălul nostru cel bun şi învăţător desăvârşit;
Bucură-te, că darurile Sfinţilor Apostoli ţi-au fost drept moştenire;
Bucură-te, ca, răbdând nedreptatea, acum te bucuri de fericire;
Bucură-te, că după tine cetatea cu amar a plâns;
Bucură-te, că şi mie, de dorul tau, inima mi se frânge;
Bucură-te, gură de privighetoare veşnic cântătoare;
Bucură-te, că învăţătura ta luminează lumea ca un soare;
Bucură-te, că mulţi, recunoscându-şi greşelile, s-au pocăit;
Bucură-te, că zavistnicii tăi cu rea moarte au murit;
Bucură-te, al greşiţilor ce se pocăiesc iertătorule;
Bucură-te, Ioane Gură de Aur, prealuminate învăţătorule a toată lumea!

Condacul al 12-lea:

După îndelungată vreme, binecredinciosul împărat Teodosie a socotit într-un cuget cu Sfântul Proclu patriarhul să aducă Sfintele Tale moaşte din Comani la Ţarigrad, spre mângâierea poporului. Trimişii, fiind fără multă evlavie, n-au putut ridica acea nepreţuită comoară, dar, venind altii şi făcând îndelungate rugăciuni, cu multă evlavie au ridicat sfintele tale rămăşiţe omeneşti, pe care le-au dus la împărăteasca cetate, cântând cu bucurie: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Ieşit-a întru întâmpinarea moaştelor tale, Sfinte Ioane, împăratul cu toată suita şi patriarhul cu tot clerul său, precum şi intreg poporul, cu făclii aprinse şi miresme de multe feluri. Când au ajuns la casa văduvei, sfintele tale moaşte s-au oprit, ca semn că tu eşti Părintele vaduvelor şi al săracilor. După aceea, în biserica cea mare ducându-le şi în scaunul tău punându-le, gura ta cea veşnic grăitoare a dat pace tuturor şi împărătesei Eudoxia iertare, la care cuvinte, tot poporul spăimântându-se, la pămant a căzut şi cu mare evlavie te lăuda, zicând:
Bucură-te, că împăratul cu toată suita în cale ţi-a ieşit;
Bucură-te, că toată cetatea cu bucurie te-a primit;
Bucură-te, că rugăciunii împăratului te-ai plecat;
Bucură-te, căci cu mare cinste scaunul iarăşi ţi-ai luat;
Bucură-te, că pe tot poporul I-ai binecuvântat;
Bucură-te, că Eudoxia prin gura ta iertare a luat;
Bucură-te, că sfintele tale moaşte sunt aşezate;
Bucură-te, că celor ce aleargă la tine le dai iertare de păcate;
Bucură-te, că pe bolnavi de orice boală îi tămăduieşti;
Bucură-te, că pentru păcătoşii ce se pocăiesc milă mijloceşti;
Bucură-te, chezăşuitorul nostru către Dumnezeu şi mijlocitorule;
Bucură-te, Ioane Gură de Aur, prealuminate învăţătorule a toată lumea!

Condacul al 13-lea:

O, Prefericite Părinte Ioane, bunule şi nepomenitorule de rău, după cum ai primit rugăciunea împăratului Teodosie şi te-ai plecat a merge în cetatea lui şi pe popor l-ai binecuvantat, dând iertare celor ce ţi-au greşit, aşa şi acum vino în mijlocul nostru şi ne binecuvintează pe toţi şi cu rugăciunile tale dobândeşte-ne iertarea păcatelor, ca toţi să ne mântuim şi împreună cu tine ta cântăm: Aliluia! (de trei ori).

Apoi Icosul 1 şi Condacul 1.

*

 

1

Acatistul Sfântului Sfințit Mucenic Ignatie Teoforul, Episcopul Antiohiei (29 Ianuarie)

Troparul Sfântului Sfințit Mucenic Ignatie Teoforul, Episcopul Antohiei, glasul al 4-lea:

Şi părtaş obiceiurilor şi următor scaunelor Apostolilor fiind, lucrare ai aflat, de Dumnezeu insuflate, spre suirea privirii la cele înalte. Pentru aceasta, cuvântul adevărului drept învăţând şi cu credinţă răbdând până la sânge, Sfinţite Mucenice Ignatie, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.

Condacul 1

Sosit-a astăzi bucurie şi mângâiere tuturor drept-credincioşilor creştini la prăznuirea dumnezeiescului Ierarh şi Mucenic Ignatie, pe care din copilărie Mântuitorul în preasfintele Sale braţe L-a luat şi L-a purtat şi a cărui fericită inimă sălaş Cuvântului s-a arătat. Pe acesta toţi cu evlavie cinstindu-l, aşa să strigăm: Bucură-te, Ignatie de Dumnezeu purtătorul, care pe Iisus Hristos în inimă L-ai purtat!

Icosul 1

Îngerească viaţă pe pământ ai petrecut, dumnezeiescule Ierarhe Ignatie, cu văpaia dragostei lui Hristos inima ta aprinzând, cu gura şi cu limba, în toată vremea şi locul, slavoslovind; pentru care şi noi te lăudăm, zicând:
Bucură-te, al ierarhilor şi mucenicilor mare soare;
Bucură-te, adevăratule lucrător al rugăciunilor celor gândite;
Bucură-te, sălaşule cuvântător, care pe Iisus Hristos în inimă L-ai purtat;
Bucură-te, biserică vie a Marelui Împărat;
Bucură-te, că şi pe a ta inimă jertfă lui Dumnezeu o ai sfinţit;
Bucură-te, căci cu inima crezând, cu gura pe Hristos la arătare luminat L-ai propovăduit;
Bucură-te, că din copilărie ai fost ales şi chemat de Hristos;
Bucură-te, stâlp al Bisericii mult luminos;
Bucură-te, vasule ales, care lui Pavel te-ai asemănat;
Bucură-te, că numele lui Hristos înaintea păgânilor l-ai purtat;
Bucură-te, că de la „fiul tunetului” dreapta credinţă ai învăţat;
Bucură-te, Ignatie de Dumnezeu purtătorul, care pe Iisus Hristos în inimă L-ai purtat!

Condacul al 2-lea

Ales ai fost spre păstorire, cu sfatul tuturor Sfinţilor Apostoli, unde cu râvnă apostolească foarte te-ai ostenit şi talantul cel dat ţie l-ai înmulţit. Făclie mult luminoasă în sfeşnicul Bisericii ai fost şi pe mulţi i-ai învăţat a cânta lui Hristos: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Aşezat-ai preafrumoasă rânduială de slavoslovie în Biserica lui Hristos, asemenea cetelor îngereşti pe care singur le-ai văzut în a ta descoperire, cu bună cuviinţă pe Dumnezeu slavoslovind; auzi-ne şi pe noi, care te lăudăm pe tine aşa:
Bucură-te, al Siriei şi al Antiohiei luminătorule;
Bucură-te, al aşezămintelor apostoleşti cu sfinţenie păstrătorule;
Bucură-te, desăvârşitule slujitor al tinerilor lui Hristos;
Bucură-te, al Bisericii celei dreptmăritoare sfeşnic mult luminos;
Bucură-te, că în Antiohia ucenicii lui Hristos creştini s-au numit;
Bucură-te, că pe poporul cel nou cu cuvântul şi cu fapta l-ai povăţuit;
Bucură-te, că pentru dragostea lui Hristos pe tine te-ai jertfit;
Bucură-te, că prin lumina vieţii tale multe suflete ai luminat;
Bucură-te, că prin uşa adevărului în staulul lui Hristos ai intrat;
Bucură-te, că prin tine turma lui Hristos păşune bună a aflat;
Bucură-te, că pe tine cuvântătoarea turmă foarte te-a ascultat;
Bucură-te, Ignatie de Dumnezeu purtătorul, care pe Iisus Hristos în inimă L-ai purtat!

