Aprilie

1

Acatistul Sfintei Maria Egipteanca (1 aprilie)

Rugaciunile începatoare:

În numele Tatalui si al Fiului si al Sfântului Duh, Amin.

Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!
Împarate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevarului, Care pretutindenea esti si toate le împlinesti, Vistierul bunatatilor si datatorule de viata, vino si Te salasluieste întru noi, si ne curateste pe noi de toata întinaciunea si mântuieste, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!
Slava Tatalui si Fiului si Sfântului Duh si acum si pururea si în vecii vecilor. Amin.
PreaSfânta Treime, miluieste-ne pe noi. Doamne, curateste pacatele noastre. Stapâne, iarta faradelegile noastre. Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele noastre, pentru numele Tau.
Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste.
Slava Tatalui si Fiului si Sfântului Duh si acum si pururea si în vecii vecilor. Amin.
Tatal nostru, Care esti în ceruri, sfinteasca-Se numele Tau, vie împaratia Ta, fie voia Ta, precum în cer si pe pamânt. Pâinea noastra cea spre fiinta, da-ne-o noua astazi, si ne iarta noua gresalele noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Si nu ne duce pe noi în ispita, ci ne izbaveste de cel rau.
Pentru Rugaciunile Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, ale Sfintilor Parintilor nostri si ale tuturor Sfintilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Amin.

Condacul 1:

Îngerul luminii si luceafarul pustiei cele de lauda sa-i aducem, noi, care ne minunam de nevointele ei cele mai presus de fire. Iar tu, ca ceea ce ai biruit pe Veliar cu puterea Crucii si cununa slavei ai dobândit-o de la Dumnezeu, roaga-te Stapânului Hristos, ca sa ne daruiasca de pacate, noua, celor ce-si cântam: Bucura-te, Preacuvioasa Maica Maria, mult folositoare!

Icosul 1:

Înger pamântesc ai fost, Preacuvioasa Maica, iar acum esti om ceresc, bucurându-te negrait de Lumina Dumnezeirii, în care pururea te veselesti, iar noi, cei ce ne minunam de frumusetea harului Tau, te laudam asa:
Bucura-te, a lui Hristos pentru vecie mireasa;
Bucura-te, Maica prea-nteleptita;
Bucura-te, a Egiptului raza luminoasa;
Bucura-te, fiica a Maicii Domnului preiubita;
Bucura-te, ca în nevointele tale ai fost mângâiata;
Bucura-te, ca împaratia Cereasca ai câstigat;
Bucura-te, ca puterea Sfintei Cruci te-a ajutat;
Bucura-te, ca în ceata Preacuviosilor Parinti de cereasca lumina stralucesti;
Bucura-te, ca împreuna cu Sfintele Mironosite si cu toate Cuvioasele femei te veselesti;
Bucura-te, învatatoarea înfrânarii;
Bucura-te, cununa Bisericii;
Bucura-te, a pusnicilor îmbarbatare;
Bucura-te, Precuvioasa Maica Maria, mult folositoare!

Condacul al 2-lea:

Lucrurile lui Dumnezeu tîinuite în placutii sai a le descoperi spre folosul sufletesc bine este, cugeta Sfântul Sofronie, auzind de la Cuviosul Zosima preluminatele tale fapte, Preacuvioasa Maica Maria Egipteanca, iar noi, neputinciotii, mult minunându-ne de cele mai presus de fire ale tale aspre nevointe, întru mare umilinta îi strigam lui Dumnezeu, Cel ce minunat se proslaveste întru Sfintii Sai: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

În vesnica fericire din ceruri voind Dumnezeu a te aseza, din Egipt la pustniceasca viata te-a chemat si, ascultând tu chemarea Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, ai petrecut patruzeci si sapte de ani în cea mai adânca pustie a Iordanului, întru multe si mari nevointe, ti-ai închinat viata lui Hristos, Mirele Tau, pentru care noi, smeritii, împreuna cu Puterile Ceresti te laudam asa:
Bucura-te, ca de desfrânare te-ai lepadat;
Bucura-te, ca, parasind Egiptul, la Ierusalim ai alergat;
Bucura-te, ca, Preacuratei Fecioare rugându-te, cu lacrimi fierbinti în biserica cu multa uturinta ai intrat;
Bucura-te, ca cinstitei si de viata facatoarei Cruci te-ai închinat;
Bucura-te, ca atunci ochii sufletului Tau s-au luminat;
Bucura-te, ca Maica Domnului din icoana ti-a vorbit;
Bucura-te, ca Ea trecerea Iordanului ti-a poruncit;
Bucura-te, Maica Maria, prealaudata;
Bucura-te, ca în pustie de Duh Sfânt ai fost luminata;
Bucura-te, stea de lumina purtatoare;
Bucura-te, a celor ce te cinstesc, aparatoare;
Bucura-te, duh de Rugaciune cu dulce alinare;
Bucura-te, Precuvioasa Maica Maria, mult folositoare!

Condacul al 3-lea:

Trupul ti-a fost robit de patimi timp de saptesprezece ani, dar prin aspra petrecere, prin lacrimi de pocainta si Rugaciune neîncetata catre PreaSfânta Fecioara, al Ei ajutor ai primit, si întru smerenia inimii îi cânti lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Parasind pacatul, în pustia Iordanului ai alergat, unde numai cu doua pâini si jumatate te-ai hranit timp de saptesprezece ani, ducând cele mai grele lupte cu foamea, cu setea, cu bântuielile necuratelor gânduri si cu duhul desfrânarii care te mistuia, dar dupa aceste încercari, cu totul te-ai usurat si te-ai hranit treizeci de ani cu radacini si cu ierburi, petrecând ca un înger în trup, pentru care noi te fericim cu umilinta, cântând asa:
Bucura-te, cuvioasa Maica cereasca;
Bucura-te, fiica a Egiptului, de Maica Domnului aleasa;
Bucura-te, ca de pacat cu totul te-ai lepadat;
Bucura-te, ca, uscându-ti trupul cu foamea si cu setea, de urâtele patimi ai scapat;
Bucura-te, ca Sfintei Fecioare te-ai rugat;
Bucura-te, ca al Ei grabnic ajutor ai capatat;
Bucura-te, ca prin viata ta curata pustia s-a Sfintit;
Bucura-te, ca mult ostenindu-te cununa slavei ai primit;
Bucura-te, povatuitoare preînteleapta;
Bucura-te, locuitoarea pustiei cea minunata;
Bucura-te, de lacrimi duhovnicesti izvorâtoare;
Bucura-te, a duhurilor rele înfricosatoare;
Bucura-te, Precuvioasa Maica Maria, mult folositoare!

Condacul al 4-lea:

Prin viata pustniceasca ti-ai luminat cugetul si firea de relele pornirii ti-ai curatat. Ajuta-ne, Preacuvioasa Maica, sa ne ridicam si noi din pacat, prin post si prin Rugaciuni, sa ne Sfintim firea, ca împreuna cu tine, sa-i cântam lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Tu esti nadejdea si întarirea celor deznadajduiti, Preacuvioasa Maica Maria, ca vazând noi alegerea ta, de la pacatoasa vietuire, la înalta duhovniceasca traire, nadajduim în a sufletului mântuire si cântam laudându-te asa:
Bucura-te, a noastra mângâiere;
Bucura-te, duhovniceascî alinare;
Bucura-te, ca ai biruit pe omul cel vechi cu înfrânarea;
Bucura-te, cetate neînvinsa;
Bucura-te, usa catre Rai deschisa;
Bucura-te, ca de Duhul Sfânt ai fost luminata;
Bucura-te, casa sufleteasca pe stânca ridicata;
Bucura-te, ca ai biruit puterea vrajmasului;
Bucura-te, buna mireasma a pustiului;
Bucura-te, ca ai rabdat frigul noptii si arsita soarelui;
Bucura-te, a noastra povatuitoare;
Bucura-te, a celor ce se roaga tie, de patimi izbavitoare;
Bucura-te, Precuvioasa Maica Maria, mult folositoare!

Condacul al 5-lea:

Cuviosul Zosima, pustia Iordanului strabatând, în aspra postire si neîncetate Rugaciuni petrecând, aflându-te pe tine, Preacuvioasa Maica Maria, înger în trup, îmbracata cu dumnezeiasca lumina, s-a sârguit a striga cu lacrimi catre Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 5-lea:
Cand te-ai rugat Preacuvioasa Maica, erai înaltata de la pamânt si cu fata prealuminata, iar Cuviosul Zosima, cazând la pamant, a cerut ca de tine sa fie binecuvântat si cu frica ti-a strigat:
Bucura-te, înger pamântesc;
Bucura-te, om ceresc;
Bucura-te, mireasma raiului dumnezeiesc;
Bucura-te, minune preaslavita;
Bucura-te, Preacuvioasa Maria, de Dumnezeu iubita;
Bucura-te, a mea umilinta;
Bucura-te, strig catre tine cu credinta;
Bucura-te, de Cuviosul Zosima mult cinstita;
Bucura-te, Maica duhovniceasca;
Bucura-te, ca pe toti îi înveti sa se mântuiascî;
Bucura-te, a vrajmasilor îngrozire;
Bucura-te, stea luminoasa între popoare;
Bucura-te, Precuvioasa Maica Maria, mult folositoare!

Condacul al 6-lea:

Ispitele sufletului si patimile trupului le-ai taiat cu sabia postului, pacatele gândului cu tacerea sihastriei le-ai înecat si cu curgerile lacrimilor tale ai adapat toata pustia si ne-ai odraslit noua roadele pocaintei. Pentru aceasta cinstim pomanirea ta si îi cântam lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Minunata cu adevarat a fost viata ta, Preacuvioasa Maica, iar noi, stiind a ta Sfânta vietuire, ne întarim si te laudam, zicând:
Bucura-te, pilda aleasa de vietuire duhovniceasca;
Bucura-te, a noastra învatatura pentru traire crestineasca;
Bucura-te, a Egiptului floare aleasa;
Bucura-te, ca din pustie roditoare ai fost culeasa;
Bucura-te, a sihastrilor lumina;
Bucura-te, a celor nevoitori odihna;
Bucura-te, nadejdea crestinilor;
Bucura-te, lauda monarhilor;
Bucura-te, mângâierea sufletului meu;
Bucura-te, a mea mijlocitoare catre Dumnezeu;
Bucura-te, a calugarilor imbarbatare;
Bucura-te, a pacatosilor pilda de urmare;
Bucura-te, Precuvioasa Maica Maria, mult folositoare!

Condacul al 7-lea:

Chip al pocaintei te-ai aratat, Precuvioasa Maica Maria, ca din roaba a diavolilor prin pacat, înger al Luminii te-ai aratat si pe cei mai nevoitori pustnici i-ai întrecut, iar acum cu cetele cuviosilor îi cânti lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Din lume nemaistiind nimic de patruzeci si sapte de ani, Preacuvioasa Maica si nici chip Omenesc sau fiare salbatice în acest timp nemaivazând, pe Cuviosul Zosima l-ai întrebat: Cum vietuiesc crestinii astazi? Cum este pazita Biserica? Si te-ai bucurat cu duhul auzind ca sunt în pace, cu Rugaciunile Sfintilor pustnici si cu ale celor ce prin manastiri se nevoiesc. De a ta traire numai în Dumnezeu, desi pe pamant erai si în trup omenesc vietuiai, bucurându-ne, noi, nevrednicii, cu umilinta te laudam:
Bucura-te, de Duhul Sfânt purtatoare;
Bucura-te, smirna bine mirositoare;
Bucura-te, ca de lume cu totul te-ai despartit;
Bucura-te, ca linistea pustiei mult ai iubit;
Bucura-te, ca patruzeci si sapte de ani te-ai nevoit în pustie;
Bucura-te, a Duhului Sfânt odrasla vie;
Bucura-te, ca la ocrotirea Maicii Domnului ai alergat;
Bucura-te, ca în relele ispite, ea te-a ajutat;
Bucura-te, ca în seara Cinei Domnului, de Sfânta Împartasanie te-ai învrednicit;
Bucura-te, ca locul de îngropare leul ti l-a pregatit;
Bucura-te, a Bisericii ocrotitoare;
Bucura-te, a celor ce alearga la tine mângâietoare;
Bucura-te, Precuvioasa Maica Maria, mult folositoare!

Condacul al 8-lea:

Nepunticios este cuvântul, iar mintea nu poate sa priceapa dumnezeiasca lucrare ce s-a facut cu tine, Preacuvioasa Maica Maria, ca din prapastia pacatelor ai iesit îndata si din izvorul vietii ai fost adapata, cântând cu bucurie în Duhul Sfânt: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Minunata cu adevarat este taina întoarcerii tale din caile pierzarii la viata Sfânta si curata, prin nevointe mai presus de fire. Dumnezeu, cu marea Sa milostivire, în cereasca Lumina te-a îmbracat, pentru care noi cu lacrimi, întru smerenia inimii, te laudam zicând:
Bucura-te, nadejdea mântuirii pacatosilor;
Bucura-te, nesfârsita bucurie a crestinilor;
Bucura-te, a fecioarelor trezire;
Bucura-te, a noastra catre Dumnezeu fierbinte rugatoare;
Bucura-te, a parintilor cucernici bucurie;
Bucura-te, a tinerilor întelepciune;
Bucura-te, a vaduvelor cinstire;
Bucura-te, a celor primejduiti izbavire;
Bucura-te, ocrotitoarea celor ce traiesc în feciorie;
Bucura-te, cereasca nepatimire;
Bucura-te, a celor ispititi rabdare;
Bucura-te, a noastra, catre Domnul, fierbinte rugatoare;
Bucura-te, Precuvioasa Maica Maria, mult folositoare!

Condacul al 9-lea:

Tu îmi dai dar luminator de Sus, Preacuvioasa Maica, din osârdia ta cea dumnezeiasca, ca sa scap de întunericul patimilor si sa laud din inima faptele tale cele preafrumoase, cântând Domnului întru bucurie: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Cu osârdie si cu dragoste ai alergat catre Hristos, urmând calea de întoarcere a pacatosului, în pustiile cele neumblate mult nevoindu-te si poruncile dumnezeiesti împlinindu-le, pentru care noi cu smerenie si cu lacrimi te laudam:
Bucura-te, a nevoitorilor preaminunata cununa;
Bucura-te, ceea ce daruiesti sfaturi de taina;
Bucura-te, odrasla duhovniceasca a pustiei;
Bucura-te, focul dumnezeiesc al râvnei;
Bucura-te, tainica lucrare a mântuirii;
Bucura-te, ca îndemni la pocainta;
Bucura-te, alungarea desertaciunii lumesti;
Bucura-te, faclie nestinsa a pustiei;
Bucura-te, izgonitoarea patimilor omenesti;
Bucura-te, a sufletelor crestine luminare;
Bucura-te, fulgerul care arzi duhurile satanei;
Bucura-te, cetate nejefuita a credintei;
Bucura-te, Precuvioasa Maica Maria, mult folositoare!

Condacul al 10-lea:

Cine va putea tâlcui bucuria îngerilor pentru întoarcerea ta, ca ai avut trupul scufundat în desfrânare si cugetul robit de înselare, dar mai pe urma, prin pocainta si lacrimi arzatoare, te-ai facut a lui Hristos mireasa si a Duhului Sfânt salasluire preaaleasa, iar noi, avându-te pe tine mijlocitoare, slavim pe Dumnezeu si cu umilinta îi cântam: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Fiica a Luminii celei neapropiate, pe tine Lumina lumii luminându-se, la Sine te-a chemat si darul Duhului Sfânt ai aflat, Maica Preacuvioasa, pentru care noi, fericindu-te, te laudam zicând:
Bucura-te, ca Sfintele Scripturi de îngeri ai fost învatata;
Bucura-te, ca de Cuviosul Zosima ai fost laudata;
Bucura-te, ca de îngeri ai fost întâmpinata;
Bucura-te, întelepciune dumnezeiasca;
Bucura-te, a noastra lumina sufleteasca;
Bucura-te, al Rugaciunii izvor;
Bucura-te, al duhovnicestii nevointe spor;
Bucura-te, a pustiei lumina;
Bucura-te, a virtutilor monahicesti gradina;
Bucura-te, minte luminata de Duhul Sfânt;
Bucura-te, ca la Rugaciune te-ai înaltat de pe pamânt;
Bucura-te, a monahilor calauzitoare;
Bucura-te, Precuvioasa Maica Maria, mult folositoare!

Condacul al 11-lea:

Toate cetele îngeresti si adunarile omenesti le-ai bucurat cu viata ta cea luminata, ca tu firea covârsind si ca cei fara de trup vietuind, înger al pustiei si lumina omenirii te-ai aratat, cântând lui Dumnezeu neîncetat: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Preacuvioasa Maica, ceea ce împreuna cu îngerii si cu Sfintii în Ceruri petreci, roaga pe Milostivul Dumnezeu, ca sa ne izbaveasca de necazurile ce ne împrejoara, ca plini de recunostinta sa-ti cântam:
Bucura-te, a noastra mângâiere;
Bucura-te, a celor ce sufleteste patimesc, dulce alinare;
Bucura-te, ca vietuiesti cu puterile îngeresti;
Bucura-te, ca împreuna cu Sfintele Femei te veselesti;
Bucura-te, a Cuviosilor cununa preaslavita;
Bucura-te, Preacuvioasa Maria, lauda Egiptului;
Bucura-te, ca, facându-ti semnul Sfintei Cruci, ai pasit peste apele Iordanului;
Bucura-te, viata tainuita în pustie;
Bucura-te, ca prin aceasta, ai dobândit Cereasca împaratie;
Bucura-te, ca pentru noi te rogi cu multa ardoare;
Bucura-te, a pacatosilor ridicare;
Bucura-te, a demonilor izgonitoare;
Bucura-te, Precuvioasa Maica Maria, mult folositoare!

Condacul al 12-lea:

Rugaciune cu osârdie aducând si acum, Preacuvincioasa Maica Maria, catre Preacurata Nascatoare de Dumnezeu, deschide si noua dumnezeiestile îndurari, pentru a cânta, întru bucuria inimii, Preamilostivului Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Laudând nevointele tale, îl slavim pe Dumnezeu, Cel ce te-a învrednicit sa fii mijlocitoare pentru noi, care-ti cântam:
Bucura-te, întelepciune duhovniceasca;
Bucura-te, amrozie dumnezeiasca;
Bucura-te, flacara serafimica;
Bucura-te, Rugaciune întraripata;
Bucura-te, smerenie adânca;
Bucura-te, înger cu fire omeneasca;
Bucura-te, al nostru dar ceresc;
Bucura-te, credinta desavârsita prin fapta;
Bucura-te, Maica de Dumnezeu fericita;
Bucura-te, Cuvioasa Maria, de Maica Domnului mult iubita;
Bucura-te, a noastra mijlocitoare;
Bucura-te, a inimilor mângâietoare;
Bucura-te, Precuvioasa Maica Maria, mult folositoare!

Condacul al 13-lea: (acest condac se zice de trei ori)

O, Preacuvioasa Maica Maria Egipteanca, ceea ce în Lumina Dumnezeirii stralucesti, roaga-L pe Milostivul Dumnezeu sa ne dea iertare de pacate, ca în Cereasca împaratie, împreuna cu Sfintii si îngerii de-a pururi sa-l cântam: Aliluia, Aliluia, Aliluia!

Apoi se zice iarasi Icosul 1:

Înger pamântesc ai fost, Preacuvioasa Maica, iar acum esti om ceresc, bucurându-te negrait de Lumina Dumnezeirii, în care pururea te veselesti, iar noi, cei ce ne minunam de frumusetea harului Tau, te laudam asa:
Bucura-te, a lui Hristos pentru vecie mireasa;
Bucura-te, Maica preînteleptita;
Bucura-te, a Egiptului raza luminoasa;
Bucura-te, fiica a Maicii Domnului preiubita;
Bucura-te, ca în nevointele tale ai fost mângâiata;
Bucura-te, ca împaratia Cereasca ai câstigat;
Bucura-te, ca puterea Sfintei Cruci te-a ajutat;
Bucura-te, ca în ceata Preacuviosilor Parinti de cereasca lumina stralucesti;
Bucura-te, ca împreuna cu Sfintele Mironosite si cu toate Cuvioasele femei te veselesti;
Bucura-te, învatatoarea înfrânarii;
Bucura-te, cununa Bisericii;
Bucura-te, a pustnicilor îmbarbatare;
Bucura-te, Precuvioasa Maica Maria, mult folositoare!

si Condacul 1:

Îngerul luminii si luceafarul pustiei cele de lauda sa-i aducem, noi, care ne minunam de nevointele ei cele mai presus de fire. Iar tu, ca ceea ce ai biruit pe Veliar cu puterea Crucii si cununa slavei ai dobândit-o de la Dumnezeu, roaga-te Stapânului Hristos, ca sa ne daruiasca de pacate, noua, celor ce-ti cântam: Bucura-te, Preacuvioasa Maica Maria, mult folositoare!

*

1

Acatistul Sfintei  Cuvioase Teodora din Tesalonic (5 aprilie)

Condacul 1:

Crucea necazurilor punând-o pe umerii tai Hristos, nu te-ai lasat biruita de deznadejde, ci ai rabdat cu vitejie toate încercarile vietii, si astfel ai dobândit cununa sfinteniei, Sfânta Teodora. Iar noi, alergând la tine, nadajduim ca nu ne vei lasa fara ajutor, si pentru aceasta îti cântam: Bucura-te, Sfânta Teodora, podoaba a Tesalonicului!

Icosul 1:

Mama ta, preoteasa Hrisanti, a trecut la Domnul dupa ce te-a nascut, si orfana de mama fiind ai crescut ocrotita de iubirea maicii duhovnicesti primite la botez, care te-a crescut ca pe o mladita binecuvântata a Bisericii, nasa ta Teopisti, care te lauda împreuna cu noi asa:
Bucura-te, margaritar al cinului monahicesc;
Bucura-te, ca traiul tau pe pamânt a fost îngeresc;
Bucura-te, ca numele tau de botez, Agapi, a fost al iubirii dumnezeiesti;
Bucura-te, ca iubirea catre cele sfinte te-ai nevoit sa o sporesti;
Bucura-te, vlastar al unei familii sporite în sfintenie;
Bucura-te, a sfintelor cuvioase duhovniceasca rudenie;
Bucura-te, ca familia voastra a fost o biserica vie;
Bucura-te, ca astazi despre nevointele voastre în toata lumea se stie;
Bucura-te, ca pe Dumnezeu împreuna cu fratele tau Stefan L-ai slavit;
Bucura-te, ca el a luat cununa muceniciei, asa cum mult a râvnit;
Bucura-te, ca îi ajuti pe copiii si pe tinerii apasati de nevoi;
Bucura-te, ca pentru rugaciunile tale suntem ocrotiti noi;
Bucura-te, Sfânta Teodora, podoaba a Tesalonicului!

Condacul al 2-lea:

Batrânul pustnic, duhovnicul tau, te-a binecuvântat sa mergi pe calea familiei, spunându-ti ca „nunta este o taina si înca o mare taina”, dar te-a si înstiintat prooroceste ca Dumnezeu nu va trece cu vederea râvna ta de a duce viata calugareasca. Si, vazând ascultarea ta, noi Îi cântam Lui: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Multi crestini arata prin faptele lor ca nunta e o cale a leneviei si a înrobirii de cele lumesti, tu însa ne-ai marturisit, asemenea sfintilor din veacurile de prigoana, ca familia e chemata de Dumnezeu la sfintenie. Cum ai trait ca un înger în trup, sotie si mama fiind? Caci pentru nevointele tale îti cântam:
Bucura-te, ca sotie fiind ai urmat monahiilor în ascultarea de Dumnezeu;
Bucura-te, ca spre plinirea poruncilor te-ai ostenit mereu;
Bucura-te, adeverire a curatiei nuntii celei legiuite;
Bucura-te, ca ai adunat virtute lânga virtute;
Bucura-te, chip al femeii crestine si al sufletului smerit;
Bucura-te, ca binecuvântarea cereasca din belsug te-a acoperit;
Bucura-te, ca sotul ti-a fost de Dumnezeu rânduit;
Bucura-te, ca nu dupa voia voastra, ci dupa voia cereasca ati trait;
Bucura-te, ca, luând drumul pribegiei, în Tesalonic v-ati statornicit;
Bucura-te, ca ocrotirea Sfântului Mucenic Dimitrie v-a odihnit;
Bucura-te, pavaza a celor care vor sa se casatoreasca;
Bucura-te, icoana a sotiilor care duc viata crestineasca;
Bucura-te, Sfânta Teodora, podoaba a Tesalonicului!

Condacul al 3-lea:

Nestiind cum sa îsi creasca copiii în aceste vremuri de împutinare a credintei, la tine alearga multimile de crestini, minunându-se ca si fiica ta, Teopisti, a intrat în soborul sfintilor iar acum împreuna cu tine Îl slaveste pe Cel ce toate le rânduieste spre mântuirea noastra, cântându-I: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Necunoscând iubirea mamei tale trupesti, ai cunoscut însa iubirea nasei tale Teopisti, aratând ca legatura dintre copii si nasii lor trebuie sa stea sub semnul lui Hristos, si nu sub semnul darurilor degrab trecatoare. Si, simtind în viata ta lucrarea Parintelui Ceresc, ai staruit în rugaciune pentru ca si fiii tai sa traiasca dupa voia Sa sfânta, si pentru aceasta te laudam asa:
Bucura-te, a inimilor înviforate grabnica alinare;
Bucura-te, a parintilor credinciosi sprijinitoare;
Bucura-te, calauzitoare a copiilor crestini pe drumul mântuirii;
Bucura-te, îndrumatoare a parintilor pe calea rugaciunii;
Bucura-te, aducatoare de liniste în casele dezbinate;
Bucura-te, împaciuitoare a sufletelor tulburate;
Bucura-te, ca parintii te cheama sa veghezi asupra caselor lor;
Bucura-te, însotitoare a fiilor pe scara virtutilor;
Bucura-te, al familiilor evlavioase oaspete ceresc;
Bucura-te, rugatoare pentru mântuirea neamului crestinesc;
Bucura-te, ca lanturile patimilor prin rugaciunile tale se rup;
Bucura-te, împreuna cu Sfânta Teopisti, fiica ta dupa trup;
Bucura-te, Sfânta Teodora, podoaba a Tesalonicului!

Condacul al 4-lea:

Durerea pierderii celor doi fii ai tai si a socrilor care te-au crescut ca pe o fiica buna a lor nu te-a îngenuncheat, ci ai rabdat cu inima tare, si atunci pe fiica ta Teopisti ai închinat-o Domnului prin mâinile Cuvioasei Ecaterina, iar pe sotul tau Ioan l-ai îmbarbatat, ca sa Îi cânte împreuna cu tine Domnului, Celui ce poarta grija de toate: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Noi cârtim si la cele mai mici valuri care se ridica asupra noastra, tu însa ne esti pilda de rabdare si de credinta, caci nu te-ai mâniat pe Dumnezeu si nici nu ai cârtit, lasând deznadejdea sa te cuprinda. Iar virtutile tale stralucesc înaintea noastra ca niste faclii în întuneric, si pentru aceasta îti cântam:
Bucura-te, nou Iov acoperit de al rabdarii nor;
Bucura-te, învatându-ne sa înfruntam al vietii vifor;
Bucura-te, ca, purtând crucea durerilor, Împaratia Cerurilor ai dobândit;
Bucura-te, veselindu-te acum de frumuseti de negrait;
Bucura-te, ca putere ai primit pentru ca viata lui Hristos ti-ai încredintat;
Bucura-te, ca moartea celor doi copii si a socrilor tai ai rabdat;
Bucura-te, ca Domnul ti-a primit nesângeroasa mucenicie;
Bucura-te, ca ai fost rasplatita cu netrecatoare bucurie;
Bucura-te, ca, femeie fiind cu firea, pe sotul tau l-ai îmbarbatat;
Bucura-te, ca prin cuvintele tale si prin pilda ta l-ai ajutat;
Bucura-te, ca pentru putine suferinte vesnic te desfatezi;
Bucura-te, ca spre urmarea rabdarii tale ne îndreptezi;
Bucura-te, Sfânta Teodora, podoaba a Tesalonicului!

Condacul al 5-lea:

Asa cum dupa moartea mamei tale parintele Antonie, tatal tau, s-a grabit sa depuna voturile monahale înainte de a o înmormânta, tot asa si tu când ai ramas vaduva ti-ai îndreptat pasii spre manastire, caci ai însetat dupa viata monahala precum înseteaza cerbul dupa izvoarele apelor, si L-ai slavit pe Dumnezeu prin cântarea: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Intrând tu în Manastirea Sfântului Arhidiacon Stefan, Cuvioasa stareta Ana l-a auzit pe sfântul mucenic zicându-i prooroceste din icoana: „Rânduieste-o degraba pe Teodora în obstea noastra, ca e darul lui Dumnezeu pentru manastire si pentru orasul Tesalonic, dupa Sfântul Mare Mucenic Dimitrie”. Iar noi, stiind ca proorocia s-a împlinit, îti zicem cu inimile pline de bucurie unele ca acestea:
Bucura-te, ca ai purtat cu cinste a vaduviei haina;
Bucura-te, ca intrând în manastire ti-ai împlinit dorinta cea de taina;
Bucura-te, ca Sfântul Mucenic Stefan în manastirea sa te-a primit;
Bucura-te, ca la tunderea în monahism numele de Teodora ti-a fost rânduit;
Bucura-te, ca numele te arata ca esti pentru noi dar de la Dumnezeu;
Bucura-te, între cer si pamânt minunat curcubeu;
Bucura-te, a Tesalonicului cereasca ocrotitoare;
Bucura-te, a celor ce se roaga tie din ispite scapare;
Bucura-te, limpezire a inimilor care chemarea nu si-o înteleg;
Bucura-te, sfatuitoare a celor ce calea monahala o aleg;
Bucura-te, ca alungi gândurile de nestatornicie ale începatorilor;
Bucura-te, ca te rogi pentru luminarea povatuitorilor;
Bucura-te, Sfânta Teodora, podoaba a Tesalonicului!

Condacul al 6-lea:

Ai trecut de la mucenicia nesângeroasa a familiei la mucenici a nesângeroasa a calugariei, sporindu-ti nevointele pentru a-i urma pe sfintii din vechime. Nu ti-ai crutat trupul, pentru a dobândi cununa care nu s-a luat de la tine si pentru a-L lauda pe Dumnezeul cel Adevarat împreuna cu toti îngerii si sfintii, zicând: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Ascunzând cu smerenie de oameni faptele tale cele bune, ne esti pilda de smerenie si dascal al luptei cu patimile. Tu ne arati ca numai lepadându-ne de mândrie putem sa Îl primim pe Hristos în inimile noastre, iar noi îti aducem cântari de lauda:
Bucura-te, ca puterea lui Dumnezeu te-a umbrit la fiecare pas;
Bucura-te, ca neclintita în hotarârea ta de a te nevoi ai ramas;
Bucura-te, ca pofta trupului ti-ai stins cu multimea nevointelor;
Bucura-te, sluga rasplatita pentru înmultirea talantilor;
Bucura-te, ca traind dupa Evanghelie ai fost exemplu credinciosilor;
Bucura-te, ca prin nevointele tale ai predicat monahiilor;
Bucura-te, ca prin rugaciune ai devenit stâlp de foc;
Bucura-te, ca Dumnezeu n-a tinut lumina ta sub obroc;
Bucura-te, ca pentru jertfelnicia ta ai fost chemata sa porti jugul staretiei;
Bucura-te, ca ai fugit de aceasta cinste pentru a nu pierde cununa smereniei;
Bucura-te, ca îi chemi pe pelerini sa se închine la moastele tale sfinte;
Bucura-te, ca esti vas ales al Ceresc ului Parinte;
Bucura-te, Sfânta Teodora, podoaba a Tesalonicului!

Condacul al 7-lea:

Nu numai cu patimile te-ai luptat vitejeste, o, Sfânta Teodora, ci si cu multimea gândurilor care împrastie mintea, tragând-o spre cele de jos si îndepartând-o de rugaciune, dar ti-ai descoperit cu smerenie gândurile staretei tale, care s-a bucurat de curatia sufletului tau, zicând în camara inimii: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Departe de taina sfintei spovedanii prea multa vreme stând, ni se împutineaza râvna pentru cele duhovnicesti si ne lasam în voia cugetelor pacatoase. Drept aceea, la tine alergam, Sfânta Teodora, cerându-ti sa te rogi sa avem zdrobire de inima pentru pacatele noastre si putere sa ne spovedim cum se cuvine, ca sa îti putem cânta unele ca acestea:
Bucura-te, ca le-ai sfatuit pe surorile si maicile din obste mintea sa îsi curateasca;
Bucura-te, ca stareta Ana v-a dus pe calea cea împarateasca;
Bucura-te, ca împotriva cugetelor pacatoase ai luptat;
Bucura-te, Cuvioasa, ca mintea spre cele înalte ai ridicat;
Bucura-te, ca pazindu-ti mintea ai ajuns la curatia simturilor;
Bucura-te, ca pe pacatosi îi îndemni spre marturisirea pacatelor;
Bucura-te, ca din tinerete ai cunoscut folosul spovedaniei;
Bucura-te, ca alergând la duhovnic ai cunoscut si puterea tainei;
Bucura-te, de fiecare data când un fiu risipitor se întoarce la Parintele sau;
Bucura-te, ca el scapa atunci din lanturile duhului celui rau;
Bucura-te, al duhovnicilor sprijin prin rugaciune;
Bucura-te, a ucenicilor înnegurati de ispite mângâiere;
Bucura-te, Sfânta Teodora, podoaba a Tesalonicului!

Condacul al 8-lea:

Vazându-te pregatita pentru aspra nevointa a tacerii, Cuvioasa Ana ti-a cerut sa nu mai vorbesti defel cu fiica ta, pe care, o, ai adus-o în Manastirea Sfântului Stefan, si amândoua ati dus cu rabdare acest canon vreme de cincisprezece ani, desi ati vietuit în aceeasi chilie, dând prilej celorlalte maici sa Îi cânte lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Degeaba ne înfrânam de la bucate daca nu ne înfrânam limba, caci vorbirea fara masura si cleveteala alunga plata postirii. Povatuiti fiind de vietuirea ta, încercam sa urmam ascultarii si dreptei tale socotinte, pentru a-ti putea cânta cu sufletele acoperite de harul dumnezeiesc:
Bucura-te, ca nu ai cârtit când stareta ti-a cerut sa nu mai vorbesti cu fiica ta;
Bucura-te, ca pe cât de grea a fost ascultarea pe atât de mare si cununa;
Bucura-te, ca pentru supunerea voastra în smerenie ati sporit;
Bucura-te, ca faptele tale, mai mult decât cuvintele au vorbit;
Bucura-te, ca prin rabdarea ta le-ai învatat pe maici ascultarea;
Bucura-te, ca, inima ta de mama fiind greu încercata, ai tinut tacerea;
Bucura-te, ca ai adunat la luptele tale si aceasta biruinta;
Bucura-te, cu toti sfintii si cuviosii care au tinut a tacerii nevointa;
Bucura-te, ca, nevorbind între voi, ati vorbit cu Mirele Hristos;
Bucura-te, ca, primind apoi dezlegare sa va vorbiti, nu ati vorbit fara folos;
Bucura-te, ca launtric ati pastrat calea tacerii de împrastiere fugind;
Bucura-te, vazându-i pe crestini dupa linistire râvnind;
Bucura-te, Sfânta Teodora, podoaba a Tesalonicului!

Condacul al 9-lea:

Ai tinut înca de la începutul vietii tale poruncile lui Dumnezeu, iar de la intrarea în manastire ai urcat mai sus pe scara ascultarii. Iar atunci când neavând binecuvântare, ai mutat salteaua pe care dormeai, ca sa nu se ude, stareta te-a trimis sa îti petreci noaptea sub cerul liber, Iar tu nu te-ai împotrivit, ci I-ai adus lui Dumnezeu lauda: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Nelinistindu-se din pricina grijii pentru tine si neputând sa doarma stiind ca stateai afara, în frigul cel necrutator si, în furtuna care deserta ploaia peste întreaga manastire, sora Harito te-a vazut acoperita de o mantie luminoasa si purtând o cununa stralucitoare, de care minune uimindu-ne îti zicem:
Bucura-te, ca ai petrecut noaptea în mijlocul furtunii;
Bucura-te, izbavindu-i pe cei care traiesc în întunericul minciunii;
Bucura-te, ca pentru lepadarea de sine te-ai învrednicit de daruri ceresti;
Bucura-te, ca ai ascultat tainice cântari îngeresti;
Bucura-te, ca, robindu-te lui Hristos, ai dobândit libertatea cea adevarata;
Bucura-te, ca, smerindu-te, ai fost de Dumnezeu la loc de cinste înaltata;
Bucura-te, aratându-ne cea mai simpla cale spre desavârsire;
Bucura-te, trâmbita a ascultarii în fiecare manastire;
Bucura-te, ca pentru duhovnici te rogi sa aiba harul povatuirii;
Bucura-te, ca tuturor crestinilor le vorbesti despre puterea ascultarii;
Bucura-te, raza de soare în inimile de mândrie împietrite;
Bucura-te, bunavestire a salasluirii lui Hristos în inimile smerite;
Bucura-te, Sfânta Teodora, podoaba a Tesalonicului!

Condacul al 10-lea:

„Dumnezeul meu, Iisuse Hristoase, ajuta-ma si ia de la mine pe dusmanul cel viclean”, te-ai rugat cu zdrobire când diavolul vroia sa sadeasca în pamântul inimii tale gânduri de hula împotriva lui Dumnezeu. Dar tu ai surpat cursele lui, închinându-te cu credinta Ziditorului a toata lumea, care te-a acoperit de frig si de ploaie si de lucrarea diavolului, si cântându-I: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Grele patimiri ai rabdat de la asupritorul diavol, dar grabnic a fost si sprijinul dumnezeiesc, pentru ca numele lui Hristos chemând si închinându-te, ispititorul mugind ca o fiara a plecat, lasând în urma o duhoare de nedescris, iar stareta ti-a îngaduit sa te întorci în manastire. Pentru care biruinta îti zicem:
Bucura-te, ca de mustrarea aspra a staretei tale nu te-ai tulburat;
Bucura-te, ca de ispitele dracesti harul te-a acoperit;
Bucura-te, ca si pe fiica ta, Sfânta Teopisti, o, ai calauzit;
Bucura-te, ca sa nu se teama de puterea îngerilor cazuti, o, ai sfatuit;
Bucura-te, ca pe toti ne îndemni sa dobândim curaj duhovnicesc;
Bucura-te, ca, rugându-te pentru noi, suntem ocrotiti de soborul îngeresc;
Bucura-te, sfânta care îi tamaduiesti pe oamenii îndraciti;
Bucura-te, fulger care arzi legaturile celor ce sunt de duhuri rele chinuiti;
Bucura-te, ca ne ajuti sa ne ferim de cursele întunericului;
Bucura-te, ajutor al celor care vor sa scape de chinurile iadului;
Bucura-te, luptator neînfricat din oastea purtatoare de stindarde ceresti;
Bucura-te, ca celor care se roaga tie cele de trebuinta le daruiesti;
Bucura-te, Sfânta Teodora, podoaba a Tesalonicului!

Condacul al 11-lea:

Ne temem de moartea naprasnica, Sfânta Teodora, si cerem ajutorul tau, stiind ca mai dinainte ai spus celor din manastirea ta ziua si ceasul în care vei parasi aceasta lume. Fii pavaza a noastra în vremea ispitelor, iar la ceasul despartirii noastre de viata pamânteasca fii alaturi de noi, ca sa îi cântam împreuna cu tine lui Dumnezeu, Care te-a primit în Împaratia Sa: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Cântare cereasca rasunând din chilia ta s-a auzit în toata manastirea, atunci când sufletul tau a trecut la Mirele Ceresc, iar clopotul bisericii a batut fara sa fie atins de mâna omeneasca, pentru ca îngerii praznuiau trecerea ta la Domnul si îi îndemnau pe toti cei necajiti sa îti cânte:
Bucura-te, ca la moartea ta s-a auzit cântare îngereasca;
Bucura-te, ca bataia clopotului a chemat poporul sa te cinsteasca;
Bucura-te, ca dupa moarte te-ai schimbat la chip, aratând ca în tinerete;
Bucura-te, ca ai ramas copila la suflet si la batrânete;
Bucura-te, ca sufletul ti-a ramas tânar, desi parul ti-a albit;
Bucura-te, ca aceasta minune curatia sufletului tau a adeverit;
Bucura-te, ca moartea nu a fost pentru tine decât un nou început;
Bucura-te, ca dascal iscusit cugetarea la moarte ai avut;
Bucura-te, clopot care întreaga viata pentru Dumnezeu ai batut;
Bucura-te, stâlpnic care pe stâlpul rugaciunii ai statut;
Bucura-te, izbavitoare a celor aflati în chinurile bolii;
Bucura-te, rugatoare pentru cei care se afla pe patul mortii;
Bucura-te, Sfânta Teodora, podoaba a Tesalonicului!

