Patriarhul Alexandriei: „În chestiunea autocefaliei există soluție” dacă este acordată cui trebuie

1

theodosie.ro: Într-un interviu acordat Marinei Zioziu pentru ziarul grecesc Ethnos, Patriarhul-Papă al Alexandriei, Teodor al II-lea, și-a exprimat părerea despre situația din Ucraina și a dat detalii, printre altele, despre acțiunile care sunt întreprinse pentru rezolvarea conflictului. Iată ce a afirmat pe această temă:

„Pe 18 aprilie v-ați întâlnit în Cipru cu Întâistătătorii Bisericilor Antiohiei, Ierusalimului și Ciprului la convocarea Arhiepiscopului Ciprului, Hrisostom. Una din temele pe care le-ați discutat a fost și autocefalia în Biserica Ortodoxă a Ucrainei. Puteți să împărtășiți cu noi gândurile și poziția pe care o va ține Arhiepiscopia Alexandriei pe această chestiune?

M-am născut în Grecia, în Creta, respect și iubesc pe Sanctitatea Sa, Patriarhul nostru Ecumenic Bartolomeu pentru că mi-a făcut cunoștință cu Criticopulos (fotbalist grec în Spili în 1978 și în principal marele dar pe care mi l-a făcut la Marele Sinod din Creta a fost să vină să vadă în Micrasiatissa pe mama mea acasă.

Am trăit în Ucraina, am trăit durerea și schisma Bisericii din Ucraina. Totuși știu foarte bine și Biserica Rusă pentru că am trăit în sânul ei zece ani întregi și Patriarhia Alexandriei legături emoționante cu ea.

Dacă există mănăstirile noastre, bisericile noastre, este prin rublele pe care le-au dat țarii Rusiei în epoca aceea.

Toate au fost înnoite cu banii marilor boieri din pământul rusesc. Legăturile Patriarhiei Alexandriei cu Biserica Rusă sunt mari și nu pot fi stinse.

Totuși avem aproape de noi această uriașă problemă a autocefaliei, care a fost cedată și avea dreptul să o cedeze Patriarhul Ecumenic Bartolomeu.

Desigur, nu avem nici o obiecție să ia autocefalie orice Biserică. Cu toate acestea, ceea ce a scindat Bisericile sunt oamenii care au luat autocefalia și vedem acum că deja Filaret (Patriarhul onorific de Kiev) convoacă Sinod pentru ca să anuleze deciziile Consiliului Unirii.

Deci astfel am zis cei trei Întâistătători cu pricepere și rugăciune către fratele nostru, Arhiepiscopul de Cipru, care a făcut deja o călătorie în Ungaria, Serbia, România și a vorbit cu Întâistătătorii Bisericilor Ortodoxe despre situația bisericească din Ucraina să se întâlnească cu Patriarhul Ecumenic. Arhiepiscopul de Cipru este un ierarh înțelept, are bunătate și iubește Biserica.

Există soluții pentru toate problemele. Patriarhul nostru Ecumenic Bartolomeu este Patriarhul romeității, pe care îl cinstim toți și-l iubim. Nu uităm că subiectul acesta nu este dogmatic. În chestiunea autocefaliei există soluție.

Arhiepiscopul Ciprului va stărui să ceară din partea Sanctității Sale să întâi o întâlnire între Patriarhul Ecumenic și Patriarhul Moscovei, pentru că pe cei doi Întâistătători îi leagă o prietenie adâncă și după aceea vom face o întâlnire neoficială toți Întâistătătorii ca fie acceptat de toți ceea ce va reieși. Epoca noastră are atâtea probleme și nu ne permitem luxul să fim scindați.

Arhiepiscopul Ciprului va stărui să ceară din partea Sanctității Sale să întâi o întâlnire între Patriarhul Ecumenic și Patriarhul Moscovei, pentru că pe cei doi Întâistătători îi leagă o prietenie adâncă și după aceea vom face o întâlnire neoficială toți Întâistătătorii ca fie acceptat de toți ceea ce va reieși. Epoca noastră are atâtea probleme și nu ne permitem luxul să fim scindați.

Arhiepiscopul Ciprului va face acest efort, în timp ce ne vom găsi din nou în scurt timp la Nicosia împreună cu Întâistătătorii Bisericilor Antiohiei și Ierusalimului. Pentru noi, Patriarhiile străvechi de Alexandria, Antiohia și Ierusalim, Biserica Ciprului a fost un punct de referință.

Arhiepiscopul Hrisostom de Cipru ne-a dat metoace, biserici și locuri ca să avem fiecare o delegație și să putem să ne întâlnim. Cred că se poate găsi soluție. Pur și simplu să lase fiecare cele personale de-o parte și să vedem dincolo de toate interesul Bisericii.
Romfea.gr

Nota: Declarațiile din acest interviu sunt foarte interesante și descoperă o perspectivă neașteptată. Deși există o străduință în sensul rezolvării schismei din Ucraina, Întâistătătorii implicați (din Cipru, Alexandria, Antiohia și Ierusalim) par să aibă un rol de arbitri pe criteriul unei păci lumești, nu duhovnicești. Se observă un stil de negociere, nu de rezolvare după voia lui Dumnezeu și după normele canonice ale Bisericii.