Condacul al 3-lea

Stătut-ai, Preafericite, ca o nicovală a Duhului, cu multă răbdare în faţa tuturor necazurilor, a prigonitorilor care neîncetat te loveau şi pentru toate mulţumeai lui Dumnezeu, Care te întărea pe tine, spre a-I cânta Lui: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Auzind împăratul Traian că tu eşti numit purtător de Dumnezeu, te-a întrebat pe tine: „Ce înseamnă această numire?”. La care întrebare cu mare îndrăzneală i-ai răspuns şi nedumeririi lui cu înţelepciune i-ai descoperit taina; pentru care primeşte, te rugăm, şi de la noi aceste smerite cântări:
Bucură-te, că prin scurte cuvinte lui i-ai arătat;
Bucură-te, că ce înseamnă „purtător de Dumnezeu” pe el l-ai învăţat;
Bucură-te, că la întrebarea împăratului Traian ai răspuns luminat;
Bucură-te, că pe împăratul Traian pentru a lui nedumerire l-ai mustrat;
Bucură-te, că pe zeii lui cei mincinoşi deşertăciune i-ai arătat;
Bucură-te, că Traian împăratul de a ta bărbăţie s-a minunat;
Bucură-te, că taina Întrupării Cuvântului lui Traian i-ai propovăduit;
Bucură-te, că de mântuitoarele pătimiri ale lui Hristos tu i-ai vorbit;
Bucură-te, că şi preaslăvita Înviere a lui Hristos lui o ai vestit;
Bucură-te, că minunile lui Dumnezeu înaintea împăraţilor le-ai arătat;
Bucură-te, că de furia lui Traian nu te-ai înfricoşat;
Bucură-te, că în dreapta credinţă ai rămas nemişcat;
Bucură-te, Ignatie de Dumnezeu purtătorul, care pe Iisus Hristos în inimă L-ai purtat!

Condacul al 4-lea

Văzând împăratul Traian marea ta îndrăzneală şi neclintirea de adevăr, foarte s-a mâniat pe tine, mărturisitorule al numelui lui Hristos, şi în temniţă te-a aruncat. Iar tu, Fericite, cu mare bucurie ai primit hotărârea lui şi lui Hristos laudă I-ai dat, cântând: Aliluia!

Icosul al 4-lea

După a ta aruncare în temniţă, Traian împăratul toată noaptea nu a putut dormi, socotind întru sine cu ce fel de moarte te va pierde; iar tu, pătimitorule, îţi găteai a ta inimă spre a primi cu bucurie moartea pentru doritul tău Iisus. Deci cu cuviinţă şi noi către tine zicem aşa:
Bucură-te, că numele lui Iisus Hristos înaintea lui Traian cu mare îndrăzneală L-ai mărturisit;
Bucură-te, că de a ta bărbăţie şi îndrăzneală a rămas uimit;
Bucură-te, căci cu ai săi sfetnici s-a sfătuit spre a ta pierzare;
Bucură-te, că şi tu cu mare sete aşteptai moartea fără înspăimântare;
Bucură-te, că, auzind tu această hotărâre, foarte te-ai bucurat;
Bucură-te, că spre mâncarea fiarelor pe tine te-au osândit;
Bucură-te, că cei păstoriţi de tine, auzind a ta osândire spre moarte, foarte s-au întristat;
Bucură-te, că tu pe toţi cu cuvinte de îmbărbătare foarte i-ai mângâiat;
Bucură-te, că de la Antiohia la Roma ai fost trimis fiarelor spre mâncare;
Bucură-te, că pe a ta cuvântătoare turmă o ai binecuvântat la plecare;
Bucură-te, căci cu mare fierbinţeală la a ta plecare pentru Biserică te-ai rugat;
Bucură-te, Ignatie de Dumnezeu purtătorul, care pe Iisus Hristos în inimă L-ai purtat!

Condacul al 5-lea

Tânguitu-s-a cu amar la a ta plecare din Antiohia toată mulţimea binecredincioşilor, şi pe tine, iubitul ei păstor, cu lacrimi te-a petrecut. Iar tu, preaînţelepte, pe toţi i-ai învăţat să nu slăbească în dreapta credinţă şi pentru toate să dea slavă lui Dumnezeu, cântând: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Venit-au, după porunca împărătească, zece ostaşi aspri şi nemilostivi, care cu mare mânie legându-te în lanţuri, te-au dus la corabie; şi aşa, spre chinuri ai început a călători. Iar creştinii cei binecredincioşi, cu silinţa inimii, te lăudau, zicând aşa:
Bucură-te, păstorul nostru cel bun şi iubit;
Bucură-te, că a ta călătorie spre cer acum a sosit;
Bucură-te, că această sfântă călătorie tu foarte o ai dorit;
Bucură-te, că din Seleucia plecând, la Smirna ai sosit;
Bucură-te, că tu acolo cu Sfântul Policarp te-ai întâlnit;
Bucură-te, că de vorbirea cu el tu foarte te-ai mângâiat;
Bucură-te, că Fericitul Policarp ale tale lanţuri le-a sărutat;
Bucură-te, că preoţii şi clericii cu lacrimi au udat lanţurile tale;
Bucură-te, că mulţimea creştinilor, văzându-te legat, se tânguia cu jale;
Bucură-te, că mulţi, văzând lanţurile tale, spre mărturisire s-au îmbărbătat;
Bucură-te, că toţi cu umilinţă şi cu dragoste te priveau când de la ei ai plecat;
Bucură-te, că a nu te uita în ale lor sfinte rugăciuni pe toţi i-ai rugat;
Bucură-te, Ignatie de Dumnezeu purtătorul, care pe Iisus Hristos în inimă L-ai purtat!

Condacul al 6-lea

Arzând cu dorirea de a pătimi pentru numele lui Hristos, foarte ai rugat prin scrisoare pe creştinii cei din Roma a nu pune piedică la a ta sfântă alergare, şi cu mare bucurie aşteptând ziua chinuirii tale, cântai lui Dumnezeu laudă din inimă: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Sfătuit-ai pe bunii creştini să nu arate către tine dragoste deşartă, spre a te cruţa şi a te vedea viu cu trupul, ci mai vârtos cu toţii să se roage spre a-ţi dărui ţie Dumnezeu răbdare până la sfârşit; iar noi, păcătoşii, cinstind a ta sfântă dorire, zicem către tine aşa:
Bucură-te, pătimitorule al bunei credinţe, cel cu dor înfocat;
Bucură-te, căci cu fierbinţeala credinţei tale lui Petru te-ai asemănat;
Bucură-te, că asemenea lui Pavel, la Roma plecând, cu lanţuri ai fost legat;
Bucură-te, că pe feciorelnicul Evangheliei cu dragoste l-ai urmat;
Bucură-te, că dulceţile acestui veac pe tine nu te-au biruit;
Bucură-te, că pentru dragostea lui Iisus Hristos întru feciorie ai vieţuit;
Bucură-te, că slava veacului de acum o ai trecut cu vederea;
Bucură-te, că slava veşnicelor bucurii ţi-a fost ţie mângâierea;
Bucură-te, că pentru adevărata fericire pururea te întăreai cu darul;
Bucură-te, păstorule cel adevărat al turmei tale;
Bucură-te, că în suferinţele tale pe Duhul cel Sfânt Îl aveai mângâietor;
Bucură-te, că lui Iisus, Păstorul cel Mare, ai fost următor;
Bucură-te, Ignatie de Dumnezeu purtătorul, care pe Iisus Hristos în inimă L-ai purtat!

Condacul al 7-lea

Zis-ai, Fericite, că „de la Siria până la Roma pe pământ şi pe apă cu fiarele mă lupt”, arătând prin aceasta cruzimea şi sălbăticia ostaşilor celor păgâni de a spori chinurile tale. Dar tu, răbdătorule de chinuri, mulţumeai lui Dumnezeu, Care te întărea în răbdare, şi cântai: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Arătat-ai, omule al lui Dumnezeu, că creştinătatea nu este numai un lucru al sfătuirii, ci mai ales al măririi de suflet şi al suferinţei pentru adevăr; căci prin suferinţă ai dovedit tăria credinţei. Te rugăm, auzi-ne şi pe noi, cei neputincioşi, care te lăudăm aşa:
Bucură-te, că tu, ca cerbul spre izvoarele apelor, spre chinuire alergai;
Bucură-te, că pe creştinii cei din Roma prin scrisori foarte îi rugai;
Bucură-te, căci aşa le ziceai: „Nimeni din voi să nu îndrăznească!”;
Bucură-te, căci o dorire aveai, de la mâncarea fiarelor să nu te oprească;
Bucură-te, căci pe toate cele de aici le-ai socotit deşertăciune;
Bucură-te, că moartea cea pentru Hristos ai socotit-o înţelepciune;
Bucură-te, că te-ai silit pe cât a fost cu putinţă;
Bucură-te, că de o mie de ori doreai să mori pentru dragostea credinţei şi pentru dreapta credinţă;
Bucură-te, că pe stăpânitorul veacului de acum prin suferinţă l-ai biruit;
Bucură-te, că pentru dragostea lui Hristos răbdare ai avut până la sfârşit;
Bucură-te, că prin dragoste dumnezeiască faptele credinţei le-ai arătat;
Bucură-te, căci cu sete arzătoare în calea dumnezeieştilor porunci ai alergat;
Bucură-te, Ignatie de Dumnezeu purtătorul care pe Iisus Hristos în inimă L-ai purtat!