Condacul al 12-lea:

Bucura-te, sfânta, îti spunem ori de câte ori cugetam la minunile tale cele de multe feluri, ca mirul izvorât cu prisosinta din sfintele tale moaste si din icoana ta a preînchipuit multimea minunilor tale, pentru care poporul binecredincios te lauda neîncetat si lui Dumnezeu Îi aduce cântarea: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Vrând iconarul Ioan sa picteze icoana ta si nestiind cum ai aratat în viata pamânteasca, te-ai aratat lui în vis în chipul unei monahii. Iar el, nestiind pe cine visase, s-a hotarât sa picteze trasaturile acelei maici în icoana ta, iar mai apoi s-a mirat aflând de la cei care te cunoscusera ca ai avut chipul precum cel pictat în icoana, si s-a bucurat, iar noi pentru aceasta îti cântam:
Bucura-te, ca iconarul ti-a pictat icoana dupa ce în vis i te-ai aratat;
Bucura-te, ca de asemanarea cu trasaturile tale toti s-au mirat;
Bucura-te, ca mirul izvorât din icoana a fost a sfinteniei tale pecete de netagaduit;
Bucura-te, ca, desi mirul a sters frumusetea icoanei, tamaduirile s-au înmultit;
Bucura-te, împreuna cu Sfânta Teodora, al Alexandriei odor;
Bucura-te, împreuna cu Sfântul Teodor Studitul, aparatorul icoanelor;
Bucura-te, cu Marii Mucenici, Sfintii Teodor Tiron si Teodor Stratilat;
Bucura-te, ca, auzind despre vietuirea ta, duhovniceste ne-am desfatat;
Bucura-te, ca prin nevointele tale ai devenit liman duhovnicesc;
Bucura-te, ca porti de grija ca o mama celor ce se nevoiesc;
Bucura-te, ca în vremuri de racire a credintei esti a Bisericii întarire;
Bucura-te, a celor casatoriti stea si a monahiilor sporire;
Bucura-te, Sfânta Teodora, podoaba a Tesalonicului!

Condacul al 13-lea:

O, Sfânta Teodora, ocrotitoare a monahiilor si a monahilor, ajutatoare a mirenilor, sprijin al preotilor si al ierarhilor, primind aceasta putina rugaciune de la noi, ajuta-ne sa ne îndreptam viata prin pocainta, prin nevointa si rugaciune, ca împreuna cu tine sa Îi aducem Domnului cântarea: Aliluia! ( de 3 ori )

Apoi se zice iarasi

Icosul 1:

Mama ta, preoteasa Hrisanti, a trecut la Domnul dupa ce te-a nascut, si orfana de mama fiind ai crescut ocrotita de iubirea maicii duhovnicesti primite la botez, care te-a crescut ca pe o mladita binecuvântata a Bisericii, nasa ta Teopisti, care te lauda împreuna cu noi asa:
Bucura-te, margaritar al cinului monahicesc;
Bucura-te, ca traiul tau pe pamânt a fost îngeresc;
Bucura-te, ca numele tau de botez, Agapi, a fost al iubirii dumnezeiesti;
Bucura-te, ca iubirea catre cele sfinte te-ai nevoit sa o sporesti;
Bucura-te, vlastar al unei familii sporite în sfintenie;
Bucura-te, a sfintelor cuvioase duhovniceasca rudenie;
Bucura-te, ca familia voastra a fost o biserica vie;
Bucura-te, ca astazi despre nevointele voastre în toata lumea se stie;
Bucura-te, ca pe Dumnezeu împreuna cu fratele tau Stefan L-ai slavit;
Bucura-te, ca el a luat cununa muceniciei, asa cum mult a râvnit;
Bucura-te, ca îi ajuti pe copiii si pe tinerii apasati de nevoi;
Bucura-te, ca pentru rugaciunile tale suntem ocrotiti noi;
Bucura-te, Sfânta Teodora, podoaba a Tesalonicului!

Condacul 1:

Crucea necazurilor punând-o pe umerii tai Hristos, nu te-ai lasat biruita de deznadejde, ci ai rabdat cu vitejie toate încercarile vietii, si astfel ai dobândit cununa sfinteniei, Sfânta Teodora. Iar noi, alergând la tine, nadajduim ca nu ne vei lasa fara ajutor, si pentru aceasta îti cântam: Bucura-te, Sfânta Teodora, podoaba a Tesalonicului!

Rugaciune:

Sfânta Teodora, izvorâtoare de mir si mare facatoare de minuni, la vreme de necaz la tine alergam cu zdrobire de inima, stiind ca mult i-ai ajutat pe toti cei care ti-au cerut ajutorul cu credinta. Cum ai binecuvântat înca din timpul vietii manastirea Sfântului Stefan, asa binecuvânteaza toate manastirile si schiturile ortodoxe, pe toate monahiile si pe toti monahii, pe toti cei începatori în viata monahala ca sa ramâna statornici pe calea cea îngusta pe care au pornit. Tu, care te-ai folosit de sfintenia duhovnicului tau, ajuta-i pe toti preotii sa fie pastori priceputi ai turmelor pe care le pastoresc. Roaga-te, sfânta, pentru toti ierarhii Bisericii lui Hristos, sa ramâna în dreapta credinta si sa o marturiseasca fara teama la vreme de prigoana sau ratacire.
Ai grija de toate familiile crestine, de toti parintii si de copiii lor. Îndeparteaza de la ei toata tulburarea, toata ispita, toata cearta. Vezi sovaiala tinerilor care nu stiu unde le e locul, în lume sau în manastire, si roaga-te pentru ei, ca sa îsi înteleaga chemarea si sa faca întru toate voia lui Dumnezeu. Asa cum pe fiica ta, Sfânta Teopisti, ai ajutat-o sa urce pe scara virtutilor, asa ajuta-ne si pe noi, ca greu e razboiul care ne sta înainte. Povatuieste-ne pe calea smereniei, pe calea rugaciunii si a nevointei. Alunga de la noi pe necuratul diavol, care vrea sa ne faca de rusine, aruncându-ne în taina pacatului.
Fii în fata inimilor noastre ca o icoana vie, Sfânta Teodora, ca ducând noi lupta cea buna sa ne învrednicim de raiul cel gatit sfintilor si de bucuria Împaratiei Cerurilor, pe tine sa te laudam, iar Dumnezeului cel în Treime laudat sa îi aducem slava si închinaciune în vecii vecilor. Amin.

Si se face otpustul.

*

1

Acatistul Sfântului Cuvios Grigorie Sinaitul (6 aprilie)

Troparul Sfântului Cuvios Grigorie Sinaitul, glasul al 8-lea:

Biserică şi preot al Duhului, rai al harului şi de minuni făcătoare smerenie te-ai arătat, Sfinte Grigorie. Căci nedespărţit de dragostea lui Hristos, cu apostolească râvnă Sfintei Treimi ai liturghisit şi ai aprins în inimi focul ceresc al isihiei. Pentru aceasta, ca unui grabnic ajutător şi luminător, cu credinţă îţi strigăm: Roagă-te, Părinte, să aflăm iertare şi har de la Dumnezeu şi sufletelor noastre mare milă!

Condacul 1

Prin dumnezeiasca judecată, pentru păcatele creştinilor, s-au ridicat asupra lor agarenii robindu-i şi chinuindu-i. Aşa şi tu, Părinte, răpit împreună cu fraţii şi părinţii tăi pe vremea lui Andronic Paleologul, ai fost dus din cinste şi bogăţie, departe în Laodiceea, în robie. Însă intrând prin bunăvoirea de sus în biserica acelui loc, aţi fost răscumpăraţi de creştini şi cu dumnezeiască râvnă aţi cântat: Aliluia!

Icosul 1

În lumina Domnului umblând, iar în inimă dorul şi dragostea de Hristos hrănind, ai aflat în Cipru pe un monah ce alesese viaţa cea liniştită şi pustnicească. Deci cu bucurie la dânsul ai alergat şi haina călugărească ai îmbrăcat, ca pe un chip al duhovniceştii prefaceri:
Bucură-te, închinare de fiu, taina întâlnirii cu Dumnezeu;
Bucură-te, conştiinţă de alegere sfântă;
Bucură-te, dar viu pe altarul Bisericii;
Bucură-te, stare neclintită cu duhul în Biserica lui Hristos;
Bucură-te, îmbrăcare prin ascultare în voia Tatălui ceresc;
Bucură-te, jertfire a gândurilor şi intrare în odihna Cuvântului;
Bucură-te, zămislire de la Duhul Sfânt a seminţei harului;
Bucură-te, simţirea prezenţei Lui, ce odrăsleşti cunoştinţa adevărului;
Bucură-te, postire de plăcerile lumii ce opreşti gustarea morţii;
Bucură-te, isihie, viaţă împlinită în lumina chipului lui Hristos;
Bucură-te, primire cu credinţă a înnoirii Duhului;
Bucură-te, închinare de dăruire a lumii pe altarul cereştii Împărăţii;
Bucură-te, Sfinte Grigorie, slăvit călăuzitor spre rugul isihast al Bisericii!

Condacul al 2-lea

Întărindu-te de către povăţuitorul tău în viaţa şi înţelegerea monahicească, te-ai dus ca un alt Moise văzător de Dumnezeu la Muntele Sinai. Acolo ai tăiat odată cu tunderea părului şi voia mişcărilor deşarte şi te-ai făcut sprinten în lupta cea dumnezeiască, cu neclintire cântând: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Îngrădindu-ţi trupul cu puterea duhului, ai uimit pe toţi prin îngereasca aşezare, prin ascultarea şi smerenia cea de minuni făcătoare, nevoindu-te peste fire a te asemăna lui Hristos:
Bucură-te, înfricoşat legământ al arderii de tot duhovniceşti;
Bucură-te, icoană vie a chipului de Fiu;
Bucură-te, pecetluire a faptelor cu chipul rugăciunii;
Bucură-te, înmulţire prin credinţă a părinteştii binecuvântări;
Bucură-te, rugăciune de toată noaptea întru zdrobirea inimii;
Bucură-te, ridicare a mâinilor şi plecare a genunchilor;
Bucură-te, aspră postire din dorirea de laptele şi mierea harului;
Bucură-te, purtare cu vitejie a toiagului psalmodierii;
Bucură-te, stare ca înaintea lui Dumnezeu;
Bucură-te, voire ca de la Dumnezeu;
Bucură-te, slujire ca pentru Dumnezeu;
Bucură-te, alipire cu toată râvna de Trupul lui Hristos;
Bucură-te, Sfinte Grigorie, slăvit călăuzitor spre rugul isihast al Bisericii!

Condacul al 3-lea

Locul slujirii celei smerite îl socoteai scaun şi jertfelnic al Domnului, iar la cinstitul vârf al Sinaiului mereu alergai ca să chemi în rugăciune sfânt numele Lui. Aşa grăind cu Dumnezeu, te bucurai de duhovniceasca vedere cea prin chipul de taină al lui Hristos: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Cu iubire de osteneli sădeai în inima ta florile dumnezeieştii Scripturi, hrănindu-te zi şi noapte din Cartea Vieţii. Iar prin starea cea plină de trezvie înaintea Cuvântului, însuţi carte vie te-ai făcut, din care izvorăsc mai presus de fire neapropiata Lui putere şi înţelepciune:
Bucură-te, minte curăţită prin lacrimi şi îmbrăcată în smerenie;
Bucură-te, suflet înviat încă de aici prin Duhul;
Bucură-te, înţelegere cufundată şi prefăcută în lumină;
Bucură-te, trup curăţit prin asceză de musturi şi grosime;
Bucură-te, trup înflorit prin har, părtaş al frumuseţii dumnezeieşti;
Bucură-te, candelă a credinţei din har, lucrătoare prin porunci;
Bucură-te, cunoaştere întru curăţie a dogmelor credinţei;
Bucură-te, închinare în duh şi adevăr ce sfărâmi idolii patimilor;
Bucură-te, intrare în întunericul cunoştinţei de Dumnezeu;
Bucură-te, blândeţe ce moşteneşti deprinderea teandrică a Fiului;
Bucură-te, fiu al Învierii lui Hristos;
Bucură-te, Sfinte Grigorie, slăvit călăuzitor spre rugul isihast al Bisericii!

Condacul al 4-lea

Văzând sporirea ta în Hristos, semănat-a vrăjmaşul între monahi pizmă şi tulburare. Atunci, ca un ucenic bun şi paşnic, ai ieşit în taină din mănăstire şi ai plecat la Ierusalim să te închini Sfintelor Locuri şi întru pacea inimii să cânţi: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Mergând din Ierusalim către ostrovul Crit şi adăugând acolo osteneli la osteneli, ai covârşit cu voirea duhovnicească fireasca tărie. Atunci, căutând Domnul la râvna inimii tale de a afla un povăţuitor, ţi l-a trimis în chip minunat pe negrăitul organ al Duhului, Arsenie, văzătorul de Dumnezeu:
Bucură-te, ieşire din grijile lumii şi îmbrăcare în pacea de sus;
Bucură-te, aflare a tainelor Duhului prin părintescul cuvânt;
Bucură-te, trezvie a minţii, altar al pomenirii de Dumnezeu;
Bucură-te, gustare de taină a Cuvântului;
Bucură-te, rugăciune, jertfă curată şi părtăşie cu Hristos;
Bucură-te, nedezlegat aşezământ al pătimirii pentru dragostea Lui;
Bucură-te, fericită robie a inimii întru păzirea numelui lui Iisus;
Bucură-te, isihie, rod al Crucii şi Învierii lui Hristos;
Bucură-te, isihie, rod al dumnezeieştii Liturghii;
Bucură-te, isihie, pământ udat de harul Sfintelor Taine;
Bucură-te, isihie, plinire a Trupului lui Hristos;
Bucură-te, Sfinte Grigorie, slăvit călăuzitor spre rugul isihast al Bisericii!

Condacul al 5-lea

Înaintea Fericitului Arsenie căzând şi în numele Domnului rugându-l, dumnezeiescul meşteşug al isihiei şi ştiinţa luptei duhovniceşti ai învăţat de la dânsul. Apoi te-ai dus la muntele Athos, păstrând în inimă şi punând în lucrare darul lui Hristos: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Toate mănăstirile Athosului le-ai cercetat cu duhovnicească închinăciune, dar învăţăturile cele pentru liniştea şi păzirea minţii le-ai aflat cufundate în uitare. Drept aceea ai mers la Schitul Magula, unde cu osteneală ai ridicat împreună cu ucenicii chilii spre sălăşluire, iar tu ţi-ai zidit sihăstrie într-un loc mai departe, ca să vorbeşti singur cu Dumnezeu:
Bucură-te, înstrăinare de lume, chip al morţii Domnului celei de viaţă dătătoare;
Bucură-te, rodire a sfintelor sfaturi întru zdrobirea inimii;
Bucură-te, pironire în duh pe crucea rugăciunii lui Iisus;
Bucură-te, zdrobire a patimilor prin pomenirea de Dumnezeu;
Bucură-te, revărsare de lacrimi din dumnezeiasca dorire;
Bucură-te, rouă a umilinţei ce oglindeşti Chipul lui Hristos;
Bucură-te, adânc al strălucirii celei mai presus de fire;
Bucură-te, chip pătruns de dorul dumnezeieştii iubiri;
Bucură-te, chip acoperit cu lucrarea nemărginitei lumini;
Bucură-te, vedere însă şi a lumii în lumina Sfintei Treimi;
Bucură-te, mişcare spre Dumnezeu în lumina netâlcuitei prefaceri;
Bucură-te, Sfinte Grigorie, slăvit călăuzitor spre rugul isihast al Bisericii!

Condacul al 6-lea

Întru curăţia inimii arvuna Duhului primind şi de Hristos alipindu-te, învierea sufletului tău ai văzut, mai înainte de învierea cea de obşte. Aşa lumină lumii te-ai arătat, Sfinte Grigorie, şi chip al părinteştii iubiri, întru care Biserica negrăit se adună: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Pe drumul cel apostolesc ai apucat, Cuvioase, semănând cu lumina învăţătura cea bună a liniştei. Căci pe cât îţi era cu putinţă voiai ca pe toţi să-i aduni înlăuntrul razei şi strălucirii Preasfântului Duh:
Bucură-te, smerenie, vas al nesfârşitei suiri duhovniceşti;
Bucură-te, chip îmbrăcat în Hristos, oglindind iubirea Tatălui;
Bucură-te, iubire de părinte care încălzeşti inimile fiilor;
Bucură-te, zugrăvire tăcută a icoanei Cuvântului;
Bucură-te, vorbire cu Dumnezeu, ce izvorăşti Bisericii graiurile Vieţii;
Bucură-te, nevoinţă a faptei celei cu dreaptă socoteală;
Bucură-te, brazdă a harului stropită cu lacrimi;
Bucură-te, sporire în virtute, ce aduci păcatul la nefiinţă;
Bucură-te, minte lărgită întru duhovniceasca vedere;
Bucură-te, lumină ce atragi la Hristos sfinţit alai de mucenici;
Bucură-te, stricare a morţii cu nestricăciunea iubirii;
Bucură-te, smerenie, în care adie Duhul lui Dumnezeu;
Bucură-te, Sfinte Grigorie, slăvit călăuzitor spre rugul isihast al Bisericii!

Condacul al 7-lea

Ca la un izvor de apă vie al înţelepciunii şi darurilor Duhului, către tine alerga toată mulţimea din sfinţitul lăcaş al Athosului. Căci cu neînşelată călăuzire Biserica pe Hristos o întăreai, Cuvioase, la înălţimea unirii cu Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Când despre curăţia inimii vorbeai şi în ce chip se îmbracă ea cu darul dumnezeiesc ce covârşeşte firea, se aşeza acest dar în sufletele celor iubitori de mântuire, ca şi în Corneliu, când marele Petru îl învăţa şi Duhul Sfânt S-a revărsat peste dânsul:
Bucură-te, iconom al tainelor lui Dumnezeu;
Bucură-te, minunată hrănire a mulţimilor cu pâinea Cuvântului;
Bucură-te, chip din care izvorăsc apele vieţii veşnice;
Bucură-te, însutită rodire prin fiii duhovniceşti;
Bucură-te, împrietenire cu Dumnezeu a celor ce aleargă la tine;
Bucură-te, liman al liniştii şi rugăciunii curate;
Bucură-te, sabie de foc ce opreşti năvălirile vrăjmaşe;
Bucură-te, ţărm al răbdării de care se sparg valurile lor;
Bucură-te, ruşinare a înţelepciunii deşarte celei din afara iubirii;
Bucură-te, iubire de vrăjmaşi, rod al blândeţii;
Bucură-te, îmbrăcare a toate în haina dragostei;
Bucură-te, iubire ce naşti Chipul Fiului în fii;
Bucură-te, Sfinte Grigorie, slăvit călăuzitor spre rugul isihast al Bisericii!

Condacul al 8-lea

Ca dintr-o făclie luminoasă de Paşti, darul isihiei dumnezeieşti s-a răspândit în toată Biserica prin ceata sfinţilor tăi ucenici. Iar tu de tulburarea pizmei şi slavei omeneşti te îndepărtai, mărgăritarul cel de mult preţ păzind şi binevestind: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Prigonit de vrăjmaşul prin oameni pizmaşi şi răutatea mult sporind, te-ai dus la Protaton, unde cu dragoste ai fost primit. Iar spre folosul de obşte strălucind, adeseori din pricina mulţimilor te mutai, ca un iubitor de linişte, în pustie. Dar şi acolo te urmau, şi noi lăcaşuri se zideau, spre slava Sfintei Treimi:
Bucură-te, înţelepciune mişcată de Duhul Sfânt;
Bucură-te, rugăciune întru durerea inimii şi osteneala trupului;
Bucură-te, primire a binelui cu multă cercare;
Bucură-te, lepădare prin plâns a părerii de sine;
Bucură-te, tăiere a poftei celei pentru arderea plăcerilor;
Bucură-te, oprire a mişcării poftei celei pricinuitoare de împrăştiere;
Bucură-te, minte ce naşti în inimă Cuvântul viu şi lucrător;
Bucură-te, supunere ce afli pe Hristos şi slujeşti Lui;
Bucură-te, întocmire prin ascultare a scării virtuţilor;
Bucură-te, înălţare prin smerenie până la tronul iubirii;
Bucură-te, tresărire şi suspin şi rugăciune a Duhului;
Bucură-te, zbor întins al inimii spre văzduhul dumnezeiesc;
Bucură-te, Sfinte Grigorie, slăvit călăuzitor spre rugul isihast al Bisericii!

Condacul al 9-lea

Prin negrăite judecăţi în muntele Athos năvălind agarenii, ai plecat, Sfinte Grigorie, în căutarea unui loc de liniştire. Multe pătimiri ai suferit pe cale până ce în adânca pustie a Paroriei te-ai sălăşluit, dar cu Hristos în inimă călătorind, neîncetat cântai: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Cu desăvârşită blândeţe şi nepomenire de rău l-ai întors la Hristos pe ucenicul care, aprins de zavistie, voia cu sabia să te omoare. Căci fără să te tulburi cu gândul, icoana dragostei şi iertării înainte i-ai pus, iar pentru el ai scris, cu iubire de osteneli, cele o sută cincizeci de capete trezvitoare pline de râvnă duhovnicească:
Bucură-te, inimă în rugăciune, feciorelnică închinare;
Bucură-te, înstrăinare de chipul stricăciunii şi alinare din linişte;
Bucură-te, iubire de sărăcia lui Hristos, cea bogată în îndurări;
Bucură-te, vas al milostivirii revărsând dumnezeieşti minuni;
Bucură-te, minunată primire a hranei, precum marele Ilie şi Daniel proorocul;
Bucură-te, lepădare a slavei şi darurilor de la împăratul Andronic;
Bucură-te, nerăutate apărată de puterea lui Dumnezeu;
Bucură-te, socotire de sine mai prejos decât toată zidirea;
Bucură-te, smerenie încununată cu iubirea de vrăjmaşi;
Bucură-te, lepădare de sine întru aflarea oii pierdute;
Bucură-te, cuvânt ce uneşti în dragoste mădularele Bisericii;
Bucură-te, iubire ce primeşti încercările şi nu cauţi ale tale;
Bucură-te, Sfinte Grigorie, slăvit călăuzitor spre rugul isihast al Bisericii!

Condacul al 10-lea

Prin raza harului toate meşteşugirile vrăjmaşului le risipeai, Cuvioase, iar el, ruşinat, căuta să te piardă, semănând în minţile tulburi viforul pizmei şi pornirea cea spre ucidere. Dar cu neclintire rugându-te, braţul Domnului te-a izbăvit împreună cu toţi ucenicii tăi şi din acel loc aţi plecat, cântând: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Ai mers la Constatinopol, iar apoi la Sfântul Munte şi prin dumnezeiasca rânduială iarăşi la Paroria te-ai întors, ca din pustia nelocuită şi de tâlhari bântuită să faci cetate sfinţită de monahi, după cum de la Dumnezeu cele ce aveau să fie ai învăţat:
Bucură-te, apostolească mărturisire a numelui lui Iisus;
Bucură-te, părinte al iubitorilor de linişte;
Bucură-te, privighetoare a pustiei;
Bucură-te, gest ce odihneşti neîncetata rugăciune;
Bucură-te, vedere cu darul Sfântului Duh a lucrării vrăjmaşului;
Bucură-te, povăţuire ce cureţi şi tămăduieşti;
Bucură-te, îngerească aşezare în locul dreptăţii şi al păcii;
Bucură-te, lumină necuprinsă de întuneric;
Bucură-te, neîmpuţinată bărbăţie în faţa năvălirii tâlharilor;
Bucură-te, privire ce prefaci în păstori de oi pe cei în chipul fiarelor;
Bucură-te, arc ce săgetezi pe cei aspri cu dragostea lui Hristos;
Bucură-te, cuviinţă a chipului ce trezeşti dumnezeiescul dor;
Bucură-te, Sfinte Grigorie, slăvit călăuzitor spre rugul isihast al Bisericii!

Condacul al 11-lea

Revărsatu-s-a prin tine darul de Sus, Sfinte Grigorie, căci dragostea şi râvna ta unindu-se cu ale milostivului şi temătorului de Dumnezeu împărat Alexandru, bântuirea tâlharilor a încetat. Iar cei mai mulţi dintre ei s-au adăugat cu minunată prefacere Bisericii celei înfrumuseţate, învăţându-se întru bucuria inimii a cânta: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Întrebându-l odată pe Sfântul Maxim Cavsocalivitul despre rugăciunea minţii, nu s-a ascuns de tine minunea Născătoarei de Dumnezeu. Căci sărutând acela cu lacrimi sfânta ei icoană, a simţit în inimă văpaia harului şi darul neîncetatei rugăciuni, pentru care din tinereţe se rugase Preacuratei Fecioare:
Bucură-te, închinare la icoană, intrare în taina isihiei;
Bucură-te, nemişcată şedere în muntele vederii duhovniceşti;
Bucură-te, împlinire a dragostei cu lucrarea duhului;
Bucură-te, luceafăr al Bisericii ce risipeşti umbrele înşelării;
Bucură-te, tămăduire cu puterea Crucii a rănilor sufleteşti;
Bucură-te, înainte-vedere a cinstitei tale adormiri;
Bucură-te, că în pragul mutării, te-ai zăvorât în sihăstreasca chilie;
Bucură-te, înfricoşătoare gătire de trecerea cea de taină;
Bucură-te, păzire a rodului celui de la capătul drumului;
Bucură-te, zăvorâre a minţii în pomenirea de Dumnezeu;
Bucură-te, iubire de Hristos, punte peste prăpastia veşniciei;
Bucură-te, iubire de Însuşi Hristos liturghisită;
Bucură-te, Sfinte Grigorie, slăvit călăuzitor spre rugul isihast al Bisericii!

Condacul al 12-lea

Cunoscând sfârşitul tău, Sfinte, şi slava gătită ţie, nor de duhuri viclene au năvălit asupra ta cu îngrozire, ca de la vorbirea cu Dumnezeu mintea să-ţi smulgă. Dar tu nu te-ai înfricoşat, căci din darul Duhului îndată pizma lor ai priceput, ci mâinile şi mintea împreună la cer întinzând, neîncetat cântai: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Ca un mucenic adevărat, în toată vremea războiului nici nu ai dormit, nici ceva ai gustat, ci neîncetat cu privegherea şi rugăciunea te-ai nevoit. Dar după trei zile harul te-a umbrit şi te-a mângâiat, iar pe vrăjmaşi desăvârşit i-a alungat. Atunci, apropiindu-se ucenicul tău, i-ai descoperit dintr-o dumnezeiască vedenie că Însuşi Hristos te cheamă la Ierusalimul de sus:
Bucură-te, luare cu asalt a Împărăţiei cereşti;
Bucură-te, bună mărturisire în focul cercării dumnezeieşti;
Bucură-te, zăvorâre a intrărilor şi ieşirilor minţii;
Bucură-te, înfrânare de la toate şi vedere doar prin ochii credinţei;
Bucură-te, pocăinţă, uşă a milostivirii de Sus;
Bucură-te, răsuflare unită cu pomenirea lui Iisus;
Bucură-te, jertfire a gândurilor pe altarul rugăciunii;
Bucură-te, rugăciune, suiş neoprit, şi stare în faţa Dumnezeirii;
Bucură-te, închinare de fiu al lui Dumnezeu, veşmânt al isihiei;
Bucură-te, isihie, rai împlinit, lucrare nejefuită a inimii;
Bucură-te, păzire a dragostei lui Hristos cu înfocată nevoinţă;
Bucură-te, plinătate a iubirii în care răul nu ia fiinţă;
Bucură-te, Sfinte Grigorie, slăvit călăuzitor spre rugul isihast al Bisericii!

Condacul al 13-lea

O, Sfinte Grigorie, apostole al dumnezeieştii isihii, fii nouă mijlocitor şi grabnic ajutător în necazurile ce ne împresoară. Ca luminaţi prin lucrarea dragostei, să murim păcatului, şi întru numele Domnului viind, să nu fim la Judecată despărţiţi de Trupul Lui cel Sfânt, ci întru pacea Sfintei Treimi să ne bucurăm a cânta: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice iarăşi Icosul 1: În lumina Domnului umblând…, Condacul 1: Prin dumnezeiasca judecată…,

Icosul 1

În lumina Domnului umblând, iar în inimă dorul şi dragostea de Hristos hrănind, ai aflat în Cipru pe un monah ce alesese viaţa cea liniştită şi pustnicească. Deci cu bucurie la dânsul ai alergat şi haina călugărească ai îmbrăcat, ca pe un chip al duhovniceştii prefaceri:
Bucură-te, închinare de fiu, taina întâlnirii cu Dumnezeu;
Bucură-te, conştiinţă de alegere sfântă;
Bucură-te, dar viu pe altarul Bisericii;
Bucură-te, stare neclintită cu duhul în Biserica lui Hristos;
Bucură-te, îmbrăcare prin ascultare în voia Tatălui ceresc;
Bucură-te, jertfire a gândurilor şi intrare în odihna Cuvântului;
Bucură-te, zămislire de la Duhul Sfânt a seminţei harului;
Bucură-te, simţirea prezenţei Lui, ce odrăsleşti cunoştinţa adevărului;
Bucură-te, postire de plăcerile lumii ce opreşti gustarea morţii;
Bucură-te, isihie, viaţă împlinită în lumina chipului lui Hristos;
Bucură-te, primire cu credinţă a înnoirii Duhului;
Bucură-te, închinare de dăruire a lumii pe altarul cereştii Împărăţii;
Bucură-te, Sfinte Grigorie, slăvit călăuzitor spre rugul isihast al Bisericii!

Condacul 1

Prin dumnezeiasca judecată, pentru păcatele creştinilor, s-au ridicat asupra lor agarenii robindu-i şi chinuindu-i. Aşa şi tu, Părinte, răpit împreună cu fraţii şi părinţii tăi pe vremea lui Andronic Paleologul, ai fost dus din cinste şi bogăţie, departe în Laodiceea, în robie. Însă intrând prin bunăvoirea de sus în biserica acelui loc, aţi fost răscumpăraţi de creştini şi cu dumnezeiască râvnă aţi cântat: Aliluia!

şi se face otpustul.

*

1

Acatistul Sfântului Caliopie (7 aprilie)

Rugaciunile începatoare:

În numele Tatalui si al Fiului si al Sfântului Duh, Amin.
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!
Împarate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevarului, Care pretutindenea esti si toate le împlinesti, Vistierul bunatatilor si datatorule de viata, vino si Te salasluieste întru noi, si ne curateste pe noi de toata întinaciunea si mântuieste, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!
Slava Tatalui si Fiului si Sfântului Duh si acum si pururea si în vecii vecilor. Amin!
PreaSfânta Treime, miluieste-ne pe noi. Doamne, curateste pacatele noastre. Stapâne, iarta faradelegile noastre. Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele noastre, pentru numele Tau.
Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste.
Slava Tatalui si Fiului si Sfântului Duh si acum si pururea si în vecii vecilor. Amin!
Tatal nostru, Care esti în ceruri, sfinteasca-Se numele Tau, vie împaratia Ta, fie voia Ta, precum în cer si pe pamânt. Pâinea noastra cea spre fiinta, da-ne-o noua astazi, si ne iarta noua gresalele noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Si nu ne duce pe noi în ispita, ci ne izbaveste de cel rau.
Pentru Rugaciunile Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, ale Sfintilor Parintilor nostri si ale tuturor Sfintilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Amin!

Condacul 1:

Adunati-va toti iubitorii de mucenici la praznuirea Sfântului Mucenic Caliopie, care pe Dumnezeu din inima L-a iubit si jertfa bine primita lui Hristos, prin rastignire s-a adus. Pe care toti cu evlavie sa-l cinstim si cu dorire sa-i cântam: Bucura-te, Caliopie Mucenice, vrednicule urmator al lui Hristos!

Icosul 1:
Din copilarie ai petrecut viata îngereasca si ai fost crescut întru invatatura Sfintelor Scripturi, având chemare Sfânta si alegere de sus; pentru aceasta si noi, smeritii, cu credinta te laudam, zicând asa:
Bucura-te, odrasla Teocriei celei neroditoare;
Bucura-te, a Pergei Pamfiliei duhovniceasca floare;
Bucura-te, rodule al credintei si al Rugaciunii;
Bucura-te, curata stâlpare a nestricaciunii;
Bucura-te, ca din pruncie ai fost chemat si ales;
Bucura-te, ca a ta chemare la vreme, o, ai înteles;
Bucura-te, ca în vremea marilor prigoane te-ai nascut;
Bucura-te, ca în frica lui Dumnezeu ai crescut;
Bucura-te, al Bisericii lui Hristos frumos margaritar;
Bucura-te, dar al dumnezeiescului Har;
Bucura-te, samânta aleasa spre mult folos;
Bucura-te, mladita tânara cu rod preafrumos;
Bucura-te, Caliopie Mucenice, vrednicule urmator al lui Hristos!

Condacul al 2-lea:

Petrecerea copilariei tale a fost în Rugaciune, în postire si în citirea dumnezeiestilor Scripturi si din frageda vârsta ai iubit pe Hristos, laudându-L si cântând: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Sosind vremea prigoanei asupra crestinilor, ai plecat, dupa sfatul maicii tale, în tinutul Ciliciei, lasând, astfel, loc mâniei ighemonului. Iar noi, cinstind paza ta cea cu întelepciune, te laudam, zicând asa:
Bucura-te, ca de primejdia tiranului te-ai ferit;
Bucura-te, caci cu dreapta socoteala a da loc mâniei ai voit;
Bucura-te, ca ferirea de primejdii dupa sfatul Scripturii a fost;
Bucura-te, ca prin aceasta paza ai urmat lui Hristos;
Bucura-te, ca si Hristos de furia lui Irod a fugit;
Bucura-te, ca si Petru Apostolul, la Simon curelarul ascuns a gazduit;
Bucura-te, ca si ucenicii Domnului uneori stateau cu usile incuiate;
Bucura-te, ca si ei, de multe ori se duceau din cetate în cetate;
Bucura-te, ca sfatul Scripturii l-ai urmat, dintre toate;
Bucura-te, ca ferirea ta de primejdii dupa sfatul Mântuitorului a fost;
Bucura-te, ca din cetate ai fost izgonit si scos;
Bucura-te, Caliopie Mucenice, vrednicule urmator al lui Hristos!

Condacul al 3-lea:

Ajungând în Cilicia si gasind acolo pe ighemonul Maxim, care aducea jertfa necuratilor diavoli, foarte te-ai mirat de amara lui ratacire si în taina inimii tale te îngretosai de nebunia lui, cântând: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Fiind chemat la praznuirea slujitorilor de idoli, ai defaimat cu hotarâre praznuirea lor, marturisind ca numai lui Hristos vei praznui cu adevarat. Iar noi, cinstind Sfânta ta hotarâre, zicem asa:
Bucura-te, ca de jertfele lor tu foarte te-ai îngretosat;
Bucura-te, ca de întunericul si de ratacirile lor foarte te-ai mirat;
Bucura-te, ca pe tine crestin te-au numit;
Bucura-te, ca lui Hristos ai praznuit;
Bucura-te, ca vestea despre tine, la urechile tiranului a ajuns;
Bucura-te, ca ostasii prinzându-te la el te-au dus;
Bucura-te, ca tiranul pe tine de nume te-a întrebat;
Bucura-te, ca pe tine crestin te-ai chemat;
Bucura-te, ca prin chemare foarte l-ai înfuriat;
Bucura-te, ostas al cerului neînfricosat;
Bucura-te, Caliopie Mucenice, vrednicule urmator al lui Hristos!

Condacul al 4-lea:

Nu te-au înspaimântat amenintarile ighemonului si nici momelile lui nu te-au înselat, ci ca o stânca ai ramas neclintit în hotarârea ta si pe Dumnezeu L-ai laudat, cântând: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Vazând ighemonul ca nici cu amenintarile, nici cu momelile nu te poate întoarce de la credinta în Hristos, a poruncit ostasilor sa te
întinda la pamânt si sa-ti sfarâme oasele cu toiege de plumb. Iar noi, cinstind a ta Sfânta patimire, zicem asa:
Bucura-te, ca oasele tale cu toiege de plumb au fost zdrobite;
Bucura-te, ca durere mare ai suferit;
Bucura-te, ca pentru toate, Domnului ai multumit;
Bucura-te, ca în a ta chinuire ai ramas neclintit;
Bucura-te, ca de dulceata odihnei tale, în chinuri ti-ai amintit;
Bucura-te, ca Ierusalimul cel de sus, patria ta l-ai numit;
Bucura-te, ca Biserica Maica, o, ai chemat;
Bucura-te, caci chinurile cu mare dragoste le-ai rabdat;
Bucura-te, ca în chinuri fiind, mintea la cer o aveai;
Bucura-te, ca dorind pe Hristos, durerile nu le simteai;
Bucura-te, caci cu totul ai defaimat lumea si cele de jos;
Bucura-te, caci cu tot sufletul spre cer te-ai intors;
Bucura-te, Caliopie Mucenice, vrednicule urmator al lui Hristos!

Condacul al 5-lea:

Stând înaintea ighemonului, tu, fericite Caliopie, voit-ai mai degraba moartea pentru Hristos decât dulceata pacatului cea trecatoare si, pregatându-te cu sufletul spre chinuire, rugai pe Dumnezeu cu multa dorire, cântând: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Vazând neclintita ta hotarare, tiranul ighemon a adus asupra ta chinuire peste chinuire, dar tu cu inima tare rabdai si mustrai ratacirea lui; auzi-ne si pe noi care cu umilinta te laudam asa:
Bucura-te, ca pe ighemon, nebun si fiara l-ai numit;
Bucura-te, caci cu o vâna de bou foarte ai fost chinuit;
Bucura-te, ca pe roata cu fiare ascutite ai fost tras;
Bucura-te, ca pâna la desfacerea legaturilor si incheieturilor ai rabdat;
Bucura-te, ca de cutite ai fost taiat;
Bucura-te, ca foc sub roata calai au atâtat;
Bucura-te, ca nici iutimea focului nu te-a biruit;
Bucura-te, ca de taierea cutitelor foarte ai fost ranit;
Bucura-te, ca ranile tale cu foc se ardeau;
Bucura-te, ca sângele Tau ca apa curgea pe roata si focul se stingea;
Bucura-te, ca întru aceste groaznice chinuri ai cerut ajutorul lui Hristos;
Bucura-te, ca mila Domnului spre tine s-a întors;
Bucura-te, Caliopie Mucenice, vrednicule urmator al lui Hristos!

Condacul al 6-lea:

Stând legat pe roata, rani adânci îti brazdau trupul si prin ele se vedeau oasele însângerate; iar tu, viteazule ostas al lui Hristos, fiind în aceste amare chinuri, cu ochii mintii cautai spre Hristos si din inima îl laudai, cântând: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Multa îmbarbatare si mângâiere ti-au adus în aceste cumplite chinuri mila lui Dumnezeu si grabnicul Sau ajutor; iar noi slavim pe Dumnezeul minunilor si zicem catre tine asa:
Bucura-te, ca spre Rugaciunea ta Domnul a cautat;
Bucura-te, ca îngerul Domnului îndata în fata ti-a stat;
Bucura-te, ca îngerul roata oprind-o, focul s-a stins;
Bucura-te, ca din aceasta vedere pe toti spaima i-a cuprins;
Bucura-te, ca de înger dezlegat de pe roata ai fost;
Bucura-te, ca privirea tuturor spre tine s-a întors;
Bucura-te, ca jalnica priveliste la toti erai;
Bucura-te, caci cu a ta privire pe toti înspaimântai;
Bucura-te, caci coborând de pe roata pe ighemon l-ai mustrat;
Bucura-te, ca tot poporul asupra lui foarte s-a mâniat;
Bucura-te, ca pe mândrul tiran l-ai aratat neputincios;
Bucura-te, caci a ta patimire multora a fost de folos;
Bucura-te, Caliopie Mucenice, vrednicule urmator al lui Hristos!

Condacul al 7-lea:

Înfuriindu-se crudul tiran, se lauda ca degrab te va pierde, iar tu, fericite mucenice, nadajduind spre Hristos, Mântuitorul nostru, pâna la sfârsit, ti-ai pazit curata Sfânta ta marturisire si pe toti cei binecredinciosi i-ai îndemnat sa cânte lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Din porunca tiranului ai fost legat cu lanturi si aruncat în grea temnita, unde ai petrecut în foame si sete, suferind cu rabdare durerile ranilor tale; pentru care primeste si de la noi aceasta smerita cântare:
Bucura-te, caci cu grele lanturi ai fost ferecat;
Bucura-te, ca prin aceasta Stapânului Hristos te-ai asemanat;
Bucura-te, ca în temnita grea ai fost aruncat;
Bucura-te, ca pentru noi temnita ai rabdat;
Bucura-te, ca suferind lui Hristos i-ai urmat;
Bucura-te, caci cu foame si cu sete ai fost chinuit;
Bucura-te, ca durerile ranilor cu barbatie le-ai suferit;
Bucura-te, ca paharul suferintelor cu rabdare l-ai baut;
Bucura-te, ca în suferintele tale mintea la Hristos, o, ai avut;
Bucura-te, caci crucea suferintelor cu dragoste pentru Hristos, o, ai purtat;
Bucura-te, adevarat ostas al Marelui Împarat;
Bucura-te, a crestinilor icoana de mult folos;
Bucura-te, Caliopie Mucenice, vrednicule urmator al lui Hristos!

