Atac mârșav al patriarhiei române asupra ortodoxiei


basilica.ro: Patriarhia Română: Măsuri sanitare şi spirituale în timp de epidemie

În contextul îngrijorării provocate de creșterea, inclusiv în România, a riscului de contaminare cu coronavirusul Covid–19, Patriarhia Română face apel la respectarea cu strictețe a tuturor măsurilor transmise de Ministerul Sănătății și de celelalte autorități abilitate (spălarea riguroasă a mâinilor și a feței cu apă și săpun, acoperirea gurii și a nasului în caz de tuse și strănut, dezinfectarea obiectelor și suprafețelor frecvent utilizate etc.).

În acelaşi context temporar, din punct de vedere liturgic și duhovnicesc, Patriarhia Română face următoarele recomandări:

  • Persoanele care manifestă simptomele de gripă de orice fel şi simptomele de coronavirus, descrise de autoritățile medicale, sunt sfătuite să evite în acele zile locurile aglomerate, inclusiv spațiul bisericii, pentru a nu-i expune și pe alții la o posibilă îmbolnăvire. În acest timp, persoanele respective pot asculta Sfânta Liturghie difuzată de Radio Trinitas și TRINITAS TV;
  • Persoanele care au teama de îmbolnăvire prin împărtășirea din Sfântul Potir cu lingurița comună pot cere preotului, în mod excepţional, împărtășirea, în orice moment al zilei, din Sfânta Euharistie pentru bolnavi, care le poate fi oferită într-o linguriță adusă de acasă și folosită exclusiv în acest scop, de o singură persoană (o firimitură din Sfânta Euharistie este pusă într-o linguriţă cu vin);
  • Menționăm că în Biserică Sfânta Împărtășanie se pregătește și se administrează totdeauna în condiții de igienă totală, iar icoanele sunt frecvent igienizate. Cei care se tem în această perioadă de îmbolnăvire pot evita temporar sărutarea icoanelor din biserică, însă pot săruta icoanele din propria casă;
  • Persoanelor care nu se pot împărtăși pentru că sunt deja bolnave li se recomandă să guste acasă din Agheasma Mare, primită de la biserică în ziua de Bobotează.

Toate cele precizate mai sus constituie măsuri excepţionale temporare, fiind îngăduite de Biserica Ortodoxă Română, ca adaptare în situaţie de epidemie.

Biserica Ortodoxă Română îi îndeamnă pe toți credincioșii săi la rugăciune, calm şi speranţă, solidaritate și responsabilitate, cerându-I Milostivului Dumnezeu ocrotirea și binecuvântarea Sa, deoarece, în primă şi ultimă instanţă, El este Doctorul sufletelor şi al trupurilor noastre, iar sănătatea, viaţa şi mântuirea sunt darurile Sale, pe care noi însă trebuie să le cultivăm cu credinţă, speranţă şi iubire.

Biroul de Presă al Patriarhiei Române

Atacul la inima credintei noastre Mitropolitul Nicolae Hadzinikolaou :”De secole întregi, creştinii, sănătoşi şi bolnavi, se împărtăşesc din acelaşi Sfânt Potir şi din aceeaşi Sfântă Linguriţă, pe care nu le spălăm şi nu le dezinfectăm niciodată, fără a păţi vreodată ceva rău,,