Condacul al 8-lea

Purtătorule de Dumnezeu, Ignatie, purtat-ai neîncetat pe a ta limbă numele lui Iisus Hristos; avut-ai de-a pururi în minte prezenţa Lui, iar în inimă sete de dragostea Lui, prin care gânditor şi simţitor Îl lăudai pe El, strigând: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Călătorit-ai, Sfinte Mucenice, cu mare osteneală şi necazuri prin Troada şi Neapoli, apoi prin Filipopoli şi Macedonia, sfătuind şi întărind pe creştinii cei de acolo; iar noi nevrednicii, cinstind mucenicia ta şi călătoria cea spre moarte, zicem aşa:
Bucură-te, căci cu mare îndrăzneală, în legături fiind, cuvântul lui Dumnezeu l-ai mărturisit;
Bucură-te, că, prin scrisoare, pe creştinii cei de acolo foarte i-ai întărit;
Bucură-te, că pe tine legat în lanţuri te-au văzut, pentru dragostea lui Hristos;
Bucură-te, căci creştinii cei din Macedonia cu inimă îndurerată te priveau;
Bucură-te, că urmele sfintelor tale picioare cu lacrimi le sărutau;
Bucură-te, că prin cuvintele tale ei tare s-au îmbărbătat;
Bucură-te, că pentru ei şi pentru Hristos sufletul ţi-ai pus;
Bucură-te, jertfă vie şi cuvântătoare a lui Hristos Iisus;
Bucură-te, apărătorule al dreptei credinţe preaînfocat;
Bucură-te, pătimitorule al lui Hristos cel mult încercat;
Bucură-te, Ignatie de Dumnezeu purtătorul, care pe Iisus Hristos în inimă L-ai purtat!

Condacul al 9-lea

Trecut-ai, pătimitorule, în a ta călătorie, pe Marea Adriatică şi a Tirului, sosind în Puteoli, unde cu mare dragoste ai fost întâmpinat de bunii creştini cei de acolo, pe care mult i-ai sfătuit să fie tari şi statornici în credinţa lui Iisus Hristos şi să-I cânte: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Ajuns-ai, purtătorule de Dumnezeu, Ignatie, la Roma, unde împreună cu scrisorile împăratului te-au predat ostaşii eparhului cetăţii; iar după ce au citit scrisorile cu poruncile ce le dădea împăratul, au pregătit fiarele spre a ta mâncare. Noi, de aceasta aducându-ne aminte, zicem aşa:
Bucură-te, că în toată Roma vestea sosirii tale creştinii o au auzit;
Bucură-te, că toţi ziceau: „Episcopul Siriei la noi a venit”;
Bucură-te, căci creştinii în taină se adunau;
Bucură-te, căci cu bucurie şi cu întristare de a ta venire vorbeau;
Bucură-te, că în locul unde erai cu toţii s-au adunat;
Bucură-te, că pe tine în lanţuri, pentru Hristos, te-au văzut legat;
Bucură-te, căci ei au înţeles că spre mâncarea fiarelor eşti pregătit;
Bucură-te, că aceasta înţelegând cu inima lor, toţi au pătimit;
Bucură-te, căci cu a ta mâncare de fiare, eparhul pe creştinii cei din Roma voia să-i înfricoşeze;
Bucură-te, că în temniţă pentru Iisus Hristos erai ţinut legat;
Bucură-te, Ignatie de Dumnezeu purtătorul, care pe Iisus Hristos în inimă L-ai purtat!

Condacul al 10-lea

Adunatu-s-a mare mulţime de popor din toată cetatea Romei, auzind că Episcopul Siriei va fi dat spre mâncarea fiarelor. Iar tu, purtătorule de Dumnezeu, Ignatie, având în a ta inimă pe Iisus Hristos, aşteptai cu linişte şi cu bucurie mult doritul tău ceas şi, prin neîncetată rugăciune a inimii, gânditor strigai lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Adusu-te-au ostaşii în privelişte pe tine, Preafericite, spre a te da fiarelor mâncare. Împlinitu-s-a a ta sfântă dorire, pentru care mai înainte ziceai: „Grâu sunt şi voiesc să mă macin de dinţii fiarelor, spre a mă face pâine dulce Preasfintei Treimi!”, iar noi, smeriţii, însoţind gânditor a ta sfântă dorire, zicem aşa:
Bucură-te, că în privelişte spre mâncarea fiarelor acum te-au adus;
Bucură-te, că în acest ceas în cămara inimii tale vorbeai cu Iisus;
Bucură-te, că leii flămânzi spre a ta mâncare pregătiţi erau;
Bucură-te, că acum cu spaimă şi cu mirare privitorii aşteptau;
Bucură-te, că în acel moment tu cu sete dumnezeiască i-ai aşteptat;
Bucură-te, că, intrând în arenă, către popor cu mare glas ai strigat;
Bucură-te, că în faţa a toată mulţimea adevărul l-ai arătat;
Bucură-te, că pe Iisus Hristos L-ai mărturisit luminat;
Bucură-te, că pe El L-ai arătat că este Dumnezeu adevărat;
Bucură-te, că încă sfânta mărturisire pe buze o aveai când leii veneau spre tine urlând;
Bucură-te, că în acel minut leii pe tine te-au sfâşiat;
Bucură-te, că acum sfântul tău suflet spre cer a zburat;
Bucură-te, Ignatie de Dumnezeu purtătorul, care pe Iisus Hristos în inimă L-ai purtat!

Condacul al 11-lea

Făcutu-s-a mormânt sfântului tău trup pântecele leilor, iar cerul cămară preacurată s-a pregătit pentru fericitul tău suflet, unde ajungând, pururea pe Dulcele tău Iisus ÎI vezi şi acolo împreună cu toate cetele îngerilor şi ale sfinţilor Îl lauzi pe El, cântând: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Minune mare şi preadorită s-a văzut la sfârşitul tău, Sfinte Mucenice Ignatie, căci leii mâncând sfântul tău trup, după cum singur mult ai dorit, inima ta întreagă şi neatinsă a rămas, spre a se arăta tuturor adevărul cel de tine mărturisit; pentru care noi, slăvind dumnezeiasca Pronie, către tine zicem aşa:
Bucură-te, că acum dorirea ta a luat sfârşit;
Bucură-te, că acum, grâule al lui Dumnezeu, dinţii fiarelor te-au măcinat;
Bucură-te, că inima ta cea de Dumnezeu iubitoare leii nu o au mâncat;
Bucură-te, că spre mustrarea necredincioşilor Dumnezeu pe ea o a păstrat;
Bucură-te, că pe a ta inimă păgânii cu sabia în două o au despicat;
Bucură-te, că la despicarea inimii tale mare minune s-a arătat;
Bucură-te, că pe amândouă părţile inimii tale scris era preafrumos;
Bucură-te, căci cu slove de aur scria: Iisus Hristos;
Bucură-te, Ignatie, grâul cel de Hristos semănat;
Bucură-te, că pentru dragostea lui Hristos de dinţii fiarelor te-ai măcinat;
Bucură-te, pâinea Marelui Împărat;
Bucură-te, Ignatie de Dumnezeu purtătorul, care pe Iisus Hristos în inimă L-ai purtat!