Condacul al 8-lea:

Stând cu multa rabdare în temnita si lipsit de mângâierile omenesti, te mângâiai cu singura nadejde a bunurilor celor vesnice si, multumind pentru toate, lui Dumnezeu cântai: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Fericita ta Maica, Teoclia, venind sa vada suferintele tale cele sfinte, aur a dat ostasilor, si intrând în temnita, multumea lui Dumnezeu cu lacrimi ca s-a învrednicit a fi Maica de mucenic; iar noi cei smeriti, laudându-te, cu evlavie zicem asa:
Bucura-te, ca fericita Maica ai avut;
Bucura-te, ca întru frica de Dumnezeu te-a crescut;
Bucura-te, caci cu evlavie tie ti s-a închinat;
Bucura-te, ca lui Dumnezeu pentru suferinta ai multumit;
Bucura-te, caci cu evlavie pe tine te-a fericit;
Bucura-te, ca si tu pe dânsa, o, ai mângâiat;
Bucura-te, ca ea cu nadejdea s-a întemeiat;
Bucura-te, caci o noapte lânga tine a petrecut;
Bucura-te, ca vederea ta mare mângâiere i-a facut;
Bucura-te, ca pe trupul Tau a vazut numele lui Hristos;
Bucura-te, fiule al raiului cel preafrumos;
Bucura-te, Caliopie Mucenice, vrednicule urmator al lui Hristos!

Condacul al 9-lea:

O noapte întreaga a privegheat lânga tine fericita ta Maica si, vazând multimea ranilor tale, se ruga lui Dumnezeu sa-ti dea rabdare pâna la sfârsit, spre a cânta împreuna cu toti Sfintii din cer: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Fiind în temnita cu fericita ta Maica, în miezul noptii s-a auzit un glas din cer numindu-va pe voi Sfinti si marturisitori ai lui Hristos, din care multa mângâiere si întarire ati luat; pentru care si noi bucurându-ne, cu laude îti cântam:
Bucura-te, ca împreuna cu Maica ta, glas din cer ati auzit;
Bucura-te, ca acel glas pe amândoi în credinta v-a întarit;
Bucura-te, ca prin cuvinte de îmbarbatare, pe Maica ta, o, ai mângâiat;
Bucura-te, ca spre vesnica fericire pe ea, o, ai îndemnat;
Bucura-te, ca si asa pe cele lumesti le-ai lepadat cu totul;
Bucura-te, ca Dumnezeu a cautat spre a ta patimire;
Bucura-te, ca si pe Maica ta ai învrednicit-o de vesnica fericire;
Bucura-te, ca pentru dragostea lui Hristos, dragostea lumii, o, ai defaimat;
Bucura-te, ostasul cel vrednic al Marelui Împarat;
Bucura-te, ca pentru Hristos viata cu dragoste ti-ai dat;
Bucura-te, rasadule al raiului cu rod preafrumos;
Bucura-te, ca a ta petrecere în ceruri a fost;
Bucura-te, Caliopie Mucenice, vrednicule urmator al lui Hristos!

Condacul al 10-lea:

Fiind în temnita si plin de rani, erai ca într-o gradina veselitoare, caci te mângâiai cu nadejdea vesnicelor bucurii si cu multa dorire asteptând despartirea de trup, din inima cântai lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Daca te-au scos din temnita si te-au adus înaintea ighemonului, iar te îngrozeau cu chinuri grele; dar tu, mucenice al lui Hristos, mustrând nebunia lor, ai ramas neclintit în marturisirea lui Dumnezeu; pentru care primeste si de la noi, smeritii, aceste cantari:
Bucura-te, ca din temnita la judecata ai fost scos legat;
Bucura-te, ca nebunia ighemonului, o, ai mustrat;
Bucura-te, ca sufleteste de alte chinuri te-ai pregatit;
Bucura-te, ca pe ighemon spre o mai mare furie l-ai pornit;
Bucura-te, ca pentru tine multe chinuri au uneltit;
Bucura-te, caci chinurile cu dragoste le-ai asteptat;
Bucura-te, ca amenintarile ighemonului deloc nu te-au spaimântat;
Bucura-te, ca chinurile cu dragoste si cu dorire le asteptai;
Bucura-te, ca durerile pentru Hristos dulceata le socoteai;
Bucura-te, caci cu inima nu mai erai la cele de jos;
Bucura-te, ca mintea îti era la raiul cel preafrumos;
Bucura-te, Caliopie Mucenice, vrednicule urmator al lui Hristos!

Condacul al 11-lea:

Auzind ighemonul mustrarea ta si vazându-te neschimbat în gândul cel de marturisire al lui Hristos, a dat porunca ostasilor sa te rastigneasca pe cruce. Iar tu, foarte bucurându-te de aceasta Sfânta patimire, i-ai adus lui Dumnezeu lauda de multumire, cântând: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

În Joia cea Mare ai fost osândit la moarte si ai patimit rastignirea din mâinile ostasilor pagâni, asemanându-te prin aceasta Stapânului Hristos, Care a rabdat moarte pe cruce pentru pacatele noastre, pe Care slavindu-L, zicem catre tine asa:
Bucura-te, ca în dreapta marturisire ai ramas neclintit;
Bucura-te, ca tiranul ighemon spre rastignire te-a dat;
Bucura-te, ca în Joia cea Mare rastignire ai rabdat si ai patimit;
Bucura-te, ca si Mântuitorul în aceasta zi jertfa cea fara de sânge a rânduit;
Bucura-te, ca pe Hristos pâna la cruce L-ai urmat;
Bucura-te, ca dupa putere, cu El te-ai asemanat;
Bucura-te, ca la Crucea lui Hristos si PreaSfânta Sa a stat;
Bucura-te, ca si a ta fericita Maica pâna la cruce te-a urmat;
Bucura-te, ca la a ta rastignire multe lacrimi a varsat;
Bucura-te, ca prin aceasta Patimilor lui Hristos v-ati asemanat;
Bucura-te, ca prin rastignire jertfa te-ai adus lui Hristos;
Bucura-te, ca rastignirea ta a fost cu capul în jos;
Bucura-te, Caliopie Mucenice, vrednicule urmator al lui Hristos!

Condacul al 12-lea:

Fericita ta Maica, Teoclia, din multa smerenie a dat cinci galbeni ostasilor ca sa fii rastignit cu capul în jos, spre a nu fi rastignirea ta asemenea cu a lui Hristos. Si dobândind a sa cerere, a dat multumita si slava lui Dumnezeu, cântând: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Rastignindu-te cu capul în jos, dupa dorinta maicii tale, prin aceasta te-ai asemanat Marelui Apostol Petru, care tot astfel a fost rastignit. Drept aceea, toti credinciosii cu laude te cinstesc asa:
Bucura-te, ca întru a ta patimire si lui Petru te-ai asemanat;
Bucura-te, ca pentru dragostea lui Hristos pâna la rastignire L-ai urmat;
Bucura-te, ca prin rastignire adevarat ucenic al lui Hristos te-ai aratat;
Bucura-te, ca sfatul Mântuitorului ai urmat;
Bucura-te, ca rastignire pentru a Lui dragoste ai primit;
Bucura-te, ca în ziua Cinei celei Mantuitoare te-ai rastignit;
Bucura-te, ca în Vinerea cea Sfânta te-ai savarsit;
Bucura-te, ca în ziua a sasea Dumnezeu pe om l-a zidit;
Bucura-te, ca si tu în aceeasi zi calatoria spre cer ai savârsit;
Bucura-te, ca în ceasul al treilea ti-ai dat sufletul lui Hristos;
Bucura-te, duhovniceasca jertfa si preacurat prinos;
Bucura-te, Caliopie Mucenice, vrednicule urmator al lui Hristos!

Condacul al 13-lea:

O, Sfinte Mucenice al lui Hristos, Caliopie, care ai rabdat pâna la moartea pe cruce pentru dragostea lui Hristos si dupa dar te-ai asemanat Stapânului, primeste smeritele noastre Rugaciuni si fii noua mijlocitor catre Înduratul Dumnezeu pentru mântuirea noastra. Ca, mântuindu-ne, si noi, nevrednicii, sa cântam împreuna cu tine, în veacul viitor, lauda lui Dumnezeu: Aliluia! (de trei ori).

Apoi se zice din nou: Icosul intai si Condacul intai.

Rugaciune:

O, Sfinte al lui Dumnezeu, Mucenice Caliopie, care din frageda copilarie ai iubit pe Hristos si pentru dragostea Lui te-ai jertfit cu trupul pe cruce; auzi-ne si pe noi, pacatosii si nevrednicii, care vietuim cu multa nepasare în toata vremea, mâniind pe Dumnezeu cu multimea rautatilor. Roaga-te pentru noi, neputinciosii, spre a ne trezi din somnul lenevirii noastre, caci îngreuiata este inima noastra de poftele cele viclene si foarte întunecata ne este mintea de grijile cele pierzatoare ale veacului de acum. De aceea, cu staruinta, din inima te rugam sa mijlocesti catre Preabunul si Preaînduratul Dumnezeu, ca prin mila Sa si prin sfintele tale Rugaciuni, sa ne trezim, pâna mai avem vreme, din amara nesimtire care ne stapâneste si sa începem cu frica lui Dumnezeu a vietui si a lucra poruncile lui Hristos, spre a dobândi mila si iertarea în ceasul sfârsitului nostru si în ziua cea mare a Judecatii de apoi. Amin!

*

1

Acatistul Sfântului Vasile de la Poiana Marului (15 aprilie)

Rugaciunile începatoare:

În numele Tatalui si al Fiului si al Sfântului Duh. Amin.

Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!
Împarate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevarului, Care pretutindenea esti si toate le împlinesti,
Vistierul bunatatilor si datatorule de viata, vino si Te salasluieste întru noi, si ne curateste pe noi de toata întinaciunea si mântuieste, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne, pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!
Slava Tatalui si Fiului si Sfântului Duh si acum si pururea si în vecii vecilor. Amin.
PreaSfânta Treime, miluieste-ne pe noi. Doamne, curateste pacatele noastre. Stapâne, iarta faradelegile noastre. Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele noastre, pentru Numele Tau.
Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste. Slava Tatalui si Fiului si Sfântului Duh si acum si pururea si în vecii, vecilor. Amin.
Tatal nostru, Care esti în ceruri, sfinteasca-Se Numele Tau, vie Împaratia Ta, fie voia Ta, precum în cer si pe pamânt. Pâinea noastra cea spre fiinta, da-ne-o noua astazi, si ne iarta noua gresalele noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Si nu ne duce pe noi în ispita, ci ne izbaveste de cel rau. Pentru Rugaciunile Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, ale Sfintilor Parintilor nostri si ale, tuturor Sfintilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Amin.

Tropar, glasul 8: Învatatorule al dreptei cinstiri de Dumnezeu, povatuitorule al calugarilor, propovaduitorule al harului, dascalul Rugaciunii mintii celei cu trezvie lucrate, Parinte Cuvioase Vasile, roaga pururea pe Hristos Dumnezeu sa mântuiasca sufletele noastre.

sau:

Întru tine, Parinte, cu osârdie, s-a mântuit cel dupa chip; ca, luând crucea, ai urmat lui Hristos; si, lucrând, ai învatat sa nu se uite la trup, caci este trecator, si sa poarte grija de suflet, de lucrul cel nemuritor. Pentru aceasta, si cu îngerii împreuna se bucura, Cuvioase Parinte Vasile, duhul Tau. Condacele si Icoasele:

Condacul 1:

Celui ce a fost vas curat al Duhului Sfânt, îndreptatorul calugarilor, înaltimea cea stralucita a smereniei, cumpana cea dreapta a înfrânarii si solitorul cel tare al Rugaciunii inimii, Cuviosului Parinte Vasile, sa-i aducem Rugaciuni pentru izbavirea noastra si sa-i cântam: Bucura-te, Cuvioase Vasile, mare rugator al lui Hristos!

Icosul 1:

De tânar, te-ai aratat iubitor de viata calugareasca, Parinte Vasile. Ai lepadat cu îndrazneala toata grija cea lumeasca si cu dragoste ai pornit pe calea cea aspra a sihastriei. Pentru aceea, cu smerenie si glas de bucurie, îti cântam:
Bucura-te, floare binemirositoare sadita în gradina vietii sihastresti;
Bucura-te, cel ce pururi vorbesti cu Iisus prin Rugaciune;
Bucura-te, ca întru nevointe ti-ai petrecut, viata calugareasca;
Bucura-te, ca îngerilor te-ai asemanat prin vietuire pustniceasca;
Bucura-te, împreuna-locuitorule cu Sfintii care au bineplacut lui Dumnezeu;
Bucura-te, ca din Muntii Buzaului ai facut un Athos românesc;
Bucura-te, mare iubitor si traitor al învataturii Sfintilor Parinti;
Bucura-te, ca te-ai hranit din dumnezeiestile Scripturi;
Bucura-te, ca întru tine numele lui Iisus s-a preamarit;
Bucura-te, ca pe ucenici i-ai învatat smerita vietuire;
Bucura-te, cel ce pururea te rogi lui Dumnezeu pentru noi;
Bucura-te, Cuvioase Vasile, mare rugator al lui Hristos!

Condacul al 2-lea:

Cine nu te va ferici pe tine, Parinte Vasile, cel ce cu pricepere ai stiut sa alungi duhurile înselaciunii prin viata curata si placuta lui Dumnezeu, caci ai stralucit ca o faclie în gradina Maicii Domnului – pe pamântul românesc – unde ai cântat neîncetat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Luminator preastralucit al calugarilor din mânastirile românesti ai fost, fericite Parinte. caci pilda faptelor si mireasma învataturilor tale au îndreptat pe multi catre viata cea îmbunatatita a împlinirii virtutilor sihastresti. De aceea, primeste si de la noi laude ca acestea:
Bucura-te, pom rasadit în gradina neamului românesc;
Bucura-te, ca prin tine s-a binecuvântat pamântul tarii noastre;
Bucura-te, ca noi, românii, te avem pururea rugator la Dumnezeu;
Bucura-te, ca te-ai facut povatuitor cinului calugaresc;
Bucura-te, ca te afli în ceata celor iubitori de credinta;
Bucura-te, ca ti-ai îndreptat pasii spre Tara Româneasca;
Bucura-te, ca în aceste tinuturi ai binevestit pe Dumnezeu;
Bucura-te, ca ai întarit obstile mânastirilor noastre;
Bucura-te, ca pe multi i-ai calauzit pentru viata pustniceasca;
Bucura-te, cel ce ai vietuit pe plaiurile Buzaului;
Bucura-te, ca la Poiana Marului ai fost pilda de Rugaciune pentru monahii;
Bucura-te, Cuvioase Vasile, mare rugator ai lui Hristos!

Condacul al 3-lea:

Iubitor al Rugaciunii lui Iisus si traitor în linistea sihastriei te-ai aratat, Parinte Cuvioase Vasile, si, în trup fiind, te-ai învrednicit de la Dumnezeu sa te îndulcesti din roadele bunatatilor nepieritoare ale Împaratiei cerurilor si de vederea fericirii Raiului, cântând cu îngerii neîncetat: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Chemat de Dumnezeu la treapta Preotiei, Cuvioase Parinte Vasile, te-ai înfricosat de aceasta Sfânta Taina; pentru aceea, cu umilinta, îti strigam:
Bucura-te, ca vrednic ai fost de harul Preotiei;
Bucura-te, ca împreuna cu îngerii ai slujit;
Bucura-te, ca, prin evlavie, lui Dumnezeu te-ai daruit;
Bucura-te, ca pe multi i-ai împartasit de învataturi dumnezeiesti;
Bucura-te. ca de mari daruri de la Dumnezeu te-ai învrednicit;
Bucura-te, cel ce viata ta ai închinat-o slujirii iui Hristos;
Bucura-te, ca întru cele duhovnicesti tu stralucesti;
Bucura-te, ca acum în ceruri slujesti cu Sfintii;
Bucura-te, cel ce esti cinstitor al Preotiei lui Hristos;
Bucura-te, podoaba de cinste a calugarilor evlaviosi;
Bucura-te, ca la Poiana Marului de mult folos ai fost ucenicilor tai;
Bucura-te, Cuvioase Vasile, mare rugator al lui Hristos!

Condacul al 4-lea:

Prin tine, Cuvioase Parinte, multi calugari si credinciosi au descoperit deprinderea Rugaciunii lui Iisus prin care s-au umplut de harul dumnezeiesc, slavind pe Hristos neîncetat. Pentru aceea, si noi, cu glas de multumire, cântam, împreuna cu toti Sfintii, lui Dumnezeu. Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Scara duhovniceasca pâna la cer a fost, cu adevarat, viata ta, de Dumnezeu înteleptite; caci cu lacrimile tale nerodirea pustiului, o, ai lucrat, iar cu Rugaciunile te-ai ridicat pâna la asemanarea cu Dumnezeu pe cât este cu putinta oamenilor; pentru aceea, cu bucurie, îti aducem laude ca acestea:
Bucura-te, osârduitorule al neîncetatei chemari a numelui lui Iisus;
Bucura-te, ca, prin Rugaciune, cu duhul te-ai luminat;
Bucura-te, ca sufletul Tau cu Dumnezeu l-ai unit;
Bucura-te, ca, prin evlavie, linistea sufleteasca ai dobândit;
Bucura-te, ca, prin post, trupul împotriva ispitelor ti-ai întarit;
Bucura-te, ca de la tine iubirea de Dumnezeu am învatat;
Bucura-te, ca ne-ai povatuit sa ne rugam Domnului cu luare-aminte;
Bucura-te, ca pururea cu îngerii te-ai rugat;
Bucura-te, cel ce ai împletit Rugaciunea cu munca;
Bucura-te, ca pe vietuitorii schiturilor i-ai învatat smerita cugetare;
Bucura-te, cel ce la Athos pe Paisie Velicicovschi l-ai calugarit;
Bucura-te, Cuvioase Vasile, mare rugator al lui Hristos!

Condacul al 5-lea:

Cu bucurie, prealaudate Parinte, toate cetele calugarilor si adunarea credinciosilor savârsesc cinstita pomenirea ta; ca te-ai îmbracat cu fapta cea buna ca un viteaz ostas al lui Hristos, iar cu dragostea cea adevarata ti-ai îngradit viata ta placuta îngerilor, care cânta împreuna cu tine lui Dumnezeu. Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Pe îngerul cel pamântesc placut lui Dumnezeu, pe Cuviosul Vasile, sa-l laudam, dupa cuviinta, astazi, în Biserica lui Hristos, cântând unele ca acestea:
Bucura-te, luceafîrul de dimineata ca aurul stralucitor;
Bucura-te, purtatorule de faclie al calugarilor;
Bucura-te, mladita cea preafrumoasa a pustiului;
Bucura-te, trandafirul cel cu bun miros al sihastrilor;
Bucura-te, povatuitorule al celor rataciti;
Bucura-te, camara cea cu bun miros a pustnicestilor nevointe;
Bucura-te, ca ai biruit trufia trupului cea râvnitoare la cele de jos;
Bucura-te, ca frumusetea vietii duhovnicesti ai dorit;
Bucura-te, ca, prin Rugaciune, a vorbi cu Hristos te-ai învrednicit;
Bucura-te, ca de vederea luminii taborice te-ai umplut;
Bucura-te, ca întru tine chipul lui Hristos a rodit;
Bucura-te, Cuvioase Vasile, mare rugator al lui Hristos!

Condacul al 6-lea:

Ca si vazatorul de Dumnezeu Moise, ai intrat în norul cel cu adevarat întelegator al vedeniilor si ai cunoscut ca Dumnezeu Se descopera aceluia care se leapada de sine si lasa pe Hristos sa vieze în inima si în sufletul sau, iar prin Duhul Sfânt cânta neîncetat. Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Prin tine, Cuvioase Parinte Vasile, viata calugareasca de la Poiana Marului s-a statornicit dupa rânduiala Athosului, unde postul si Rugaciunea sunt caile desavârsirii, pe care, împlinindu-le cu dragoste, ne ridicam la înaltimea cerului. De aceea, si noi, straduindu-ne a le urma, te cinstim cu aceste cântari:
Bucura-te, ca prin smerenie, ai biruit pe nevazutii vrajmasi;
Bucura-te, iubitorule de isihie calugareasca;
Bucura-te, povatuitorul iscusit al monahilor nevoitori;
Bucura-te, ca ai statornicit în mânastiri viata cea de obste;
Bucura-te, ca pe fratii din mânastiri spre viata duhovniceasca i-ai calauzit;
Bucura-te, ca fagaduintele calugaresti pe multi i-ai învatat;
Bucura-te, cel ai pus buna rânduiala în mânastirile de sub povatuirea ta;
Bucura-te. cel ce ai avut în jurul Tau multime de ucenici;
Bucura-te, mare iubitor al Rugaciunii inimii;
Bucura-te, cinstea calugarilor de pretutindeni;
Bucura-te, podoaba duhovniceasca a Eparhiei Buzaului si Vrancei;
Bucura-te, Cuvioase Vasile, mare rugator al lui Hristos!

Condacul al 7-lea:

Cunoscator si implinitor al Sfintelor Scripturi te-ai aratat, minunate Parinte Vasile, acestea ajutându-te sa întelegi lucrarile lui Dumnezeu din firea lucrurilor si sa te sârguiesti în viata isihasta, spre unirea cu Hristos, cântând neîncetat. Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Ne minunam de întelepciunea ta, Cuvioase Parinte Vasile, pe care ai dovedit-o din belsug în întelegerea Sfintelor Scripturi, de unde ai învatat smerita cugetare întru Hristos. Pentru aceasta, cu evlavie, îti cântam:
Bucura-te, talcuitorule al Sfintelor Scripturi;
Bucura-te, pastratorule al Sfintei Traditii;
Bucura-te, pururea cugetatorule la cuvântul lui Dumnezeu;
Bucura-te, implinitorule al poruncilor evanghelice;
Bucura-te, îndemnatorule la trairea învataturilor dumnezeiesti;
Bucura-te, ca te-ai îmbogatit din comoara Sfintelor Scripturi;
Bucura-te, cel ce ai gasit reazem puternic în scrierile sfinte;
Bucura-te, ca te-ai adapat din apa duhovniceasca a Sfintilor Parinti;
Bucura-te, ca din cuvântul cel plin de putere al lui Hristos te-ai înflacarat;
Bucura-te, ca în viata calugareasca, dupa pilda Cuviosilor Parinti, ai vietuit;
Bucura-te, ca pe ai tai ucenici cu iubirea frateasca a vietui i-ai învatat;
Bucura-te, Cuvioase Vasile, mare rugator al lui Hristos!

Condacul al 8-lea:

Despartindu-te de tulburarile lumesti, viata sihastreasca ai împlinit, Parintilor Pustiei asemanându-te, placutule al lui Dumnezeu. Pentru aceasta, împreuna cu dânsii, te cinstim, Cuvioase Vasile, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Vazând trairea ta în linistea sihastriei, Prealaudate, Parinte, cu adevarat, am înteles ca viata pustnicilor fericita este. Caci, întramându-te cu dumnezeiescul dor, nerodirea pustiului ai schimbat-o în ogor datator de roada duhovniceasca. Pentru aceea, îti cântam:
Bucura-te, cel ce, prin înfrânarea trupului, te-ai asemanat cu pustnicii;
Bucura-te, ca te-ai facut pilda sihastrilor;
Bucura-te, ca pe diavol cu postul si cu Rugaciunea l-ai rusinat;
Bucura-te, ca ai fost un mare vestitor al Filocaliei Parintilor;
Bucura-te, ca din invataturile Sfântului Grigorie Sinaitul te-ai adapat;
Bucura-te, ca de la Sfântul Isaac Sirul ai gustat dulceata Rugaciunii lui Iisus;
Bucura-te, ca de la Cuviosul Ioan Scararul ai învatat trezvia în Rugaciune;
Bucura-te, ca în toate ai urmat pe Sfintii Parinti;
Bucura-te, ca din Poiana Marului te-ai ridicat la cele ceresti;
Bucura-te, împreuna-locuitorule cu Sfintii lui Dumnezeu în ceruri;
Bucura-te, cel ce pururea te rogi pentru mântuirea noastra;
Bucura-te, Cuvioase Vasile, mare rugator al lui Hristos!

Condacul al 9-lea:

Împlinitor si propovaduitor al virtutilor crestinesti te-ai aratat, Cuvioase Parinte, iar taria cuvintelor tale a înfrumusetat cu stralucite podoabe pe credinciosii Bisericii stramosesti, care, urmând învataturilor tale, s-au deprins a cânta lui Dumnezeu, Celui în Treime laudat: Aliluia!
Icosul al 9-lea:

Toate obstile calugaresti pe care le-ai povatuit, fericite Parinte Vasile, le-ai schimbat în oaze duhovnicesti de profunda traire crestineasca; de aceea, minunându-ne, îti strigam asa:
Bucura-te, cel ce ne-ai lasat cuvinte ziditoare de suflet;
Bucura-te, ca multi prin ale tale învataturi s-au luminat;
Bucura-te, cel ce toata viata ti-ai închinat-o Rugaciunii si scrierilor filocalice;
Bucura-te, ca, precum o albina iubitoara de dulceata florilor, la citirea celor sfinte te-ai asemanat;
Bucura-te, cel ce ai deprins pe credinciosi a patrunde în taina Sfintei Rugaciuni;
Bucura-te, ctitor ales al multor manastiri cu rânduiala Sfânta;
Bucura-te, ca ucenicilor tai le-ai poruncit sa urmeze cu sfintenie pravila calugareasca;
Bucura-te, ca spre desavârsirea îngerescului chip i-ai povatuit;
Bucura-te, ca din Poiana Marului o scoala a Rugaciunii curate ai facut;
Bucura-te, ca sihastriile din Muntii Buzaului si ai Vrancei le-ai îndrumat;
Bucura-te, Parinte al calugarilor si povatuitor al credinciosilor;
Bucura-te, Cuvioase Vasile, mare rugator al lui Hristos!

Condacul al 10-lea:

Întocmai ca un înger ai vietuit pe pamânt, fericite Parinte, iar dupa mutarea ta la cele nepieritoare, fiind rânduit de Dumnezeu în ceruri, ai aflat împreuna-vietuire cu îngerii. De aceea, bucurându-te de slava cea negraita, înalti neîncetat cu cetele ceresti Prea Sfintei Treimi cântarea, Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Marele Apostol al neamurilor, Sfântul Pavel, a scris în dumnezeiestile Scripturi ca Sfintii vor judeca lumea, iar psalmistul, sub insuflarea Duhului Sfânt, glasuia ca minunat este Dumnezeu întru Sfintii Sai; pentru aceea, si noi, cunoscând ca Dumnezeu te-a preamarit în ceruri, precum tu L-ai preamarit pe pamânt, îngenunchind înaintea icoanei tale, Cuvioase Vasile, zicem asa:
Bucura-te, cel ce în ceruri ti-ai pregatit salasul vesniciei;
Bucura-te, ca în cartea vietii numele Tau se afla scris;
Bucura-te, ca mare har ai aflat înaintea lui Dumnezeu;
Bucura-te, ca întru toate ai implinit cuvântul Evangheliei;
Bucura-te, ca ne-ai învatat a cugeta la cele ceresti;
Bucura-te, cel ce ne-ai povatuit ca ascultarea este de mare pret;
Bucura-te, ca, prin purtare de grija ucenici în douasprezece manastiri buzoiene si vrâncene ai rânduit;
Bucura-te, ca, prin tine, Poiana Marului a devenit loc mult iubit;
Bucura-te, ca numarul Sfintilor români l-ai sporit;
Bucura-te, cel ce pururea te rogi pentru usurarea necazurilor noastre;
Bucura-te, cel ce mijlocesti pentru mântuirea tuturor;
Bucura-te, Cuvioase Vasile, mare rugator al lui Hristos!

Condacul al 11-lea:

Cale spre ceruri a fost viata ta, Cuvioase Parinte Vasile, pe care ai urcat, prin virtuti, pâna la Dumnezeu, Caruia se cuvin toata slava si închinaciunea, iar de la noi cuvenita cântare îngereasca: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Dupa truda vietii sihastresti, întraripat fiind de dragostea lui Hristos, ai ajuns în ceruri, acolo primind plata ostenelilor tale, fericite Parinte. Si, stralucind în lumina cea negraita a slavei lui Dumnezeu, nu înceta sa mângâi pe fiii tai care se nevoiesc în iuresul necazurilor vietii si care striga asa:
Bucura-te, ca viata ta a fost o neîncetata jertfa Sfânta;
Bucura-te ca ti-ai pregatit comori în ceruri din ale tale fapte bune;
Bucura-te, ca, prin moarte, te-ai mutat cu sufletul la cele ceresti;
Bucura-te, ca ne-ai învatat sa ne lepadam de cele lumesti;
Bucura-te, ca, prin viata ta, ne-ai dat pilda de smerenie;
Bucura-te, cel ce pe calugari la deasa spovedanie si la împartasire i-ai povatuit;
Bucura-te, ca ne-ai învatat sa cugetam la cele de sus;
Bucura-te, cel ce prin testament ai lasat rânduiala Sfânta în manastiri;
Bucura-te, ca, prin sfintele tale Rugaciuni, de ispite si necazuri ne feresti;
Bucura-te, cel ce ne-ai îndemnat sa ne ridicam din întinaciunea pacatelor;
Bucura-te, mângâierea monahilor si a credinciosilor osârduitori;
Bucura-te, Cuvioase Vasile, mare rugator al lui Hristos!

Condacul al 12-lea:

Propovaduitor al Rugaciunii inimii si învatator al înfrânarii te-ai aratat pe tine, Cuvioase Parinte Vasile; pentru ale tale multe osteneli, lumea te cinsteste dupa cuviinta, dând slava lui Dumnezeu, Caruia si noi îi cântam. Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Luminator al dreptei credinte si chip blândetilor te-ai adeverit pe tine, Cuvioase Parinte Vasile, de care minunându-ne, cu glas de bucurie, îti strigam asa:
Bucura-te, cel ce locuiesti în ceruri dimpreuna cu toti Sfintii;
Bucura-te, cei ce din pruncie ai fost hranit cu pâinea vietii;
Bucura-te, ca mai presus de toate ai ales calea îngereasca a calugariei;
Bucura-te, ca la Dumnezeu ai cugetat ziua si noaptea prin Rugaciune;
Bucura-te, cel ce ai gustat din bucuria Raiului aici pe pamânt prin viata duhovniceasca;
Bucura-te, cel ce ne-ai insuflat duhul Rugaciunii lui Iisus;
Bucura-te, ca Rugaciunile tale ca o tamâie de buna mireasma la ceruri s-au înaltat;
Bucura-te, cel ce ti-ai agonisit în candela sufletului untdelemnul bucuriei;
Bucura-te, cel ce ai învatat pe toti sa ceara mila lui Dumnezeu;
Bucura-te, ca purtând Crucea lui Hristos te-ai întarit sufleteste;
Bucura-te, îndrumatorule duhovnicesc al vestitului Staret Paisie de la Neamt;
Bucura-te, Cuvioase Vasile, mare rugator al lui Hristos!

Condacul al 13-lea: (acest condac se zice de trei ori)

O, de trei ori fericite, Cuvioase Parinte Vasile, podoaba cea aleasa a calugarilor, bucuria cea Sfânta a pustnicilor, stâlpul cel neclintit al rabdarii, trâmbita cea netacuta a Rugaciunii inimii, îngereasca minte care ai înmultit talantul încredintat de Hristos, auzi-ne pe noi, nevrednicii, care suntem cuprinsi de tot felul de necazuri si de ispite, si te roaga lui Dumnezeu sa ne învredniceasca, la vremea potrivita de cereasca Sa Împaratie, ca neîncetat, împreuna cu îngerii, sa cântam Prea Sfintei Treimi: Aliluia!

Apoi se zice iarasi Icosul 1 si Condacul 1. Se face otpustul.

Rugaciune:

Sfinte Cuvioase Parinte Vasile, alesule al lui Dumnezeu si mostean al Împaratiei cerurilor, care împreuna cu îngerii si cu Sfintii vietuiesti, pe tine te rugam cu lacrimi si cu umilinta: izbaveste-ne, prin sfintele tale Rugaciuni, de multimea ispitelor si a necazurilor, de poftele cele vatamatoare ale trupului si de gândurile cele rele care se abat asupra noastra. Fii rugatorul celor din manastiri, care, din iubire si credinta fata de Domnul Iisus Hristos, au lasat toata grija cea lumeasca, pentru ca, împreuna cu tine, sa slujeasca mereu lui Dumnezeu în viata pustniceasca. Tu esti si mijlocitor pentru cei din lume care cinstesc numele lui Iisus Hristos si Biserica cea una, Sfânta, soborniceasca si apostoleasca. Catre tine, Cuvioase Parinte, îndreptam aceasta smerita Rugaciune, pe care sa o duci înaintea Tatalui ceresc ca pe o tamâie cu buna mireasma. Fa-ne sa avem în minte si în inima Rugaciunea lui Iisus. Uneste pe toti crestinii în aceeasi credinta dreptmaritoare si ne învredniceste sa dobândim fericirea Raiului, în veci. Amin.

*

1

Acatistul Sfântului Alexandru din Svir (17 aprilie)

Condacul 1:

Plăcutule ales al lui Hristos şi făcătorule de minuni, Cuvioase Părinte Alexandre, pe tine, cel ce ca o stea luminoasă a lui Dumnezeu lumea ai luminat şi vieţuirea ta cu virtutea şi cu mulţimea facerilor de minuni ai împodobit, cu dragoste în cântări duhovniceşti te lăudăm: iar tu, îndrăzneala către Domnul având, cu rugăciunile tale de toate nenorocirile ne slobozeşte, ca să-ţi cântăm: Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!

Icosul 1:

Fire îngerească ai avut, cuvioase părinte, şi, ca un duh fără de trup, vieţuire neîntinată pe pământ ai săvârşit, pildă minunată de desăvârşire lăsându-ne pentru că, virtuţile tale urmând, acestea să-ţi cântăm:
Bucură-te, rod dăruit de Dumnezeu binecredincioşilor părinţi;
Bucură-te, cel ce nerodirea părinţilor ai stârpit;
Bucură-te, cel ce supărarea lor în bucurie o ai preschimbat;
Bucură-te, cel ce din faşă de Dumnezeu ai fost ales;
Bucură-te, cel ce din pântecele maicii pentru slujirea Lui ai fost orânduit;
Bucură-te, cel ce din tinereţile tale numai pe El cu toată inima L-ai iubit;
Bucură-te, cel ce toate frumuseţile lumii acesteia în nimic le-ai preschimbat;
Bucură-te, cel ce prin post şi priveghere în rugăciune trupul tău l-ai smerit;
Bucură-te, vas neîntinat al harului lui Dumnezeu;
Bucură-te, sălaş al Duhului Sfânt, cu curăţia împodobit;
Bucură-te, bărbat al năzuinţelor duhovniceşti;
Bucură-te, cap sfinţit de dreapta Celui Preaînalt;
Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!

Condacul al 2-lea:

Văzând Domnul sufletul tău ca un ogor bine lucrat spre rodirea cea duhovnicească, spre căutarea unui singur lucru de folos din tinereţe ti-a îndreptat gândul tău, cuvioase, şi, pentru dragostea lui Hristos, părinţii şi casa ta părintească ai lăsat, de toate poftele deşarte lepădându-te, şi în pustia Valaamului pentru nevoinţe călugăreşti ai venit, lui Dumnezeu, Celui ce te-a izbăvit, cântând: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Cu cugetul cel de Dumnezeu luminat deşertăciunea şi nestatornicia lumii acesteia ai înţeles, căci în ea bucuria este înlocuită de necaz, iar bunăstarea este înlăturată de nenorociri neaşteptate. De aceea bunătăţile cele veşnice şi nestricăcioase ti le-ai dorit, părinte cuvioase, şi pe acestea, prin lepădarea de bunătăţile lumeşti şi prin sărăcia de bunăvoie, a le dobândi te-ai străduit, îndemnându-ne să-ţi cântăm:
Bucură-te, iubitor al tăcerii pustiei;
Bucură-te, râvnitor al smereniei şi al sărăciei;
Bucură-te, chip desăvârşit al adevăratei lepădări de sine;
Bucură-te, arătare fără seamăn a vieţuirii călugăreşti, cu adevărat îngereşti;
Bucură-te, pravilă a credintei şi a evlaviei;
Bucură-te, oglindă a ascultării şi a răbdării;
Bucură-te, cel ce tăcerea călugarească ai iubit;
Bucură-te, cel ce lacrimi duhovniceşti ai dobândit;
Bucură-te, cel ce prin tânguirea vremelnică fericirea veşnică, o, ai găsit;
Bucură-te, cel ce prin rugăciuni neîncetate cursele vrăjmaşului le-ai nimicit;
Bucură-te, cel ce prin osteneli şi privegheri trupul tău sufletului l-ai supus;
Bucură-te, cel ce prin post şi înfrânare patimile ti le-ai omorat;
Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!

Condacul al 3-lea:

Cu puterea Celui Preaînalt umbrit şi întărit fiind, prin tunderea monahicească de toată cugetarea cea trupească te-ai lepădat, cuvioase, si, ca un ostaş mult iscusit, schima călugarească armură a mântuirii dobândind şi cu arma nebiruită a Crucii lui Hristos înarmându-te, împotriva vrăjmaşului celui nevăzut, cu tărie ai luptat, prin smerenie adâncă mândria lui cea înaltă biruind şi cu toata inima către Domnul cântând: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Izvor îmbelşugat de lacrimi având, plăcutule al lui Dumnezeu, şi har mare al înduioşării dobândind, pâinea ta cu lacrimi ţi-ai udat-o şi băutură cu plâns ţi-ai amestecat-o din preaplinul însetarii de Dumnezeu şi al dragostei către Domnul. De aceea şi noi te fericim prin aceste cântări:
Bucură-te, nevoitor al tăriei şi al bărbăţiei;
Bucură-te, om întocmai ca îngerii;
Bucură-te, ostas al Împăratului Ceresc care ai fost biruitor;
Bucură-te, rod bun al mănăstirii Valaam;
Bucură-te, vieţuitor bineplăcut al pustiei;
Bucură-te, rugător neobosit;
Bucură-te, postitor fără pereche;
Bucură-te, iubitor minunat al tăcerii;
Bucură-te, următor al nevoinţei părinţilor celor purtători de Dumnezeu;
Bucură-te, următor al răbdării şi ostenelii lor;
Bucură-te, cel ce la bună vreme mormântul ti l-ai săpat;
Bucură-te, cel ce la ceasul morţii neîncetat ai cugetat;
Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!

Condacul al 4-lea:

Furtuna ispitelor şi a atacurilor diavoleşti nu a putut zdruncina locaşul tău sufletesc, căci pe piatra cea tare a credinţei în Hristos a fost întemeiat, cuvioase părinte, şi ocrotit prin trezvie şi neîncetate rugăciuni, prin care împotriva vrăjmaşului mântuirii omeneşti cu toată inima ai luptat şi pe scara virtuţilor către desăvârşire la măsura vârstei lui Hristos fără oprire ai urcat, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Laudă de la oameni auzind, de mărirea cea deşartă te-ai temut, părinte de Dumnezeu înţelepţite, si, ca o adevărată pildă de smerenie, a fugi în pustie străină ai hotărât, pe malul Svirului, în locul care de sus în vedenie minunată ţi-a fost arătat, şi acolo numai lui Dumnezeu în slobozenie l-ai slujit, pentru care îţi cântăm laudele acestea:
Bucură-te, următor bun şi smerit al Domnului Hristos;
Bucură-te, împlinitor râvnitor al sfintelor Lui porunci;
Bucură-te, iubitor al fecioriei sufleteşti şi trupeşti;
Bucură-te, iubitor nefăţarnic al ostenelii;
Bucură-te, că slava cea omenească, o, ai dispreţuit;
Bucură-te, că ale slavei deşarte şi ale mândriei curse le-ai nimicit;
Bucură-te, că înşelăciunea trufiei celei vătămatoare de suflet în picioare, o, ai călcat;
Bucură-te, cel ce sfântă smerenie a lui Hristos ţi-ai însuşit;
Bucură-te, cel ce toate făgăduinţele călugăriei le-ai împlinit;
Bucură-te, cel ce cu darurile harului lui Dumnezeu te-ai împodobit;
Bucură-te, cel ce prin har putere asupra duhurilor necurate ai primit;
Bucură-te, că înfricoşările şi vedeniile lor în nimic le-ai preschimbat;
Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!

Condacul al 5-lea:

Raza cea luminoasă în întunericul nopţii locul cel pustiu l-a luminat şi în el să te sălăşluiesti ai venit, cuvioase, lumina sufletului tau arătând şi cu dragostea către Domnul inima ta înflăcărând, căci bineplacută i-a fost Făcătorului voinţa ta de a-l sluji în cuvioşie şi sfinţenie şi de a-l cânta acolo cântarea de laudă: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Văzând cetele îngereşti vieţuirea ta cea îngerească, părinte de Dumnezeu fericite, şi adâncul smereniei tale şi stăruinţă în rugăciune şi tăria în înfrânare şi marea râvnă a duhului tău pentru curăţie, s-au minunat şi L-au preamărit pe Iubitorul de oameni Dumnezeu, Care neputincioasă fire omenească, o, a întărit. Iar noi te fericim şi îţi cântăm:
Bucură-te, sfeşnic al pustiei, cel ce ţinutul Korelsk cu strălucirea virtuţilor tale l-ai luminat;
Bucură-te, podoaba minunată a monahilor;
Bucură-te, crin binemirositor al pustiei;
Bucură-te, pom mult roditor al grădinii cereşti;
Bucură-te, cel ce frumuseţea casei lui Dumnezeu ai iubit;
Bucură-te, cel ce în tine însuţi locaş Dumnezeirii Celei în trei Ipostasuri l-ai pregătit;
Bucură-te, cel ce cu cuvioşia şi dreptatea eşti înveşmântat;
Bucură-te, cel ce cu brâul virtuţilor eşti încins;
Bucură-te, cel ce ungerea Sfântului Duh, o, ai primit;
Bucură-te, vas sfinţit al harului lui Dumnezeu;
Bucură-te, rob bun şi credincios al lui Hristos;
Bucură-te, slugă adevărată a Domnului;
Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!