O importanță foarte mare, de altfel chiar subliniată, o joacă apartenența etnică, nu bisericească. Patriarhii greci se vor susține între ei. Desigur, asta rămâne de văzut până la capăt, pentru că măcar este invocată greșeala de a fi acordată autocefalia unor schismatici.

Dacă se va ajunge la un compromis în care Constantinpolul să iasă basma curată și recunoscut ca primat al Ortodoxiei, este posibil ca problema ucraineană să ducă la o problemă majoră, similară cu cea din Creta, adică acceptarea papismului de nuanță orientală.

Deși popoarele slave (rușii, sârbii și bulgarii) este posibil să se coalizeze tot pe criterii etnice, totuși au argumente canonice solide. Unul dintre ele este acela că Georgiei i-a fost acordat statutul de Patriarhie de către Antiohia, după cum menționează canonistul Balsamon (sec. XI). Acest fapt anulează efectiv primatul pretins al Constantinopolului în Ortodoxie și dreptul exclusiv de a recunoaște drept autocefale Bisericile Locale.

Din păcate, credința ortodoxă ajunge tot mai mult o religie pământească, la discreția influenței puternicilor pământului. Mai există și teologi care țin mai mult la Hristos decât la naționalitate, cum ar fi Protopr. Prof. Teodor Zisis și Protopr. Nicoale Manolis, care vor organiza o manifestare cu tema: Autocefalia ucraineană și noua ecleziologie a Fanarului. În afara celor care au întrerupt pomenirea ierarhilor semnatari în Creta, ar fi de remarcat poziția a 12 Chilii din Sfântul Munte în apărarea Bisericii de intruziunea Constantinopolului. În rest, tot mai puține voci care au curajul mărturisirii și care să favorizeze prin pozițiile lor luarea unor decizii corecte.

Biserica Rusă devine tot mai izolată și atacată de puterile politice din cauza apărării dreptei credințe. Probabil nu atât conducătorii ei oficiali, sinodalii, au acest merit, cât evlavia poporului de rând. Ierarhii ruși sunt la fel de implicați în manifestări ecumeniste și în ambiții de putere ca și ceilalți. În schimb, credința oamenilor de rând este cea care nu îngăduie trădări mari. Din acest exemplu ar trebui să învățăm toți că este importantă atitudinea fiecăruia dintre noi, oricât de neînsemnați am fi sau ni s-ar părea că suntem.

Ce va face în Cipru? Evoluția atitudinii Patriarhului de Alexandria cu privire la schisma ucraineană.

1

theodosie.ro: Decizia Patriarhului Teodor al Alexandriei de a pomeni în diptice pe Epifanie Dumenko drept Întâistătător al Bisericii din Ucraina („autocefală”) a venit pe neașteptate, fără o decizie sinodală anterioară, fără semne prevestitoare, ba chiar pe fondul unor declarații de susținere a Mitropolitului canonic Onufrie din Ucraina.

Nu trebuie să uităm că în septembrie anul trecut, Patriarhul Teodor a făcut o vizită îndelungată în Ucraina, unde a slujit împreună cu Biserica Ortodoxă canonică de aici la Odesa, ba chiar a făcut declarații prin care își manifesta sprijinul pentru Mitropolitul Onufrie în contrapondere cu schismaticii locali.

Ulterior, a participat cu alți 3 Întâistătători la un demers de mediere a problemei ucrainene și a afișat mereu o simpatie față de credincioșii ortodocși canonici din Ucraina. Declarațiile sale, e drept, au trădat o notă de negociere și interes politic, totuși s-a păstrat mereu în limitele canoanelor ortodoxe.

Nu putem să nu remarcăm că această Patriarhie este una mică, deși de tradiție veche. Ea se găsește înconjurată de monofiziți și musulmani, fiind estimată la 250.000 de membri. Este de văzut ce impact va putea să aibă pe viitor. Mă refer aici că întreruperea comuniunii rușilor cei care au recunoscut pe schismatici a început să fie resimțită abia când a venit vorba de Grecia. Anterior, în privința Constantinopolului, care practic nu are decât diasporă, aproape nimeni nu a resimțit această problemă, în afară de Sfântul Munte. Probabil că în privința Alexandriei lucrurile vor fi și mai simple.