Condacul al 12-lea

Dar au rămas Bisericii lui Hristos unele din oasele tale pe care leii nu le-au mâncat, şi pe acestea ca pe o vistierie de mult preţ adunându-le, cu mare bucurie binecredincioşii le sărutau şi pe Dumnezeu, Cel ce te-a întărit pe tine până la sfârşit, Îl lăudau, zicând: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Serafim pururea înfierbântat de dragostea lui Dumnezeu ai fost tu pe pământ, dumnezeiescule Ignatie, marele nostru ierarh, cu duhul arzând de bucurie şi cu cutremur Domnului slujind; pentru care şi noi, nepricepuţii, îndrăznim a te lăuda pe tine, zicând:
Bucură-te, căci tu pe Dumnezeu din toată inima, cugetul şi puterea ta L-ai iubit;
Bucură-te, căci tu cea dintâi poruncă prin a ta vieţuire cu lucrul o ai împlinit;
Bucură-te, că inima, mintea şi limba de-a pururea în rugăciune le aveai;
Bucură-te, că prin rugăciunile tale cele de foc pururea cu duhul ardeai;
Bucură-te, că, prin gânditoarea rugăciune a inimi tale, dorul lui Dumnezeu pururea îl aprindeai;
Bucură-te, că, prin uimire şi robia minţii, în cer cu inima te suiai;
Bucură-te, că pe limba ta, pururea numele lui Hristos ai purtat;
Bucură-te, că în inima ta pururea prezenţa lui Dumnezeu ai păstrat;
Bucură-te, că inima ta pururea după Dumnezeu a însetat;
Bucură-te, că, prin chinuri şi moarte, pildă desăvârşită turmei ai dat;
Bucură-te, că spre moarte cu bucurie ai plecat;
Bucură-te, Ignatie de Dumnezeu purtătorul, care pe Iisus Hristos în inimă L-ai purtat!

Condacul al 13-lea

O, preafericite arhiereule al lui Hristos Ignatie, pe care în braţele cele preasfinte din copilărie Hristos te-a luat şi care toată viaţa ta pe El în a ta inimă L-ai purtat; te rugăm să mijloceşti pentru noi, păcătoşii, către Preaînaltul Dumnezeu, ca să dobândim mila şi ajutorul Lui în toate zilele vieţii, şi în veacul cel viitor să ne învrednicim a cânta împreună cu tine lui Dumnezeu: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice iarăşi Icosul 1: Îngerească viaţă pe pământ…, Condacul 1: Sosit-a astăzi bucurie şi mângâiere…,

Icosul 1

Îngerească viaţă pe pământ ai petrecut, dumnezeiescule Ierarhe Ignatie, cu văpaia dragostei lui Hristos inima ta aprinzând, cu gura şi cu limba, în toată vremea şi locul, slavoslovind; pentru care şi noi te lăudăm, zicând:
Bucură-te, al ierarhilor şi mucenicilor mare soare;
Bucură-te, adevăratule lucrător al rugăciunilor celor gândite;
Bucură-te, sălaşule cuvântător, care pe Iisus Hristos în inimă L-ai purtat;
Bucură-te, biserică vie a Marelui Împărat;
Bucură-te, că şi pe a ta inimă jertfă lui Dumnezeu o ai sfinţit;
Bucură-te, căci cu inima crezând, cu gura pe Hristos la arătare luminat L-ai propovăduit;
Bucură-te, că din copilărie ai fost ales şi chemat de Hristos;
Bucură-te, stâlp al Bisericii mult luminos;
Bucură-te, vasule ales, care lui Pavel te-ai asemănat;
Bucură-te, că numele lui Hristos înaintea păgânilor l-ai purtat;
Bucură-te, că de la „fiul tunetului” dreapta credinţă ai învăţat;
Bucură-te, Ignatie de Dumnezeu purtătorul, care pe Iisus Hristos în inimă L-ai purtat!

Condacul 1

Sosit-a astăzi bucurie şi mângâiere tuturor drept-credincioşilor creştini la prăznuirea dumnezeiescului Ierarh şi Mucenic Ignatie, pe care din copilărie Mântuitorul în preasfintele Sale braţe L-a luat şi L-a purtat şi a cărui fericită inimă sălaş Cuvântului s-a arătat. Pe acesta toţi cu evlavie cinstindu-l, aşa să strigăm: Bucură-te, Ignatie de Dumnezeu purtătorul, care pe Iisus Hristos în inimă L-ai purtat!

şi se face otpustul.

*

1

Acatistul Sfinților Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur (30 Ianuarie)

Troparul Sfinților Trei Ierarhi, glasul al 4-lea:

Ca cei ce ați fost întocmai la obicei cu Apostolii și lumii învățători, rugați-vă Stăpânului tuturor să dăruiască pace lumii și sufletelor noastre mare milă.

Condacul 1

Pe apărătorii și luminătorii Bisericii creștinești, pe învățătorii cei mari și înfrânătorii zâzaniilor diavolești, pe surpătorii eresurilor, pe stâlpii cei neclintiți ai Bisericii, podoabele cele mai alese ale ierarhilor și întocmai cu apostolii, și ai lumii învățători, pe marele Vasile cel cu dumnezeiască minte; pe Grigorie, cel cu dulce glas; și pe Ioan, luminătorul a toată lumea, să-i lăudăm credincioșii din toată inima și să le cântăm: Bucură-te, treime de arhierei mult-lăudată!

Icosul 1

Cine este destoinic a-și deschide buzele și a-și mișca limba, spre a o lăuda, cum se cuvine pe această treime de arhierei? Însă, deși nu vom putea face aceasta, totuși nu putem tăcea și îi aducem aceste laude:
Bucurați-vă, aleșii Sfintei Treimi, flori mirositoare ale grădinii celei nestricăcioase;
Bucurați-vă, îngeri pământești și oameni cerești;
Bucurați-vă, marilor arhierei cei luminați la minte de Sfânta Treime;
Bucurați-vă, că ați covârșit firea omenească cu darurile cele multe;
Bucurați-vă, stâlpi neclintiți ai Biserici;
Bucurați-vă, credincioase slugi ale Sfintei Treimi;
Bucurați-vă, mărgăritare strălucite ale Bisericii lui Hristos;
Bucurați-vă, cei mai destoinici luminători ai pământenilor;
Bucurați-vă, apărătorii dreptei credințe în Hristos;
Bucurați-vă, surpătorii eresurilor și îndreptătorii adevăratelor învățături;
Bucurați-vă, cârmuitorii Bisericii și pomi luminați roditori ai fructelor celor mai alese;
Bucurați-vă, treime de arhierei mult-lăudată!

Condacul al 2-lea

Pe acești trei mari ierarhi ai Bisericii lui Dumnezeu Cel slăvit în Sfânta Treime se cuvine să-i cinstim ca pe unii ce au primit de la Dumnezeu mari daruri și aleși talanți: pe Vasile, cel ce a rușinat păgânătatea împăratului Iulian apostatul, cel ce a mustrat pe împăratul Valent arianul, cel ce a înfricoșat pe eparhul ce nedreptățise la judecată pe o văduvă săracă, și a botezat pe evreul Ioasaf cu toată casa lui; pe Grigorie, mare ritor și vrednic patriarh al Bisericii Constantinopolului, cel ce a întrecut cu înțelepciunea pe toți cei mai învățați din timpul acela; și pe Ioan Gură de Aur, cel ce cu învățăturile sale a covârșit pe cei mai luminați și mai aleși grăitori ai lumii. Se cuvine să-i lăudăm și să zicem lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Multă nevoință având, Sfinte Ierarhe Vasile, pentru credința dreptslăvitorilor creștini, ai mustrat cu îndrăzneală pe împăratul Valent, pentru că a îmbrățișat învățătura eretică a lui Arie, luând multe biserici ale dreptslăvitorilor și prefăcându-le în biserici ariene. Tu, sfinte, n-ai putut suferi purtarea acestui împărat, iar noi, pentru tăria credinței tale și îndrăzneala ce ai avut, te întâmpinăm cu aceste cuvinte de laudă:
Bucură-te, Ierarhe Vasile, apărătorule și întăritorule al învățăturii Sfintei Treimi;
Bucură-te, înalt și luminat cugetător al teologiei;
Bucură-te, albină, care ai adunat din învățăturile timpului aceluia toată mierea învățăturilor dreptmăritoare;
Bucură-te, furnică muncitoare, care necontenit ai adunat la sânul Bisericii hrana învățăturilor dumnezeiești;
Bucură-te, izvor de apă limpede, răcoritoare și dătătoare de viață a explicării Evangheliei lui Hristos;
Bucură-te, căci cu acele ape ai adăpat poporul dreptcredincios;
Bucură-te, paharul curăției cel plin de curată băutură;
Bucură-te, gura înțelepciunii ce spulberă hulele ereticior;
Bucură-te, podoaba Bisericii lui Hristos;
Bucură-te, mustrătorule al împăraților Iulian și Valent;
Bucură-te, mare ierarhe al lui Hristos, Vasile!