Condacul al 6-lea:

Propovăduitor al nevoinţelor tale în pustia Svirului s-a arătat vânătorul care în pădurea cea nestrăbătută după cerb alergând, prin grija lui Dumnezeu coliba ta, o, a găsit, cuvioase părinte: şi, în trup de înger văzându-te, semnul luminii pline de har pe chipul tău purtând, de frică şi de bucurie s-a umplut şi la cinstitele tale picioare a căzut şi cu inima înduioşată lui Dumnezeu l-a cântat: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Ca o făclie luminoasă a lui Dumnezeu în pustia Svirului ai luminat şi pe calea mântuirii multe suflete omeneşti ai îndrumat: căci Hristos îndrumător şi învăţător te-a arătat călugărilor iubitori de pustnicie, care, precum oile la păstor, la tine au venit şi tu pe pajiştea cea de viaţă purtătoare i-ai hrănit. De aceea, pe tine, cel ce ai lucrat şi ai învăţat, prin aceste cuvinte de laudă te cinstim:
Bucură-te, izvor al învăţăturilor insuflate de Dumnezeu;
Bucură-te, locaş bogat al înduioşărilor;
Bucură-te, tăblie însufleţită a legii Domnului;
Bucură-te, propovăduitor neîncetat al Evangheliei lui Hristos;
Bucură-te, cel ce poruncile Domnului le-ai îndeplinit şi pe ucenicii tăi acestea i-ai învăţat;
Bucură-te, cel ce prin obiceiurile tale cele vrednice de Hristos pe cei leneşi la îndreptare i-ai îndemnat;
Bucură-te, cel ce prin harul dăruit tie de Domnul pe cei neputincioşi i-ai întărit;
Bucură-te, cel ce cu dulceaţa vorbelor tale pe cei necăjiţi i-ai mângâiat;
Bucură-te, cel ce la pocăinţă pe păcătosi i-ai îndrumat;
Bucură-te, cel ce pe tineri i-ai înţeleptit;
Bucură-te, cel plin de compătimire;
Bucură-te, cel bogat în milă;
Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!

Condacul al 7-lea:

Deşi Domnul Cel Iubitor de oameni locul nevoinţelor tale l-a preaslăvit, părinte, pe îngerul Său l-a trimis a-ţi binevesti că pe locul acela mănăstire pentru mântuirea călugărilor va fi şi în ea biserica în cinstea Sfintei Treimi. Iar tu, prin arătarea celui fără de trup fiind luminat, cu bucurie şi cutremur cerească bunăvestire ai ascultat şi în smerenia duhului Stăpânului îngerilor şi al oamenilor ai cântat: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Semn nou al bunăvoirii lui Dumnezeu ţi s-a dăruit, cuvioase, când în pustia cea aleasa în tăcere vieţuiai, căci în noapte lumina mare peste tine a strălucit şi trei bărbaţi în veşminte luminoase înaintea ta au stat, pace dăruindu-ţi şi poruncindu-ţi mănăstire de călugări acolo să construieşti şi în ea biserică în cinstea Sfintei Treimi. Iar noi, minunându-ne de această preaminunată arătare a Treimii în chip îngeresc, ţie îţi cântăm:
Bucură-te, slujitor tainic al Preasfintei şi Celei de o fiinţă Treimi;
Bucură-te, martor al nespusei arătări a lui Dumnezeu;
Bucură-te, împreună vorbitor al puterilor îngereşti, celor purtătoare de lumină;
Bucură-te, văzător al luminoasei arătări dumnezeieşti;
Bucură-te, părtaş al strălucirii treimice, celei în chipul focului;
Bucură-te, închinător al Dumnezeirii Celei în Trei străluciri;
Bucură-te, cel ce în trup muritor, cu aurora veşniciei ai fost luminat;
Bucură-te, cel ce de vizită cerească pe pământ te-ai învrednicit;
Bucură-te, cel ce cu smerenia cele înalte le-ai dobândit;
Bucură-te, cel ce cu sărăcia mila cea bogată a Domnului ţi-ai agonisit;
Bucură-te, cel ce cu lacrimi bucurie veşnică ai semănat;
Bucură-te, cel ce împlinirea făgăduinţelor neschimbat ai săvârşit;
Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!

Condacul al 8-lea:

În chip străin îngerul Domnului în mantie călugarească în vazduh ţi s-a arătat, arătându-ţi locul pe care biserica în cinstea Treimii Celei de Viaţă Făcătoare în pustia Svirului aveai să o clădeşti, cuvioase părinte, si, cu ajutorul lui Dumnezeu ridicând-o şi sfinţind-o, cu ucenicii tăi laude neîncetate în ea Domnului l-ai înălţat, cântând: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Cu totul în voia Domnului lăsându-te şi de ucenicii tăi fiind înduplecat, harul preoţiei l-ai primit, părinte, deşi mâhnit era duhul tau, de înălţimea preoţiei înspăimântându-se, însă ascultare de fiii tăi duhovniceşti ai făcut, îndemnându-i prin aceasta ca într-un glas să-ţi cânte:
Bucură-te, săvârşitor destoinic al jertfei celei fără de sânge;
Bucură-te, slujitor cucernic al altarului Domnului;
Bucură-te, cel ce cuvioasele tale mâini cu mare îndrăzneală către Domnul le-ai ridicat;
Bucură-te, cel ce rugăciuni fierbinţi din inima curată la tronul Atotţiitorului ai înălţat;
Bucură-te, cel ce pildă de bună credinţă ucenicilor tăi ai fost;
Bucură-te, cap încununat cu virtutea preoţiei;
Bucură-te, conducător iscusit al ostaşilor duhovniceşti;
Bucură-te, părinte înţelept al vieţii călugăreşti de obşte;
Bucură-te, lumânare aprinsă în rugăciunea către Dumnezeu;
Bucură-te, stea călăuzitoare pe drumul cel drept către mântuire;
Bucură-te, măslina care reverşi uleiul milei dumnezeieşti;
Bucură-te, potir care îi saturi pe cei însetaţi de învăţătura mântuirii;
Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!

Condacul al 9-lea:

Toţi călugării mănăstirii tale cu bucurie s-au cutremurat când torentul de apă care spre sfânta mănăstire se îndrepta, cu rugăciunea ta, l-ai potolit si, prin chemarea atotputernicului nume al lui lisus Hristos, pe torentul cel năvalnic ai construit o moară pentru bună trebuinţă a călugărilor; şi, văzând aceasta, fiii tăi duhovniceşti cu toată inima şi împreună cu tine lui Dumnezeu au glăsuit: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Ritorii cei omeneşti nu se pricep a grăi mulţimea bucuriei duhovniceşti de care te-ai umplut, părinte de Dumnezeu purtătorule, când în vremea rugăciunii tale de noapte Preasfântă Născătoare de Dumnezeu ţi s-a arătat împreună cu cetele îngereşti şi prin făgăduinţe neschimbate sufletul tău l-a veselit, căci ocrotitoare veşnică a mănăstirii tale a făgăduit a fi, în toate zilele îndestuland-o şi apărând-o. De aceea şi noi aceste cuvinte de bucurie îţi aducem:
Bucură-te, cel ce de bunăvoirea Maicii Domnului ai fost umbrit;
Bucură-te, cel ce de vizita Împăratesei cerului şi a pământului ai fost mângâiat;
Bucură-te, cel ce vorbe milostive din gura ei ai auzit;
Bucură-te, cel ce făgăduinţa ei despre ocrotirea puternică a mănăstirii ai primit;
Bucură-te, cel ce de ea eşti cu adevărat iubit;
Bucură-te, alesul Fiului ei şi Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce cu darul facerii de minuni ai fost dăruit;
Bucură-te, căci pe cele viitoare ca şi pe cele prezente dinainte le-ai văzut;
Bucură-te, căci pescarului în chip minunat pescuirea i-ai înmulţit;
Bucură-te, căci părinţilor neroditori naştere de prunci le-ai dăruit;
Bucură-te, căci pe bolnavi sănătoşi i-ai ridicat;
Bucură-te, căci greşelile cele tainice ale oamenilor le-ai mustrat;
Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!

Condacul al 10-lea:

Sufletele ucenicilor tăi voind a le mântui, în chip părintesc i-ai povăţuit, cuvioase de Dumnezeu înţelepţite, atât cu cuvântul, cât şi prin rânduiala vieţuirii tale, cu blândeţe mustrându-i şi cu dragoste îndemnându-i în evlavie şi în curăţie a izbândi; si, mai mult, înaintea sfârşitului tău, toate cele de folos spre mântuirea sufletească, le-ai poruncit şi i-ai învăţat în rugăciuni a priveghea şi neîncetat lui Dumnezeu a-l cânta: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Zid de apărare sunt rugăciunile tale, sfinte făcătorule de minuni, pentru toţi cei care cu credinţă la tine în orice necaz vin, căci pentru curăţia inimii tale putere duhovnicească Dumnezeu ţi-a dăruit, ca pe bolnavi să-i tămăduieşti, pe sărmani să-i ajuţi, viitorul să-l prooroceşti, pentru ca şi cei apropiaţi şi cei de departe măreţia lui Dumnezeu, în tine arătată, să o slăvească şi tie acestea să-ţi cânte: Bucură-te, doctor fără de arginti al suferinţelor omeneşti;
Bucură-te, tămăduitor fără pereche nu numai al bolilor trupeşti, ci şi al celor sufleteşti;
Bucură-te, că orbilor vedere le dăruieşti;
Bucură-te, că pe ologi şi slăbănogi sănătoşi îi faci;
Bucură-te, că pe îndrăciţi de chinul diavolesc îi slobozeşti;
Bucură-te, că nebunilor minte sănătoasă le daruieşti;
Bucură-te, că pe cei acoperiţi de răni îi tămăduieşti;
Bucură-te, că pe cei întristaţi îi mângâi;
Bucură-te, că în ajutorul celor sărmani te grăbeşti;
Bucură-te, că celor robiţi şi celor din temniţe slobozenie le dăruieşti;
Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!

Condacul al 11-lea:

Cântare întru totul înduioşătoare înaintea sfârşitului tău Preasfintei Treimi l-ai adus, cuvioase, şi cu rugăciunea pe buze sfântul tău suflet în mâinile Dumnezeului Celui Viu l-ai predat, căci pe El din tinereţile tale L-ai iubit şi tot Lui până la adânci bătrâneţi în chip neprefăcut l-ai slujit; de aceea cu bună nădejde şi cu bucurie la locaşurile cereşti ai trecut, ca împreună cu cetele îngereşti lui Dumnezeu Celui în Trei Feţe să-l cânţi: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Sfârşitul tău cu pace văzându-l ucenicii tai, plăcutule al lui Dumnezeu, amărăciunea despărţirii de tine cu mângâierea harului au amestecat-o, nădejde având în puternica ta mijlocire la tronul lui Dumnezeu, pentru care îi auzi cu dragoste cântându-ţi:
Bucură-te, cel ce cununa vietii veşnice din mâinile Atotţiitorului o ai primit;
Bucură-te, cel ce în cămara Stăpânului Ceresc te veseleşti;
Bucură-te, cel ce cu ochii tăi slava Dumnezeirii Celei în Trei Străluciri o priveşti;
Bucură-te, cel ce cu stareţii înveşmântaţi în alb Făcătorului te inchini;
Bucură-te, moştenitor al luminoasei Împărăţii a lui Hristos;
Bucură-te, vieţuitor al Ierusalimului Celui de Sus;
Bucură-te, locuitor al Sionului Ceresc;
Bucură-te, trăitor în corturile Raiului cele năfacute de mână omenească;
Bucură-te, cel ce după ostenelile vieţii vremelnice odihnă veşnică ai dobândit;
Bucură-te, cel ce bucuria pregatită drepţilor din veac în chip drept ţi-ai însuşit;
Bucură-te, cel ce cu razele luminii celei neînserate de sus ai fost luminat;
Bucură-te, cel ce prin măreţia minunilor ai strălucit;
Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!

Condacul al 12-lea:

A harului părtaşa s-a arătat sfânta raclă cu moaştele tale tămăduitoare, sfinte făcătorule de minuni, caci, după mulţi ani în adâncurile pământului, Domnul neputrezite le-a arătat, vindecări din belşug revărsând şi orice boală tămăduind cu puterea lui Dumnezeu Celui minunat întru sfinţii Săi, Care în cer şi pe pământ în chip minunat te-a proslăvit şi Căruia îi cântăm: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Cei ce cântăm cântare de bucurie, laudă şi mulţumire Iubitorului de oameni Dumnezeu, Care în pământul Rusiei te-a proslăvit ca pe un făcător de minuni bun şi milostiv, te rugăm, cuvioase părinte al nostru: fii mijlocitor către El şi rugător veşnic pentru noi, cei ce-ţi cântăm:
Bucură-te, apărător al neamului creştinesc;
Bucură-te, tezaur al diferitelor daruri;
Bucură-te, acoperământ de Dumnezeu dăruit;
Bucură-te, cel ce de la Dumnezeu harul vindecărilor ai primit;
Bucură-te, floarea vieţii fără de moarte, care în Sfântă Biserică răspândeşti bună mireasmă;
Bucură-te, zarea veşniciei, care din mormânt în chip preaslăvit ai strălucit;
Bucură-te, rău nesecat de binefaceri şi milostenii;
Bucură-te, izvor îmbelşugat de bunătate;
Bucură-te, chip mult-minunat al dragostei şi compătimirii;
Bucură-te, tămăduire de Dumnezeu dăruită trupurilor noastre;
Bucură-te, mijlocire bine placuta pentru sufletele noastre;
Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!

Condacul al 13-lea:

O, mare şi preaslăvite făcătorule de minuni, cuvioase părinte Alexandre! Primeşte cu milostivire această puţină rugăciune a noastră şi cu rugăciunile tale ne păzeşte în viaţa aceasta de suferinţele cele sufleteşti şi trupeşti şi de chinurile cele veşnice ne izbăveşte, şi ne învredniceşte ca împreună cu tine în Împărăţia Cerească cu toată inima lui Dumnezeu să-l cântăm: Aliluia! (de trei ori)

Apoi Icosul 1 şi Condacul 1.

Icosul 1:

Fire îngerească ai avut, cuvioase părinte, şi, ca un duh fără de trup, vieţuire neîntinată pe pământ ai săvârşit, pildă minunată de desăvârşire lăsându-ne pentru că, virtuţile tale urmând, acestea să-ţi cântăm:
Bucură-te, rod dăruit de Dumnezeu binecredincioşilor părinţi;
Bucură-te, cel ce nerodirea părinţilor ai stârpit;
Bucură-te, cel ce supărarea lor în bucurie o ai preschimbat;
Bucură-te, cel ce din faşă de Dumnezeu ai fost ales;
Bucură-te, cel ce din pântecele maicii pentru slujirea Lui ai fost orânduit;
Bucură-te, cel ce din tinereţile tale numai pe El cu toată inima L-ai iubit;
Bucură-te, cel ce toate frumuseţile lumii acesteia în nimic le-ai preschimbat;
Bucură-te, cel ce prin post şi priveghere în rugăciune trupul tău l-ai smerit;
Bucură-te, vas neîntinat al harului lui Dumnezeu;
Bucură-te, sălaş al Duhului Sfânt, cu curăţia împodobit;
Bucură-te, bărbat al năzuinţelor duhovniceşti;
Bucură-te, cap sfinţit de dreapta Celui Preaînalt;
Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!

Condacul 1:

Plăcutule ales al lui Hristos şi făcătorule de minuni, Cuvioase Părinte Alexandre, pe tine, cel ce ca o stea luminoasă a lui Dumnezeu lumea ai luminat şi vieţuirea ta cu virtutea şi cu mulţimea facerilor de minuni ai împodobit, cu dragoste în cântări duhovniceşti te lăudăm: iar tu, îndrăzneala către Domnul având, cu rugăciunile tale de toate nenorocirile ne slobozeşte, ca să-ţi cântăm: Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului!

Rugăciune către Cuviosul Alexandru din Svir:

O, Cuvioase şi de Dumnezeu Purtătorule, Părintele nostru Alexandre! Cei ce cu smerenie cerem ajutorul tău binecuvântat, cu sârguinţă te rugăm, înalţă mâinile tale pentru noi, păcătosii, către Stăpâna noastră, Născătoarea de Dumnezeu şi Pururea Fecioară Maria, ca să pomenească milele sale din trecut, prin care a făgăduit nedesparţită să fie de mănăstirea ta; şi sa ne dea nouă putere şi tărie asupra vrăjmaşilor sufleteşti, care ne abat de la calea mântuirii, biruitorii lor să fim, iar în ziua înfricoşatei Judecăţi să auzim de la tine acel glas de laudă: lată-ne, Dumnezeule, pe mine şi fiii pe care mi i-ai dat! şi cunună de biruinţă de la biruitorul vrăjmaşilor Hristos, Fiul lui Dumnezeu, să primim, şi moştenirea bunătăţilor veşnice împreună cu tine să o dobândim cei ce pe Preasfânta Treime O preamărim, pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, şi prin milostiva ta mijlocire şi ocrotire, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!

Rugăciunea Sfântului Alexandru din Svir pentru toate zilele

Suflete, suflete al meu, pentru ce te plângi la Domnul? Căci lenea ta pentru chinurile veşnice mijlocitoare îţi este. Dacă darul lui Dumnezeu l-ai cunoaşte, cu lacrimi fierbinţi ai plânge, suspinând şi întristandu-te pentru orice păcat, pentru cel mic şi pentru cel mare. Strigă către Stăpâna ta să nu te lovească mânia Celui ce ţine toate cu dreapta Sa atotputernică, însă eu, păcătosul şi leneşul, cel ce am limba vicleană, cum mă voi ruga Stăpânei mele ca să mă izbavească Domnul de înfricoşata Judecată? Căci tot timpul mă cutremur în inima mea cugetând la înfricoşata Judecată ca să fiu izbăvit de chinurile cele veşnice şi de viermele cel neadormit şi de întunericul cel mai din afară şi de flăcările cele nestinse. Miluieşte-mă pe mine, păcătosul robul Tau (numele), ca pe Pavel Apostolul, pe care mai mult decât pe toţi l-ai iubit, şi nu întoarce faţa Ta de la mine, cel sărman, în acea Zi înfricoşată de care se cutremură sufletul meu şi se îngrozesc mădularele trupului meu. Doamne, izbăveşte-mă pe mine de înfricoşatul ceas, ca să nu mă departez de mila Ta. Îi rog pe Sfintii îngeri şi Arhangheli, pe prooroci şi mucenici şi pe toţi sfinţii să se roage lui Dumnezeu pentru sufletul meu. Pentru rugăciunile voastre să întoarcă Stăpânul mânia Lui de la mine, păcătosul. Iar tu, Preacurată Doamnă Fecioară, care ai îndrăzneală la Fiul tău pentru robii Tăi, nu uita ostenelile robului tau (numele). Stăpâne Mântuitorule, din săracul meu suflet, Ţie mă rog, izbăveşte-mă de durerea păcatelor mele şi primeşte-mă întru bucuria vieţii celei nesfârşite, în care se preamăreşte Preasfânt Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!

Rugăciunea Sfântului Alexandru din Svir către Preasfânta Stăpâna noastra Născătoarea de Dumnezeu şi Pururea Fecioara Maria

Ocrotitoare neobosită, Maica Domnului, la tine alerg eu, blestematul, cel ce sunt mai păcătos decât toţi oamenii. Ascultă glasul rugăciunii mele şi auzi plânsul şi suspinarea mea. Căci fărădelegile mele au întrecut capul meu şi eu, ca o corabie în adânc mă scufund în marea păcatelor mele. Însă tu, Stăpâna mea atotbună şi milostivă, nu mă dispreţui pe mine, deznădăjduitul, care în păcate pier. Miluieşte-mă pe mine, cel ce de faptele mele rele mă căiesc şi întoarce pe drumul cel drept blestematul şi rătăcitul meu suflet. Tu, Maica lui Dumnezeu, apără-mă şi ţine-mă sub acoperământul tău acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!

*

1

Acatistul Sfintei Maicii Matrona 19 aprilie

Rugaciunile începatoare, apoi:

Condacul 1:
Din scutece de Duhul lui Dumnezeu fiind aleasa, fericita maica Matrona, orbirea si neputinta trupeasca pentru curatia duhovniceasca de la Dumnezeu primind cu darul înaintevederii si al minunilor te-ai îmbogatit. Pentru aceasta si noi, cu multumire, cununa de lauda îti aducem, cântând:
Bucura-te, cuvioasa maica Matrona, calda rugatoare lui Dumnezeu pentru noi!

Icosul 1:

Înger în trup te-ai aratat pe pamânt, fericita Matrona, împlinind voia lui Dumnezeu. Caci din nastere în orbire trupeasca ai fost, însa Dumnezeu, înteleptindu-i pe cei orbi si iubindu-i pe cei cuviosi, a luminat ochii tai duhovnicesti, ca sa slujesti oamenilor si lucrurile lui Dumnezeu sa se arate prin tine. Iar noi cu dragoste îti cântam tie acestea:
Bucura-te, din pruncie de Dumnezeu fiind aleasa;
Bucura-te, din scutece cu harul Sfântului Duh fiind însemnata;
Bucura-te, din copilarie cu darul minunilor fiind îmbogatita;
Bucura-te, cu întelepciune de la Dumnezeu fiind înzestrata;
Bucura-te, cu gândul voia lui Dumnezeu ai aflat;
Bucura-te ca pe înteleptii veacului orbi la minte i-ai rusinat;
Bucura-te ca sufletele ratacite la Dumnezeu le întorci;
Bucura-te ca scârbele si necazurile le alini;
Bucura-te, cuvioasa maica Matrona, calda rugatoare lui Dumnezeu pentru noi!

Condacul al 2-lea:

Vazând oamenii si preotul când te-ai botezat, fericito, un stâlp de fum minunat înaltându-se deasupra capului tau si simtind mirosul bine-placut, se minunau, ce va deveni acest prunc, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Minte având luminata, slujitorul lui Dumnezeu Vasile a aflat ca cea botezata de el este vasul ales al lui Dumnezeu si pe tine, cuvioasa Matrona, sfânta te-a numit. Iar noi din tot cugetul nostru îti aducem laudele acestea:
Bucura-te, ceea ce în cristelnita harul Sfântului Duh ai primit;
Bucura-te, ceea ce pe trupul tau crucea întiparita ai avut;
Bucura-te, rugatoare, de la Dumnezeu oamenilor daruita;
Bucura-te, lumina arzatoare ce în fata lui Dumnezeu luminezi;
Bucura-te, ceea ce cu darul facerii de minuni Dumnezeu pe pamânt te-a slavit;
Bucura-te, ceea ce cu cununa nevestejita de la Dumnezeu în cer te-ai împodobit;
Bucura-te, ca prin mila lui Dumnezeu pe cei pacatosi i-ai ridicat;
Bucura-te, ca din izvorul apei celei vii pe cei însetati i-ai adapat;
Bucura-te, cuvioasa maica Matrona, calda rugatoare lui Dumnezeu pentru noi!

Condacul al 3-lea:

Puterea harului lui Dumnezeu simtind înca din pruncie, fericita Matrona, catre sfintele icoane te îndreptai si, cu inima curata si cu buzele de prunc, lauda lui Dumnezeu înaltai, cântând: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Având din copilarie darul înainte-vederii, fericita maica, inimile ascunse celor ce veneau la tine cunoscând si viitorul ca pe cele de fata spunând, pe multi pe calea mântuirii i-ai îndreptat. Pentru aceasta pe Dumnezeu Cel ce a înteleptit orbii îi preamarim, cântând tie acestea:
Bucura-te, a Domnului stravazatoare;
Bucura-te, a pacatelor ascunse vaditoare;
Bucura-te, celor întristati cu sufletul, luminata povatuitoare;
Bucura-te, celor rataciti, milostiva calauzitoare;
Bucura-te, stea, celor credinciosi calea aratând;
Bucura-te, lumina, în întunericul veacului acestuia luminând;
Bucura-te, unului Dumnezeu slujitoare;
Bucura-te, a uneltirilor diavolesti cu darul Sfântului Duh pierzatoare;
Bucura-te, cuvioasa maica Matrona, calda rugatoare lui Dumnezeu pentru noi!

Condacul al 4-lea:

Viforul nedumeririlor si al tulburarilor despre minunile tale în oameni raspândindu-se, maica fericita, si acestia, pe care i-ai îndreptat spre Dumnezeul Cel minunat întru sfintii Sai, preamarindu-te si laudându-te, lui Dumnezeu cu multumire au cântat: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Auzind oamenii, maica Matrona, ca aduci ajutor în boli sufletesti si trupesti, la tine vin cu nadejde si, primind sfat bineplacut si vindecare, îi multumesc lui Dumnezeu, cântând tie:
Bucura-te, ca pe cei bolnavi si suferinzi îi primesti;
Bucura-te, ca pace sufletelor îndurerate daruiesti;
Bucura-te, celor în ratacire fiind îndreptatoare;
Bucura-te, a evlaviei învatatoare;
Bucura-te, a necazurilor noastre alinare;
Bucura-te, în scârbe mângâietoare;
Bucura-te, doctorul cel fara de arginti:
Bucura-te, a oricaror neputinte tamaduitoare;
Bucura-te, cuvioasa maica Matrona, calda rugatoare lui Dumnezeu pentru noi!

Condacul al 5-lea:

Ca o stea dumnezeiasca ai rasarit, maica fericita Matrona, în zilele grele în Patria noastra, caci, ca o noua marturisitoare, jugul lui Hristos cu îndrazneala si fara frica toata viata ai purtat si, cu harul lui Dumnezeu fiind întarita, ai dat celor nedumeriti povatuire, celor slabi si bolnavi vindecare, tuturor celor ce cu multumire cânta iui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Vazând multi oameni rusi minunile si vindecarile date de harul lui Dumnezeu prin tine: celor schiopi – umblare, celor slabi si nemiscati – vindecare, celor îndraciti – a duhurilor rele alungare, îndreptându-ne catre tine, maica, ca si catre un izvor nesecat, din care adapându-ne cu nesas, cu inima smerita, strigam tie acestea:
Bucura-te, din pruncie pe calea mântuirii fiind chemata;
Bucura-te, cuvioasa, de Dumnezeu noua daruita;
Bucura-te, tamaduitoare ce bolile noastre le vindeci;
Bucura-te, în nevoile noastre, grabnica ajutatoare;
Bucura-te, ceea ce cu sfaturi folositoare de suflet ne povatuiesti;
Bucura-te, ceea ce nedumeririle noastre degraba le limpezesti;
Bucura-te, ceea ce duhurile necurate de la om le alungi;
Bucura-te, ceea ce de toata rautatea cu rugaciunile tale ne aperi;
Bucura-te, cuvioasa maica Matrona, calda rugatoare lui Dumnezeu pentru noi!

Condacul al 6-lea:

Vestitorul sfinteniei si al cuvioseniei vietii tale, fericita maica, s-a aratat sfântul si cuviosul parinte Ioan din Kronstadt, când te-a vazut în biserica si te-a numit mostenitoarea sa si al optulea stâlp al Rusiei. Iar toti cei ce au auzit acestea l-au laudat pe Dumnezeu, înaltând Lui cântarea: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Aprinde cu rugaciunile tale, maica Matrona, lumina harului lui Dumnezeu în inimile ce nu l-au aflat pe Dumnezeu si cu multe pacate pe El L-au suparat. Caci, vazând minunile savârsite de tine, ma îndrept catre Dumnezeu, cântându-ti:
Bucura-te, ceea ce cu faptele tale pe Dumnezeu L-ai slavit;
Bucura-te, ceea ce slava lui Dumnezeu ne-ai aratat;
Bucura-te, ceea ce pe calea cea drepta pe ne credinciosi i-ai îndreptat;
Bucura-te, ceea ce întinaciunea pacatelor cu Rugaciunile tale ai curatat;
Bucura-te, ca la pocainta ne-ai îndemnat;
Bucura-te, ca lui Dumnezeu pentru toate sa-i multumim ne-ai povatuit;
Bucura-te, ca biserica lui Dumnezeu s-o iubim ne-ai învatat;
Bucura-te, ceea ce în ograda bisericii oile cele risipite ai adunat;
Bucura-te, cuvioasa maica Matrona, calda rugatoare lui Dumnezeu pentru noi!

Condacul al 7-lea:

Vrând Preasfintei noastre Stapâne, Maicii Domnului, sa-i placi, maica Matrona, ai poruncit oamenilor sa zugraveasca preacinstitul chip al Ei, numit Aflarea celor pierduti, si în biserica lui Dumnezeu sa-l asezi, ca toti cei ce privesc chipul luminat al Preacuratei, cu umilinta, s-o laude, iar lui Dumnezeu sa cânte: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

O noua aparatoare, rugatoare si mijlocitoare catre Domnul ni te-a daruit în anii grei tuturor rusilor, caci multi s-au îndepartat de Sfânta Biserica, însa tu, maica, pe cei necredinciosi si rataciti îi învatai cu fapta si cu cuvântul, aratându-le minuni de la Dumnezeu. De aceea îti cântam tie acestea:
Bucura-te, pentru tara noastra ruseasca neîncetata nevoitoare;
Bucura-te, pentru mântuirea noastra mijlocitoare;
Bucura-te, al Dumnezeului Drept Judecator îmblânzire;
Bucura-te, celor bolnavi si jigniti ocrotire;
Bucura-te, celor neputinciosi si deznadajduiti ajutatoare;
Bucura-te, împotriva duhurilor rele neîncetata luptatoare;
Bucura-te, caci tremura în fata ta diavolii;
Bucura-te, caci se bucura pentru tine îngerii si oamenii;
Bucura-te, cuvioasa maica Matrona, calda rugatoare lui Dumnezeu pentru noi!

Condacul al 8-lea:

Pe cei putin credinciosi si nechibzuiti i-ai minunat, cum, oarba din nastere fiind, vezi si cunosti nu numai cele din prezent, ci si cele viitoare, nevazând ei puterea lui Dumnezeu ce lucreaza în neputintele oamenilor. Pentru aceasta si noi, fericita maica, întelepciunea lui Dumnezeu în tine vazând, îi cântam lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Toate supararile si jignirile, prigonirile si mustrarile ai rabdat, fericita maica, însa nu te-ai tânguit, ci pentru toate lui Dumnezeu ai multumit. Cu aceasta învatându-ne noi cu rabdare sa ne purtam crucea, îti aducem laudele acestea:
Bucura-te, ceea ce în rugaciune neîncetata staruiai;
Bucura-te, ceea ce duhurile rele cu post si rugaciune le alungai;
Bucura-te, ceea ce pacea binecuvântata dobândeai;
Bucura-te, ceea ce cu dragostea ta pe multi îi mântuiai;
Bucura-te, ceea ce prin viata ta oamenilor ai slujit;
Bucura-te, ca si dupa moarte pe oameni neîncetat îi ajuti;
Bucura-te, ceea ce acum rugamintile noastre le asculti;
Bucura-te, ca pe cei ce se încred în tine nu-i parasesti;
Bucura-te, cuvioasa maica Matrona, calda rugatoare lui Dumnezeu pentru noi!

Condacul al 9-lea:

Toate necazurile si durerile le-ai rabdat, maica Matrona, neîncetat luptând cu puterile întunericului, uneltirile si vicleniile lor vadind si pe diavoli din îndraciti alungând, pâna la sfârsitul vietii pe cei îndurerati, bolnavi si întristati i-ai ajutat; pururea cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Ritorii cei mult graitori nu vor putea cu vrednicie sa-ti preamareasca sfânta ta viata si minunile tale cele cu puterea lui Dumnezeu de tine savârsite, sfânta maica. Însa noi, dorind pe Dumnezeu cu psalmi sa-l laudam ai îndemnati de iubire curata, îndraznim sa cântam acestea:
Bucura-te, ceea ce calea cea strâmta si poarta îngusta ai ales;
Bucura-te, ceea ce cu multe fapte bune te-ai luminat;
Bucura-te, ceea ce toate cele stricacioase din viata le-ai lepadat;
Bucura-te, ceea ce cu cununa smereniei te-ai împodobit;
Bucura-te, ceea ce dupa Evanghelie, ca pasarile cerului, pe pamânt ai locuit;
Bucura-te, ceea ce Fiului, ce nu avea unde sa-si plece capul, i-ai urmat;
Bucura-te, ceea ce acum în lacasurile raiului te desfatezi;
Bucura-te, ceea ce pe noi, pacatosii, catre tine rugându-ne, nu ne lasi;
Bucura-te, cuvioasa maica Matrona, calda rugatoare lui Dumnezeu pentru noi!

Condacul al 10-lea:

Dorind sa-i scapi pe multi de suferintele trupesti si de bolile sufletesti, cuvioasa lui Dumnezeu, toata noaptea petreceai în rugaciune, rugându-te pentru ajutorul si întarirea lor Domnului nostru Iisus Hristos, cântându-i: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Zid si acoperamânt erai în timpul vietii tale, fericita maica, tuturor celor ce alergau la tine si dupa moarte nu încetezi sa mijlocesti înaintea lui Dumnezeu pentru cei ce cu credinta vin la mormântul tau. Pentru aceasta, auzindu-ne pe noi, pacatosii, îndurerati si de multe necazuri fiind stapâniti si nadajduind toti în ajutorul rugaciunilor tale, îti cântam:
Bucura-te, celor jigniti grabnica aparatoare;
Bucura-te, celor saraci mângâiere;
Bucura-te, a casatoriei cinstite ocrotitoare;
Bucura-te, celor certati împacare;
Bucura-te, celor judecati pe nedrept aparatoare;
Bucura-te, si a celor vinovati fata de judecata lumeasca catre Dumnezeu milostiva mijlocitoare;
Bucura-te, celor fara casa adapostire;
Bucura-te, tuturor celor ce te cheama în ajutor ocrotire;
Bucura-te, cuvioasa maica Matrona, calda rugatoare lui Dumnezeu pentru noi!

Condacul al 11-lea:

Cântare îngereasca auzeai, cinstita maica Matrona, înca pe pamânt fiind. Învata-ne si pe noi, nevrednicii, cum trebuie sa-L slavim pe Dumnezeu, Cel slavit în Treime, pe Tatal, pe Fiul si pe Sfântul Duh, Caruia ostirile ceresti într-un glas Îi cânta: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Cu lumina stralucitoare lumineaza viata ta, fericita Matrona, gonind întunericul lumii acesteia desarte, si ne atrage sufletele noastre: ca si noi cu razele harului lui Dumnezeu sa ne luminam si calea plina de scârbe a acestei vieti trecatoare sa o trecem si în Împaratia Cerurilor sa ajungem, unde tu, maica, acum te desfatezi, auzind glasul nostru catre tine, strigând:
Bucura-te, lumina lui Dumnezeu pururea arzatoare;
Bucura-te, margaritar scump, cu stralucirea sfinteniei tale luminându-ne;
Bucura-te, floare binemirositoare, ce mireasma Duhului Sfânt o raspândesti;
Bucura-te, piatra a credintei, care pe cei slabi de fire în evlavie îi întaresti;
Bucura-te, stea preastralucita, ce calea dreapta ne-o arati;
Bucura-te, luptatoare neînfricata a lui Hristos, ce cu sabia rugaciunii armatele demonilor înspaimânti;
Bucura-te, caci ai avut o viata sfânta si curata;
Bucura-te, caci în fata lui Dumnezeu ai avut o moarte cinstita;
Bucura-te, cuvioasa maica Matrona, calda rugatoare lui Dumnezeu pentru noi!

Condacul al 12-lea:

Harul lui Dumnezeu din belsug înca din scutece ai primit, maica fericita, care a fost cu tine toata viata. Credem neclintit ca si dupa moarte acest har e cu tine. Pentru aceasta, cazând la tine, ne rugam: nu ne lasa pe noi, calatori înca pe pamânt, lipsiti de ajutorul si ocrotirea ta, rugându-L pe Dumnezeu sa ne miluiasca pe toti cei ce-I cântam: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Cântam minunile tale cele multe, maica Matrona, îl laudam pe Dumnezeu Care te-a daruit orasului Moscova si Patriei noastre, în zilele grele si de prigoana, pe tine, stâlpul neclintit al evlaviei si credintei. Si acum, maica fericita, cu inima recunoscatoare îti cântam tie acestea:
Bucura-te, ceea ce pacea lui Hristos în suflet ai dobândit;
Bucura-te, ceea ce pentru lume jertfa lui Dumnezeu te-ai adus;
Bucura-te, ceea ce în trup neputincios puterea harului dumnezeiesc ai aratat;
Bucura-te, ceea ce la aflarea cinstitelor tale moaste mila lui Dumnezeu ne-ai aratat;
Bucura-te, a cetei sfintilor din Moscova minunata înflorire;
Bucura-te, a orasului Moscova preaslavita podoaba;
Bucura-te, pentru Patria noastra înaintea lui Dumnezeu neîncetata rugatoare;
Bucura-te, la pocainta si rugaciune pentru tara Rusiei îndemnare;
Bucura-te, cuvioasa maica Matrona, calda rugatoare lui Dumnezeu pentru noi!

Condacul al 13-lea:

O fericita maica, asculta aceasta cântare de lauda pe care ti-o aducem tie si cere pentru noi de la Domnul nostru Iisus Hristos iertarea pacatelor, sfârsit bun crestinesc si raspuns bun la înfricosatoarea Lui judecata, ca sa ne învrednicim si noi în lacasurile raiului sa slavim Sfânta Treime, cântând: Aliluia! (de 3 ori)

Apoi se zice iarasi Icosul 1:

Înger în trup te-ai aratat pe pamânt, fericita Matrona, împlinind voia lui Dumnezeu. Caci din nastere în orbire trupeasca ai fost, însa Dumnezeu, înteleptindu-i pe cei orbi si iubindu-i pe cei cuviosi, a luminat ochii tai duhovnicesti, ca sa slujesti oamenilor si lucrurile lui Dumnezeu sa se arate prin tine. Iar noi cu dragoste îti cântam tie acestea:
Bucura-te, din pruncie de Dumnezeu fiind aleasa;
Bucura-te, din scutece cu harul Sfântului Duh fiind însemnata;
Bucura-te, din copilarie cu darul minunilor fiind îmbogatita;
Bucura-te, cu întelepciune de la Dumnezeu fiind înzestrata;
Bucura-te, cu gândul voia lui Dumnezeu ai aflat;
Bucura-te ca pe înteleptii veacului orbi la minte i-ai rusinat;
Bucura-te ca sufletele ratacite la Dumnezeu le întorci;
Bucura-te ca scârbele si necazurile le alini;
Bucura-te, cuvioasa maica Matrona, calda rugatoare lui Dumnezeu pentru noi!

Condacul 1:

Din scutece de Duhul lui Dumnezeu fiind aleasa, fericita maica Matrona, orbirea si neputinta trupeasca pentru curatia duhovniceasca de la Dumnezeu primind cu darul înaintevederii si al minunilor te-ai îmbogatit. Pentru aceasta si noi, cu multumire, cununa de lauda îti aducem, cântând:
Bucura-te, cuvioasa maica Matrona, calda rugatoare lui Dumnezeu pentru noi!

Rugaciune:

O, fericita maica Matrona, cu sufletul în cer, în fata Tronului lui Dumnezeu stând, iar cu trupul pe pamânt odihnind si cu binefacere de sus înzestrata multe minuni savârsind. Coboara ochii tai milostivi spre noi, pacatosii, cei ce în scârbe, dureri si pacate viata ne-o petrecem, alina-ne pe noi, cei deznadajduiti, vindeca-ne de bolile noastre cumplite pe care pentru pacatele noastre de la Dumnezeu le primim; izbaveste-ne de multimea necazurilor si a primejdiilor, roaga-L pe Domnul nostru Iisus Hristos sa ne ierte toate pacatele si faradelegile pe care din tineretile noastre si pâna acum le-am sa-vârsit, ca, primind cu rugaciunile tale binefacere si mare mila, sa slavim pe Dumnezeu Cel Unul în Treime, pe Tatal, pe Fiul si pe Sfântul Duh, acum si pururea si în vecii vecilor. Amin.

*

1

Acatistul Sfântului Ierarh Teotim I „Scitul” (20 aprilie)

Slava Tatalui si Fiului si Sfântului Duh si acum si pururea si în vecii vecilor. Amin.
Veniti sa ne închinam Împaratului nostru Dumnezeu,
Veniti sa ne închinam si sa cadem la Hristos, Împaratul nostru Dumnezeu,
Veniti sa ne închinam si sa cadem la Însusi Hristos, Împaratul si Dumnezeul nostru.

Psalmul 142:

Doamne, auzi rugaciunea mea, asculta cererea mea, întru credinciosia Ta, auzi-ma, întru dreptatea Ta. Sa nu intri la judecata cu robul Tau, ca nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrajmasul prigoneste sufletul meu si viata mea o calca în picioare; facutu-m-a sa locuiesc în întuneric ca mortii cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine si inima mea încremenita înlauntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit. Întins-am catre Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pamânt însetosat. Degrab auzi-ma, Doamne, ca a slabit duhul meu. Nu-ti întoarce fata Ta de la mine, ca sa nu ma aseman celor ce se coboara în mormânt. Fa sa aud dimineata mila Ta, ca la Tine îmi este nadejdea. Arata-mi calea pe care voi merge, ca la Tine am ridicat sufletul meu. Scapa-ma de vrajmasii mei, ca la Tine alerg, Doamne. Învata-ma sa fac voia Ta, ca Tu esti Dumnezeul meu. Duhul Tau cel bun sa ma povatuiasca la pamântul dreptatii. Pentru numele Tau, Doamne, daruieste-mi viata. Întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fa bunatate de stârpeste pe vrajmasii mei si pierde pe toti cei ce necajesc sufletul meu, ca eu sunt robul Tau.
Slava Tatalui si Fiului si Sfântului Duh si acum si pururea si în vecii vecilor. Amin.