Mitropolitul Nicolae Hadzinikolaou – care, în calitate de medic şi fost cercetător în biomedicină la Universitatea Harvard şi fost preşedinte al comisiei de Bioetică a Bisericii din Grecia şi al Centrului elen de Bioetică Medicală, nu poate fi acuzat de obscurantism – a publicat recent următoarea enciclică, care pune punctul pe „i” în această problemă” a linguriței personale:
„Dragi fraţi,
În ultimul timp, odată cu apariţia epidemiei de gripă AH1N1, s-a pus în discuţie – cu rea-credinţă – posibilitatea de transmitere a bolilor prin Sfânta Împărtăşanie. Din nefericire, aceasta este o altă încercare de a ne denigra credinţa într-un moment în care nu ne-a mai rămas nici un sprijin, încercare însoţită deseori de un limbaj blasfemator, cu un ton ironic şi argumente răutăcioase.
Cu această ocazie, cred că ar fi oportun să ne aducem aminte de nişte adevăruri necesare pentru a ne proteja comoara credinţei din noi.
De două mii de ani încoace, Biserica noastră transmite harul tainelor sale într-un mod atât uman, cât şi binecuvântat, pentru „tămăduirea sufletului şi a trupului”. Ea nu a fost niciodată contestată de logica din zilele noastre a îndoielii dispreţuitoare, ci trăieşte zi de zi cu experienţa certitudinii unei mari minuni. Este posibil ca Sfânta Împărtăşanie să devină cauza bolii sau a celui mai mic rău? Este posibil ca Trupul şi Sângele Domnului şi Mântuitorului nostru să ne infecteze trupul şi sângele nostru? Este posibil că o experienţă de două mii de ani să fie învinsă de raţionalismul şi superficialitatea din vremurile noastre?
De secole întregi, creştinii, sănătoşi şi bolnavi, se împărtăşesc din acelaşi Sfânt Potir şi din aceeaşi Sfântă Linguriţă, pe care nu le spălăm şi nu le dezinfectăm niciodată, fără a păţi vreodată ceva rău. Preoţii din spitale împărtăşesc credincioşii, chiar şi pe cei cu boli contagioase, după care consumă restul sfintelor daruri şi nu li se întâmplă nimic. Sfânta Împărtăşanie este tot ce Biserica şi oamenii au mai sfânt, cel mai bun leac pentru trup şi suflet. Aceasta este învăţătura şi experienţa Bisericii noastre.
Câţi nu cred în miracolul Învierii Domnului, câţi ironizează naşterea Lui din Fecioară, câţi neagă mireasma răspândită de sfintele moaşte, câţi dispreţuiesc tot ce este sfânt şi sacru, câţi uneltesc împotriva Bisericii noastre, câţi urmăresc să stingă şi ultima urmă de credinţă din sufletele noastre, este normal să încerce să se folosească şi de această nouă gripă, legându-se de taina Sfintei Împărtăşanii.
Faptul că, din motive profilactice, anglicanii şi catolicii au hotărât să nu mai împărtăşească credincioşii din Anglia şi Noua Zeelandă, dacă se dovedeşte a fi adevărat – nu dă dovadă, după cum susţin unii, de prudenţă şi libertate, ci arată în cel mai bun mod distanţa enormă care separă Biserica noastră – euharistică, vie, care crede şi predică tainele – de alte grupuri religioase, care mărturisesc indirect lipsa harului şi a semnelor lui Dumnezeu in aşa-zisele lor taine şi lipsa lor de identitate bisericească. Viaţa fără împărtăşanie seamănă cu o boală gravă fără medicament.
Din păcate, marea problemă nu este virusul gripal, aşa cum susţine presa, şi nici virusul panicii mondiale – aşa cum susţin colegiile medicale – ci virusul necinstirii şi necredinţei. Şi cel mai bun vaccin este participarea cât mai deasă la Taina Sfintei Împărtăşanii.
Răspunsul nostru la această provocare a vremurilor noastre este viaţa noastră. Bine ar fi ca duhovnicii noştri, fără discriminare, acolo unde nu există piedici duhovniceşti, să recomande credincioşilor să se împărtăşească mai des, în aceste grele vremuri, iar cei care au binecuvântarea duhovnicului să se împărtăşească, să se apropie mai des de paharul vieţii, întotdeauna cu frică de Dumnezeu, cu multă credinţă şi cu dragoste adevărată.”
+ Nicolae, Mitropolitul de Mesogheios

27 iulie 2009

Sursa: Cuvântul Ortodox