Condacul al 3-lea

Patria ta, Sfinte Ierarhe Vasile, a fost Pontul, născut din părinți temători de Dumnezeu, Vasile și Emilia. Crescut în învățături adevărat creștinești, ai străbătut tot felul de înțelepciune, dobândind de la Dumnezeu vrednicia arhierească, pentru care ai mulțumit în tot timpul lui Dumnezeu, cântându-I laude: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Păstorind Biserica și poporul creștinesc totdeauna cu vrednicie și cu dreptate ai fost la Soborul al doilea, ce s-a ținut în Constantinopol, mare apărător al dreptei credințe. Tăind și sfâșiind cu sabia duhului toate învățăturile eretice, ai dovedit că în adevăr ești un stâlp neclintit al Bisericii lui Hristos și un mare ierarh vrednic de numele de cuvântător al lui Dumnezeu Cel slăvit în Sfânta Treime: Tatăl și Fiul și Sfântul Duh-Dumnezeu; pentru care toți te cinstim cu aceste laude:
Bucură-te, Părinte Ierarhe Grigorie, mintea cea prea lăudată a dreptei credințe;
Bucură-te, lumină strălucitoare care luminezi cu învățăturile tale toată lumea creștinească;
Bucură-te, lumină strălucitoare care luminezi lumea cu limba ta cea bine-grăitoare și care îngrădești cu muțenie limbile celor bârfitori;
Bucură-te, plugarule ce ari cu plugul gurii tale inimile, spre a da roade bune lui Hristos;
Bucură-te, arătătorule al adevăratului Dumnezeu, Cel lăudat în Sfânta Treime;
Bucură-te, căci cu praștia dumnezeieștilor tale cuvinte ai spulberat neghina eresurilor;
Bucură-te, bunule păstor, care ai păscut oile cele cuvântătoare în livada credinței Sfintei Treimi;
Bucură-te, organ dulce glăsuitor și alăută bine alcătuită;
Bucură-te, fluier cuvântător și vioară dulce răsunătoare;
Bucură-te, stea prealuminoasă, ce luminezi toată lumea cu învățăturile dogmelor creștinești;
Bucură-te, îndulcitorul inimilor credincioșilor;
Bucură-te, mare ierarhe și teologule Grigorie!

Condacul al 4-lea

Înțelepciune de sus având, Sfinte Ierarhe Grigorie, te-ai suit pe scaunul cel mai înalt al patriarhilor marii cetăți a împăratului Constantin, de unde ai păscut oile cele cuvântătoare întru cuviință și dreptate. Luminat și împodobit fiind cu tot meșteșugul cuvântării de Dumnezeu, ai întrecut pe toți ritorii de atunci și ai lăudat în toată viața ta pe Dumnezeu, cântându-I: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Ca un înger sau arhanghel stai înaintea Sfintei Treimi, Părinte Ioane Gură de Aur, ca cel ce din pruncie ai cunoscut mai bine decât mulți bătrâni pe singurul adevăratul Dumnezeu și te-ai îndeletnicit cu adevăratele și sfintele învățături creștinești, ajungând a cunoaște toată filosofia și toate științele celor mai învățați dascăli ai vremii aceleia. Pentru că ai lăudat și ai preaslăvit în tot timpul vieții tale pe Bunul Dumnezeu, noi îți aducem aceste laude:
Bucură-te, că te-ai născut din părinți binecredincioși, Secund Stratilatul și Antuza, vrednica ta mamă;
Bucură-te, că din fragedă vârstă ai fost dat la învățătura științelor, având dascăli pe Libanie și Andragatie;
Bucură-te, că în puțină vreme pe toți semenii tăi i-ai ajuns și i-ai întrecut cu învățăturile;
Bucură-te, cel ce ai primit Sfântul Botez cu mare bucurie, aducând la dreapta credință și pe mulți alții;
Bucură-te, că pe Antimie filosoful l-ai dovedit în învățături, spre uimirea tuturor;
Bucură-te, că și el îndată a cerut Sfântul Botez;
Bucură-te, că episcopul Atenei, auzind că tu ai făptuit întoarcerea lui Antimie, mult s-a bucurat;
Bucură-te, că poporul creștinilor a lăudat pe Dumnezeu pentru faptele tale cele bune;
Bucură-te, că de patriarhul Antiohiei, Meletie, ai fost ridicat la rangul preoției;
Bucură-te, că și hirotonia de diacon, și de preot le-ai primit cu multă smerenie;
Bucură-te, cel care cu sorții episcopilor și cu voința împăratului Arcadie ai fost chemat la scaunul cel mai înalt al Patriarhiei Constantinopolului, după moartea patriarhului Nectarie;
Bucură-te, mare ierarhe Ioane Gură de Aur!

Condacul al 5-lea

După moartea părinților tăi, sfinte, toată averea rămasă ție împărțind-o la săraci, robilor dându-le libertate și rudele lăsând, ai slujit Domnului ziua și noaptea. Ca monah în mănăstire, ca cleric, diacon, preot, arhiereu și patriarh ostenindu-te mult, ai scris cărți despre preoție, despre bunătate și blândețe, despre smerenie și milostenie, despre pace, adevăr și dreptate, toate pline de dovezi, întărindu-le cu însăți viața cea aspră ce ai dus; pentru aceea noi, minunându-ne de răbdarea și de umilința ta, îndrăznim a te lăuda și a cânta cu tine lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Ca niște albine zburătoare ați umblat în grădina Scripturilor credinței, voi trei mari ierarhi ai lui Hristos, adunând miere din tot felul de flori, pe care ați pus-o înaintea tuturor credincioșilor spre îndulcire, povățuindu-i la pocăință, descoperindu-le și explicându-le dogma Sfintei Treimi, cea unită în ființă, dar despărțită în Ipostasuri. Pentru aceasta noi, creștinii, vă rugăm să primiți aceste cântări de laude:
Bucurați-vă, marilor arhierei, despărțiți cu trupurile, dar uniți cu duhul;
Bucurați-vă, raze strălucitoare ale lui Hristos soarele dreptății, Cel ce a luminat toată lumea cu învățăturile Sale;
Bucurați-vă, părinți vrednici ai Bisericii creștinești, ce ați fost la un obicei cu apostolii;
Bucurați-vă, râuri cu ape răcoritoare, ce ați adăpat țarinile sufletelor creștinilor cele însetate de adevăratele învățături;
Bucurați-vă, trei ierarhi lăudați de toți cei ce cred într-un Dumnezeu slăvit în Sfânta Treime;
Bucurați-vă, organe bine-glăsuitoare ale Bisericii lui Hristos Dumnezeului nostru;
Bucurați-vă, slugi alese, care ați înmulțit talanții cei dați vouă de Domnul Hristos spre păstrare;
Bucurați-vă, că ușile cerești vouă vi s-au deschis;
Bucurați-vă, doctori iscusiți aleși de Dumnezeu spre a vindeca bolile sufletești ale creștinilor celor slabi în credință;
Bucurați-vă, luminătorii lumii, cei împodobiți de Dumnezeu cu vrednicia arhierească;
Bucurați-vă, albine adunătoare de tot felul de învățături, din grădina Sfintei Scripturi;
Bucurați-vă, treime de arhierei mult-lăudată!