Aliluia, Aliluia, Aliluia, slava Tie Dumnezeule,
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slava Tie Dumnezeule,
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slava Tie Dumnezeul nostru, slava Tie.

Doamne miluieste (de 3 ori). Slava Tatalui si Fiului si Sfântului Duh, si acum si pururea si în vecii vecilor Amin.

Psalmul 50:

Miluieste-ma, Dumnezeule, dupa mare mila Ta si dupa multimea îndurarilor Tale, sterge faradelegea mea. Mai vârtos ma spala de faradelegea mea si de pacatul meu ma curateste. Ca faradelegea mea eu o cunosc si pacatul meu înaintea mea este pururea. Tie unuia am gresit si rau înaintea Ta am facut, asa încât drept esti Tu întru cuvintele Tale si biruitor când vei judeca Tu. Ca iata întru faradelegi m-am zamislit si în pacate m-a nascut Maica mea. Ca iata adevarul ai iubit; cele nearatate si cele ascunse ale întelepciunii Tale, mi-ai aratat mie. Stropi-ma-vei cu isop si ma voi curati; spala-ma-vei si mai vârtos decât zapada ma voi albi. Auzului meu vei da bucurie si veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce fata Ta de la pacatele mele si toate faradelegile mele sterge-le. Inima curata zideste întru mine, Dumnezeule si duh drept înnoieste întru cele dinlauntru ale mele. Nu ma lepada de la fata Ta si Duhul Tau cel sfânt nu-l lua de la mine. Da-mi mie bucuria mântuirii Tale si cu duh stapânitor ma întareste. Învata-voi pe cei fara de lege caile Tale si cei necredinciosi la Tine se vor întoarce. Izbaveste-ma de varsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide si gura mea va vesti lauda Ta. Ca de ai fi voit jertfa, ti-as fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit; inima înfrânta si smerita Dumnezeu nu o va urgisi. Fa bine, Doamne, întru buna voirea Ta, Sionului, si sa se zideasca zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptatii, prinosul si arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tau vitei.

Tropar glas 3

Îndreptator credintei si chip blândetilor, învatator înfrânarii, te-a aratat pe tine, turmei tale, adevarul lucrurilor. Pentru aceasta ai câstigat cu smerenia cele înalte, cu saracia cele bogate, Parinte Ierarhe Teotim, roaga pe Hristos Dumnezeu, ca sa mântuiasca sufletele noastre.

Condacul 1:

Prealuminat pastor al Tomisului, vas al isihiei si cuvântarii de Dumnezeu, chip al iubirii parintesti te-ai aratat, Sfinte Ierarhe Teotim, revarsând în lume mirul milostivirii de Sus. Pentru aceasta, ca la un izvor pururea curgator al harului lui Dumnezeu la tine alergam si cu credinta îti cântam: Bucura-te, Sfinte Ierarhe Teotim, inima în care bate iubirea Sfintei Treimi!

Icosul 1:

Purtând mostenirea de neam si pamânt daco-roman, împreuna cu propria-ti viata jertfa vie lui Hristos ai adus-o, intrând într-o mânastire din hotarele Cassienilor si ale pesterilor. Iar în aceasta vatra de dumnezeiasca nevointa si întelepciune, ca un mare pastor ai stralucit, fiind cel dintâi dascal si Parinte al Sfintilor Ioan Casian si Gherman.
Bucura-te, pamânt sfintit de iubirea dumnezeiasca;
Bucura-te, smerenie întiparita cu Chipul lui Hristos;
Bucura-te, biserica vie a isihiei;
Bucura-te, Chip de Parinte în care Dumnezeu se arata la fata;
Bucura-te, ca si pe noi ne nasti din moarte la Viata;
Bucura-te, aducere de sine pe altarul iubirii;
Bucura-te, de har înrourata asprime a vietuirii;
Bucura-te, crin al pustnicestilor nevointe;
Bucura-te, comoara de sfintenie în traiul modest ascunsa;
Bucura-te, minte purtatoare de icoana;
Bucura-te, împartasire de duhovniceasca hrana;
Bucura-te, înfrânare nascuta din dorul de taina;
Bucura-te, Sfinte Ierarhe Teotim, inima în care bate iubirea Sfintei Treimi!

Condacul al 2-lea:

Luminând ca o faclie aprinsa de iubirea si întelepciunea dumnezeiasca, ai fost ales episcop dupa mutarea din viata a înaintasului tau Gherontie. Atunci si mai mult te-ai ostenit a semana în pamântul si neamul tau samânta filocalicei vietuiri, spre rodirea sfinteniei si bucuria cântarii de: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Cu puterea Duhului apa vie a cuvintelor Scripturii o scoteai, revarsând-o peste pamântul însetat al inimilor. Asa prin chipul crinului zugraveai sufletul lipsit de griji si vanitati si te osteneai a-i izbavi pe oameni din învaluirea pacatelor si din spinii grijilor ce înabusa iubirea de Dumnezeu si de oameni.
Bucura-te, piatra de temelie a Filocaliei românesti;
Bucura-te, cautare peste toate a împaratiei lui Dumnezeu;
Bucura-te, râvna cu dreapta-socoteala spre desavârsire;
Bucura-te, blândete cuceritoare prin iubire;
Bucura-te, crin înmiresmat al Dobrogei;
Bucura-te, smerenie calauzita de Duhul la tot adevarul;
Bucura-te, voire purtatoare a insuflarii dumnezeiesti;
Bucura-te, milostiva pogorâre la neputintele omenesti;
Bucura-te, cunoastere întru largimea Duhului;
Bucura-te, minte facuta potir al Cuvântului;
Bucura-te, cuvânt facut scara de la pamânt la cer;
Bucura-te, cuvânt nascut în rugaciune;
Bucura-te, Sfinte Ierarhe Teotim, inima în care bate iubirea Sfintei Treimi!

Condacul al 3-lea:

Neîncetat liturghiseai, ca un vrednic ierarh, taina unirii între Dumnezeu si creatia Sa, slujind si teologhisind cu darul Sfintei Treimi spre zidirea Bisericii în dragostea lui Hristos si bucuria cântarii de Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Cu duhovniceasca întelegere si mintea lui Hristos ai strabatut filosofia vremii, punând în lucrarea de mântuire tot ce este bun si frumos si folositor. Asa, cu aleasa evlavie si elocinta ai semanat dreapta-credinta dând culturii pecetea Cuvântului întrupat.
Bucura-te, iubire de întelepciune;
Bucura-te, iubire de frumos;
Bucura-te, chivot al Euharistiei lui Hristos;
Bucura-te, chivot din care iese puterea lui Dumnezeu;
Bucura-te, aflator al margaritarului din tarina;
Bucura-te, lepadare de sine spre aflarea comorii de taina;
Bucura-te, dorire de a împartasi tuturor comoara harului;
Bucura-te, vedere curata a lumii în lumina lui Hristos;
Bucura-te, vedere curatita de întunericul patimilor;
Bucura-te, cunoastere prin vederea duhovniceasca;
Bucura-te, cunoastere prin împartasirea dumnezeiasca;
Bucura-te, credinta lucratoare prin iubire;
Bucura-te, Sfinte Ierarhe Teotim, inima în care bate iubirea Sfintei Treimi!

Condacul al 4-lea:

Unind tacerea cu cuvântul si cu ascultarea, te-ai facut vas ales al isihiei adevarate, din care toti cei ce beau cu credinta se umplu de dorul lui Hristos, cântând: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Împarati si episcopi, calugari, credinciosi si barbari, toti te cunosteau si te pretuiau pentru evlavia, cinstea si întelepciunea ta izvorâte din linistea mintii si a inimii. Iar tu, iubindu-i pe toti cu dragostea lui Hristos, nu conteneai sa-i tamaduiesti si sa-i luminezi spre a pasi în hotarul lucrarii duhovnicesti.
Bucura-te, minte curatita de patimi;
Bucura-te, inima luminata de har;
Bucura-te, arhieresca vrednicie a unirii cu Dumnezeu;
Bucura-te, sfânt marturisitor si de minuni facator;
Bucura-te, tamaduitor de bolile sufletesti si trupesti;
Bucura-te, îmblânzitor prin iubire al salbaticiei patimilor;
Bucura-te, inima de Parinte, milostiva si iertatoare;
Bucura-te, inima primitoare si rugatoare;
Bucura-te, inima în care bat suferintele si bucuriile lumii;
Bucura-te, brate parintesti grabnic ajutatoare;
Bucura-te, mare ascet, plin de dragostea lui Hristos;
Bucura-te, icoana vie, Chip luminos;
Bucura-te, Sfinte Ierarhe Teotim, inima în care bate iubirea Sfintei Treimi!

Condacul al 5-lea:

Epoca de aur s-a aratat rastimpul pastoririi tale pentru mânastirile si sihastriile Dobrogei, Sfinte Ierarhe Teotim. Caci prin apostolica-ti râvna pentru Hristos dumnezeiasca viata de nevointa si isihie într-însele a înflorit, în neîncetata cântare de: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

De mântuirea oamenilor pururi te îngrijeai, Teotime Preacinstite, chemându-i si calauzindu-i la Hristos cu iubirea ta de Parinte. Pentru aceasta, biserici mari ai înaltat si împodobit în pamântul Dobrogei, pecetluindu-l cu dumnezeiasca frumusete a Liturghiei lui Hristos.
Bucura-te, apostole al dragostei lui Hristos;
Bucura-te, gura de aur a Bisericii stramosesti;
Bucura-te, floare a raiului isihiei;
Bucura-te, veghe la hotarul vesniciei;
Bucura-te, lucrarea rodurilor de sfintenie;
Bucura-te, izvor de blagoslovenie;
Bucura-te, dar din Darul Treimii Sfinte;
Bucura-te, inima de Parinte;
Bucura-te, Purtare a crucii de neam si pamânt;
Bucura-te, închinare de fiu pe altarul cel sfânt;
Bucura-te, jertfa prefacuta în rod al Învierii lui Hristos;
Bucura-te, al dragostei ce zideste, rug luminos;
Bucura-te, Sfinte Ierarhe Teotim, inima în care bate iubirea Sfintei Treimi!

Condacul al 6-lea:

Mult ai avut de suferit din partea barbarilor migratori, dar cu desavârsita blândete si iubire de vrajmasi le-ai raspuns, supunând salbaticia cugetului lor prin daruri, rugaciuni si sfintenia vietii. Drept aceea, „zeul romanilor” te numeau pagânii, iar tu neîncetat Îl marturiseai pe Hristos, cântând: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Icoana vie a lui Hristos te-ai aratat, chip al Bisericii în care Duhul Sfânt se pogoara si preface darul în împartasire de taina a creatiei cu cele dumnezeiesti.
Bucura-te, nerautate ce topesti ura si vrajmasia;
Bucura-te, bunatate ce te reversi peste toata faptura;
Bucura-te, iesire în cautarea oii pierdute;
Bucura-te, vedere în aproapele a Chipului dumnezeiesc;
Bucura-te, dar facut punte peste abisul neiubirii;
Bucura-te, partas la slava dumnezeirii;
Bucura-te, neclintita rabdare în suferinte;
Bucura-te, stâlp luminos al dreptei credinte;
Bucura-te, odihna în gestul de daruire;
Bucura-te, vas al luminii mai presus de fire;
Bucura-te, iconom al Tainelor celor Sfinte;
Bucura-te, împlinitor al voii Cerescului Parinte;
Bucura-te, Sfinte Ierarhe Teotim, inima în care bate iubirea Sfintei Treimi!
Condacul al 7-lea:
Citind cu minte curata si calauzita de Duhul lucrarea iconomiei dumnezeiesti în viata lumii si în toata filosofia, ai scris, Fericite Teotim, scurte tratate sub forma de dialoguri, în stilul vechii elocinte. Prin aceasta aratai ca însasi taina creatiei este dupa Chipul Treimii, dialog si daruire, vedere si întâlnire, iubire în împartasire si cântare de: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Batrân cu întelepciunea si vesnic tânar cu frumusetea chipului te aratai, Parinte, zugravind tainic Chipul Tatalui ce în Fiul se arata la fata întru lumina si îmbratisarea Sfântului Duh.
Bucura-te, vedere a lumii în icoana iubirii duhovnicesti;
Bucura-te, contemplare a pecetei sfinte a lucrarii lui Dumnezeu;
Bucura-te, adânca închinare înaintea Sfintei Treimi;
Bucura-te, frumusete straluminata de har;
Bucura-te, chip încununat de cinstite plete;
Bucura-te, minte încununata de cugete sfinte;
Bucura-te, purtator al Chipului mostenirii de neam;
Bucura-te, icoana a vietii monahicesti;
Bucura-te, dor al starii fata catre fata cu Dumnezeu;
Bucura-te, râvna a întâlnirii creatiei cu Ziditorul;
Bucura-te, iubire de creatie nascuta din iubirea lui Dumnezeu;
Bucura-te, libertate rasadita în necuprinsul voii dumnezeiesti;
Bucura-te, Sfinte Ierarhe Teotim, inima în care bate iubirea Sfintei Treimi!

Condacul al 8-lea:

Învatai, Sfinte Teotim, dupa cuvântul Domnului, sa iertam celor ce ne gresesc si sa ne împacam cu fratele care are ceva împotriva noastra, înainte de a ne aduce darul la altar. Caci numai asa liturghisirea noastra primeste pecetea Duhului iubirii si viata Trupului lui Hristos, întru bucuria cântarii de Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Simpla si pustniceasca îti era hrana, pe care o închinai ca dar lui Dumnezeu în biserica vie a trupului, chemând si odihnind în tine rugaciunea cu negrait suspin a Duhului. Asa, viata ta lua tot mai mult chipul asemanarii dumnezeiesti, al împartasirii de slava si bucuria salasluirii Sfintei Treimi.
Bucura-te, iertare, punte peste prapastia dezbinarii;
Bucura-te, împacare, rasadire a darului în Trupul Iubirii;
Bucura-te, închinare, daruire de sine pe altarul de taina;
Bucura-te, lepadare de poftele si grijile desarte;
Bucura-te, dorire si îngrijire de dobândirea Duhului Sfânt;
Bucura-te, înfrânare ce gatesti calea Împartasirii dumnezeiesti;
Bucura-te, oprire a faptelor lipsite de duhul iubirii;
Bucura-te, cufundare în pocainta si smerenie a voirii;
Bucura-te, tarie neclintita a dragostei duhovnicesti;
Bucura-te, acoperamânt al binecuvântarii parintesti;
Bucura-te, iubire în fata careia demonii sunt neputinciosi;
Bucura-te, iubire însetata de mântuirea celor pacatosi;
Bucura-te, Sfinte Ierarhe Teotim, inima în care bate iubirea Sfintei Treimi!

Condacul al 9-lea:

Aratai ca cel ce pacatuieste cu cugetul, prin însasi iutimea gândului savârseste în minte pacatul complet, pe când faptele pot fi întrerupte de multe lucruri. Drept aceea, Sfinte Teotim, îi îndemnai pe crestini a împlini porunca iubirii, veghind a nu se îndulci cu rasaririle de gând ale ispitelor, ci a cauta numai spre Crucea Învierii lui Hristos, în cântarea de Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Povatuiai pe toti a înainta pe calea desavârsirii, zugravindu-le rodul cel de la capatul drumului, transfigurarea prin iubire ce da chipul împlinirii.
Bucura-te, calauza pe cararea cea strâmta;
Bucura-te, cel ce scara raiului, o, ai strabatut;
Bucura-te, cel ce înaintezi în adâncul infinit al tainei dumnezeiesti;
Bucura-te, blândete neclatinata de valurile ispitelor;
Bucura-te, barbatie ce sfarmi idolii din launtru si din afara;
Bucura-te, smerenie, altar al prefacerii duhovnicesti;
Bucura-te, trezvie, oglinda a cugetului launtric;
Bucura-te, paza a mintii, plivire a odraslirilor mortii;
Bucura-te, rugaciune, semanare a Cuvântului vesnic;
Bucura-te, pocainta, spalare în lacrima duhului;
Bucura-te, cuvânt lucrator în inimi cu puterea lui Hristos;
Bucura-te, cautare a iubirii dumnezeiesti, însusi chipul monahicesc;
Bucura-te, Sfinte Ierarhe Teotim, inima în care bate iubirea Sfintei Treimi!

Condacul al 10-lea:

Cu iubire de straini si dumnezeiasca râvna te osteneai, Sfinte Teotim, a-i aduce pe pagâni la lumina cunostintei de Dumnezeu. Pentru aceasta, marele tau prieten, Sfântul Ioan Gura de Aur, ti-a trimis în anul 399 calugari misionari pentru hunii nomazi de la Istru, ca sa învete si ei a cânta lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Cu legatura nedezlegata a dragostei si taria credintei neclintite v-ati unit în iubirea lui Dumnezeu, zugravind icoana prieteniei duhovnicesti. Balsam si mângâiere, sprijin si îmbarbatare v-ati facut unul altuia, întru binevestirea si slava numelui lui Hristos.
Bucura-te, neîncetata slujire lui Dumnezeu si aproapelui;
Bucura-te, râvna spre plinirea Trupului lui Hristos;
Bucura-te, marturisitor al Cuvântului facut trup;
Bucura-te, prieten al Adevarului întrupat;
Bucura-te, prieten devotat al marelui patriarh si dascal a toata lumea;
Bucura-te, al cuceritorilor barbari supunator cu pacea lui Hristos;
Bucura-te, al navalirilor pagâne îmblânzitor cu iubirea si întelepciunea;
Bucura-te, împreuna-lucrator cu Dumnezeu;
Bucura-te, stânca de care se sparg valurile vrajmasiei;
Bucura-te, simplitate ce descui portile întelegerii;
Bucura-te, vedere prin iubire, descoperitoare a tainelor;
Bucura-te, descuietor cu razele isihiei al inimilor zavorâte;
Bucura-te, Sfinte Ierarhe Teotim, inima în care bate iubirea Sfintei Treimi!
Condacul al 11-lea:
Întrarmat cu dumnezeiasca întelepciune si râvna dreptei credinte, n-ai pregetat a merge la Constantinopol la sinodul convocat de Sf. Ioan Gura de Aur împotriva învataturii gresite a episcopului Antonin al Efesului. Caci stiai, parinte, ca orice erezie rapeste margaritarul de mult pret, lumina si bucuria cântarii de Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Peste înca trei ani erai din nou la Constantinopol, sprijinind cu mult curaj, pricepere si hotarâre pe Sfântul Ioan Gura de Aur împotriva acuzatiilor aduse de Sf. Epifanie al Ciprului. Asa te-ai aratat aparator cu dreapta-socoteala al Ortodoxiei si scrierilor filocalice, pastrator cu evlavie al sfintei traditii si mostenirii duhovnicesti.
Bucura-te, iubitorule de Dumnezeu si de oameni;
Bucura-te, iubitorule de întelepciune si frumos;
Bucura-te, iubitorule de adevar si pace;
Bucura-te, punte peste prapastia dezbinarii;
Bucura-te, vedere netulburata de viforul clevetirii;
Bucura-te, vedere din hotarul vesnicei iubiri;
Bucura-te, sol al dragostei si isihiei dumnezeiesti;
Bucura-te, cunoastere neatinsa de ura si învrajbire;
Bucura-te, cunoastere prin iubire, fara de amagire;
Bucura-te, cunoastere cu duhovniceasca întelegere;
Bucura-te, albina culegatoare a mierii duhovnicesti;
Bucura-te, aparator al Sfântului Ioan, pe care întruchiparea Ortodoxiei îl numeai;
Bucura-te, Sfinte Ierarhe Teotim, inima în care bate iubirea Sfintei Treimi!

Condacul al 12-lea:

Pentru viata ta curata, sfintenia si minunile tale te cinsteau chiar si barbarii necredinciosi, încât dreapta credinta se înmultea si pamântul se lumina de stralucirea cântarii de Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Urcând toata scara desavârsirii, ti-ai dat sufletul cu pace în mâinile lui Hristos, lasându-ne icoana sfânta a vietii tale prin care te cunoastem pururea rugator catre Dumnezeu pentru noi, sprijinitor si calauzitor pe cararile mântuirii.
Bucura-te, sfesnic de lumina neapusa;
Bucura-te, icoana în care se vede taina crestina;
Bucura-te, nevoitor al stiintei duhovnicesti;
Bucura-te, izbavitor din întunericul necunostintei;
Bucura-te, sprijin neclatinat în încercari;
Bucura-te, calauza a celor rataciti;
Bucura-te, ridicare a celor cazuti;
Bucura-te, tamaduire a celor suferinzi;
Bucura-te, brate parintesti întinse în ajutorul fiilor risipitori;
Bucura-te, isihie, dor împlinit si pururi înnoit;
Bucura-te, comoara sfânta a pamântului si neamului românesc;
Bucura-te, stea mult-luminoasa a Bisericii Ortodoxe;
Bucura-te, Sfinte Ierarhe Teotim, inima în care bate iubirea Sfintei Treimi!

Condacul al 13-lea:

O, Sfinte Ierarhe Teotim, cum te vom putea cinsti dupa vrednicie, ca sfintenia vietii, bogatia întelepciunii si negraitele tale faceri de minuni ne coplesesc întelegerea! Cum vom privi la stralucirea Chipului tau încununat de virtuti si transfigurat de dragostea lui Hristos, cu necuratita minte si inima? Primeste dar acum smerita noastra cântare de lauda si fi-ne pururi aproape pe drumul mântuirii, ca sa aflam si noi rodul pocaintei si haina de nunta a iubirii Sfintei Treimi, cântând împreuna cu tine: Aliluia! (de 3 ori).

Apoi se zice iarasi Icosul 1:

Purtând mostenirea de neam si pamânt daco-roman, împreuna cu propria-ti viata jertfa vie lui Hristos ai adus-o, intrând într-o mânastire din hotarele Cassienilor si ale pesterilor. Iar în aceasta vatra de dumnezeiasca nevointa si întelepciune, ca un mare pastor ai stralucit, fiind cel dintâi dascal si Parinte al Sfintilor Ioan Casian si Gherman.
Bucura-te, pamânt sfintit de iubirea dumnezeiasca;
Bucura-te, smerenie întiparita cu Chipul lui Hristos;
Bucura-te, biserica vie a isihiei;
Bucura-te, Chip de Parinte în care Dumnezeu se arata la fata;
Bucura-te, ca si pe noi ne nasti din moarte la Viata;
Bucura-te, aducere de sine pe altarul iubirii;
Bucura-te, de har înrourata asprime a vietuirii;
Bucura-te, crin al pustnicestilor nevointe;
Bucura-te, comoara de sfintenie în traiul modest ascunsa;
Bucura-te, minte purtatoare de icoana;
Bucura-te, împartasire de duhovniceasca hrana;
Bucura-te, înfrânare nascuta din dorul de taina;
Bucura-te, Sfinte Ierarhe Teotim, inima în care bate iubirea Sfintei Treimi!

Condacul 1:

Prealuminat pastor al Tomisului, vas al isihiei si cuvântarii de Dumnezeu, chip al iubirii parintesti te-ai aratat, Sfinte Ierarhe Teotim, revarsând în lume mirul milostivirii de Sus. Pentru aceasta, ca la un izvor pururea curgator al harului lui Dumnezeu la tine alergam si cu credinta îti cântam: Bucura-te, Sfinte Ierarhe Teotim, inima în care bate iubirea Sfintei Treimi!

Rugaciune:

O, Sfinte Ierarhe Teotim, cel prieten si asemenea prin dumnezeiasca vietuire marelui Ioan Gura de Aur, vesnicule locas al salasluirii Sfintei Treimi, ajuta-ne pe noi, cei cazuti în robia patimilor, în marea învolburata a ispitelor si în cumplite neputinte. Nu ne lasa prada pierzarii în iadul deznadejdii, spre batjocura vrajmasului, ci asculta saraca rugaciunea noastra pe care o aducem acum cu umilita si înfrânta inima, ca mult poate mijlocirea dreptului înaintea Preabunului Dumnezeu. Dezleaga-ne din legaturile nevazute, tamaduieste-ne si ne calauzeste la raiul smereniei, cu darul de Sus si rugaciunile tale catre Domnul. Acopera-ne mintea de navalirile pagâne si pierzatoare, alinându-ne cu o picatura din roua dumnezeiestii isihii si ne deschide inima cu razele întelegerii duhovnicesti, ca sa ne gatim cum se cuvine de a-L primi pe Mântuitorul Hristos. Pazeste tara si poporul acesta de mestesugitele curse ale nevazutului vrajmas, fereste-ne de toata înselarea si de apasarea duhului lumesc, potrivnic credintei si iubirii dumnezeiesti. Ajuta-ne sa ne lepadam de toti idolii vazuti si nevazuti si de toata aplecarea egoista împotrivitoare Crucii iubirii lui Hristos. Întareste-ne a ne purta cu multumire crucea încercarilor si suferintelor îngaduite de milostivul Dumnezeu spre curatirea si tamaduirea ranilor de moarte ale pacatului. Sprijina-ne la tot pasul, îndemnându-ne si ridicându-ne din multele caderi, în urmarea lui Hristos. Treci peste nevrednicia noastra si cu iubirea ta de Parinte, iarta-ne si ne primeste, ajutându-ne sa dezgropam în noi prin pocainta si cu darul lui Hristos Icoana Chipului Dumnezeiesc. Ca lepadând orice necurata pornire sau patimasa deprindere, sa nu scârbim cu nimic si sa alungam pe Duhul Cel Sfânt care lucreaza în noi asemanarea cu Dumnezeu. Acopera-ne cu haina iubirii parintesti, ridica-ne si fii împreuna cu noi pe cararea cea strâmta si necajita ce duce spre Viata. Atinge-te de noi, cei bolnavi sufleteste si trupeste si opreste cu harul dat tie de sus curgerea patimilor, ca sa putem gati în inima noastra lacas Preasfintei Treimi. Cheama peste noi suflarea harului lui Hristos ce alunga poftele si nalucirile spurcate, de zi si de noapte, si ne curateste simtirile spre a-L vedea pe Hristos stralucind.
Asa, Sfinte Ierarhe Teotim, ajuta-ne noua sa aducem prescurea rugaciunii si vietii noastre la altarul preacurat al Domnului, ca sa primim si noi de la Duhul Cel Sfânt prefacerea duhovniceasca si viata Trupului lui Hristos. Si asa, la sfârsitul acestei petreceri pamântesti, sa putem si noi intra întru bucuria binecuvântata a Tatalui Ceresc.
O, dumnezeiasca Iubire care în sfinti stralucesti si ne descoperi noua Chipul mântuitor al Sfintei Treimi, vino si te salasluieste întru noi, cei ce ne închinam tie. Amin.

1

Acatistul Sfântului Gheorghe – Sfânt Mare Mucenic – (23 aprilie)

Dupa obisnuitul început se zice:

Troparul, glasul al 4-lea:

Ca un izbavitor al celor robiti si celor saraci folositor, neputinciosilor doctor, conducatorilor ajutator, Purtatorule de biruinta, Mare Mucenice Gheorghe, roaga pe Hristos Dumnezeu sa mântuiasca sufletele noastre.

Condacul 1

Mult nevoitorului al lui Hristos, Marelui Mucenic Gheorghe, acum toti din suflet sa-i cântam, laudându-l pe el în Sfintitele locasuri, ca pe un preastralucit mare soare al mucenicilor; si ca unul aparator al credinciosilor si ajutator, cu credinta sa-i strigam: Bucura-te, Mare Mucenice Gheorghe!

Icosul 1

Înger întru nevointa cu adevarat te-ai aratat, purtatorule de biruinta al lui Hristos Gheorghe; ca materialnic si cu trup fiind, vitejeste pentru credinta ca un nematerialnic si fara de trup te-ai nevoit; pentru aceasta strigam tie unele ca acestea:
Bucura-te, ca te-ai aratat fire mai presus de fire;
Bucura-te, ca te-ai aratat materie mai presus de materie;
Bucura-te, tânarule, veselule si preafrumosule;
Bucura-te, începatorule de nevointa al lui Hristos preaalesule;
Bucura-te, înger în trup, care covârsesti pe cei muritori;
Bucura-te, lumescule om, mai presus de lume cu mintea;
Bucura-te, ca întru nevointa în chipul soarelui te-ai aratat;
Bucura-te, ca, dupa fel, ca un înger te-ai înfatisat;
Bucura-te, adevarata lucrare a darului;
Bucura-te, curata nelucrare a firii;
Bucura-te, cel prin care credinta s-a înaltat;
Bucura-te, cel prin care ratacirea s-a stricat;
Bucura-te, Mare Mucenice Gheorghe!

Condacul al 2-lea

Vederile mintii avându-le curatite, ai ales mai mult a patimi pentru Ziditorul si împreuna a muri cu El, decât a trai si a avea vremelnica câstigare; caci ai dorit a te încununa cu cununa mucenicilor si a cânta Domnului: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Gheorghe, de trei ori fericite, plugar al cinstirii de Dumnezeu te-ai aratat dupa numire; iar necinstirii dezradacinator, toata înselaciunea idolilor din radacina smulgând-o. Pentru aceasta, vrednic esti a auzi de la toti acestea:
Bucura-te, semanatorul copacilor dreptei credinte;
Bucura-te, taietorul neghinelor înselaciunii;
Bucura-te, ca ai smuls spinii idolilor;
Bucura-te, ca ai semanat holda credintei;
Bucura-te, ca pomi cu veselitoare roade ai adus lui Hristos;
Bucura-te, ca pe multi ai adus mântuiti lui Dumnezeu;
Bucura-te, purtatorule de grija al sadurilor slujirii Treimii;
Bucura-te, taietorul radacinilor credintei pagâne;
Bucura-te, cel ce ai aratat pamântul cel neroditor;
Bucura-te, cel ce l-ai aratat lui Dumnezeu roditor;
Bucura-te, cel prin care nedumerirea s-a pierdut;
Bucura-te, cel prin care cunostinta de Dunmezeu a rasarit;
Bucura-te, Mare Mucenice Gheorghe!

Condacul al 3-lea

Din înaltime putere primind, te-ai aratat viteaz ostean nevoitorule al nestricatului Împarat Iisus, de stricaciosul împarat netemându-te; ci de Dunmezeu luminat fiind, Domnului strigai asa: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Având, o, purtatorule de biruinta, ca o mare pavaza credinta lui Hristos în inima, ca un leu râvnind, în mijiocul nevointei bârbâteste ai stat, cu îndrazneata cugetare. Pentru aceasta te binecuvântam zicând:
Bucura-te, începatorule de toata biruinta al lui Dumnezeu;
Bucura-te, voievodule al lui Hristos;
Bucura-te, luptatorule nebiruit al credintei;
Bucura-te, de biruinta purtatorule, mare nevoitorule al Duhului;
Bucura-te, preatare David, care ai omorât pe Goliat;
Bucura-te, preaviteazule Samson, care ai biruit pe cei de alt neam;
Bucura-te, al dreptei credinte în lupte biruitorule;
Bucura-te, al gresitei credinte puternic cioplitorule;
Bucura-te, ca esti îmbogatit cu inima de fier;
Bucura-te, ca te lauzi cu piept de diamant;
Bucura-te, viteazul Crucii cel biruitor;
Bucura-te, uriasul credinciosilor cel de cununa purtator;
Bucura-te, Mare Mucenice Gheorghe!

Condacul al 4-lea

Dupa Ziditorul cu râvna râvnind, ca Ilie de demult, tu însuti îndemnându-te, întru nevointe ai intrat; ca n-ai suferit a unge capul tau, Sfinte, cu untdelemnul pacatosilor. Pentru aceea vrednicia de voievod ai aruncat-o lor, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Ale slujitorilor de idoli defaimatoare poruncii cele scrise împotriva crestinilor si a lui Hristos auzindu-le, purtatorule de lupte, cu sufletul te-ai ranit ca un urmator al lui Hristos; pentru aceea, lumea si trupul dispretuind, auzi acestea:
Bucura-te, ca ai urât bogatia cea stricacioasa;
Bucura-te, ca ai împartit bogatia aceasta saracilor;
Bucura-te, luptatorule împotriva îndulcirilor pamântesti;
Bucura-te, mai înaltule decât bunatatile cele materialnice;
Bucura-te, ca ai calcat pe toata lumea cu picioarele;
Bucura-te, ca ai dispretuit marirea cea trecatoare;
Bucura-te, ca ai trecut cu vederea floarea tineretii;
Bucura-te, ca nu te-ai milostivit de frumusetea trupului;
Bucura-te, ca nu ti-ai crutat cu nimic viata;
Bucura-te, vrajmasule neîmpacat al trupului;
Bucura-te, ca ai avut neîmpatimirea de catre toate;
Bucura-te, ca ai luat biruinta peste patimile toate;
Bucura-te, Mare Mucenice Gheorghe!

Condacul al 5-lea

Dumnezeiasca iubire ai avut în inima ta, Mucenice, si foc al dragostei celei catre Hristos; de care, înfierbântându-ti-se mintea, îndumnezeit cu totul si înfocat te-ai facut; si pe toate acestea de fata ca un vis le-ai socotit, strigând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Catre închinatorul de idoli, Diocletian, zicea nevoitorul Gheorghe: Pentru ce întârzii judecatorule si nu-mi gatesti în graba toate chinurile? Caci pe toate sunt gata a le primi pentru Ziditorul meu. De aceea auzi:
Bucura-te, nemasurata iubire catre Dumnezeu;
Bucura-te, înfocata dorinta catre Hristos;
Bucura-te, foc nestins al dragostei celei dumnezeiesti;
Bucura-te, iubirea cea neîncetata a Stapânului;
Bucura-te, ca pe toate le-ai dat si pe Hristos L-ai cumparat;
Bucura-te, ca, pentru Dumnezeu, ai socotit desfatari toate cele dureroase;
Bucura-te, ca ai biruit prin dor dorul trupului;
Bucura-te, ca ai stins vapaia prin vapaie;
Bucura-te, primitorul bunei desfatari;
Bucura-te, cel ce duhovniceste iubeai si împreuna asemenea erai iubit;
Bucura-te, cel ce de sineti cu totul te-ai înstrainat;
Bucura-te, ca de Hristos cu totul te-ai apropiat;
Bucura-te, Mare Mucenice Gheorghe!

Condacul al-6-lea

Cu totul s-a spaimântat tiranul de prea minunata barbatie a ta, Mucenice Gheorghe, si de cuvintele tale detunându-se, peste uimit si fara de glas s-a facut, caci nu avea ce sa zica, nici nu stia sa cânte Domnului: Aliluia!

Icosul al-6-lea

Luminat, o, Mucenice, în auzul tuturor în mijlocul luptei ai strigat: Unul este Dunmezeu-Treimea: Tatal si Fiul si Duhul Sfânt; si Hristos este Dumnezeu”. Pentru aceasta te binecuvântam pe tine zicind:
Bucura-te, stralucite al Treimii propovaduitorule;
Bucura-te, vesel trâmbitator al credintei;
Bucura-te, privighetoare cu dulce glas si mult viersuitoare;
Bucura-te, rândunea cântatoare si rasunatoare;
Bucura-te, buze în cer tunatoare a Dumnezeirii lui Hristos;
Bucura-te, limba de miere curgatoare a iconomiei lui Hristos;
Bucura-te, al cuvântarii de Dumnezeu, propovaduitorule;
Bucura-te, ritor împodobit al credintei;
Bucura-te, sirena atragatoare a Parintelui;
Bucura-te, psaltire a Duhului bine rasunatoare;
Bucura-te, cel prin care adevarul s-a aratat;
Bucura-te, cel prin care minciuna s-a înfruntat;
Bucura-te, Mare Mucenice Gheorghe!

Condacul al-7-lea

Mari dupa tot chipul sunt felurile chinurilor, pe care le-ai suferit, Mucenice; caci, numai cugetând cineva la ele, i se frânge chiar inima. Dar tu pe acestea le-ai suferit, cu bucurie cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al-7-lea

Tânar cu vârsta, dar batrân cu mintea, te-ai aratat, o, Mucenice Gheorghe; pentru aceea si chinurile cu barbatie, ca si cum altul le-ar fi patimit, le-ai suferit cu viteaza cugetare; de aceea cântam tie unele ca acestea:
Bucura-te, ca pântecele ti-a fost împuns cu ascutisul sulitei;
Bucura-te, ca trupul cu vine de bou ti-a fost lovit;
Bucura-te, ca ai fost batut peste gura cu multe toiege;
Bucura-te, ca ti-au fost legate mâinile cu lanturi;
Bucura-te, ca ai fost tras pe roata cea cu ascutisuri;
Bucura-te, ca pieptul tau cu pietre a fost strivit;
Bucura-te, ca ai purtat încaltaminte înrosita în foc;
Bucura-te, ca ai petrecut trei zile în groapa cu var;
Bucura-te, ca ai baut înveninatoare bauturi;
Bucura-te, ca ai locuit adeseori în temnita;
Bucura-te, ca ai fost pus în sulite prea ascutite;
Bucura-te, ca ai luat sfârsitul prin sabie;
Bucura-te, Mare Mucenice Gheorghe!

Condacul al-8-lea

Cu total straine si preamarite sunt toate minunile câte ai facut, Mucenice Gheorghe, în luptele tale; si, dupa suferinte nenumarate, cu barbatie mare si cu putere, dând lauda lui Dumnezeu, ai cântat: Aliluia!

Icosul al-8-lea

Purtatorule de chinuri, având în pieptul tau întreg pe Hristos, Cel ce este minunat între Sfinti, prin acesta lucrai minunile cele înfricosatoare si mai presus de minte; de care noi înspaimântându-ne, cu mirare strigam:
Bucura-te, cel ce vârfurile sulitelor ai nesocotit;
Bucura-te, cel ce ai biruit chinurile rotii;
Bucura-te, ca te-ai aratat mai tare decât varul;
Bucura-te, ca ai învins puterea veninului;
Bucura-te, ca din mormânt ai ridicat pe un mort dedemult;
Bucura-te, ca ai înviat boul lui Glicherie;
Bucura-te, cel ce ai izbavit un copil din Bulgaria;
Bucura-te, cel ce ai scapat un copil din Creta;
Bucura-te, cel prin care copilul a biruit;
Bucura-te, cel de care negutatorii s-au oprit;
Bucura-te, cel ce ai primit stâlpul vaduvei;
Bucura-te, ca i-ai surpat pe zeii elinilor;
Bucura-te, Mare Mucenice Gheorghe!

Condacul al-9-lea

Pe tine toata firea îngerilor vazându-te stând în mijiocul luptei, tânar si putenic prin Hristos, singur luptându-te, plesnind cu mâinile te lauda; si bucurându-se, pe Domnul slavea, cântând: Aliluia!

Icosul al-9-lea

Ritor al dogmelor credintei fiind, de trei ori fericite, si minuni multe savârsind, pe tine vazându-te popoarele pe pamânt, catre dumnezeiasca credinta a lui Hristos se îndemnau, si se bucurau cu duhul, strigând tie unele ca acestea:
Bucura-te, privelistea îngerilor;
Bucura-te, privirea oamenilor;
Bucura-te, îndulcirea puterilor ceresti;
Bucura-te, veselia oamenilor pamântesti;
Bucura-te, ca te-ai facut marire cerului si pamântului;
Bucura-te, ca bucurie ai adus îngerilor si oamenilor;
Bucura-te, desfatarea frumoasa a lumii celei de sus;
Bucura-te, lauda dumnezeiasca a lumii celei de jos;
Bucura-te, dulce stralucire a mintilor;
Bucura-te, dulce întrumusetare a sufletelor;
Bucura-te, cel prin care Biserica se veseleste;
Bucura-te, cel prin care toata lumea dantuieste;
Bucura-te, Mare Mucenice Gheorghe!

Condacul al 10-lea

Ceata demonilor, vazându-te pe tine, Mucenice, ca i-ai biruit pe ei prin lupta, caderea lor cu suspin amar o plângeau si acestea ziceau: „Cum a biruit purtatorul de trup pe cei fara de trup” si lui Dumnezeu cânta: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Toiag de biruinta mare si atotputernic ai ridicat asupra amagirii elinilor; pentru aceasta si purtator de biruinta te numesti, Mucenice Gheorghe; de care noi, minunându-ne, spre lauda strigam unele ca acestea:
Bucura-te, pierzatorul demonilor;
Bucura-te, surpatorul elinilor;
Bucura-te, cel ce ai sfarâmat pe idolii cei neînsufletiti;
Bucura-te, cel ce ai vadit mestesugirile lor;
Bucura-te, ca ai înfruntat stapâniri si începatorii;
Bucura-te, caci cu varsarea sângelui tau pe leviatan l-ai înecat;
Bucura-te, cel ce focul amagirii l-ai stins;
Bucura-te, cel ce latirea politeismului ai restrâns-o;
Bucura-te, înfricosatorule arzator al capistilor;
Bucura-te, preaputernicule sfarâmator al idolilor;
Bucura-te, cel din a carui pricina satana suspina;
Bucura-te, cel prin care pagânismul ofteaza;
Bucura-te, Mare Mucenice Gheorghe!

Condacul al 11-lea

Cetele tuturor Sfintilor întâmpinau, o, Mucenice, Sfânt sufletul tau, când se suia la ceruri, si cu îngerii cântare de biruinta lui Dumnezeu strigau cu veselie, cântând împreuna: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Lumina cea neapusa a Sfintei Treimi o vezi nemijlocit, o, Gheorghe Mucenice, si te bucuri acum de bucuria cea adevarata, nesfârsita si negraita, pentru chinurile ce ai suferit. Pentru aceasta strig tie:
Bucura-te, ca te desfatezi în viata cea fara de moarte;
Bucura-te, ca te împartasesti de lumina cea negraita;
Bucura-te, vorbitorule cu nematerialnicii îngeri;
Bucura-te, cel ce împreuna petreci cu toti Sfintii;
Bucura-te, ca împreuna ai patimit cu Hristos, Cel ce a patimit mai înainte;
Bucura-te, ca acum te-ai marit împreuna cu Cel ce S-a preaslavit;
Bucura-te, cel ce ai dobândit Împaratia Cerurilor;
Bucura-te, cel ce te-ai împartasit de vesnica marire;
Bucura-te, cel ce porti cununa cea nevestejita;
Bucura-te, cel ce ai luat dupa dar îndumnezeirea;
Bucura-te, neîncetat-vazatorule al lui Dumnezeu;
Bucura-te, dumnezeiescule împreuna-mostenitor al lui Hristos;
Bucura-te, Mare Mucenice Gheorghe!

Condacul al 12-lea

Dar ai luat, Mucenicule, de la Dumnezeu, a vindeca patimile sufletelor si ale trupurilor; pentru aceasta, da-le pe acestea si noua slujitorilor Bisericii tale, celor ce de amândoua suntem lipsiti, dar care cântam lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Cu cântari de psalmi serbând amintirea si luptele tale, Mucenice, te laudam pe tine si te binecuvântam din suflet, ca pe un fierbinte aparator al lumii, si toti cu cântarile, ca si cu buzele, sarutându-te, strigam catre tine:
Bucura-te, comoara cea nefurata a saracilor;
Bucura-te, mare aparator al vaduvelor;
Bucura-te, binefacatorule în felurite împrejurari al credinciosilor;
Bucura-te, doctorule fara de plata al bolnavilor;
Bucura-te, ca te faci tuturor toate, pentru Hristos;
Bucura-te, ca scapi pe toata lumea din nevoi;
Bucura-te, grabnic ajutatorule al celor în nevoi;
Bucura-te, dulce mângâietor al întristarilor;
Bucura-te, izvorule nesecat al minunilor;
Bucura-te, curgere neîncetata a darurilor;
Bucura-te, minunea Bisericii celei din Lida;
Bucura-te, rugatorule si mijlocitorule al tuturor;
Bucura-te, Mare Mucenice Gheorghe!

Condacul al 13-lea

O, Mucenice Gheorghe, nume dulce si scump tuturor credinciosilor, aceasta scurta lauda, ce o aducem tie, cu blândete primeste-o, si de tot felul de întâmplari fereste pe cei ce cânta lui Dunmezeu: Aliluia! (acest condac se zice de trei ori)

Apoi iarasi se zice Icosul întâi

Înger întru nevointa cu adevarat te-ai aratat, purtatorule de biruinta al lui Hristos Gheorghe; ca materialnic si cu trup fiind, vitejeste pentru credinta ca un nematerialnic si fara de trup te-ai nevoit; pentru aceasta strigam tie unele ca acestea:
Bucura-te, ca te-ai aratat fire mai presus de fire;
Bucura-te, ca te-ai aratat materie mai presus de materie;
Bucura-te, tânarule, veselule si preafrumosule;
Bucura-te, începatorule de nevointa al lui Hristos preaalesule;
Bucura-te, înger în trup, care covârsesti pe cei muritori;
Bucura-te, lumescule om, mai presus de lume cu mintea;
Bucura-te, ca întru nevointa în chipul soarelui te-ai aratat;
Bucura-te, ca, dupa fel, ca un înger te-ai înfatisat;
Bucura-te, adevarata lucrare a darului;
Bucura-te, curata nelucrare a firii;
Bucura-te, cel prin care credinta s-a înaltat;
Bucura-te, cel prin care ratacirea s-a stricat;
Bucura-te, Mare Mucenice Gheorghe!

Si Condacul întâi

Mult nevoitorului al lui Hristos, Marelui Mucenic Gheorghe, acum toti din suflet sa-i cântam, laudându-l pe el în Sfintitele locasuri, ca pe un preastralucit mare soare al mucenicilor; si ca unul aparator al credinciosilor si ajutator, cu credinta sa-i strigam: Bucura-te, Mare Mucenice Gheorghe!

Troparul, glasul 4:

Ca un izbavitor al celor robiti si celor saraci folositor, neputinciosilor doctor, conducatorilor ajutator, Purtatorule de biruinta, Mare Mucenice Gheorghe, roaga pe Hristos Dumnezeu sa mântuiasca sufletele noastre.

*

1

Acatistul Sfintilor Iorest si Sava – Sfinti Ierarhi Mitropolitii Ardealului ) (24 aprilie)

Dupa obisnuitul început:

Condacul 1:

Pe fericitii ierarhi, pe Iorest si pe Sava, care au slujit adevarului si cu viata si cu învataturile lor au împodobit Biserica lui Hristos, cu credinta si cu evlavie sa-i laudam, cinstind ostenelile lor si zicând: Bucurati-va, luminatilor ierarhi si marturisitori ai Ortodoxiei!

Icosul 1:

Cela ce a ales si a chemat pe ucenicii Sai la propovaduire, Acela te-a ales si pe tine, Sfinte Ierarhe Ioreste, sa propovaduiesti adevarul dreptei credinte celor pastoriti de tine si sa întorci la Ortodoxie pe cei rataciti. Pentru aceasta si noi cu evlavie te laudam, zicând:
Bucura-te, cela ce din botez numele de Ilie ai primit;
Bucura-te, ca din pruncie credinta cea dreapta ai marturisit;
Bucura-te, cela ce lui Dumnezeu, cu multa dorire ai urmat;
Bucura-te, ca pentru credinta cea dreapta, mucenic te-ai aratat;
Bucura-te, cela ce în tara Transilvaniei, ca o stea te-ai ivit;
Bucura-te, ca Moldova cu învataturi sfinte te-a împodobit;
Bucura-te, cela ce la Putna din frumusetile de taina ale cinului calugaresc te-ai adapat;
Bucura-te, ca Dumnezeu Icoana vie pe tine te-a aratat;
Bucura-te, cela ce pe Hristos, din toata inima ta L-ai iubit;
Bucura-te, ca pentru dragostea Lui, multe prigoane ai patimit;
Bucura-te, al dreptei credinte râvnitor prea fierbinte;
Bucura-te, al Bisericii drept-maritoare prea ales parinte;
Bucura-te, Ierarhe Ioreste, prea fericite!

Condacul al 2-lea:

Ca o raza duhovniceasca dintr-o familie aleasa ai stralucit, Sfinte Ierarhe Ioreste, si ai împodobit Biserica lui Hristos cu lumina învataturilor tale, iar acum, în Biserica cea biruitoare din ceruri fiind, cânti lui Dumnezeu cântare: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Arvuna dreptei credinte, din Sfântul Botez primind-o, Ierarhe Sava, la vremea potrivita, cu multe si mari stradanii ai adunat duhovniceasca bogatie Bisericii lui Hristos. Pentru aceasta te laudam, zicând:
Bucura-te, cela ce din parinti binecredinciosi ai rasarit;
Bucura-te, ca margaritarul dreptei credinte ai dobândit;
Bucura-te, coborâtorule din oameni prea smeriti;
Bucura-te, vlastar ales, din stramosi cu arhierie cinstiti;
Bucura-te, a cetatii Inaului împodobire Sfânta;
Bucura-te, a Transilvaniei mare si neclintita stânca;
Bucura-te, cela ce din pruncie virtutea, o, ai invatat;
Bucura-te, ca din izvorul Scripturilor Sfinte de mic te-ai adapat;
Bucura-te, cela ce mintea cu cugetari dumnezeiesti ti-ai hranit;
Bucura-te, cela ce dar de vindecare ai primit;
Bucura-te, cela ce multe suflete, cu sârguinta ai rascumparat;
Bucura-te, ca slujitor drept al Mântuitorului te-ai aratat;
Bucura-te, Ierarhe Sava, care lui Hristos ai urmat!

Condacul al 3-lea:

Dupa calatorii prin tari straine în manastirea Comana învatat-ai rânduiala pravilei calugaresti, Sfintite Ierarhe Sava, si toate ispitirile ce au venit asupra ta nu au fost în stare sp te despartp de dragostea lui Hristos si sp te ampiedice a cânta: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Evlaviosul voievod al Moldovei, Vasile Lupu, minunându-se de curatia si vrednicia vietii tale, te-a numit pe tine, Ierarhe Ioreste, „întru toate credincios si prea cinstit Parinte”. Pentru aceea si noi, nevrednicii, cu evlavie te laudam, zicând:
Bucura-te, cela ce esti a Transilvaniei podoaba aleasa;
Bucura-te, ca si Moldovei i-ai fost odrasla frumoasa;
Bucura-te, a credinciosilor faclie mult luminata;
Bucura-te, cela ce esti si monahilor podoaba prea minunata;
Bucura-te, cela ce pe Hristos, în inima, cu râvna, L-ai purtat;
Bucura-te, ca lui Dumnezeu cu smerenie fierbinte te-ai rugat;
Bucura-te, cela ce pe Hristos, cu cuvântul si cu fapta L-ai binevestit;
Bucura-te, ca în Rugaciuni si postire, toata viata, o, ai trait;
Bucura-te, cela ce cu vietuirea ta pe multi ai calauzit;
Bucura-te, ca spre sfintenia ta, Domnul din cer a binevoit;
Bucura-te, cela ce ai fost tuturor un bun si ales parinte;
Bucura-te, al ierarhilor celor Sfinti întâistatator în cinste;
Bucura-te, Ierarhe Ioreste, prea fericite!

Condacul al 4-lea:

Cu rautate pornindu-se oarecând Stapânitorii Transilvaniei asupra crestinilor celor dreptcredinciosi, toti fiii cei adevarati ai Bisericii noastre s-au bucurat nespus de alegerea ta ca arhipastor al lor, Ierarhe Ioreste, si vazând în tine un puternic aparator al Legii stramosesti, au cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Stralucind în împlinirea poruncilor lui Hristos, ai fost chemat de Dumnezeu la darul preotiei si, nu multa vreme dupa aceasta, ai fost ales în scaunul de mitropolit al Balgradului, fiind hirotonit prin mâinile mitropolitului Stefan al tarii Românesti. Pentru aceasta bucurându-ne de iconomia lui Dumnezeu, cea cu privire la tine, te laudam, zicând:
Bucura-te, cela ce ca preot, chemarea cu sfintenie ti-ai plinit;
Bucura-te, ca Domnul spre o si mai înalta cinstire te-a harazit;
Bucura-te, ca la vrednicia de arhiereu al lui Hristos ai fost chemat;
Bucura-te, ca apoi, în tara Româneasca la treapta de arhiereu ai fost ridicat;
Bucura-te, ca mitropolitul Stefan, al Ungrovlahiei, la plecare, cu parintesti îndemnuri te-a povatuit si însotit;
Bucura-te, cela ce cu toate virtutile arhieresti ai fost împodobit;
Bucura-te, ca spre pastorire, Mitropolia Balgradului tie s-a dat;
Bucura-te, ca sosind în Balgrad, tot poporul mult s-a bucurat;
Bucura-te, cela ce, cu dragoste, întru credinta dreapta, pe toti i-ai întarit;
Bucura-te, arhipastorule, întru care harul luminii s-a salasluit;
Bucura-te, cela ce întru arhierie pe cei saraci nu i-ai uitat;
Bucura-te, cela ce în ajutorul tuturor, cu sârguinta ai stat;
Bucura-te, Ierarhe Sava, care lui Hristos ai urmat!

Condacul al 5-lea:

Vestea vietuirii tale celei îmbunatatite, Sfintite Ierarhe Sava, a razbatut pâna departe si toti cei ce auzeau de trairea ta cea Sfânta laudau pe Dumnezeu, din inima, cântându-I: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Statut-ai pe scaunul Mitropoliei Transilvaniei ca o faclie mult-luminoasa în sfesnic, luminând pe toti cu lumina Treimii celei mai presus de fire. Pentru aceasta si noi cu umilinta te laudam, zicând:
Bucura-te, cela ce ai fost paatorul cel bun al turmei lui Hristos;
Bucura-te, ca turma ta, din cursele potrivnicului, o, ai scos;
Bucura-te, cela ce toate ademenirile pacatului le-ai biruit;
Bucura-te, ca de amenintarile vrajmasilor nicicum nu te-ai înfricosat;
Bucura-te, cela ce cu platosa adevarului te-ai întramat;
Bucura-te, ca pe nedreptii asupritori, cu mult curaj i-ai înfruntat;
Bucura-te, cela ce marelui Atanasie cu vietuirea te-ai asemanat;
Bucura-te, ca pentru dreapta credinta în temnita ai fost aruncat;
Bucura-te, cela ce pentru adevar în lanturi ai fost ferecat;
Bucura-te, ca prin aceasta marelui Pavel ai urmat;
Bucura-te, cela ce uneltirilor asupritorilor te-ai împotrivit;
Bucura-te, ca dreapta credinta cu sârguinta, o, ai propovaduit;
Bucura-te, Ierarhe Ioreste, prea fericite!

Condacul al 6-lea:

Propovaduit-ai neobosit si cu mare râvna cuvântul lui Dumnezeu cel adevarat, Ierarhe Ioreste, si ai purtat grija turmei tale, ferind-o de uneltirile railor prigonitori, pe toti întarindu-i în dreapta credinta, iar prin luminarea mintii si izvodirea cartilor sfinte, i-ai povatuit sa cânte lui Hristos: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Fiind hirotonit arhiereu dupa rânduiala sfintelor canoane si întorcându-te cu multa bucurie de la Târgoviste, la Mitropolia din Balgrad, pastorii si credinciosii te-au primit cu litie si cu cântari, marind pe Dumnezeu, cu glas luminat. Pentru aceasta si noi, cinstindu-te, zicem tie:
Bucura-te, cela ce, plin de râvna si nadejde, la ai tai te-ai întors;
Bucura-te, ierarhe fericite, al Domnului nostru Iisus Hristos;
Bucura-te, cela ce de popor si de pastori cu dor ai fost asteptat;
Bucura-te, ca pe toti, la înapoiere, ca arhiereu i-ai binecuvântat;
Bucura-te, cela ce de preoti si de turma ai fost mult cinstit;
Bucura-te, ca celor ce unelteau împotriva dreptei-credinte cu hotarâre te-ai împotrivit;
Bucura-te, ca Dumnezeu, Cel peste toate, ti-a dat întarire;
Bucura-te, ca tuturor le-ai fost statornica ocrotire;
Bucura-te, cela ce multe soboare de preoti ai adunat;
Bucura-te, ca pe toti la apararea dreptei credinte i-ai îndemnat;
Bucura-te, cela ce pe rataciti cu tarie i-ai înfruntat;
Bucura-te, ca încercând sa te schimbe din arhipastorire, pe potrivnici i-ai rusinat;
Bucura-te, Ierarhe Sava, care lui Hristos ai urmat!

Condacul al 7-lea:

Mai înainte de hirotonia ta întru arhiereu, de praznicul înaltarii Sfintei Cruci, Ierarhe Sava, lepadându-te de toate cele desarte, crucea ti-ai luat si urmând lui Hristos, din inima ai cântat: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Hristos, Mântuitorul nostru, cautând spre sfintele tale Rugaciuni, te-a scos din temnita, Ierarhe Ioreste, spre folosul Bisericii Sale. Pentru aceea si noi, laudându-te, zicem tie:
Bucura-te, cela ce, pentru adevar, în temnita ai fost aruncat;
Bucura-te, ca si acolo, lui Dumnezeu, din tot sufletul te-ai rugat;
Bucura-te, cela ce pe Hristos, cu suspinele tale L-ai chemat;
Bucura-te, ca prin voia Lui, din închisoare ai fost slobozit;
Bucura-te, cela ce, dupa aceea, la manastirea Putna te-ai dus;
Bucura-te, ca în aceasta manastire lauda si multumire lui Hristos ai adus;
Bucura-te, cela ce apoi, de la Putna la Iasi ai plecat;
Bucura-te, ca acolo Varlaam Mitropolitul cu drag te-a îmbratisat;
Bucura-te, ca si de voievodul Vasile Lupu ai fost bine primit;
Bucura-te, ca pe toti cu firea ta cea blânda i-ai dobândit;
Bucura-te, cela ce esti chezas al dumnezeiestii bunei-vointe;
Bucura-te, marturisitorule neclintit al dreptei-credinte;
Bucura-te, Ierarhe Ioreste, prea fericite!

Condacul al 8-lea:

Aparator celor dosaditi si potrivnic celor asupritori te-ai aratat, Ierarhe Ioreste, ca turma ta ai calauzit-o cu stralucirea minunatelor tale nevointe, prin pustia cea arzatoare a patimilor, catre pamântul fagaduintei, la izvorul cel datator de viata al învataturii lui Hristos, pentru care si noi cu credinta te laudam, cântând: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Cei ce nu iubeau dreapta credinta cautau asupra ta felurite pricini, spre a te izgoni din scaun. Dar tu ca un adevarat pastor, ai stat pâna la moarte lânga turma ta si ti-ai pus sufletul pentru ea, Ierarhe Sava. Pentru aceea si noi, smeritii, te laudam, zicând:
Bucura-te, cela ce esti adevarat arhiereu al lui Hristos;
Bucura-te, ca esti tuturor credinciosilor de mare folos;
Bucura-te, cela ce viclenia prigonitorilor ai vadit;
Bucura-te, ca în necazuri, ca o stânca neclintita te-ai dovedit;
Bucura-te, cela ce ai înfruntat cumplite prigoane;
Bucura-te, cela ce nu te-ai întristat când rabdai rani;
Bucura-te, ca pentru stramoseasca credinta multe chinuri ai patimit;
Bucura-te, cela ce de adunarea celor puternici ai fost osândit;
Bucura-te, cela ce, desi bolnav, în temnita Balgradului si Iernutului ai fost aruncat;
Bucura-te, cela ce pentru statornicia ta în credinta în lanturi grele ai fost ferecat;
Bucura-te, ca de ispitele celor ce voiau sa te cumpere te-ai lepadat;
Bucura-te, ca marirea cea desarta de la tine totdeauna ai alungat;
Bucura-te, Ierarhe Sava, care lui Hristos ai urmat!

Condacul al 9-lea:

Privegheat-ai, cu multa grija, asupra turmei tale celei duhovnicesti, în vreme de furtuna si de încercare, Sfintite Ierarhe Sava. Pe toti i-ai îmbarbatat sa nu se abata de la dreapta credinta, ci lui Hristos Dumnezeu lauda sa-I aduca, cântând: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Mladita odraslita din tulpina neamului nostru, fericite Ioreste, pentru credinta ta cea neclintita si pentru dragostea ta de popor ai fost aruncat în temnita, învrednicindu-te de cununa cea nevestejita a marturisitorilor lui Hristos; pentru aceasta si noi cu dragoste te laudam pe tine, zicând:
Bucura-te, Ierarhe Ioreste, ca adevarului ai slujit;
Bucura-te, ca pentru popor si dreapta credinta mult te-ai ostenit;
Bucura-te, cela ce predaniile sfinte cu râvna ai pastrat;
Bucura-te, ca legea stramoseasca cu dragoste ai aparat;
Bucura-te, cela ce în noianul prigoanelor nicicum n-ai sovait;
Bucura-te, ca în furtuna încercarilor întocmai ca o stânca tare te-ai dovedit;
Bucura-te, cela ce cu barbatie pe potrivnici i-ai înfruntat;
Bucura-te, ca pe fratii cei napastuiti, cu sârguinta i-ai aparat;
Bucura-te, cela ce te-ai aflat neamului nostru stâlp nebiruit;
Bucura-te, ca încrederea turmei tale pe drept, o, ai agonisit;
Bucura-te, cela ce cu pilta vietii tale pe toti ai înflacarat;
Bucura-te, ca întarire minunata în credinta tuturor te-ai aratat;
Bucura-te, Ierarhe Ioreste, prea fericite!

Condacul al 10-lea:

Faptele tale cele bune, Ierarhe Ioreste, nu s-au masurat cu lungimea vremii, ci cu râvna cea aprinsa a inimii tale, pentru dreapta credinta. Putina vreme pastorind, te-ai învrednicit a fi împreuna cu Sfintii si ai cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

În zadar cautau vrajmasii tai, ca prin tot felul de chinuri sa înduplece vointa ta, Ierarhe Sava si, în loc de adavar, strâmbatatea s-o marturisesti. Dar ca un stâlp de foc ai ramas, pâna departe luminând si pilda vie pastoritilor tai facându-te. Pentru aceasta, cu evlavie te laudam, zicând tie:
Bucura-te, cela ce de prigonitori cu nuiele ai fost batut;
Bucura-te, ca prin suferinte lui Hristos bine ai placut;
Bucura-te, cela ce, prin lovirea cu nuiele, trupul ti-a fost sfâsiat;
Bucura-te, ca din sângele Tau, pamântul tarii s-a adapat;
Bucura-te, cela ce adevarul cu viata l-ai pecetluit;
Bucura-te, ca în dreapta credinta ai ramas mereu neclintit;
Bucura-te, cela ce chinuri mucenicesti nesfârsite ai rabdat;
Bucura-te, ca pilda Sfintilor Mucenici cu sârguinta ai urmat;
Bucura-te, cela ce de Biserica, între Sfinti ai fost asezat;
Bucura-te, ca tara Transilvaniei, ca pe un prinos, lui Dumnezeu te-a dat;
Bucura-te, lauda cuviincioasa a Bisericii stramosesti, prea marita;
Bucura-te, a dreptcredinciosilor crestini cununa nevestejita;
Bucura-te, Ierarhe Sava, care lui Hristos ai urmat!

Condacul al 11-lea:

În fiecare vineri erai scos afara din temnita de la Vint si crunt batut cu nuiele pâna la sânge, Sfintite Ierarhe Sava, iar tu, întocmai ca marturisitorii de odinioara ai adevarului, rabdai, ramânând neclintit în credinta si lui Dumnezeu lauda aduceai, cântând: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Desi numai trei ani ai pastorit pe scaunul Mitropoliei Balgradului, Ierarhe Ioreste, dar te-ai îngrijit de oile turmei tale duhovnicesti cu multa sârguinta. Pentru aceasta, dupa cuviinta, laudându-te pe tine, îti zicem:
Bucura-te, neobositule pastor al turmei celei duhovnicesti;
Bucura-te, ca pe a ta turma si acum spre tot binele o povatuiesti;
Bucura-te, ca predania Sfintilor Parinti, plin de râvna, o, ai pastrat;
Bucura-te, cela ce cu osârdie pilda Sfintilor ai urmat;
Bucura-te, cela ce sfintele locasuri ale tarii noastre le-ai cercetat;
Bucura-te, ca de la cetatea Brasovului, pâna în muntii Maramuresului ai alergat;
Bucura-te, cela ce tuturor credinciosilor tai ai fost de folos;
Bucura-te, ca i-ai povatuit pe ei, ca un adevarat Parinte duios;
Bucura-te, cela ce lumina cea Sfânta a Scripturilor, preotilor tai ai daruit;
Bucura-te, ca prin toate, legea noastra stramoseasca ai întarit;
Bucura-te, cela ce, dupa ajutoare, pâna în pravoslavnica Rusie ai plecat;
Bucura-te, ca, întors în tara, patimind tot felul de chinuri, la cele vesnice te-ai mutat;
Bucura-te, Ierarhe Ioreste, prea fericite!
Condacul al 12-lea:
Darâmat-au potrivnicii Sfântul locas al Mitropoliei Balgradului, zidit de Mihai Voievodul, întregitor de tara, în care si voi slujit-ati cu vrednicie, fericitilor Ierarhi Ioreste si Sava. Dar în locul lui a rasarit locasul nou si mândru al Reîntregirii Bisericii noastre Ortodoxe de veacuri, care azi se înnoieste cu stralucire, prin vrerea lui Dumnezeu. Pentru aceasta cu credinta fierbinte cântam cu totii lui Dumnezeu, Celui ce toate spre bine le orânduieste: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Postati, la vreme, prea Sfintilor Ierarhi, pastori, învatatori si ocrotitori ai fratilor vostri de neam si de credinta, cu care împreuna ati luptat si ati suferit. Nestiute sunt pâna acum mormintele în care odihnesc sfintele voastre oseminte. Dar pomenirea voastra se cinsteste pururea în Biserica dreptmaritoare a credinciosilor nostri români, pentru care, si acum, va rugati în ceruri! Pentru aceasta marindu-te, împreuna cu Sfintitul Ierarh Iorest, cu laude te cinstim, Sfintite Ierarhe Sava, parintele nostru, graindu-ti unele ca acestea:
Bucura-te, aparator neînfricat al Bisericii lui Hristos;
Bucura-te, ca te-ai aratat turmei tale ca un adevarat pastor cuvios;
Bucura-te, cela ce ai cinstit slujba încredintata tie;
Bucura-te, ca nu te-ai abatut de la Sfânta Ortodoxie;
Bucura-te, ca lupta cea buna toata viata ai luptat;
Bucura-te, ca credinta cea buna, pâna la sfârsit ai pastrat;
Bucura-te, cela ce acum te afli în cer, lânga toti cei biruitori;
Bucura-te, ca esti pilda de viata pentru bunii pastori;
Bucura-te, sfinte marturisitor al credintei stramosesti;
Bucura-te, cela ce din cer si astazi de noi te ingrijesti;
Bucura-te, ca si acum, tot atât de folositor crestinilor te-ai aflat;
Bucura-te, cela ce cu sfintenie pe calea vietii ai umblat;
Bucura-te, Ierarhe Sava, care lui Hristos ai urmat!

Condacul al 13-lea:

O, preafericitilor ierarhi ai lui Hristos, Ioreste si Sava, care, prin stradaniile si patimirile voastre din viata, v-ati învrednicit sa dobânditi partea cea de-a dreapta Tatalui ceresc, primind Rugaciunile noastre smerite, de acum, cereti de la Bunul Dumnezeu sa daruiasca Bisericii Sale tarie, Tarii noastre pace si întru toate buna sporire, iar noua credinciosilor iertare de pacate si mare mila, ca sa cântam lui Dumnezeu, împreuna cu voi, Aliluia! (Acest Condac se zice de trei ori)
Dupa care se zice:

Icosul 1. Cel ce a ales si a chemat pe ucenicii Sai…

Condacul l: Pe fericitii Ierarhii., apoi:

Rugaciune:

Pe Sfintii lui Dumnezeu Ierarhi Iorest si Sava, traitori cu adevarat ai smereniei calugaresti si purtatori ai darurilor ceresti, care au pus credinta cea dreptmaritoare mai presus de toate cele vremelnice si au îndurat chinuri si moarte pentru apararea legii noastre stramosesti si pentru încurajarea poporului nostru dreptcredincios, cu laude sa-i cinstim. Voi, care ati odraslit din Biserica dreptmaritoare, din tara Transilvaniei si care acum va bucurati de marirea mucenicilor si a marturisitorilor lui Hristos, primiti Rugaciunea noastra si mijlociti pentru noi înaintea Bunului si Milostivului Dumnezeu, Celui în Treime preamarit. Ocrotiti, cu Rugaciunile voastre, lumea care va cinsteste pe voi, ca pe niste stâlpi neclintiti ai dreptei credinte. Rugati-va Domnului, ca sa întareasca unitatea si dragostea de credinta dintre frati, sa reverse harul pacii în inimile tuturor, sa fereasca turma credinciosilor de toata reaua întâmplare, ca într-un cuget si într-un glas sa preamarim pe Cel ce este Datatorul darurilor si Mântuitorul nostru. Privegheati si va rugati pentru noi ca, izbaviti fiind, prin mijlocirile voastre, de cursele celui rau, lupta cea buna a mântuirii sa o ducem în toate clipele vietii noastre si sa ramânem neclintiti în dreapta credinta a mosilor si stramosilor nostri. Rugati-va Domnului, ca sa trimita grabnicul Sau ajutor tuturor celor dreptcredinciosi, care alearga la sprijinul vostru mijlocitor, în toate cererile pentru mântuire si pentru cele de folos în viata de acum si în cea viitoare, pentru ca, fiecare din noi, dobândind cele ce sunt spre binele nostru, sa marim pe Preabunul Dumnezeu, Cel întreit închinat: Tatal, Fiul si Duhul Sfânt, acum si pururea si în vecii vecilor, Amin!

*

1

Acatistul Sfântului Ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureş (24 aprilie)

Condacul 1

Apărătorul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, ne-a dăruit nouă un părinte şi învăţător sfânt pe Dreptcredinciosul Ierarh Iosif Mărturisitorul, care asemenea Păstorului celui Bun care şi-a dat viaţa pentru mântuirea lumii, aşa şi Iosif Mărturisitorul, cu fapta şi cu cuvântul, a luminat tot Maramureşul. Pentru aceasta, noi acum îi înălţăm cântări de laudă şi împreună cu el cu umilinţă şi credinţă cântăm Domnului: Aliluia!

Icosul 1

Pe părintele nostru Iosif Mărturisitorul, pe arhiereul lui Hristos care împreună se află acum cu toţi sfinţii, în soborul cel mare al lui Hristos, să-l cinstim zicând:
Bucură-te, că de la sânul mamei tale, te-a ales Domnul să slujeşti sfintelor altare;
Bucură-te, ce-l ce din tinereţe, ca Iosif cel prea frumos, fiul lui Iacov, ai fost iubit de Tatăl, de Fiul şi de Duhul Sfânt;
Bucură-te că cel ce este Harul şi Adevărul, ţi-a luminat calea precum Domnul i-a luminat-o lui Moise, când şi-a apărat neamul ce zăcea în adâncă robie;
Bucură-te, că până la sânge ai răbdat şi ai mărturisit pe Hristos înaintea dregătorilor lumii pe care i-ai ruşinat şi nu te-ai înspăimântat nici de temniţă, nici de moarte, ci şi în temniţă şi in faţa morţii, ai apărat credinţa cea dreaptă, pe care neamul tău a primit-o de la Hristos;
Bucură-te, Părinte Iosif, arhiereul cel dreptcredincios al lui Hristos!

Condacul al 2-lea

Iosif Mărturisitorul, a primit de la Dumnezeu multă înţelepciune, când a stat înaintea dregătorilor, apărând Legea cea dreaptă dată de Dumnezeu poporului nostru, aceştia, ca fariseii şi cărturarii, care ascultând cuvântul lui Iisus Hristos, au zis: De unde ştie acesta carte, tot aşa şi dregătorii cei străini văzând ştiinţa şi înţelepciunea Sfântului Iosif Mărturisitorul, au strigat: De unde are acest om atâta învăţătură, iar noi cunoscând că de la Dumnezeu ai primit lumina şi puterea, împreună cu tine părinte Iosif, îl preamărim pe Dumnezeu zicând: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Zis-a Domnul: Cel ce Mă va mărturisi pe Mine înaintea oamenilor, îl voi mărturisi şi Eu pe el în faţa Tatălui Meu Cel din ceruri şi Tu pe Hristos L-ai mărturisit toată viaţa şi nu te-ai lepădat de El, de aceea Stăpânul nostru Iisus Hristos, te-a preamărit Părinte Iosif, pomenind numele tău în faţa Tatălui Său, care te-a primit şi te-a aşezat în rând cu toţi sfinţii care pe pământ au mărturisit şi au slujit cu vrednicie pe Dumnezeu, iar poporul dreptcredincios văzând darul şi cununa pe care ai primit-o de la Hristos, alături de toţi voievozii şi slujitorii sfintelor altare din Maramureş şi din tot Ardealul, cu bucurie au strigat:
Bucură-te, Părinte Iosif că ai fost binecuvântat de Tatăl nostru cel din ceruri;
Bucură-te, Mărturisitorule al Prea Sfintei Treimi;
Bucură-te, că asemenea cu Sfântul Nicolae şi Atanasie şi Ioan Gură de Aur, ai apărat credinţa ortodoxă;
Bucură-te, că şi tu, asemenea cu Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, ai pătimit de la acelaşi duşman viclean, al Dreptei credinţe;
Bucură-te, Părinte Iosif, arhiereul cel dreptcredincios al lui Hristos!

Condacul al 3-lea

„Eu sunt Păstorul cel Bun”, a zis Iisus Hristos, şi după cum pe toţi slujitorii Bisericii Sale, care apără oile turmei sale, de lupii care încearcă să le răpească din staulul Bisericii sale, şi pe tine care cu toiag tare ai păstorit poporul dreptcredincios, te-a numit păstor bun, pentru că nu ai fost un năimit, nici nu ţi-ai părăsit turma, ci împreună cu toţi slujitorii altarelor ortodoxe, aţi cântat neîncetat cântare de slavă lui Dumnezeu, zicând: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Episcopia ta, Episcopia Maramureşului şi Sătmarului, este ocrotită de Maica Domnului, preamărite arhiereu şi mucenic al lui Iisus Hristos. Maica Domnului care este Maica Durerii şi a bucuriei, ţi-a dat tărie şi ţie, şi la tot poporul lui Dumnezeu din aceste ţinuturi, să-şi poarte crucea cu răbdare şi să păstreze în suflet credinţa cea sfântă şi mare, credinţa strămoşească. În aceste zile, când episcopia ta Hristos a reînviat-o, sufletul tău şi a tot poporul dreptcredincios, cu bucurie dau slavă lui Dumnezeu şi strigă:
Bucură-te, acum Părinte Iosif, care ai fost păstorul nostru cel bun, că turma ta nu este dezbinată;
Bucură-te, episcopul nostru cel iubit, că s-a împlinit dorul tău cel sfânt, ca toţi românii să se închine într-un glas şi într-un gând;
Bucură-te, că tu ocroteşti copiii şi pe părinţii lor binecredincioşi;
Bucură-te, că pe tine Maica Domnului te-a iubit, pentru că tu cu rugăciunile tale fierbinţi, sfinţeşti ţara şi casa dreptcredincioşilor;
Bucură-te, Părinte Iosif, arhiereul cel dreptcredincios al lui Hristos!

Condacul al 4-lea

Păstor şi Mucenic, Învăţător şi Cârmuitor adevărat ai fost Prea Sfinţite Părinte Iosif, de aceea Dumnezeu te-a încununat cu cununa nemuririi şi te-a aşezat între sfinţi, care sunt împreună slujitori la altarul cel de sus, unde liturghiseşte neîncetat Hristos. De aceea cu umilinţă şi credinţă te rugăm: Roagă-te şi pentru noi, pentru toţi cei ce cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea

„Minunat este Dumnezeu întru sfinţii lui”, zice Scriptura, minunat este numele tău, Prea Sfinţite Părinte Iosif, pentru că precum sfântul şi dreptul Iosif a îngrijit-o pe Maica Domnului şi pe Fiul lui Dumnezeu, pe Domnul nostru Iisus Hristos, de la zămislire şi naştere ocrotindu-I şi apărându-I de Irod şi de toţi cei ce căutau să-l ucidă pe Iisus, tot aşa şi tu Prea Sfinţite Părinte Iosif, ai apărat Biserica noastră, care este Mireasa lui Hristos, şi pe fiii ei dreptcredincioşi din Maramureş şi Sătmar i-ai luminat şi i-ai apărat de cei ce doreau să-i înstrăineze de lumina cea curată a lui Iisus Hristos. De aceea cu credinţă şi cu recunoştinţă, poporul lui Dumnezeu din Maramureş, din Ardeal şi din toată Ţara Românească, cu sfinţenie te laudă şi te preamăresc zicând:
Bucură-te, părinte al tuturor părinţilor din Maramureş şi Sătmar;
Bucură-te, părinte al tuturor cuvioşilor care cinstesc pe Maica Domnului, în toate mănăstirile şi schiturile în care ard candelele Dreptei credinţe;
Bucură-te, că pe toţi preoţii din episcopia ta în soboare i-ai adunat şi i-ai învăţat să lumineze poporul şi să-l întărească în credinţa pe care neamul nostru a moştenit-o de la apostolii lui Iisus Hristos;
Bucură-te, că tu faci parte dintre ierarhii mucenici ce au iubit pe Iisus Hristos, mai mult decât toate rangurile pământeşti;
Bucură-te, Părinte Iosif, arhiereul cel dreptcredincios al lui Hristos!

Condacul al 5-lea

Hristos te-a ales pe tine, cel tare în credinţă şi nemişcat în dragoste faţă de poporul binecredincios, ca să-l mângâi, când era dispreţuit şi asuprit de vrăjmaşii credinţei lor strămoşeşti. Cu faptele tale şi cu lumina Evangheliei Domnului Hristos ai luminat poporul. Cu graiul gurii tale l-ai învăţat Cuvântul lui Dumnezeu, cu jertfa şi cu suferinţa ta, ai zidit Biserica cea vie pe pământul românesc, pentru aceea noi toţi cei ce suntem dintr-un neam, şi de o Lege cu tine, cinstindu-te cu umilinţă cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Ca şi Moise, ai dorit Părinte Iosif, să nu se cunoască locul unde odihnesc osemintele tale cele mult chinuite şi astfel pe noi ne-ai învăţat să cinstim fiecare mormânt ca pe un loc sfânt, bineştiind că acolo se odihneşte un dreptcredincios creştin, care a fost purtător de cruce şi a adormit împărtăşit cu Dumnezeiescul Trup şi Sânge al lui Iisus Hristos. Pentru aceasta, când ne oprim lângă fiecare mormânt, toţi ne amintim şi de tine Părinte Iosif, preamărind smerenia şi răbdarea ta, care nici în viaţă şi nici în moarte nu te-ai înstrăinat de Hristos şi nici de preoţi sau de credincioşi, ci împreună cu cei binecredincioşi te odihneşti în acest pământ sfânt românesc. De aceea, te lăudam, zicând:
Bucură-te, că împreună cu preoţii tăi şi cu poporul binecredincios, staţi aici de veghe, lângă altarele strămoşeşti;
Bucură-te, că în mormânt cu trupul fiind şi în rai cu duhul, te veseleşti acum văzând pe fiii tăi duhovniceşti că în unitate se împărtăşesc din acelaşi potir dumnezeiesc;
Bucură-te, mare duhovnic al Maramureşului, care de la locul tău din ceruri te rogi şi binecuvântezi pe toţi slujitorii Bisericii lui Hristos, de azi;
Bucură-te, că mormântul tău, care este necunoscut de oameni, este binecuvântat de Dumnezeu;
Bucură-te, părinte Iosif, arhiereul cel dreptcredincios al lui Hristos!

Condacul al 6-lea

Har, putere şi pace, ca dintr-un izvor dumnezeiesc, curg din ostenelile sfinţilor, pentru toţi cei ce cinstesc numele lor, de aceea şi noi, cei ce cu smerenie slujim lui Dumnezeu, aici, unde cu sfinţenie ai slujit şi tu Părinte Iosif, cu cântări cuvioase şi sfinte, te lăudăm şi lui Dumnezeu înălţăm cântări de laudă, zicând: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Adevărul ai iubit şi pe Hristos cu credinţă L-ai slujit, de aceea în case şi în biserici, în sfintele noastre mănăstiri şi schituri te pomenim şi zicem mereu:
Bucură-te, Părinte Iosif, care ai mărturisit pe Hristos înaintea dregătorilor cei vicleni, care au încercat să te dezbrace de haina cea sfântă a ortodoxiei şi să te îmbrace în haina cea străină a ereziei;
Bucură-te, că ai fost nebiruit şi cu înţelepciune ai apărat dreptatea Bisericii Ortodoxe;
Bucură-te, Mărturisitorule, că ai rămas ucenic credincios al Bisericii lui Hristos şi nu ţi-ai vândut sufletul ca Iuda cel rău credincios;
Bucură-te, că nu ai primit să guşti din apa ereziei, ci ai iubit numai apa cea vie, a Evangheliei Domnului;
Bucură-te, Părinte Iosif, arhiereul cel dreptcredincios al lui Hristos!

Condacul al 7-lea

Şapte sunt Darurile Duhului Sfânt, care au împodobit viaţa ta, pentru aceasta fiii tăi şi slujitorii Sfintelor altare precum şi cei ce te-au legat în lanţuri şi te-au aruncat în temniţa grea de la Hust, s-au cutremurat de răbdarea ta şi de lumina ce lumina faţa ta, iar noi, văzând harul ce răsare din darurile cu care Duhul Sfânt te-a înzestrat, împreună cu tine părinte, preamărim pe Dumnezeu, zicând: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Cunoscând Cuvântul Domnului care a zis: „Cel ce vrea să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea sa şi să-Mi urmeze Mie”, din pruncie, din casa părintească, ai fost pătruns de un duh luminos care te-a apropiat de Hristos, şi ai ascultat acest cuvânt, pe care Fiul lui Dumnezeu L-a rostit ca pe o chemare, cuvânt pe care ascultându-l, toţi sfinţii şi cuvioşii s-au lepădat de mamă şi de tată şi au îmbrăcat cămaşa lui Hristos, urcând împreună cu Domnul drumul crucii, vieţii călugăreşti şi tu Părinte Iosife ţi-ai dăruit viaţa lui Dumnezeu, sfinţindu-te, luminându-te, unindu-te cu Dumnezeu, pentru aceasta noi cu umilinţă stând în faţa icoanei tale, zicem:
Bucură-te, Părinte Iosif, care porţi pe faţa ta chipul lui Hristos;
Bucură-te, omule al lui Dumnezeu, care te-ai învrednicit să vezi pe Maica Domnului plângând de mila neamului tău cel oropsit şi asuprit pentru credinţa lui strămoşească;
Bucură-te, că ai primit în sufletul tău învăţătura cea curată a lui Hristos de la preoţii binecredincioşi, de la monahii cei cuvioşi care trăiau în munţii şi în codrii Năsăudului, ai Maramureşului şi în tot Ardealul;
Bucură-te, că ai primit peste veşmântul călugăriei şi haina împărătească a arhieriei de la Dosoftei, părintele poeziei româneşti;
Bucură-te, Părinte Iosif, arhiereul cel dreptcredincios al lui Hristos!