Condacul al 6-lea

Propovăduitori și stâlpi întăritori ai Bisericii lui Hristos și ai poporului creștinesc ați fost, Sfințior Trei Ierarhi. Învățând și povățuind pe toți creștinii adevărata credință, înfruntând pe cei ce căutau să semene neghine eretice în ogoarele inimilor dreptslăvitorilor creștini, ați lovit cu praștia cuvintelor voastre în toate învățăturile cele potrivnice, înălțând fruntea dreptei credințe și cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Prin curăția vieții tale celeii asemenea îngerilor te-ai ridicat la dumnezeiești înălțimi și, străbătând cetele heruvimilor, ai descoperit dogmele Treimii, pe care, ca pe cel mai prețios odor, le-ai lăsat Bisericii ca pe o comoară scumpă și nejefuită, Vasile. Pentru aceasta te rugăm să primești de la noi nevrednicii laudele acestea:
Bucură-te, lauda cea strălucită a arhiereilor;
Bucură-te, dumnezeiescule învățător al dogmelor;
Bucură-te, următorul cel credincios al apostolilor;
Bucură-te, stâlpul cel prealuminat al Bisericii;
Bucură-te, al Treimii ager și osârdnic apărător;
Bucură-te, arătătorule luminat al celor cerești;
Bucură-te, ocârmuitorul corabiei celei duhovnicești;
Bucură-te, îndreptătorul celor chemați la vrednicia preoțească;
Bucură-te, luminătorule ceresc al celor îmbrăcați cu darul arhieriei;
Bucură-te, preaînțeleptule povățuitor al pustniciei;
Bucură-te, cel ce trezești pe cei păcătoși la pocăință;
Bucură-te, mângâietorul celor ce adorm în dreapta credință;
Bucură-te, mare Ierarhe Vasile!

Condacul al 7-lea

Prin Vasile cel Mare, trâmbița cea dulce glăsuitoare, care a cântat în Biserica arhiepiscopală a Cezareii din Capadocia laudele cuvenite lui Hristos Dumnezeului nostru, învățând pe toți dogmele Sfintei Treimi și lăsând Bisericii bogății alese și scumpe, din care și noi împărtășindu-ne, aducem lui Dumnezeu laude și cântări: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Deschizând cu dumnezeiască cuviință Scripturile, ai scos din ele învățături temeinice, Sfinte Grigorie, îndulcind cu ele inimile credincioșilor cu adevărat, mai mult decât mierea, și ai învățat pe toți creștinii a se închina Treimii întru o unime și unimii în Treime. Pentru aceasta și noi te cinstim cu aceste laude:
Bucură-te, Ierarhe Grigorie, înălțimea dumnezeieștilor daruri ale lui Hristos, Dumnezeului nostru;
Bucură-te, cald propovăduitor al dumnezeiescului dor;
Bucură-te, izvorul cuvântării de Dumnezeu și râul cel limpede al înțelepciunii;
Bucură-te, fluier păstoresc, ce ai biruit trâmbițele ritorior;
Bucură-te, cercetătorul adâncului, care ai dobândit frumusețile vorbelor;
Bucură-te, privighetorule al darului și gura cea înaltă a duhului;
Bucură-te, păzitorul turmei celei cuvântătoare a lui Hristos;
Bucură-te, smulgătorul neghinelor eretice și vânătorul lupilor îmbrăcați în piei de oaie;
Bucură-te, semănătorul cel minunat al dogmelor;
Bucură-te, izgonitorul celor defăimători de Dumnezeu;
Bucură-te, că chipul Mântuitorului Hristos l-ai avut în toată viața ta înaintea ta;
Bucură-te, mare ierarhe și teologule Grigorie!

Condacul al 8-lea

De Dumnezeu grăitorule, Sfinte Ierarhe Grigorie, pe limbile cele veninoase și vătămătoare ale ereticilor pornite împotriva lui Dumnezeu le-ai ars cu duhul cuvântărilor gurii tale, grăind slava lui Dumnezeu; și cu scrisorile tale, însemnând ființa cea preaputernică a Sfintei Treimi Celei nevăzute, ai tăiat din rădăcină eresurile cele spinoase, luminat descoperind învățăturile cele dreptslăvitoare și cântând lui Dumnezeu laude: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Femeia eparhului Antiohiei, împreună cu soțul ei, era orbită de învățături eretice și căzând ea într-o boală grea și neputându-se vindeca de nimeni, auzind de tine, Sfinte Ioane, că faci semne multe și minunate, a rugat pe bărbatul său să o aducă la tine. Acela aducând-o, a lăsat-o la ușa bisericii, neîndrăznind ca eretic a o aduce înăuntru, rugându-se episcopului și ție, Sfinte Ioane, pentru a le da ajutorul vostru cel puternic. Deci ieșind, le-ai spus să lepede eresul și să primească adevărata credință; iar ei făgăduind, ai poruncit tu, sfinte, să aducă apă, rugând apoi pe episcop să toarne acea apă în chipul crucii peste ea și, îndată după turnare, s-a vindecat femeia ca și cum n-ar fi fost bolnavă. La această minune atât ei, cât și toți cei ce erau de față au preaslăvit pe Dumnezeu. Ereticii lepădându-se de învățăturile lor cele rătăcite și întorcându-se la adevărata credință, s-au numărat între dreptmăritorii creștini; iar noi îți aducem laudele acestea:
Bucură-te, Ioane Gură de Aur, tăbliță scumpă cu aur ferecată;
Bucură-te, organ dulce răsunător, de Dumnezeu insuflat;
Bucură-te, gura cea aleasă împodobită cu cuvinte de aur;
Bucură-te, îmbogățitorul Bisericii cu scrieri minunate și preascumpe;
Bucură-te, pierzătorul eresurilor elinești și evreiești;
Bucură-te, că femeia aceea, auzindu-te înalt vorbind, a fost luminată de Dumnezeu și te-a numit „Gură de Aur”;
Bucură-te, că puțul învățăturilor tale adâncit fiind, ai dat creștinilor funii minunate, ca să ajungă la apele învățăturilor tale;
Bucură-te, că de toate Bisericile ești numit „Gură de Aur“;
Bucură-te, tămăduitorul femeii eparhului;
Bucură-te, că te-ai asemănat Botezătorului Ioan cu numele și cu viața ta aspră;
Bucură-te, că și tu, Sfinte Ioane, ca și Ioan Botezătorul, ai predicat popoarelor pocăința;
Bucură-te, că și tu, ca și Ilie Tesviteanul, cu credința, cu rugăciunile și cu postul te-ai îndeletnicit în toată viața ta de 63 de ani;
Bucură-te, mare ierarhe Ioane Gură de Aur!