Condacul al 8-lea

Prin viaţa şi credinţa ta cea curată, te-ai făcut părtaş dumnezeieştii firi, cum zice Scriptura şi luând har peste har, ai ajuns prin dumnezeiescul Har fiu al Luminii, fiu al Invierii, fiu al lui Dumnezeu, de aceea am îndrăznit şi noi, să ne îndreptăm gândurile şi glasurile spre tine, având credinţa că ne vei asculta şi te vei ruga Domnului pentru noi păcătoşii. Cu stăruinţă căzând în genunchi te rugăm: pe cei neputincioşi să-i miluieşti. Pe cei bolnavi să-i întăreşti. Pe cei ce sunt în călătorie să-i ocroteşti, pe prunci să-i creşti, pe tineri să-i miluieşti, pe cei orfani şi pe bătrâni să-i mângâi, pentru toţi, ca cel ce ai primit har de la Dumnezeu, să te rogi şi cu rugăciunile tale să ne ajuţi, ca împreună cu tot poporul cel preaiubit al lui Hristos, să cântăm: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Prea Sfinţite Părinte şi mare Mărturisitorule al lui Hristos, Iosife ajută-ne şi pe noi să ajungem să prăznuim ziua cea mare, ziua a opta, ziua învierii tuturor şi împreună cu Hristos care este Domnul Cerului şi al pământului, Părintele veacului ce va să vină, să ne învrednicim a sta de-a dreapta Dreptului Judecător, şi să auzim zicându-ne şi nouă: „Veniţi, binecuvântaţii Tatălui Meu, de moşteniţi împărăţia cea pregătită vouă de la întemeierea lumii“. Înfricoşată şi întunecată va fi această zi pentru ereticii, pentru necredincioşii şi pentru păcătoşii care nu se vor pocăi. Părinte Iosif, cu rugăciunile tale izbăveşte sufletele noastre ca ziua aceea să nu fie întunecată, ci împreună cu Prea Sfânta, Prea Binecuvântata Născătoare de Dumnezeu, roagă-te să fim mântuiţi de osânda pe care cu dreptate o vor primi cei nepăsători, atunci când Dreptul Judecător le va zice: „Duceţi-vă de la Mine blestemaţilor, …căci flămând am fost şi nu Mi-aţi dat să mănânc; însetat am fost şi nu Mi-aţi dat să beau; străin am fost şi nu M-aţi primit; gol, şi nu M-aţi îmbrăcat; bolnav şi în temniţă, şi nu M-aţi cercetat…”. Ştim bunătatea ta Arhiereule, cunoaştem mila ta faţă de cei păcătoşi şi rătăciţi sau necredincioşi. Ne aducem aminte că şi tu, ca toţi slujitorii Bisericii lui Hristos, ai binecuvântat şi nu ai blestemat, ai binecuvântat şi ai iertat, pe cei ce te-au batjocorit şi te-au condamnat la temniţă grea, pentru credinţa cea dreaptă a ta, pe care ai slujit-o împreună cu tot poporul din mitropolia ta. De aceea cu umilinţă zicem ţie:
Bucură-te, că te-ai ostenit mult să ne aminteşti tuturor că viaţa e scurtă şi dreapta judecată este aproape;
Bucură-te, că ne-ai învăţat pe toţi să ne amintim că în ceasul în care nu ne vom gândi, Mirele cel ceresc va veni;
Bucură-te, că numele tău nu este uitat, ci se pomeneşte şi astăzi prin gura tuturor slujitorilor sfintelor altare din Maramureş şi din toată ţara;
Bucură-te, Părinte, că poporul dreptcredincios şi acum cu cântări şi cu rugăciuni împodobeşte bisericile şi mănăstirile din aceste locuri binecuvântate de Dumnezeu;
Bucură-te, Părinte Iosif, arhiereul cel dreptcredincios al lui Hristos!

Condacul al 9-lea

Cerul se luminează, Părinte, când pe pământ se înalţă cântări de laudă lui Dumnezeu. Îngerii din ceruri îşi însoţesc glasul cu îngerii bisericilor de pe pământ, iar Hristos, Cel ce a semănat în lume cuvântul adevărului, se bucură când vede că înfloreşte şi rodeşte învăţătura Evangheliei Sale. Domnul se bucură când vede arhiereii şi preoţii Bisericii Sale slujind cu vrednicie dumnezeiasca Liturghie. Îngerii cântă împreună cu monahii, credincioşii în biserică stând, în cer li se pare că stau. Părinte Iosif, înger al lui Dumnezeu, din adâncul inimii te rugăm, cu rugăciunile tale întăreşte-ne credinţa şi ne ajută să mergem şi noi pe calea cea dreaptă spre Dumnezeu, du-ne şi pe noi în mijlocul îngerilor şi nu ne lăsa să cădem în întunericul iadului, unde diavolii batjocoresc şi chinuiesc pe cei necredincioşi şi cu puterea rugăciunii tale, întoarce-i pe toţi şi îi învaţă să cânte: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Luminată este viaţa ta, Sfinte şi mare mărturisitorule al lui Hristos. Arhanghel în trup ai fost, Îngerul Bisericii lui Hristos din Maramureş, unde poporul a fost întotdeauna dreptcredincios. Voievozii din această ţară, au jertfit totul pentru apărarea Bisericii Domnului. Iar când voievozii au dispărut din acest pământ sfânt al Maramureşului, aici au rămas arhiereii care, ca nişte arhangheli cu sabie de foc, au apărat bisericile şi pe preoţi. Un arhanghel cu sabie de foc ai fost şi tu, părinte Iosif. Preoţii, care sunt îngerii satelor, te-au ascultat pe tine şi nici unul n-a participat la târgul întunecat de la Bălgrad, unde o ceată de năimiţi, pentru un blid de linte, şi-au vândut credinţa. Preoţii şi poporul din Maramureş, în frunte cu episcopul lor, n-au şezut pe scaunul vânzătorilor de la Alba Iulia, ci au rămas dreptcredincioşi, păstrând datinile şi credinţa moştenită din strămoşi. Acum sufletul tău se bucură în ceruri, văzând înflorind dreapta credinţă şi Biserica, pentru care tu ai suferit: lanţuri, temniţă şi moarte grea. Ea e liberă şi strălucitoare, iar preoţii şi credincioşii ei deopotrivă, închinându-se îţi zic ţie:
Bucură-te, Iosife, episcopul nostru, care cu sabie de foc ai apărat credinţa noastră strămoşească;
Bucură-te, Părinte Iosif, episcopul nostru, că îngerii satelor împreună cu bătrânii, tinerii şi copiii, se închină acum într-un glas cu fraţii lor din Moldova şi Ţara Românească;
Bucură-te, Părinte Iosif că s-a scris numele tău în ceruri;
Bucură-te că tinerii ucenici şi învăţăcei, care se pregătesc pentru sfânta preoţie, te-au chemat pe tine să fii patronul lor;
Bucură-te, Părinte Iosif, arhiereul cel dreptcredincios al lui Hristos!

Condacul al 10-lea

Slujirea ta, Părinte, n-a încetat, ci şi acum se săvârşeşte în ceruri împreună cu toţi sfinţii care s-au născut din neamul românesc. Mare este numărul celor ce cu trupul odihnesc în pământul românesc, în umbra altarelor, în ograda bisericilor şi a mănăstirilor, în cuprinsul cimitirelor, iar cu sufletul se află în locaşurile drepţilor. Smerit şi drept a fost sufletul marelui număr de creştini care s-a născut din neamul românesc. Blând şi smerit aşa cum ne-a îndemnat Hristos ai fost şi tu, Părinte Iosif, de aceea acum te bucuri în slava cerului, împreună cu toţi sfinţii români şi cu aceştia împreună neîncetat cântaţi lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Steaua care a strălucit la Naşterea Domnului în Betleem, a luminat şi munţii şi văile de aici, unde nimeni nu se închina la idoli făcuţi din piatră, aur sau argint, nici nu erau chinuiţi de patimi şi păcate spurcate de care erau stăpâniţi păgânii de la Roma şi Atena, ci poporul de aici îngrijindu-se de suflet ca să fie sănătos, aştepta şi el un Mântuitor. De aceea s-au bucurat de lumina ce s-a arătat departe în zare, şi ciobanii de aici au cântat împreună cu păstorii de la Betleem – iar noi cunoscând dragostea ta faţă de Iisus, strigăm:
Bucură-te, slujitorul lui Iisus, care ai văzut pe domnul în chipul fiecărui nou născut;
Bucură-te, Prea Sfinţite Iosife, cel ce ai avut sufletul curat ca şi al unui copil nevinovat;
Bucură-te, sfânt cu inimă de bărbat, care ai înfruntat ispitele care veneau de la trup, de la lume şi de la diavolul;
Bucură-te, Prea Cuvioase, care, ca un sihastru, ţi-ai sfinţit viaţa cu post şi cu rugăciune;
Bucură-te, Părinte Iosif, arhiereul cel dreptcredincios al lui Hristos!

Condacul al 11-lea

Munţii şi dealurile s-au mişcat, pământul s-a cutremurat şi cerul s-a întunecat şi aici când la Ierusalim, pe Golgota, Fiul lui Dumnezeu strigând cu glas tare a zis: „Părinte în mâinile Tale încredinţez duhul Meu“ dându-şi sufletul în mâinile Tatălui, atunci şi poporul de aici s-a înfiorat şi în sufletul lor au aflat că împărăţia satanei s-a prăbuşit, şi dacii cei blajini, din aceşti munţi, au primit în inima lor o lumină nouă care a venit de la Ierusalim, iar tu Părinte cu har şi putere trimisă de Dumnezeu, i-ai învăţat pe fiii celor ce cu lumina venită de la Golgota s-au încreştinat, şi au păstrat legăturile străvechi cu Ierusalimul cel dumnezeiesc, care este Maica tuturor Bisericilor, şi asemenea cu strămoşii lor, cu inimă curată de atunci au cântat lui Dumnezeu neîncetat: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Prea minunate Părinte Iosif, ca Sfântul Nicolae te-ai luptat şi cu îndrăzneală ai ruşinat pe cei ce huleau Biserica strămoşilor tăi şi batjocoreau învăţătura cea Dreaptă a lui Iisus Hristos, pentru aceasta, poporul dreptcredincios, cinstindu-te a strigat:
Bucură-te, apărătorule al Crucii şi slujitorul cel luminat al Bisericii lui Hristos, care slujeşte credinţa cea dreaptă, pentru care apostolii şi toţi sfinţii şi-au dat viaţa;
Bucură-te, ostaş neadormit, care aperi Biserica Domnului de eretici;
Bucură-te, blând păstor al oilor celor cuvântătoare ale lui Iisus Hristos;
Bucură-te, Prea Sfinţit Slujitor al Bisericii Maramureşului şi Sătmarului, care ai pus stavilă vânturilor şi furtunii, care veneau peste noi din norii rătăcitori şi întunecoşi;
Bucură-te, Părinte Iosif, arhiereul cel dreptcredincios al lui Hristos!

Condacul al 12-lea

Lumina din Lumina Învierii Domnului, ţi-a călăuzit paşii întotdeauna, Părinte Iosif, şi când ai stat în faţa dregătorilor celor înstrăinaţi de învăţătura cea dreaptă a lui Hristos şi în întunericul temniţei unde ei te-au aruncat, fără a fi vinovat, dar tu, ca Mântuitorul, te-ai rugat, zicând: „Doamne iartă că nu ştiu ce fac” şi ca un mare mucenic cu bucurie ai cântat neîncetat: „Aliluia!”.

Icosul al 12-lea

Hristos, Arhierul arhiereilor şi Domnul domnilor, pe Care l-ai slujit cu sfinţenie, ţi-a scris numele în Cărţile vieţii şi ca la Sfântul Nicolae, ţi-a pus pe cap cununa cea neveştejită de arhiereu, iar Maica Domnului în temniţă te-a cercetat şi cu cinste ţi-a pus pe umeri omoforul cel luminat de episcop al poporului dreptcredincios din Maramureş, şi atunci poporul lui Dumnezeu din ţara marelui Bogdan, împreună cu îngerii şi cu toţi sfinţii, lângă mormântul tău au cântat:
Bucură-te, Iosife, episcopul cel binecuvântat de Dumnezeu şi preaiubit de Iisus Hristos şi de Maica Domnului care te-a încununat cu cea mai scumpă cunună de arhiereu şi martir;
Bucură-te, mucenicule, care ai primit de la Hristos cunună, de la Maica Domnului veşmânt de laudă şi lumină, iar de la îngeri şi de la sfinţi, cinstirea cea mai înaltă, primindu-te în ceata lor;
Bucură-te, părinte, ocrotitorul tuturor românilor dreptcredincioşi;
Bucură-te, fiule şi fratele nostru, ţi-au zis toţi arhiereii, voievozii, prea cuvioşii, preoţii şi credincioşii creştini, care au trăit în sfinţenie şi se odihnesc în pace în mormintele din Maramureş şi din toată Ţara Românească, când ai intrat şi tu în mormântul tău ca într-o cămară împăratească;
Bucură-te, Părinte Iosif, arhiereul cel dreptcredincios al lui Hristos!

Condacul al 13-lea

O, Prea Fericite Părinte Iosif, cu credinţă şi cu umilinţă cinstind nevoinţele şi suferinţele tale, pentru care ai primit har de la Hristos, pentru aceasta cu smerenie îţi cerem: roagă-te pentru noi, pentru toţi cei ce cinstim numele tău şi ne închinăm, şi cântăm lui Dumnezeu: Aliluia, Aliluia, Aliluia (de trei ori)!

Apoi se zice iarăşi:

Icosul 1

Pe părintele nostru Iosif Mărturisitorul, pe arhiereul lui Hristos care împreună se află acum cu toţi sfinţii, în soborul cel mare al lui Hristos, să-l cinstim zicând:
Bucură-te, că de la sânul mamei tale, te-a ales Domnul să slujeşti sfintelor altare;
Bucură-te, ce-l ce din tinereţe, ca Iosif cel prea frumos, fiul lui Iacov, ai fost iubit de Tatăl, de Fiul şi de Duhul Sfânt;
Bucură-te că cel ce este Harul şi Adevărul, ţi-a luminat calea precum Domnul i-a luminat-o lui Moise, când şi-a apărat neamul ce zăcea în adâncă robie;
Bucură-te, că până la sânge ai răbdat şi ai mărturisit pe Hristos înaintea dregătorilor lumii pe care i-ai ruşinat şi nu te-ai înspăimântat nici de temniţă, nici de moarte, ci şi în temniţă şi in faţa morţii, ai apărat credinţa cea dreaptă, pe care neamul tău a primit-o de la Hristos;
Bucură-te, Părinte Iosif, arhiereul cel dreptcredincios al lui Hristos!

Condacul 1

Apărătorul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, ne-a dăruit nouă un părinte şi învăţător sfânt pe Dreptcredinciosul Ierarh Iosif Mărturisitorul, care asemenea Păstorului celui Bun care şi-a dat viaţa pentru mântuirea lumii, aşa şi Iosif Mărturisitorul, cu fapta şi cu cuvântul, a luminat tot Maramureşul. Pentru aceasta, noi acum îi înălţăm cântări de laudă şi împreună cu el cu umilinţă şi credinţă cântăm Domnului: Aliluia!

Rugăciune către Sfântul Iosif Mărturisitorul

Iosife, Părintele nostru, care eşti înconjurat de marele şi sfântul sobor de ierarhi şi de preoţi şi de monahii dreptcredincioşi din Maramureş, care aţi apărat şi aţi păstrat lumina cea curată a credinţei adevărate şi acum staţi în faţa Prea Sfintei Treimi şi vă rugaţi pentru fiii binecredincioşi din episcopia voastră, cu smerenie ne închinăm şi vă rugăm ocrotiţi-ne cu rugăciunile voastre cele bineplăcute lui Dumnezeu, pe prunci îi apăraţi, pe tineri îi binecuvântaţi, pe bărbaţi îi întăriţi, pe femei le miluiţi, pe bătrâni şi pe bolnavi mângâiaţi, iar noi toţi pentru binefacerile voastre vom cînta lui Dumnezeu întotdeauna: Aliluia, Aliluia, Aliluia.
Iosife, Părintele nostru, nume prea luminat, pe care l-a purtat şi Iosif cel preafrumos fiul lui Iacob, icoana lui Hristos şi Iosif cel drept, logodnicul Maicii Domnului şi ocrotitorul cel mare al Fiului lui Dumnezeu, cu credinţă şi cu umilinţă îţi pomenim numele şi-ţi cinstim râvna cu care te-ai luptat pentru credinţa ortodoxă a maramureşenilor. Dumnezeu pentru aceasta te-a încununat cu cununa sfinţeniei şi a nemuririi, iar noi nu uităm suferinţele tale, chinurile pe care le-ai îndurat în temniţa cea întunecoasă şi grea, în care te-au aruncat duşmanii Bisericii lui Hristos din Maramureş şi din Ardeal, pentru toate acestea ne plecăm în faţa arhieriei tale şi zicem: Iosife, Părintele nostru, bucură-te, că Hristos te-a primit în curţile Sale şi în soborul marilor ierarhi şi mărturisitori ortodocşi din Maramureş şi Ardeal.
Iosife, Părintele nostru, Bucură-te că acum eşti înconjurat în ceruri de toţi slujitorii Bisericii lui Hristos din Maramureş şi Ardeal pe care aşa mult i-ai cinstit şi i-ai iubit.
Iosife, Părintele nostru, azi ne minunăm văzând că jertfa şi ostenelile tale nu au rămas zadarnice, şi în tot Maramureşul şi Ardealul, Biserica Dreptmăritoare are acum arhierei luminaţi, preoţi şi monahi binecuvântaţi de Dumnezeu şi veneraţi de poporul dreptcredincios.
Iosife, Părintele nostru, Bucură-te şi priveşte peste ţara Maramureşului şi a Sătmarului, a Năsăudului şi Făgăraşului de unde slugile satanei au pustiit toate locaşurile monahale, acum din propria cenuşă s-au ridicat, au reînviat şi s-au înălţat alte locaşuri duhovniceşti, vetre cereşti, unde au început să se desfăşoare nevoinţele călugăreşti care luminează şi încălzesc sufletele dreptcredincioşilor.
Iosife, Părintele nostru, Te rugăm, întăreşte-ne credinţa, ca împreună cu toţi ierarhii şi sfinţii mărturisitori ai dreptei credinţe din Ardeal şi Maramureş să ne vedeţi umilinţa şi voinţa şi să strigaţi şi să rugaţi pe Domnul să ne ajute să putem sluji cu vrednicie pe Dumnezeu cel în Treime preamărit, pe Maica Domnului, care este ocrotitoarea monahilor şi monahiilor şi preoţilor evlavioşi, ca mănăstirile să înflorească şi să se împodobească cu daruri cereşti, iar bisericile cele binecuvîntate de Dumnezeu din sate şi oraşe să fie păzite, iar pe noi să ne izbăvească de duhul nepăsării şi al răcelii sufleteşti, care de la cel rău vine.
Iosife, Părintele nostru, tu întru toate ai urmat Sfinţilor Părinţi şi nu ai primit învăţăturile străinilor de Dumnezeu, făcând pe căpeteniile acestora să se minuneze de măiestria ta şi de profunzimea cunoştinţelor tale, a Sfintelor Scripturi, zicând şi despre tine, aşa cum au zis de Hristos, cărturarii şi fariseii: „De unde are acesta atâta învăţătură şi cunoaşte Sfintele Scripturi“, iar drept credincioşii s-au bucurat şi te-au lăudat zicând: al nostru apărător şi luminător, bucură-te că nu ne-ai lăsat să cădem în întunericul ereziei ce înstrăinează de Hristos.
Bucură-te că luminat fiind de Duhul Sfânt ai răspuns şi înfruntat pe toţi cei ce sunt străini de Calea, Adevărul şi Viaţa care străluceşte şi călăuzeşte poporul dreptcredincios, care se mântuieşte şi se pregăteşte pentru fericire şi frumuseţea cea veşnică, unde vor petrece cu Iisus Hristos.
Iosife, Părintele nostru, credincios fiind cuvântului lui Hristos, care a zis nu vă îngrijoraţi ce veţi grăi când vă vor duce în faţa dregătorilor că Duhul vă va da vouă înţelepciune, şi putere şi cuvînt, ai stat cum a stat Domnul în faţa lui Pilat, în faţa celor ce te-au batjocorit pe tine şi Biserica şi pe preoţi şi poporul cel dreptcredincios.
Iosife, Părintele nostru, deşi ai fost curat şi sfânt, arhiereu adevărat a lui Hristos, pentru credinţa ta curată te-au aruncat în temniţă şi te-au dat la moarte şi au lăsat poporul fără păstor, pentru că ei ştiau cuvântul prin care Iisus Hristos ne-a arătat cum va face satana: Bate-voi păstorul şi se va risipi turma.
Iosife, Părintele nostru, umbra ta care a luminat Episcopia Maramureşului o întâlnim în fiecare biserică de la noi şi harul nu s-a îndepărtat din altarele la care tu ai slujit, ci preoţii şi acum primesc Har peste Har din Biserica strămoşească, pe care tu ai lăsat-o moştenire creştinilor, care şi astăzi aleargă la mănăstirile şi bisericile sfinţite de Duhul Sfânt prin preoţi şi arhierei ce au urmat slujirea ta.
Iosife, Părintele nostru, Harul şi Adevărul l-ai pus mai presus de slava şi bogăţia cu care au încercat să te ispitească, ca pe Atanasie, cel urât de Hristos şi de poporul român. Slava şi bogăţia cu care au voit să te cumpere au trecut de mult, dar Harul şi Adevărul a rămas şi dă viaţă şi lumină şi mântuire la toţi cei ce trăiesc în sânul Bisericii lui Hristos din ţara voievozilor.
Iosife, Părintele nostru, Har şi Lumină şi Pace din Harul, Lumina şi Pacea lui Hristos, roagă pe Dumnezeu să reverse şi peste sufletele noastre, ale tuturor celor ce-ţi cinstim numele şi-ţi urmăm faptele. Ştim Prea Sfinţite şi de Dumnezeu încununate Părinte Iosif că moaştele tale se află aici în ţara voievozilor, dar tu te-ai rugat, ca Moise şi Antonie cel Mare, să fie necunoscut mormântul tău, pentru ca cei vicleni să nu îl batjocorească, iar dreptcredincioşii să te caute în fiecare biserică, în fiecare cimitir, unde Biserica ortodoxă îşi are comoara cea mai scumpă, trupurile tuturor moşilor şi strămoşilor noştri ortodocşi, care mulţi au fost sfinţi, pentru că au păzit credinţa şi au cântat lui Dumnezeu neîncetat Aliluia, Aliluia, Aliluia.
Iată, Domnul ne-a binecuvântat şi ţara şi poporul nostru cel dreptcredincios mult asuprit s-au adunat acum laolaltă şi trăiesc ca într-o familie, într-o ţară liberă şi într-o Biserică părintească, în care ne-am născut, am crescut, ne-am format, ne-am luminat, ne-am înzestrat cu daruri, pe care le preţuiesc toate popoarele şi care ne vor da putere să înfruntăm valurile ce vor veni peste lume şi peste popoare în veacurile ce urmează. Pentru aceasta, ştiind că ai fost prietenul lui Hristos şi ai putere şi îndrăzneală faţă de Dumnezeu, te rugăm cere-I Celui Atotputernic ca şi de acum înainte să apere ţara şi poporul şi biserica noastră de toate primejdiile, iar casa în care se află creştinii purtători de Cruce ocroteşte-o cu rugăciunile tale prea Sfinte.
Din neam sfânt, neam ales, din familie ce făcea parte din preoţia împărătească te-ai născut prea alesule slujitor al lui Dumnezeu. Prea Sfinte Părinte Iosif, care ai fost şi arhiereu şi mucenic al Bisericii lui Hristos şi pentru credinţa şi nevoinţa ta ai primit putere de la Dumnezeu să te rogi pentru noi păcătoşii, care de multe ori ispitim pe Dumnezeu şi ne îndoim de dreptatea Lui, acum cu umilinţă alergăm şi ne rugăm, pomeneşte-ne şi pe noi în rugăciunile tale. Suntem încredinţaţi că Dumnezeu te va asculta şi pe tine aşa cum a ascultat pe Iov, despre care, Dumnezeu, celor ce l-au ispitit le-a zis: duceţi-vă la robul meu Iov şi îi cereţi „să se roage pentru voi şi din dragoste pentru el, voi fi îngăduitor, ca să nu Mă port cu voi după nebunia voastră“, aşa binecredinciosule Părinte, împreună cu toţi sfinţii şi cu Maica Domnului roagă-te pentru noi cei ce te avem ocrotitor şi neîncetat rugător către Dumnezeu.
Stând în faţa cerului şi al pământului asemenea cu Vasile cel Mare, roagă-L zicând: miluieşte Doamne pe poporul ce stă de faţă şi pe toţi cei ce pentru binecuvântate pricini nu sunt aici. Miluieşte-i pe ei şi pe noi după mulţimea milei Tale. Cămările lor, Domnul Dumnezeul nostru, le umple de tot binele; casele lor în pace şi bună înţelegere le păzeşte. Pe prunci îi creşte, tinereţile le călăuzeşte, bătrâneţile le întăreşte, pe cei slabi la suflet îi îmbărbătează, pe cei risipiţi îi adună, pe cei rătăciţi de la Dreapta credinţă îi întoarce şi îi împreună cu sfânta, soborniceasca şi apostoleasca Biserică, pe cei bântuiţi de patimi necurate îi slobozeşte, cu cei ce călătoresc pe ape, pe uscat şi prin aer împreună călătoreşte, văduvelor le ajută, pe orfani îi apără, pe cei robiţi îi izbăveşte, pe cei bolnavi îi tămăduieşte.
Adu-ţi aminte, Doamne, Dumnezeul nostru, de cei ce sunt în judecăţi, în prigoniri, în amară robie şi în orice fel de necaz şi strâmtoare. Adu-ţi aminte, Doamne, Dumnezeul nostru, de toţi cei ce au trebuinţă de marea Ta milostivire, de cei ce ne iubesc pe noi şi de cei ce ne urăsc, şi de cei ce ne-au poruncit nouă nevrednicilor să ne rugăm pentru dânşii. Adu-ţi aminte, Doamne, Dumnezeul nostru, de toţi binecredincioşii creştini de pretutindeni şi peste toţi varsă mila ta cea bogată, împlinind cererile cele spre mântuire. Şi pe cei ce din neştiinţă sau uitare nu i-am pomenit, pomeneşte-i Tu Cel ce ştii pe fiecare din pântecele maicii lui. Că Tu eşti Doamne ajutătorul celor fără de ajutor, nădejdea celor fără de nădejde, izbăvitorul celor înviforaţi, liman liniştitor tuturor celor ce călătoresc pe valurile înviforate a vieţii acesteia. Tu eşti doctorul bolnavilor şi apărătorul călătorilor. De aceea Doamne Dumnezeul nostru, fii tuturor de toate, Cel ce ştii pe fiecare şi cererea lui, şi casa lui şi nevoile lui.
Izbăveşte Doamne, ţara noastră şi toate oraşele şi satele, de ciumă, de cutremur, de potop, de foc, de gheaţă, de venirea unor neamuri străine şi războiul cel dintre noi, cercetează-ne pe noi Doamne cu bunătatea Ta. Arată-ne nouă bogatele tale binefaceri; vremuri bune şi de folos ne dăruieşte. Ploi line spre rodirea pământului, ne trimite. Binecuvintează Doamne Cununa Anului. Fă să înceteze dezbinarea Bisericilor, potoleşte întărâtarea păgânilor, răzvrătirea eresurilor o risipeşte cu puterea Duhului Tău cel Prea Sfânt, pe noi pe toţi ne primeşte întru împărăţia Ta. Aşa te roagă Prea Sfinţite Părinte Iosife, arhiereul cel iubit al lui Hristos, pentru noi. Poporul cel binecredincios, te va lăuda şi cu evlavie va cinsti viaţa şi credinţa ta.
Ştim „că mult poate rugăciunea dreptului“ de aceea şi noi, ne-am îndreptat glasul în slujba aceasta şi am lăudat nevoinţele şi suferinţele tale, care nu au fost trecute cu vederea de Stăpânul cerului şi al pământului, ci te-a încununat şi te-a aşezat în ceata sfinţilor şi ţi-a dat dreptul să te rogi pentru noi, şi putere ţi-a dat să faci minuni, izbăvindu-i pe toţi cei ce se închină Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, de toate relele şi de toate muncile iadului.

*

1

Acatistul Sfântului Ierarh Vasile de Ostrog (29 aprilie)

CONDACUL 1

O, preafericite Ierarhe Vasile, ca o stea a Cuvântului străluceşti până la marginile lumii cu razele minunilor în noaptea cea întunecată a păgânătăţii, iar celor binecredincioşi te arăţi ca un soare al Înţelepciunii ce îi călăuzeşti către Soarele dreptăţii, Cel Ce luminează sufletele noastre spre a-I cânta Lui împreună cu tine: Aliluia!

ICOSUL 1

Cu toiagul înţelepciunii şi luminat de raza blândeţii Păstorului Celui Mare ai povăţuit turma ta către izvoarele cele înţelegătoare ale darurilor Duhului, din care adapă-ne şi pe noi, cei însetaţi de mântuire, ca să-ţi culegem flori de laude din grădina cea tainică a inimii:
Bucură-te, icoană a păstorului jertfitor;
Bucură-te, rug nemistuit al rugăciunii;
Bucură-te, înger în trup iubitor al tainelor cereşti;
Bucură-te, crin al sfinţeniei ce bine înmiresmează mănăstirea Ostrog;
Bucură-te, poartă a mântuirii celor neputincioşi;
Bucură-te, liman prea dorit al înţelepciunii;
Bucură-te, uşă cerească prin care aflăm cămara rugăciunii;
Bucură-te, săgeata umilinţei ce smereşte inimile împietrite;
Bucură-te, glas al tainelor Cuvântului;
Bucură-te, luminarea celor cu minte întunecată;
Bucură-te, râu dulce curgător al înţelepciunii;
Bucură-te, munte duhovnicesc în pământ binecuvântat;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Vasile, cununa cea luminată a Ostrogului!

CONDACUL 2

Dintr-o evlavioasă familie ai răsărit Sfinte Vasile, ca un rod al rugăciunii încununate cu smerenie, făcând bucurie părinţilor tăi şi dascălilor care au aprins în inima ta prin înţelepte învăţături râvna spre a cânta Domnului neîncetat cu îngerii: Aliluia!

ICOSUL 2

Pentru a fi păzit de ispitele tinereţii, de mic ai fost dus de evlavioşii şi înţelepţii tăi părinţi la mănăstirea Zavala, unde aprinzându-te de dorul vieţuirii îngereşti, ai zburat cu aripile rugăciunii către tronul Celui Ce Se odihneşte pe heruvimi şi binevoieşte a fi tu, Sfinte Ierarhe Vasile, încununat cu laude ca acestea:
Bucură-te, copilărie luminată de Duhul Sfânt;
Bucură-te, vieţuire întru lumina rugăciunii;
Bucură-te, că de mic te-ai întraripat cu dorul fecioriei;
Bucură-te, că de cursele tinereţii ai fost păzit;
Bucură-te, că ai aflat comoara darurilor Duhului;
Bucură-te, că te-ai jertfit pe rugul rugăciunii;
Bucură-te, că ţi-ai zidit casa sufletului pe temelia Vieţii;
Bucură-te, că ai urmat glasul Cuvântului de mântuire;
Bucură-te, că ai defăimat deşertăciunile lumeşti;
Bucură-te, că te-ai îngrădit cu sabia rugăciunii;
Bucură-te, stea luminată de Soarele Cel veşnic;
Bucură-te, inimă întru care străluceşte focul iubirii dumnezeieşti;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Vasile, cununa cea luminată a Ostrogului!

CONDACUL 3

Sub îndrumarea dascălilor înţelepţi din mănăstire te-ai desăvârşit întru cunoştinţa cea duhovnicească şi jugul lui Hristos luându-l pe umeri la mănăstirea Tvrdos, cu îngerii cântai neîncetat cu mulţumire Celui Ce te-a chemat la vieţuirea îngerească: Aliluia!

ICOSUL 3

Cel Ce te-a chemat la călătoria cerească pe scara rugăciunii binevoit-a şi pe pământ a-ţi povăţui paşii în călătoria cea duhovnicească la mănăstirile din Rusia, Israel şi Serbia, ca urmând şi tu nevoinţele Sfinţilor să te învredniceşti de laude ca acestea:
Bucură-te, căci cu aripile Duhului ai zburat la înălţimi cereşti;
Bucură-te, că pe calea Crucii L-ai urmat pe Hristos;
Bucură-te, că însuşi te-ai făcut lăcaş cinstit al Treimii;
Bucură-te, că rugăciunea ţi-a fost prietenă pe calea mântuirii;
Bucură-te, vas plin de mirul smereniei;
Bucură-te, carte a tainelor Împărăţiei;
Bucură-te, că te-ai întărit în pelerinajul dăruit de Domnul;
Bucură-te, că la nevoinţele Sfinţilor ai luat aminte ca să le urmezi;
Bucură-te, că ai umplut vistieria inimii de cuvinte înţelepte;
Bucură-te, iubitorule de vieţuire înaltă;
Bucură-te, podoabă a ierarhilor Serbiei;
Bucură-te, călător pe calea rugăciunii neîncetate;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Vasile, cununa cea luminată a Ostrogului!

CONDACUL 4

Inima ta curată întru care străluceau razele smereniei ai dăruit-o Celui blând şi smerit cu inima, Care a prefăcut-o în altar al gândurilor dumnezeişti, la care primeşte şi suspinurile şi cererile cele cu umilinţă ale celor ce cântă Ziditorului: Aliluia!

ICOSUL 4

Înţelepciunea nu este măsurată prin mulţimea anilor, ci ea este cununa nevoinţelor stăruitoare întru faptele cele bune; pe aceasta ai dobândit-o şi tu, Cuvioase, încă din tinereţe, învrednicindu-te a primi din inimile noastre necăjite cântări de laudă ca acestea:
Bucură-te, înger întraripat cu dorul Luminii;
Bucură-te, vas al sfinţeniei lui Hristos;
Bucură-te, mlădiţă plină de roadele virtuţilor;
Bucură-te, minte luminată de Duhul Sfânt;
Bucură-te, făclie a rugăciunii inimii;
Bucură-te, gând strălucit de slava lui Hristos;
Bucură-te, icoană înţelegătoare a darurilor cereşti;
Bucură-te, că ai alergat pe cărările rugăciunii;
Bucură-te, că ai iubit comorile vieţii duhovniceşti;
Bucură-te, că ai aflat în pământul inimii darurile Cuvântului;
Bucură-te, căci cu sabia smereniei ai tăiat vicleşugurile diavoleşti;
Bucură-te, că ai urcat scara desăvârşirii; cu paşii Duhului;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Vasile, cununa cea luminată a Ostrogului!

CONDACUL 5

Scara tuturor nevoinţelor duhovniceşti ai urcat cu gând smerit şi către Cel pe Care cu dor Îl căutai ai privit, aducându-i cu oştile îngereşti glas de laudă: Aliluia!

ICOSUL 5

La vârsta de 30 de ani ai primit şi cununa darului de episcop al turmei cuvântătoare pentru vieţuirea ta cea mai presus de lume şi îmbrăţişând întreaga lume cu legătura rugăciunii ai adus-o lui Hristos spre întărire şi spre luminare, ca să-ţi cânte ţie cu bucurie:
Bucură-te, păstor prea luminat al turmei lui Hristos;
Bucură-te, căci Hristos S-a odihnit în cămara inimii tale;
Bucură-te, că ai ajuns la limanul desăvârşirii;
Bucură-te, că Hristos te-a înălţat la treapta arhieriei;
Bucură-te, soare al monahilor pururea rugători;
Bucură-te, căci trimiţi tuturor razele milostivirii;
Bucură-te, ierarh plin de mireasma sfinţeniei;
Bucură-te, mângâierea sufletelor celor rătăcite;
Bucură-te, icoană a blândeţii Bunului Păstor;
Bucură-te, că inima ta s-a făcut tron Treimii;
Bucură-te, cel umbrit de slava îngerească;
Bucură-te, că ai purtat cu bucurie jugul cel uşor al lui Hristos;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Vasile, cununa cea luminată a Ostrogului!

CONDACUL 6

Ca un zid ai stat înaintea vrăjmaşilor credinţei, propovăduind pe Adevărul vieţii, de la Care primind întărire, îi aduceai neîncetata jertfă a cântărilor de: Aliluia!

ICOSUL 6

Împotriva uneltirilor papei ai stat cu sabia dreptei credinţe şi cu zidul rugăciunilor tale te-ai ostenit a opri năvala turcilor şi a zdrobi capul şarpelui nevăzut, de a cărui viclenie fereşte pe toţi cei ce te cinstesc pe tine aşa:
Bucură-te, că ai osândit înşelăciunea catolică;
Bucură-te, zid nesurpat al dreptei credinţe;
Bucură-te, căci cu sabia Crucii ai păzit turma ta;
Bucură-te, că de năvala turcilor nu te-ai înspăimântat;
Bucură-te, că te-ai arătat biruitor în războiul cel duhovnicesc;
Bucură-te, că nu te-ai unit într-un gând cu ereticii;
Bucură-te, că ai iubit adevărul Ortodoxiei;
Bucură-te, că turma ta o ai povăţuit la limanul Adevărului;
Bucură-te, mărgăritar prea cinstit în vistieria Bisericii;
Bucură-te, râvnă nemăsurată spre apărarea credinţei;
Bucură-te, foc al rugăciunii ce mistuie gândurile înşelăciunii;
Bucură-te, podoaba cea iubită a Bisericii lui Hristos;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Vasile, cununa cea luminată a Ostrogului!

CONDACUL 7

Ca un Părinte luminat de Duhul ai ţinut cu tărie la păstrarea comorii dreptei credinţe, nesuferind apropierile de catolici şi te-ai retras în linişte ca să slujeşti Domnului împreună cu îngerii în cântări de: Aliluia!

ICOSUL 7

Urmând pilda din viaţa Mântuitorului în singurătate te retrăgeai ca să aduci jertfa rugăciunii Părintelui luminilor, aprinzând candela rugăciunii pentru toată lumea spre a se birui întunericul necredinţei şi al ereziilor, care căutau să ucidă turma cuvântătoare a lui Hristos; privind cu ochii minţii nevoinţa ta plină de iubire faţă de Biserica răscumpărată cu sângele Mielului, îţi aducem din inimă laude ca acestea:
Bucură-te, că te-ai însoţi cu rugăciunea pe calea călugărească;
Bucură-te, că întru tăcerea rugăciunii te-ai cufundat;
Bucură-te, iubitorule al comorilor duhovniceşti;
Bucură-te, căci ai zburat cu aripile rugăciunii la cele cereşti;
Bucură-te, stea ce risipeşte întunericul minţii;
Bucură-te, că străluceşti tuturor cu raze de minuni;
Bucură-te, icoană a iubirii negrăite;
Bucură-te, căci corzile minţii le-ai întins spre armonia laudelor îngereşti;
Bucură-te, căci te-ai adăpat din izvorul rugăciunii neîncetate;
Bucură-te, căci cu iubire părintească te-ai plecat spre oile rănite de păcat;
Bucură-te, că luminezi pe cei ce aleargă la tine întru rugăciune;
Bucură-te, căci cu doctoria rugăciunii ai tămăduit rănile sufleteşti ale tuturor;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Vasile, cununa cea luminată a Ostrogului!

CONDACUL 8

La mănăstirea Ostrog te-ai retras, ca să te dăruieşti unei vieţi de rugăciune şi de nevoinţe duhovniceşti şi mai mari, fiind rânduit stareţ pentru a călăuzi obştea spre limanul cântărilor îngereşti de: Aliluia!