Condacul al 9-lea

În vremea preoției tale, sfinte mare ierarhe Ioane, predicând în biserică și înalt ritorisind, celor neînvățati erau neînțelese unele din cuvintele tale. Atunci o femeie din popor, care asculta cu mare evlavie învățăturile duhovnice ști, a ridicat glas în popor și a zis: „Învățătorule duhovnicesc, sau mai bine Gură de Aur, adâncă este apa puțului sfintelor tale învățături, dar funia minții noastre fiind scurtă, să ajungă la apă nu poate”; și de atunci tot poporul ți-a dat numirea de „Gură de Aur”; deci și noi, minunându-ne de darurile cu care Dumnezeu te-a împodobit, te lăudăm pe tine și lui Dumnezeu cântăm: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Împăratul Valent sprijinind pe arieni multe biserici ortodoxe le-a dat acelora, spre mâhnirea adevăraților creștini. Și pe tine, Sfinte Vasile, mult te-au amărât cu prigonirile, căci acest împărat, când a venit în Cezareea și tu l-ai întâmpinat cu pâine și sare, el a poruncit de ți-a dat fân din hrana cailor lui. Și tu, Sfinte Grigorie, fiind născut din oameni de bun neam și drepți, Grigorie și Nona, ai dobândit o creștere adevărat creștinească și ai răzbătut, ca nimeni altul, tot meșteșugul și știința învățăturilor, făcându-te tâlcuitor și dascăl lumii, cinstind cu cuvinte de laudă pe marele Vasile, pe tatăl tău, Grigorie, pe fratele tău Chesarie și pe sora ta Gorgonia, la înmormântările lor. Iar tu, Părinte Ioane Gură de Aur, ai dat sfaturi dumnezeiești poporului încredințat ție spre păstorie, dându-te pe tine singur pildă de nevoință, de cumpătare și de răbdare, mâncând deseori puțină zeamă de orz și dormind puțin, nu stând pe pat, ci deseori șezând pe scaun. Fiind ales și chemat la scaunul patriarhal din Constantinopol, ai mustrat pe Eudoxia împărăteasa, pentru că a răpit o vie a unei văduve sărace, ce se numea Calitropia, care striga cerându-și dreptul ei. Și tu, sfinte, ai sfătuit pe împărăteasă să nu fie lucrul străin luat cu sila; de care sfaturi ea neținând seama, a fost asemănată de tine cu Izabela, soția împăratului Ahav, și ți-ai atras mânia ei, exilându-te; dar ai fost adus iar pe scaun și a doua oară ai fost exilat prin mijlocirea unor episcopi invidioși, care se purtau mai mult silnicește decât creștinește. Deci noi, minunându-ne de viața voastră sfântă și de faptele voastre, ne sârguim a vă aduce laude bine meritate:
Bucură-te, Ierarhe Vasile, sprijinitorul și apărătorul binecredincioșilor creștini;
Bucură-te, curajosule mustrător al împăratului Valent, părtinitorul arienilor;
Bucură-te, cel ce ai suferit mânia împăratului pentru pâinea neagră cu care l-ai întâmpinat,
pentru că cu acelea se hrănea poporul;
Bucură-te, vrednicule ierarhe, mare îndreptător al Bisericii lui Hristos;
Bucură-te, Grigorie, care cu agera ta minte ai răzbătut toate științele și adâncurile filosofiei;
Bucură-te, că tu, sfinte, toate dogmele le-ai lămurit învățând pe toți creștinii adevărata teologie;
Bucură-te, cel ce ai fost dascăl de dreaptă învățătură tuturor creștinilor;
Bucură-te, cel ce ai lăudat pe marele Vasile, la moartea căruia ai plâns cu lacrimi de adevărată frăție;
Bucură-te, Ioane Gură de Aur, mustrătorul celor răpitori ai lucrului săracului asuprit și amărât;
Bucură-te, cel ce ai fost surghiunit de împărăteasa Eudoxia pentru asemănarea ei cu Izabela, soția lui Ahav;
Bucură-te, că ai suferit și pornirea cea răutăcioasă a unor episcopi nerecunoscători;
Bucură-te, Ioane, cel aspru prigonit și dus în exil tocmai în Armenia, unde ai fost chemat la ceruri de Domnul Hristos;
Bucură-te, mângâietorule al Episcopului Chiriac, cel asemenea exilat;
Bucură-te, treime de arhierei mult-lăudată!

Condacul al 10-lea

Mari învățători și deobște izbăvitori oamenilor și îndreptători ai obiceiurilor v-ați arătat, sfinților, înțelepți și împodobiți de Dumnezeu: Vasile cel Mare, cel ce arătat ai cuvântat cu înțelepciune tare și neschimbată, îngrozind pe eparhul și mustrând pe împăratul Valent; Grigorie Teologul, cel ce ai fost desfătarea limbii, dulceața auzului, mângâierea inimii și îngerească pâine de suflete hrănitoare; și Ioane Gură de Aur, râul darurilor celor duhovnicești, umplut până la vărsare, organ aurit al predicilor, al pocăinței, milosteniei, smereniei, umilinței, al privegherilor, al iubirii de aproapele și apărătorul celor asupriți și nedreptățiți. Noi, împreună cu voi, dorim a cânta lui Dumnezeu laude: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Darul lui Dumnezeu ți-a descoperit, Sfinte Vasile, faptele bune ale prezbiterului Anastasie, la care ai mers cu clerul arhiepiscopalei tale biserici, spre a cunoaște viața acestui vrednic preot, care viețuind într-un sat, cu femeia sa Teognia, petreceau viața lor întru curăție, socotită fiind ea, ca o țarină neroditoare; iar Anastasie a fost luminat de Dumnezeu și știind cu duhul că ierarhul său Vasile voiește să-l cerceteze, a zis soției sale: „Eu mă voi duce la câmp, să lucrez pământul, iar tu, sora mea, în ceasul al nouălea aprinzând lumânări, vei ieși întru întâmpinarea Sfântului Vasile, arhiepiscopul nostru”. Deci făcând Teognia așa cum zisese Anastasie, a întâmpinat pe Sfântul Vasile, care, cunoscând cu duhul că Anastasie este în casă, l-a chemat; și el, ieșind întru întâmpinarea sfântului și sărutându-i picioarele, i-a zis: „De unde mie aceasta, că a venit arhiereul Domnului la mine?”. Iar Sfântul Vasile i-a zis: „Bine că te-am aflat, să mergem în biserică și să facem dumnezeiasca slujbă”. Mergând toți în biserică, a poruncit Sfântul Vasile lui Anastasie să slujească Sfânta Liturghie, zicându-i: „Cu toate lucrurile tale cele bune, să ai și ascultare”. Și când slujea Anastasie, Sfântul Vasile și ceilalți care erau vrednici au văzut, în vremea înălțării sfintelor și înfricoșătoarelor Taine, pe Preasfântul Duh în chip de foc pogorându-Se și pe Anastasie înconjurându-l. De aceste fapte minunate noi mirându-ne, te întâmpinăm, Sfinte Vasile, cu aceste frumoase laude:
Bucură-te, Ierarhe Vasile cel luminat la minte de Dumnezeu;
Bucură-te, cunoscătorul vieții și al faptelor bune ale prezbiterului Anastasie;
Bucură-te, că după sfânta slujbă ai binevoit a fi ospătat în casa vrednicului preot;
Bucură-te, cel ce ai știut cu duhul că Teognia nu-i este lui soție, ci soră, și așa i-ai zis să o numească;
Bucură-te, sfinte, care ai cercetat într-un bordei, din casa lui Anastasie, pe un bolnav stricat de lepră, pe care îl îngrijeau preotul și sora lui;
Bucură-te, milostive, că și tu ai voit să slujești o noapte pe acel om bolnav, ce era deseori mânios și ocărâtor, spre a te face părtaș la plata dumnezeiască;
Bucură-te, că toată noaptea ai petrecut-o cu acel bolnav în bordei, stând în rugăciune, iar a doua zi pe bolnav l-ai scos din bordei întreg și sănătos;
Bucură-te, că Sfântul Efrem Sirul, rugându-se lui Dumnezeu, a avut o vedenie minunată: un stâlp de foc, al cărui cap ajungea la cer, și un glas din cer i-a zis: „Efreme, Efreme, în ce chip vezi pe acest stâlp de foc, în acest fel este Vasile”;
Bucură-te, că sfântul acesta Efrem, după vedenia aceasta, s-a dus la Cezareea Capadociei în ziua Arătării Domnului, cu un tălmaci, fiindcă el nu cunoștea grecește, și te-a văzut pe tine, Sfinte Vasile, mergând la biserică cu multă evlavie;
Bucură-te, că tu, sfinte, cunoscând cu duhul că Efrem Sirul este în biserică, ai poruncit arhidiaconului tău să se ducă să-l cheme la tine în sfântul altar;
Bucură-te, că acela se apăra prin tălmaci că nu ar fi el cel chemat, ci un altul poate; însă tu, sfinte, ai zis arhidiaconului: „Mergi și spune străinului monah: Doamne Efrem, vino și intră în sfântul altar, că te cheamă arhiepiscopul”; și apoi l-ai hirotonit diacon, zicându-i să spună ecteniile în limba grecească, ceea ce Efrem a îndeplinit;
Bucură-te, mare Ierarhe Vasile!