ICOSUL 8

Pe sihastrul Isaia l-ai întâlnit şi în peştera lui ai zidit prima biserică spre slava lui Dumnezeu, după ce te-ai făcut tu mai întâi biserică a Duhului Sfânt prin neîncetatele suspinuri ale pocăinţei împreunate cu îngereştile cântări; noi, străini fiind atât de viaţa întru umilinţă, cât şi de laudele cereşti, îndrăznim a-ţi aduce sărăcăcioasele noastre cuvinte, pe care primeşte-le Sfinte, şi nu te uita la nevrednicia noastră, ci ne trimite de la Hristos mare milă, ca să te mărim aşa:
Bucură-te, că ai ridicat biserică Celui din biserica inimii tale;
Bucură-te, plinitorule al voii dumnezeieşti;
Bucură-te, căci ai zidit locaş Celui Neîncăput în ceruri;
Bucură-te, căci scaunul minţii tale l-ai împodobit cu înţelepciunea;
Bucură-te, că te-ai arătat sălaş al darurilor Duhului;
Bucură-te, căci ai dobândit mila veşnică a lui Hristos;
Bucură-te, că ai dărâmat zidul ispitelor celui rău;
Bucură-te, că te-ai zidit pe tine casă a Cuvântului;
Bucură-te, că te-ai sfinţit prin ostenelile rugăciunii;
Bucură-te, cort tainic al Înţelepciunii;
Bucură-te, că ai urcat scara rugăciunii cu smerenie;
Bucură-te, că ai ajuns la înălţimile Taborului prin smerita cugetare;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Vasile, cununa cea luminată a Ostrogului!

CONDACUL 9

Multe pietre şi lemne ai cărat în vârf de stâncă, iar cu gândul alergai pe muntele anevoios al inimii, ca să te îndulceşti de vederea luminii taborice întru rugăciune şi să strigi Treimii Celei de viaţă Făcătoare: Aliluia!

ICOSUL 9

Dup prea cinstită adormirea ta, în biserica închinată Maicii Domnului a fost aşezat trupul tău sfinţit prin untdelemnul rugăciunii ce izvora neîncetat din inima ta iubitoare, iar sufletul tău a zburat cu îngerii către cereştile lăcaşuri, primind glasuri de laude ca acestea:

Bucură-te, căci prin poarta morţii ai trecut la viaţa veşnică;

Bucură-te, că sufletul tău a fost întâmpinat cu cântări îngereşti;
Bucură-te, că s-au veselit cetele Sfinţilor la adormirea ta;
Bucură-te, căci din mâna lui Hristos ai primit cununa vieţii;
Bucură-te, că în ceata Sfinţilor ai fost rânduit;
Bucură-te, că ai biruit desăvârşit taberele vrăjmaşilor;
Bucură-te, căci acum petreci în corturile îngereşti;
Bucură-te, căci întru rugăciuni nu uiţi pe cei de pe pământ;
Bucură-te, că reverşi tuturor darurile milostivirii Cuvântului;
Bucură-te, grădină bine înmiresmată a virtuţilor;
Bucură-te, cetate zidită pe temelia smeritei cugetări;
Bucură-te, moştenitorul veşnicelor măriri;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Vasile, cununa cea luminată a Ostrogului!

CONDACUL 10

După şapte ani de la trecerea ta cu sufletul în lăcaşurile cele veşnice, arătatu-te-ai de trei ori stareţului, poruncindu-i să-ţi dezgroape trupul pe care Hristos a binevoit să-l proslăvească şi să-l arate izvor de tămăduiri a celor cu trupurile pecetluite de boli, care cântă Lui: Aliluia!

ICOSUL 10

Ca un mare luceafăr al Ortodoxiei străluceşti în cetele Sfinţilor, căci nu ai încetat să cercetezi lumea după plecarea din această viaţă cu milele Cuvântului, dăruind cele de trebuinţă spre mântuire tuturor celor însetaţi a se adăpa din izvorul minunilor dumnezeieşti; aceştia cu mulţumire îţi împletesc cunună de laudă pentru mijlocirea ta înaintea lui Hristos, Capul şi Cununa Bisericii:
Bucură-te, că ne acoperi cu rugile tale de toată tulburarea celui rău;
Bucură-te, cel lăudat neîncetat de cetele Sfinţilor;
Bucură-te, izvor pururea curgător de tămăduiri;
Bucură-te, că ridici povara suferinţelor noastre;
Bucură-te, toiag ceresc al celor neputincioşi;
Bucură-te, vedere limpede al celor orbi;
Bucură-te, adânc de milă nemăsurată;
Bucură-te, întărirea picioarelor celor neputincioşi;
Bucură-te, glasul cel de mulţumire al celor muţi;
Bucură-te, auzul cel dulce al celor surzi;
Bucură-te, ridicarea celor căzuţi în patul bolii;
Bucură-te, alergarea celor ţinuţi în lanţul neputinţelor;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Vasile, cununa cea luminată a Ostrogului!

CONDACUL 11

Cu razele smereniei ce străluceau sufletul tău neîncetat ai risipit întunericul celor răniţi de necredinţă şi turma cea tulburată de săgeţile ereziilor ai dus-o pe umerii tăi către staulul ceresc, fiind însoţit de îngeri în cântări de: Aliluia!

ICOSUL 11

De la marginile lumii vin oameni, ortodocşi sau străini de dreapta credinţă, dar însufleţiţi de nădejdea în darul facerii tale de minuni; înaintea sfintei tale racle neîncetat se revarsă durerile oamenilor aflaţi în suferinţă, pe care le risipeşti cu puterea rugăciunilor tale, primind din gurile lor mulţumitoare laude ca acestea:
Bucură-te, leagăn al Ortodoxiei ajuns la înălţimi cereşti;
Bucură-te, că deschizi tuturor uşile pocăinţei;
Bucură-te, vas al milostivirii cereşti;
Bucură-te, vultur încununat cu tainele Duhului;
Bucură-te, că ai zburt cu aripile smereniei pe Taborul inimii;
Bucură-te, povăţuitorul turmei la izvorul Cuvântului;
Bucură-te, soare prea luminos al monahilor;
Bucură-te, carte a insuflărilor dumnezeieşti;
Bucură-te, pod al rugăciunii ce ne duci la Hristos;
Bucură-te, chimval bine răsunător al pocăinţei;
Bucură-te, că adăpi inimile cu ploaia umilinţei;
Bucură-te, stâlp de foc al rugăciunii pentru lume;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Vasile, cununa cea luminată a Ostrogului!

CONDACUL 12

Fericit eşti, că sufletul tău ţi-ai pus pentru turma ta şi l-ai luat mai apoi din mâna lui Hristos, Care ţi-a dat sălaş veşnic de odihnă în Împărăţia Sa, ca să-I cânţi neîncetat cu îngerii: Aliluia!

ICOSUL 12

Cine poate număra mulţimea minunilor tale săvârşite cu timp şi fără timp spre mântuirea credincioşilor ? Cine poate ştii câte sufletele răpite din staulul lui Hristos de lupii înţelegători ai patimilor ai adus înapoi, mijlocind lor întoarcerea la izvorul pocăinţei ? Spre tine toţi aleargă cu nădejde, căci într-adevăr prin rugăciunile tale către Doctorul Cel slăvit orbii văd, surzii aud, ologii merg şi toţi află pace sub acoperământul milostivirii tale, lăudându-te aşa:

Bucură-te, viţă a veşniciei;

Bucură-te, corabie a mântuirii credincioşilor;
Bucură-te, izvor nesecat de tămăduiri;
Bucură-te, cel ce ai stins văpaia patimilor cu roua rugăciunii;
Bucură-te, munte înalt al tainelor duhovniceşti;
Bucură-te, pecete nestricată a curăţiei;
Bucură-te, icoană a Înţelepciunii cereşti;
Bucură-te, mireasmă negrăită a sfinţeniei;
Bucură-te, râu pururea curgător al umilinţei;
Bucură-te, cetate duhovnicească pe muntele înalt al rugăciunii;
Bucură-te, că ai ruşinat uneltirile vrăjmaşului;
Bucură-te, că risipeşti durerile celor neputincioşi;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Vasile, cununa cea luminată a Ostrogului!

CONDACUL 13

O, Sfinte Ierarhe Vasile, lumina monahilor, cel ce te-ai arătat icoană desăvârşită a vieţuirii îngereşti strălucită de razele smereniei lucrătoare, cercetează cu doctoria rugăciunilor tale neputinţele noastre sufleteşti şi trupeşti şi cu puterea ce o ai de la Hristos potoleşte tulburarea valurilor durerilor noastre, ca să aducem Domnului cu mulţumire din izvorul laudelor dumnezeieşti curgerea cântărilor de: Aliluia! (de trei ori)

Apoi se zice iarăşi:

ICOSUL 1

Cu toiagul înţelepciunii şi luminat de raza blândeţii Păstorului Celui Mare ai povăţuit turma ta către izvoarele cele înţelegătoare ale darurilor Duhului, din care adapă-ne şi pe noi, cei însetaţi de mântuire, ca să-ţi culegem flori de laude din grădina cea tainică a inimii:

Bucură-te, icoană a păstorului jertfitor;
Bucură-te, rug nemistuit al rugăciunii;
Bucură-te, înger în trup iubitor al tainelor cereşti;
Bucură-te, crin al sfinţeniei ce bine înmiresmează mănăstirea Ostrog;
Bucură-te, poartă a mântuirii celor neputincioşi;
Bucură-te, liman prea dorit al înţelepciunii;
Bucură-te, uşă cerească prin care aflăm cămara rugăciunii;
Bucură-te, săgeata umilinţei ce smereşte inimile împietrite;
Bucură-te, glas al tainelor Cuvântului;
Bucură-te, luminarea celor cu minte întunecată;
Bucură-te, râu dulce curgător al înţelepciunii;
Bucură-te, munte duhovnicesc în pământ binecuvântat;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Vasile, cununa cea luminată a Ostrogului!

CONDACUL 1

O, preafericite Ierarhe Vasile, ca o stea a Cuvântului străluceşti până la marginile lumii cu razele minunilor în noaptea cea întunecată a păgânătăţii, iar celor binecredincioşi te arăţi ca un soare al Înţelepciunii ce îi călăuzeşti către Soarele dreptăţii, Cel Ce luminează sufletele noastre spre a-I cânta Lui împreună cu tine: Aliluia!

Rugaciune

O, Sfinte Ierarhe Vasile al Ostrogului, blândul păstor al turmei necăjite, auzi suspinurile inimilor noastre strâmtorate de necazuri, vezi Sfinte, povara neputinţelor trupurilor noastre şi cu milostivirea ta negrăită dă pace sufletelor tulburate şi mângâiere trupurilor noastre. Mult te-ai ostenit în via lui Hristos, smulgând spinii ereziilor înşelătoare şi sădind florile cuvintelor dumnezeieşti, care umplu de mireasma dreptei credinţe sufletele credincioşilor. Mai mult te-ai ostenit să-ţi împodobeşti mintea cu mărgăritarele gândurilor smerite şi să-ţi aprinzi făclia inimii cu focul dragostei lui Hristos, punând la picioarele Mântuitorului întreaga lume într-un suspin al rugăciunii tale curate. Cu blândeţe ai ridicat oile cele rănite de săgeţile ereziilor şi sufletele cele îmbolnăvite de păcat le-ai tămăduit cu untdelemnul rugăciunii tale. Căutat-ai în orice ceas să-ţi umpli vasul inimii cu mirul dragostei faţă de aproapele, bine ştiind Părinte, căci prin mila săvârşită fraţilor noştri întru Hristos ne umplem şi noi de bogăţia darurilor Cuvântului. Pentru aceasta, plăcută a fost viaţa ta lui Hristos, care ţi-a răsplătit cu bogate daruri nevoinţa pentru îndreptarea turmei cuvântătoare la limanul Adevărului. Dar ca un milostiv, darurile tale le-ai împărţit cu noi şi ai revărsat tuturor mângâieri duhovniceşti şi ai alungat de la noi norii întunecaţi ai bolilor de orice fel. De aceea, cu nădejde venim către racla sfintelor tale moaşte, ca prin osteneala rugăciunilor tale să agoniseşti şi pentru noi daruri de tămăduiri sufleteşti şi trupeşti de la Doctorul Cel fără de plată.
Candela dreptei credinţe ai păzit-o nestinsă de suflările viforului ereziilor catolice şi cu sabia rugăciunii tale ai stat înaintea turcilor, păzind Biserica lui Hristos de toate tulburările. Şi acum te rugăm să mijloceşti ca să se dăruiască păstoriţilor noştri lumina înţelepciunii lui Hristos spre călăuzirea turmei cuvântătoare spre păşunea poruncilor neschimbate ale Stăpânului. Păstoriţilor cere râvnă pentru mergerea cu credinţă pe calea strâmtă a mântuirii.
Pe cei ce cheamă numele tău cu credinţă împărtăşeşte-i de mila bogată a lui Hristos şi fii, după trebuinţă, fiecăruia, râu nesecat de tămăduiri celor apăsaţi de boală, adiere a păcii lui Hristos celor tulburaţi de patimi, solitor al pocăinţei celor împovăraţi cu grele şi multe păcate. Înmulţeşte untdelemnul rugăcunii în candelele inimilor noastre pururea stinse de vântul potrivnic al patimilor. Înaintea ta îşi pleacă genunchiul cu credinţă credincioşii din toată lumea, iar tu, ca cel ce stai cu îndrăzneală înaintea scaunului lui Hristos pleacă genunchii inimilor noastre spre smerenie, ca să ne învrednicim prin mijlocirea ta de ajutorul Stăpânului. Împreună cu Născătoarea de Dumnezeu cere pace lumii tulburate de uneltirile vrăjmaşilor nevăzuţi, dar şi mai mult de lucrarea păcatelor noastre, ca dobândind vreme de pocăinţă sub acoperământul rugăciunilor tale să aducem veşnică mulţumire, slavă şi închinăciune Tatălui Celui fără de început, Fiului Celui iubitor de oameni şi Duhului Celui a toate cele de mântuire Plinitor, iar ţie cântări neîncetate de laudă şi mulţumire. Amin.

*

1

Acatistul Sfântului Ierarh Ignatie Briancianinov (30 Aprilie)

Condacul 1

Cel ce ai fost ales de împăratul Ceresc şi proslăvit de El, părinte Ierarhe Ignatie, prăznuind acum preacinstita pomenirea ta, cu osârdie te rugăm: călăuzeşte-ne la calea mântuirii, izbăveşte-ne de vrăjmaşii văzuţi şi nevăzuţi, de scârbe şi de dureri pe cei ce cu dragoste strigăm ţie: Bucură-te, Ierarhe Ignatie, al pocăinţei şi rugăciunii lucrător şi dascăl prea ales!

Icosul 1

Arhanghelii şi îngerii se minunau de vieţuirea ta, Părinte Ierarhe Ignatie, căci din pruncie ai avut mare dorire către Dumnezeu şi întru poruncile Lui ai petrecut neabătut viaţa ta. Minunându-ne de această bună pricepere a ta, cu umilinţă strigăm ţie:
Bucură-te, că pe părinţii tăi îndureraţi de nerodire, cu naşterea ta i-ai mângâiat;
Bucură-te, odraslă minunată şi de neam cinstit;
Bucură-te, necontenita bucurie a îngerului tău păzitor;
Bucură-te, cel ce cu blândeţea şi supunerea ta pe părinţii şi povăţuitorii tăi i-ai uimit;
Bucură-te, cela ce din pruncie te-ai gătit pentru ascultare monahicească;
Bucură-te, cel ce sufletul tău de prunc către Dumnezeu l-ai îndreptat;
Bucură-te, cel ce clipele de răgaz ale prunciei tale în rugăciune şi cugetare la Dumnezeu le-ai petrecut;
Bucură-te, cela ce pentru fraţii şi surorile tale mai mici pildă de rugăciune şi ascultare te-ai arătat;
Bucură-te, Ierarhe Ignatie, al pocăinţei şi rugăciunii lucrător şi dascăl prea ales!

Condacul al 2-lea

Văzând darurile tale cele mari, părinţii tăi te-au îndreptat către oraşul împărătesc, ca să dobândeşti învăţătura spre a primi cinul ostăşesc. Ci tu, alesule al lui Dumnezeu, tânăr fiind cu anii, dar bătrân cu înţelegerea, toate acestea stricăcioase şi degrab trecătoare le-ai socotit şi către Singura Frumuseţe şi Negraita Desfătare – Domnul Iisus Hristos – cu mintea şi cu inima ai năzuit, cântându-I: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Înţelegere dumnezeiască ai primit de la Iubitorul tău Mântuitor Hristos, Ignatie, vrednicule de mirare, atunci când încă prunc fiind, în toate chipurile cele văzute ale acestei lumi vedeai mâna Cerescului Făcător şi Purtător de grijă. Pentru aceasta mult slăvindu-te, îţi strigăm unele ca acestea:
Bucură-te, cela ce în priveliştile cele văzute ale firii L-ai contemplat pe Dumnezeu Cel Nevăzut;
Bucură-te, cela ce liniştea şi însingurarea pădurii ai iubit;
Bucură-te, cela ce din anii copilăriei mare dorire către Dumnezeu ai avut;
Bucură-te, cela ce toate cele frumoase şi desfătate ale lumii acesteia cu vederea le-ai trecut;
Bucură-te, cela ce de la Domnul răsplătire cerească ai primit;
Bucură-te, cela ce rugăciunea lui Iisus neîncetat ai săvârşit-o cu gura şi ai păstrat-o în minte;
Bucură-te, cela ce iubire desăvârşită către Domnul ai arătat;
Bucură-te, cela ce pe mult doritul tău Iisus în inimă pururea L-ai purtat;
Bucură-te, Ierarhe Ignatie, al pocăinţei şi rugăciunii lucrător şi dascăl prea ales!

Condacul al 3-lea

Umbrit ai fost de puterea Celui Prea Înalt, Părinte preafericite, atunci când cele ce în lumea aceasta se socotesc ca bunătăţi le-ai lepădat, şi luând crucea, după porunca Mântuitorului Hristos urmatu-l-ai fără a te uita înapoi, neîncetat cântând în inima ta: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Având în sufletul tău înflăcărata dorinţă de a părăsi lumea şi a urma lui Hristos, nu te-ai temut nici de mânia ţarului, nici de împotrivirile părinteşti, şi încă vieţuind în lume, cu petrecere monahicească te-ai împodobit. Pentru aceasta, cinstind bărbăţia şi iubirea ta către Preadulcele Domn Iisus, te fericim aşa:
Bucură-te, cela ce în tinereţile tale tărie de diamant a duhului ai arătat;
Bucură-te, cela ce împărtăşirea în fiecare săptămână cu Sfintele lui Hristos Taine ca pe cea mai mare comoară o ai dorit;
Bucură-te, cela ce te împărtăşeşti acum de Hristos în ceruri, precum ai dorit încă fiind pe pământ;
Bucură-te, că sămânţa cea dumnezeiască pusă în pământul cel bun al inimii tale, cu lacrimi îmbelşugate o ai udat;
Bucură-te, că în mijlocul neghinelor lumii roada însutită a virtuţilor, Domnului ai adus;
Bucură-te, păzitor plin de osârdie al curăţiei sufletului şi trupului;
Bucură-te, podoaba cea aleasă a înfrânării;
Bucură-te, că marea cuviinţă a chipului tău frumuseţea ta sufletească o mărturisea;
Bucură-te, Ierarhe Ignatie, al pocăinţei şi rugăciunii lucrător şi dascăl prea ales!

Condacul al 4-lea

Viforul gândurilor necredincioase nu te-a clătit Ignatie, fericite, atunci când, netemându-te de mânia ţarului, cinul ostăşesc l-ai lepădat şi luând asupra ta jugul lui Hristos, lumea cu smintelile ei ai trecut-o cu vederea şi în pustie te-ai sălăşluit. Acolo dobândind odihna cea dorită sufletului tău, neîncetat ai cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Când s-a auzit pe meleagurile tale că tu, tânăr fiind de ani, împodobit cu frumuseţe şi cu daruri, ai urât slava acestei lumi şi desfătarea ei, şi de aceea în pustie ai plecat, toate rudeniile tale mult se mirau; iar îngerii în ceruri foarte se bucurau şi proslăveau pe Dumnezeu, Cel Ce te-a răpit din calea lumească cea deşartă şi te-a aşezat pe calea cea strâmtă a călugăriei, care duce în împărăţia Cerurilor. Iar noi, lăudând sfânta ta râvnă pentru Domnul, strigăm ţie:
Bucură-te, cela ce ai socotit mai de cinste a fi ostaş al împăratului Ceresc decat al celui pământesc;
Bucură-te, cela ce împotriva ispitelor ce vin de la lume, de la trup şi de la diavol, cu tărie te-ai oştit;
Bucură-te, cela ce cu dumnezeiasca armă, Crucea lui Hristos, toate uneltirile vrăjmaşului le-ai biruit;
Bucură-te, cel ce cu platoşa dreptăţii te-ai îmbrăcat;
Bucură-te, cel ce coiful mântuirii ai dobândit;
Bucură-te, cel ce duhovnicească sabie, care este Cuvântul lui Dumnezeu, mai presus de toată arma omenească o ai iubit;
Bucură-te, cel ce de săgăţile celui viclean cu pavăza credinţei te-ai îngrădit;
Bucură-te, cela ce negraita fericire a cinului îngeresc în cămara cerească o ai dobândit;
Bucură-te, Ierarhe Ignatie, al pocăinţei şi rugăciunii lucrător şi dascăl prea ales!

Condacul al 5-lea

Asemanatu-te-ai unei stele cu dumnezeiască mergere, Ignatie, Prea Cuvioase, atunci când înaintea egumenului unei mănăstiri îndepărtate şi sărace ai stătut, cerându-i a te primi în rândul obştei; iar egumenul, cercându-te, nimica împotrivă n-a grăit, binecuvântându-te să păşeşti pe calea cea monahicească. Iar tu, învrednicindu-te de plinirea legămintelor tale, cu recunoştinţă ai strigat, întru zdrobirea inimii, Făcătorului tău de bine, Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Toata obştea mănăstirii s-a minunat văzând marea ta osârdie spre plinirea ascultărilor prin care îţi cerca smerenia părintele tău duhovniceşc. Iar noi, cinstind nevoinţele şi ostenelile tale, pe care tânăr fiind cu vârsta le-ai îmbrăţişat pentru Hristos, cu uimire strigăm ţie:
Bucură-te, cel ce pe umeri crucea ta o ai luat şi următor lui Hristos te-ai arătat;
Bucură-te, cel ce calea monahicească cea strâmtă şi necăjită de voie o ai ales;
Bucură-te, cel ce nicicând îndărăt nu te-ai întors;
Bucură-te, cel ce prin smerenia ta duhul trufiei l-ai surpat;
Bucură-te, cel ce talantul tău în pământ nu l-ai îngropat;
Bucură-te, cel ce întru slava lui Dumnezeu şi mântuirea sufletelor omeneşti l-ai întrebuinţat;
Bucură-te, cel ce prin scrierile tale pline de dumnezeiască înţelepciune multe suflete înglodate în păcat ai înviat;
Bucură-te, cel ce dulcele glas al Cerescului Stăpân: „Slugă bună şi credincioasă, intră întru bucuria Domnului Tău”, ai auzit;
Bucură-te, Ierarhe Ignatie, al pocăinţei şi rugăciunii lucrător şi dascăl prea ales!

Condacul al 6-lea

Prin smerenie, prin osârdie şi mai cu seamă prin necontenita rugăciune, asupra patimilor trupeşti cu dârzenie te-ai oştit, Ierarhe, până ce trupul tău rob duhului l-ai făcut; pentru aceasta dimpreună cu cetele îngerilor stai acum înaintea Scaunului Prea Sfintei Treimi, pururea cântând: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Cu îmbelşugare a răsărit în tine harul lui Dumnezeu atunci când, primind tu cinul monahicesc, cu treapta preoţiei curând ai fost cinstit, căci duhul tău, primit în braţele cele Părinteşti deschise ţie, nespusă fericire au gustat. Iar când ai fost ales de Dumnezeu egumen al mănăstirii Pelsema, ziua şi noaptea ai îngrijit de oile cele cuvântătoare încredinţate ţie de Domnul, ca nici una din ele să nu piară din nepăsarea ta. Bucurându-ne de o asemenea purtare de grijă dumnezeiască pentru tine, strigăm ţie:
Bucură-te, cela ce prin primirea cinului îngeresc săvârşirea faptelor tale o ai văzut;
Bucură-te, cela ce apărătorului tău ceresc, Sfântului Mucenic Ignatie, purtătorul de Dumnezeu, ai urmat;
Bucură-te, cela ce în inima ta pe Domnul Iisus Hristos, pururea, ca şi acela, L-ai purtat;
Bucură-te, cela ce dregătoria preoţiei ca pe un mare dar de la Dumnezeu ai primit;
Bucură-te, cela ce eşti numit cu numele focului, aprins fiind de focul credinţei şi iubirii de Dumnezeu şi de aproapele;
Bucură-te, cel ce Jertfa cea fără de sânge, cu mare evlavie şi frică o ai adus;
Bucură-te, cela ce pe Maica cea prea nevinovată a lui Hristos, Dumnezeului nostru, ca pe o Prea Curată Vistierie şi Sfânt Odor al dumnezeieştii slave o ai cinstit;
Bucură-te, cela ce în mănăstire, Biserică frumos împodobită, cu hramul Milostivei Portaitisse ai înălţat;
Bucură-te, Ierarhe Ignatie, al pocăinţei şi rugăciunii lucrător şi dascăl prea ales!

Condacul al 7-lea

Voind Domnul Cel Iubitor de oameni ca să nu stea sub obroc făclia virtuţilor tale, ci tuturor să lumineze, încât toţi oamenii văzându-te, să slăvească pe Tatal Cel Ceresc, te-a scos din însingurata mănăstire, spre a-ţi da ascultări mult-ostenicioase. Minunându-ne de o asemenea purtare de grijă a lui Dumnezeu, cu zdrobire strigăm: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Noii mănăstiri a Preacuviosului Serghie, care este în apropierea oraşului împărătesc te-a dăruit pe tine Domnul ca întâi stătător şi bun păstor, iar tu, fără de odihnă ai purtat grijă de turma ta cea cuvântătoare şi ai râvnit la înfrumuseţarea chinoviei. Pentru aceasta, obştea ta te slăvea, strigând:
Bucură-te, cela ce ocrotitorului ceresc al mănăstirii tale Preacuviosului Serghie, egumenului de la Radonej, următor ai fost;
Bucură-te, cela ce mănăstirea cu minunate Biserici şi clădiri o ai împodobit;
Bucură-te, cela ce, ca un părinte iubitor de fii, pe fiii tăi, pe calea mântuirii către împărăţia cerurilor l-ai călăuzit;
Bucură-te, cel ce pe cei însetaţi a purcede pe calea monahicească în mănăstire cu bucurie i-ai primit;
Bucură-te, cela ce pe monahii cei neascultători, prin îndemnurile tale, la pocăinţă înlăcrimată i-ai adus;
Bucură-te, cela ce, ca un bun păstor, prin viaţa şi obiceiurile tale, pildă de nevoinţă monahicească întregii obşti ai dat;
Bucură-te, cela ce pentru mântuirea lor gata a-ţi pune sufletul ai fost;
Bucură-te, lauda şi slava monahilor;
Bucură-te, Ierarhe Ignatie, al pocăinţei şi rugăciunii lucrător şi dascăl prea ales!

Condacul al 8-lea

Străin şi călător fost-ai pe pământ, Ierarhe, ca şi ceilalţi oameni. Dar Domnul te-a ales, ca pe un bine plăcut al Său, încă din anii tinereţii tale, iar prin viaţa şi scrierile tale cele de Dumnezeu insuflate cu osârdie Domnului I-ai slujit. Drept aceea, slavă înălţând Făcătorului tău de bine, Dumnezeu, îi strigăm: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Întru totul fiind plin de virtuţi, înger în trup cu adevărat te-ai arătat, Ierarhe Ignatie, cu dragoste primind pe toţi cei ce alergau la tine, durerile lor alinand, la calea pocăinţei povăţuind, neîncetata rugăciune şi plânsul cel din inimă învăţând. Pentru aceasta, bogaţii şi săracii, oameni cu faimă şi sărmani, fiii tăi duhovniceşti strigau ţie:
Bucură-te, noule Gură de Aur, care prin cuvintele tale de foc, pe mulţi rătăciţi, prin pocăinţă i-ai adus la Dumnezeu;
Bucură-te, cela ce prin scrierile tale, sufletele şi inimile celor ce te cinstesc le-ai luminat;
Bucură-te, cela ce a ne ruga pentru vrăjmaşi ne-ai povăţuit;
Bucură-te, cela ce însuţi te-ai rugat cu dragoste fierbinte pentru vrăjmaşii tăi;
Bucură-te, cela ce ne-ai învăţat a vedea în cei ce ne vrăjmăşesc unelte ale lui Dumnezeu spre îndreptarea noastră;
Bucură-te, cela ce ochilor duhovniceşti ai celor ce se pocăiau, lacrimile lui Ezechia şi suspinarile lui Manase ai înfăţişat
Bucură-te, cela ce în cărţile tale pline de dumnezeiască înţelepciune, nevoinţele şi ostenelile vechilor nevoitori ai arătat
Bucură-te, cela ce în viaţa ta acestora cu desăvârşire ai urmat;
Bucură-te, Ierarhe Ignatie, al pocăinţei şi rugăciunii lucrător şi dascăl prea ales!

Condacul al 9-lea

Toată oştirea cea îngerească şi soborul ierarhilor se minunau văzându-te pe tine noul bine plăcut al lui Dumnezeu, cum străluceai prin mari osteneli şi nevoinţe. Iar noi, fericindu-te, lui Dumnezeu, Celui ce te-a proslăvit, strigăm: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Către o nouă şi mult ostenicioasă ascultare într-un ţinut îndepărtat al patriei tale, ai plecat, Ierarhe Ignatie, atunci când de la Arhiereul Cel
Bucură-te, cel ce la hirotonie harul dumnezeiesc cu îmbelşugare l-ai primit;
Bucură-te, cel ce eşti plin de apostolească învăţătură şi cu darurile ei mântuitoare pe toţi credincioşii îi adăpi;
Bucură-te, credincios lucrător al viei lui Hristos;
Bucură-te, alaută duhovnicească, mişcata de Duhul Sfânt;
Bucură-te, podoabă cea de Dumnezeu insuflată a arhiereilor;
Bucură-te, că prin gura ta Domnul Cel iubit de tine propovăduia;
Bucură-te, că pe fraţii şi fiii tăi duhovniceşti din mănăstirea Preacuviosuiui Serghie, deşi cu trupul i-ai părăsit, însă în rugăciunile tale nicicum nu i-ai uitat;
Bucură-te, milostiv apărător al tuturor credincioşilor şi necredincioşilor, care te cheamă în ajutor;
Bucură-te, Ierarhe Ignatie, al pocăinţei şi rugăciunii lucrător şi dascăl prea ales! mai înainte de veci, Domnul nostru Iisus Hristos, ţi s-a înmânat toiagul arhieresc de arhipăstor al oraşului împărătesc, în catedrala din Kazan a împărătesei Cereşti. Cunoscând întru aceasta voia lui Dumnezeu, ca şi în ţara străină să se propovăduiască de către tine Evanghelia împărăţiei lui Dumnezeu, cu smerenie strigăm ţie:

Condacul al 10-lea

Îngreunat fiind de neputinţa trupească şi de nevoinţele întru care ai petrecut, ai mers în mănăstirea Sfântului Nicolae, cea care este lângă râul Volga, Ierarhe Ignatie, venind a-ţi găti sufletul pentru plecarea din această lume, şi acolo întru cugetare la Dumnezeu şi pustnicească rugăciune zilele săvârşindu-ţi, fără tăcere ai cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Grabnic ajutător şi mângâietor, ai fost Ierarhe Ignatie, nu numai celor ce veneau la tine, ci şi celor din depărtare, cu scrierile tale mângâindu-i, duhul lor îmbărbătându-l şi înţelepţindu-l. Pentru aceasta îţi şi strigă cei ce preţuiesc cărţile tale cele pline de dumnezeiască înţelepciune:
Bucură-te, păstorul nostru cel bun;
Bucură-te, că pe cei care veneau la tine nicicând afără nu i-ai scos;
Bucură-te, că pe cei de aproape şi de departe care cereau ajutorul tău cu dragoste i-ai îmbrăţişat;
Bucură-te, că pe cei ce cu osârdie cinstesc scrierile tale în cea mai stransă unire cu sufletul tău i-ai primit;
Bucură-te, că pe fiii tăi cei duhovniceşti, cu răbdarea creştinească i-ai deprins;
Bucură-te, că a vedea împătimirile noastre, purtarea de grija a lui Dumnezeu, ne-ai povăţuit;
Bucură-te, că pe fiii tăi, a se încredinţa cu totul dumnezeieştii pronii i-ai învăţat;
Bucură-te, că împlinirea întru noi a voii Lui, la Domnul ca pe o mare milă a o cere ai poruncit;
Bucură-te, Ierarhe Ignatie, al pocăinţei şi rugăciunii lucrător şi dascăl prea ales!

Condacul al 11-lea

Cântare cu umilinţă ai adus Prea Sfintei Treimi în toate zilele vieţii tale pământeşti, Ignatie prealăudate. Iar acum, stând înaintea Scaunului împăratului Slavei, roagă-te pentru noi, cei ce cinstim sfântă pomenirea ta, ca prin rugăciune şi pocăinţă curăţindu-ne, dimpreună cu tine să cântăm în veci lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Mare luminător al Sfintei Biserici Ortodoxe ai fost în viaţa ta, Ierarhe Ignatie, şi pentru aceasta ţi-a dăruit sfârşit minunat Domnul Atotţiitorul, şi în ceruri te-a proslăvit. Rugămu-te, milostive ierarhe, cere şi pentru noi, păcătoşii, care îţi cerem ajutorul şi mijlocirea, sfârşit în pace şi fără de durere vieţii noastre, răspuns bun la înfricoşata Judecată a lui Hristos şi moştenirea împăraţiei cerurilor, ca să strigăm ţie cu bucurie:
Bucură-te, cel ce prin dreptul tău sfârşit, viaţa ta cea dreaptă o ai pecetluit;
Bucură-te, cel ce apropierea plecării tale mai înainte o ai văzut;
Bucură-te, cel ce pe Cerescul Mire al sufletului tău cu făclia aprinsă l-ai întâmpinat;
Bucura-te, cel ce în ziua sfârşitului tău, pe Mântuitorul înviat dimpreună cu femeile mironosiţe L-ai văzut;
Bucură-te, cel ce pe cinstitorii tăi, nici după moarte de mijlocirea ta nu îi lipseşti;
Bucură-te, cela ce pe toţi care se roagă ţie cu osârdie, cu harul şi cu purtarea ta de grijă îi acoperi;
Bucură-te, cela ce pe fiii tăi a se ţine fără abatere de sfânta credinţă ortodoxă, singura adevărată i-ai învăţat;
Bucură-te, cela ce a primi înşelările cele iereticeşti şi a lua aminte la viclenele lor îndemnuri cu străşnicie ai oprit;
Bucură-te, Ierarhe Ignatie, al pocăinţei şi rugăciunii lucrător şi dascăl prea ales!

Condacul al 12-lea

Har s-a dat ţie de la Dumnezeu, Ierarhe al lui Hristos, Ignatie, a te ruga pentru noi şi a ne călăuzi pe calea mântuirii, ca fiind curăţiţi prin pocăinţă, în cămara cea prea împodobită a Mântuitorului să intram şi acolo, dimpreună cu tine şi cu toţi cei ce bine au plăcut lui Dumnezeu, bucurându-ne să-I cântăm: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Cântând lui Dumnezeu, Celui Minunat întru sfinţii Săi, te lăudăm pe tine, Ignatie fericite, ca pe un prieten a lui Hristos, care prin neabătuta lucrare a poruncilor Lui fericirea raiului ai dobândit. Roagă-te pentru noi, păcătoşii, ca dimpreună cu tine părtaşi ai Cinei Domnului să fim şi noi, cei ce cu dorire strigăm ţie:
Bucură-te, că prin prea adancă smerenia ta, şi prin sărăcia cea duhovnicească, împărăţia cerurilor ai aflat;
Bucură-te, că această virtute la temelia tuturor nevoinţelor monahiceşti o a pune ai poruncit;
Bucură-te, că plângând pentru păcatele tale de Domnul Însuşi ai fost mângâiat;
Bucură-te, că pentru blândeţea sufletului tău, drept răsplată moştenirea vieţii veşnice ai dobândit;
Bucură-te, că în viaţa cea pământească, dreptatea lui Hristos, iar nu hrana trupească ai căutat, iar acum, în ceruri, cu ea din beşug te-ai săturat;
Bucură-te, că pentru milostivirea ta faţă de aproapele, de Dumnezeu, Dăruitorul îndurărilor, ai fost miluit;
Bucură-te, că pentru curăţia îngerească a inimii tale pe Dumnezeu L-ai văzut;
Bucură-te, că toate clevetirile şi ocările celor ce te urau, pentru Domnul le-ai iertat, şi pentru aceasta, de comoara cea mare – dumnezeiasca înfiere – ca un făcător de pace te-ai învrednicit;
Bucură-te, Ierarhe Ignatie, al pocăinţei şi rugăciunii lucrător şi dascăl prea ales!

Condacul al 13-lea

O, prea minunatule şi bine plăcutule al lui Hristos, Părinte Ierarhe Ignatie! Primeşte această mică rugăciune, însă din inimi ce te iubesc şi te cinstesc adusă, şi ne izbăveşte pe noi cu atotputernica ta mijlocire de toată durerea, suferinţa şi întristarea; aprinde inimile noastre reci cu focul credinţei şi al dragostei de Dumnezeu, daruieşte-ne pocăinţă mai înainte de sfârşit, fii nouă călăuzitor către împărăţia cerurilor, ca acolo, dimpreună cu tine şi cu toţi cei ce au bine plăcut lui Dumnezeu, în vecii vecilor să îi cântăm: Aliluia! (acest condac se zice de trei ori)

Apoi iarăşi se zice Icosul întâi şi Condacul întâi

Icosul 1

Arhanghelii şi îngerii se minunau de vieţuirea ta, Părinte Ierarhe Ignatie, căci din pruncie ai avut mare dorire către Dumnezeu şi întru poruncile Lui ai petrecut neabătut viaţa ta. Minunându-ne de această bună pricepere a ta, cu umilinţă strigăm ţie:
Bucură-te, că pe părinţii tăi îndureraţi de nerodire, cu naşterea ta i-ai mângâiat;
Bucură-te, odraslă minunată şi de neam cinstit;
Bucură-te, necontenita bucurie a îngerului tău păzitor;
Bucură-te, cel ce cu blândeţea şi supunerea ta pe părinţii şi povăţuitorii tăi i-ai uimit;
Bucură-te, cela ce din pruncie te-ai gătit pentru ascultare monahicească;
Bucură-te, cel ce sufletul tău de prunc către Dumnezeu l-ai îndreptat;
Bucură-te, cel ce clipele de răgaz ale prunciei tale în rugăciune şi cugetare la Dumnezeu le-ai petrecut;
Bucură-te, cela ce pentru fraţii şi surorile tale mai mici pildă de rugăciune şi ascultare te-ai arătat;
Bucură-te, Ierarhe Ignatie, al pocăinţei şi rugăciunii lucrător şi dascăl prea ales!

Condacul 1

Cel ce ai fost ales de împăratul Ceresc şi proslăvit de El, părinte Ierarhe Ignatie, prăznuind acum preacinstita pomenirea ta, cu osârdie te rugăm: călăuzeşte-ne la calea mântuirii, izbăveşte-ne de vrăjmaşii văzuţi şi nevăzuţi, de scârbe şi de dureri pe cei ce cu dragoste strigăm ţie: Bucură-te, Ierarhe Ignatie, al pocăinţei şi rugăciunii lucrător şi dascăl prea ales!

Rugăciune

O, mare, prea minunate şi bine plăcutule al lui Hristos, Părinte Ierarhe Ignatie! Primeşte cu milostivire rugăciunile pe care cu dragoste şi recunoştinţă ţi le aducem! Auzi-ne pe noi, cei sărmani şi neajutoraţi, care cu credinţă şi iubire la tine cădem şi cerem călduroasa ta solire pentru noi înaintea Scaunului Domnului Slavei. Ştim că mult poate rugăciunea dreptului, care milostiv face pe Stăpânul. Tu, din anii prunciei tale, pe Domnul cu înflăcărare L-ai iubit şi numai Lui a-I sluji voind, toate cele frumoase ale lumii acesteia întru nimica le-ai socotit. Tu, lepădandu-te de tine şi luându-ţi crucea ai urmat lui Hristos. Tu de voie ai ales calea cea stramtă şi mâhnicioasă a vieţii monahiceşti şi pe această cale virtuţi mari ai dobândit. Tu, prin scrierile tale, inimile oamenilor de cea mai adâncă evlavie şi supunere către Atotputernicul Ziditor le-ai umplut, iar pe păcătoşii cei căzuti cu înţeleptele tale cuvinte a-şi cunoaşte nimicnicia şi a alerga întru pocăinţă şi smerenie la Dumnezeu, afară nicicând nu i-ai scos, ci părinte iubitor de fii şi bun păstor tuturor le-ai fost; nici acum nu ne părăsi pe noi, care ţie cu osârdie ne rugăm şi ajutorul şi la acoperământul tău scăpam.
Cere pentru noi de la Domnul Cel iubitor de oameni, sănătate trupului şi sufletului; neclintită fă credinţa noastră, întăreşte puterile noastre care slăbesc întru ispitele şi întristările veacului acestuia, încălzeşte cu focul rugăciunii sufletele noastre cele reci, ajută-ne ca prin pocăinţă fiind curăţiţi, sfârşit creştinesc vieţii noastre să primim şi în cămara cea prea împodobită a Mântuitorului să intrăm dimpreună cu toţi cei aleşi, şi împreună cu tine să ne închinăm Tatalui şi Fiului şi Sfântului Duh. Amin.