Condacul al 11-lea

Bună mireasmă lui Hristos făcându-te, Sfinte Ierarhe Vasile, toată lumea ai umplut de mirosul cel plăcut al Sfintei Evanghelii; și îmbrăcând veșmântul luminat al arhieriei, ai slujit cu toată vrednicia Biserica lui Hristos Dumnezeul nostru; iar noi, minunându-ne de viața ta cea îngerească, împreună cu tine cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Păstorind Biserica patriarhală a Constantinopolului timp de 12 ani până la Soborul al doilea, te-ai retras la moșia ta Arianz, unde ai petrecut o viață de sfințenie, până la vârsta de optzeci de ani, când Domnul te-a chemat din viața aceasta pământească la împărăția cea cerească și acolo te bucuri de ostenelile tale și de luptele ce ai avut pentru buna întărire a Bisericii lui Hristos, având mulțumirea că la retragerea ta de pe scaunul patriarhal ai lăsat numai o biserică eretică în Constantinopol, iar pe cele ce mai înainte fuseseră date arienilor le-ai readus la starea de mai înainte a dreptcredincioșilor. Deci noi, cinstind pomenirea ta, te lăudăm cu aceste cântări de laudă:
Bucură-te, Ierarhe Grigorie, mintea cea luminată de Dumnezeu;
Bucură-te, chimval răsunător în toată lumea a cuvintelor tale teologice;
Bucură-te, curățitorul și stârpitorul neghinelor eretice;
Bucură-te, plugarule, care ai arat pământurile sufletești ale creștinilor;
Bucură-te, semănătorule al grâului dumnezeiesc, care hrănește și satură omenirea creștină;
Bucură-te, adăpătorul celor însetați de apa cea vie a Sfintei Evanghelii;
Bucură-te, alăuta darului cea de Dumnezeu vestitoare;
Bucură-te, întăritorul cel adevărat al dogmelor părinților celor dreptcredincioși;
Bucură-te, cârmaci bine priceput al corabiei Bisericii creștinești;
Bucură-te, râu plin de apele darului;
Bucură-te, noule David, cel ce ai cântat laude alese lui Dumnezeu, Cel slăvit în Sfânta Treime;
Bucură-te, mare ierarhe și teologule Grigorie!

Condacul al 12-lea

Nou Samuel te-ai arătat, Sfinte Grigorie Teologule, cu curăția vieții tale și cu marea ta înțelepciune; împodobit fiind și cu darul oratoriei, ai fost ca un nou David cântând cu fluierul cel păstoresc al cuvântării de Dumnezeu, încât s-a putut spune despre tine că, dacă s-ar fi aflat vreo icoană și vreun chip împodobit, acela ai fi tu, Sfinte Grigorie; pentru care și noi cântăm lui Dumnezeu împreună cu tine: Aliluia!

Icosul al 12-lea

După atâtea veacuri trecute gândindu-ne și noi, Sfinte Ioane, la izgonirea ta de pe tronul patriarhal al Constantinopolului și citind cele scrise de tine episcopului Chiriac cel asemenea izgonit, ne mirăm de mintea ta cea luminată și de cuvintele de mângâiere scrise de tine acelui episcop, care pot sluji tuturor creștinilor la cazuri de necazuri și supărări. Tu, Sfinte Ioane Gură de Aur, ai scris episcopului Chiriac acestea: „Vino să-ți scot rana mâhnirii și să-ți risipesc negura cugetului. Furtuna ce a venit asupra Bisericii este amară și grea, iar corăbierii, neputând face nimic pentru încetarea furtunii, stau încremeniți, plâng, se tânguiesc, se roagă și așteaptă sau pieirea lor în valurile mării, sau încetarea
furtunii. Nu te mâhni, frate Chiriac, că eu, când am fost izgonit din Constantinopol, nu mă îngrijeam de nimic, că ziceam întru mine: de este voia împărătesei să mă izgonească, izgonească-mă. De va vrea să mă fierăstruiască, am pildă pe profetul Isaia. De va vrea să mă arunce în mare, îmi voi aduce aminte de profetul Iona. De îi este voia să mă bage în groapă, am pe Daniel băgat în groapa leilor. De va vrea să mă ucidă cu pietre, am pe Ștefan întâiul mucenic, ce a pătimit aceasta. De va vrea să-mi ia capul, am pe Ioan Botezătorul. De va vrea să-mi ia averea, de o am, s-o ia, căci gol am ieșit din pântecele mamei mele, gol mă voi și duce din viață. De aș fi plăcut oamenilor, nu aș fi sluga lui Hristos; iar proorocul David mă înarmează: Grăit-am mărturiile Tale înaintea împăraților și nu m-am rușinat”. Iar noi, citind aceste cuvinte, ne minunăm și-ți aducem aceste laude:
Bucură-te, minte înaltă de Dumnezeu insuflată;
Bucură-te, organ de aur ce ai cuvântat mai frumos decât toți înțelepții lumii;
Bucură-te, că în timpul surghiunului tău multe suferințe și amaruri ai avut;
Bucură-te, că de la Comane, unde ai fost îngropat, după 33 de ani, moaștele tale au fost aduse la Constantinopol;
Bucură-te, că nu ai voit a te lăsa ridicat până când împăratul Teodosie nu ți-a trimis epistola sa;
Bucură-te, că aducându-ți-se moaștele tale la Constantinopol, au fost întâmpinate de împăratul și de toți sfetnicii cei mai însemnați ai împărăției;
Bucură-te, că moaștele tale au fost duse în biserica Sfântului Apostol Toma;
Bucură-te, că de acolo au fost așezate în biserica Sfintei Irina, unde au fost puse pe tronul patriarhal;
Bucură-te, că de la biserica Sfintei Irina moaștele tale, fiind puse cu racla într-o caretă împăratească, au fost duse la biserica Sfinților Apostoli;
Bucură-te, că în acea biserică patriarhală moaștele tale au fost îngropate în sfântul altar;
Bucură-te, că un bolnav suferind de neputința încheieturilor, atingându-se de racla moaștelor tale, s-a izbăvit cu totul de boală;
Bucură-te, mare ierarhe Ioane Gură de Aur!

Condacul al 13-lea

Viața voastră cea sfântă, slujbele cele împodobite, cuvântările voastre cele mai alese și mai scumpe decât toate avuțiile lumii, scrierile voastre, ce sunt ca niște tezaure de cel mai mare preț, v-au făcut să fiți pentru toată lumea creștină cei mai vrednici de toată cinstirea și venerarea noastră, fiind luați de cei mai vrednici păstori ai Bisericii ca pilde de viață curată și sfântă, de mari și neîntrecuți luminători și apărători ai dreptei credințe, ai vieții celei nemateriale, ai suferințelor și asupririlor la care ați fost supuși de oameni cu cugete rele, ce nu vă puteau privi bine din cauza pornirii inimilor lor celor lacome și invidioase; dar voi, sfinților, pe toate le-ați suferit cu credință în Dumnezeu, cu înțelepciune, cu răbdare, cu postul, cu rugăciunile și cu viața voastră cea nematerială, pentru care noi, minunându-ne de tăria sufletelor voastre, îndrăznim a vă aduce laude, cântând cu voi lui Dumnezeu: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori).

Apoi se zice iarăși Icosul 1: Cine este destoinic a-și deschide buzele…, Condacul 1: Pe apărătorii și luminătorii Bisericii… și se face otpustul.

Icosul 1

Cine este destoinic a-și deschide buzele și a-și mișca limba, spre a o lăuda, cum se cuvine pe această treime de arhierei? Însă, deși nu vom putea face aceasta, totuși nu putem tăcea și îi aducem aceste laude:
Bucurați-vă, aleșii Sfintei Treimi, flori mirositoare ale grădinii celei nestricăcioase;
Bucurați-vă, îngeri pământești și oameni cerești;
Bucurați-vă, marilor arhierei cei luminați la minte de Sfânta Treime;
Bucurați-vă, că ați covârșit firea omenească cu darurile cele multe;
Bucurați-vă, stâlpi neclintiți ai Biserici;
Bucurați-vă, credincioase slugi ale Sfintei Treimi;
Bucurați-vă, mărgăritare strălucite ale Bisericii lui Hristos;
Bucurați-vă, cei mai destoinici luminători ai pământenilor;
Bucurați-vă, apărătorii dreptei credințe în Hristos;
Bucurați-vă, surpătorii eresurilor și îndreptătorii adevăratelor învățături;
Bucurați-vă, cârmuitorii Bisericii și pomi luminați roditori ai fructelor celor mai alese;
Bucurați-vă, treime de arhierei mult-lăudată!

Condacul 1

Pe apărătorii și luminătorii Bisericii creștinești, pe învățătorii cei mari și înfrânătorii zâzaniilor diavolești, pe surpătorii eresurilor, pe stâlpii cei neclintiți ai Bisericii, podoabele cele mai alese ale ierarhilor și întocmai cu apostolii, și ai lumii învățători, pe marele Vasile cel cu dumnezeiască minte; pe Grigorie, cel cu dulce glas; și pe Ioan, luminătorul a toată lumea, să-i lăudăm credincioșii din toată inima și să le cântăm: Bucură-te, treime de arhierei mult-lăudată!