Trecând peste aceste aspecte, este de urmărit evoluția viitoare a lucrurilor. Chiar săptămâna aceasta Patriarhul Teodor va fi prezent în Cipru, la Limassol, unde va fi cinstit ocrotitorul orașului, Sf. Ioan cel Milostiv. Va pomeni și acolo pe Epifanie în diptice? Cum vor reacționa ierarhii locali? Deja aceștia i-au cerut să nu facă acest lucru, potrivit unor informații ale agenției Romfea.gr, deja i s-a cerut să nu facă acest lucru la slujbele din Cipru. Mitropolitul local Atanasie de Limassol și-a exprimat deja poziția pe tema ucraineană. De aceea acesta va fi un moment important. Deși va fi prezent Patriarhul și la onomastica Arhiepiscopului Hrisostom al Ciprului, acolo se pare că nu va sluji.

Romfea.grPatriarhul Alexandriei: „După propria noastră recunoaștere, începe soluționarea problemei din Ucraina”

Mai există unele declarații de ultim moment, care confirmă informațiile că i s-a cerut să nu pomenească pe schismatici în Cipru. La această problemă a replicat: «Nu pot să vă răspund pentru că trebuie întâi să dezbat cu Preafericitul (Hristostom al Ciprului)».

De asemenea, crede că Patriarhul Moscovei nu va înceta să-l pomenească, spunând că, «precum spune și înțeleptul Arhiepiscop al Ciprului, nu este o măsură să taie pomenirea Întâistătătorilor și îndeosebi a Patriarhiilor străvechi». «Cursul întregii Biserici, precum și cursul Bisericilor mai noi s-a bazat pe Patriarhiile străvechi și pe Biserica Ciprului, în Pentarhie (cele cinci Patriarhii)», a adăugat acesta.

Însă principala declarație a fost aceasta: «Din clipa în care Patriarhul Alexandriei a recunoscut Biserica autocefală a Ucrainei, adică Tomosul pe care i l-a dat ca Biserică Mamă Patriarhia noastră Ecumenică, să știți că începe soluționarea problemei, a unei probleme care chinuie Biserica noastră». La întrebarea că lucrurile merg spre schismă, nu spre soluționare, Patriarhul a declarat: «Nu nu fi schismă! Cred că, după intervenția noastră care a urmat Patriarhia Ecumenică, vor urma și alte Biserici. În final, vom sta noi singuri, cu frică de Dumnezeu și dragoste, să rezolvăm problema».

«O Biserică ce vrea autocefalie trebuie să o primească și ei înșiși vor vedea că nu devine diferită», a încheiat Întâistătătorul Bisericii Alexandriei.

Patriarhul Alexandriei a pomenit pe Epifanie Dumenko în Cipru

1

theodosie.ro: Deși slujba de astăzi în cinstea Sf. Ioan cel Milostiv, Patriarhul Alexandriei și ocrotitorul orașului Limasol, nu a fost televizată sau transmisă la radio, cel puțin două surse de informare bisericești atestă că a fost pomenit Epifanie în diptice ca Înstâistătător al Bisericii Ucrainei.

1

Orthodoxia.info anunță cu bucurie că a fost pomenit după rânduială, „fără modificări necanonice și variațiuni de comuniune” așa-zisul cap al structurii ucrainene formate de Constantinopol în Ucraina.

Conform unor informații ale agenției Romfea, inițial se stabilise să fie pomeniți doar Patriarhul de Constantinopol și Arhiepiscopul Ciprului. Dar, cu toate că nu a fost transmisă slujba la TV sau radio, potrivit unor „surse sigure”, la Sfânta Liturghie de astăzi Patriarhul Teodor a pomenit „canonic” pe Epifanie.

În seara precedentă, ieri, 11.11.2019, a fost săvârșită Vecernia de către Patriarhul Teodor, la care au participat Mitropoliții Macarie de Kenia, Gheroghe de Guineea, Atanasie de Limasol și Episcopii Nicodim de Nitria și Nocale al Amatundei, exarh al Patriarhiei de Alexandria în Cipru. Slujba a fost urmată de o procesiune cu icoane în oraș în cinstea Sfântului Ioan cel Milostiv, la comemorarea a 1400 de ani de la trecerea sa la Domnul.

Dovada filmată că a fost pomenit la slujbă a fost oferită de jurnalistul Alexander Voznesensky, preluată de portalul rusesc Pravoslavie (varianta în limba engleză) dimpreună cu alte informații despre reacțiile celor prezenți. După momentul pomenirii, trei episcopi au început să votbească energic cu Mitropolitul Atanasie. Clericilor prezenți le-a fost înmânat câte un plic în care scria: “Onufrie: Mitropolit; Epifanie: schismatic; Teodor: Iuda”. Dintre cei care l-au primit, unii au reacționat negativ, alții pozitiv. Față de 50 de preoți, câți au fost la Vecernie, doar 10 au venit la Liturghie. Iar Mitropolitul Timotei de Bostra, Exarh al Patriarhiei Ierusalimului în Cipru, nu a slujit, așa cum era planificat.

P.F. Teodor II a recunoscut BOaU: Sindromul lui Iuda și puterea lui Hristos

2

spzh.news: Patriarhul Alexandriei a recunoscut BOaU. Ce se ascunde în spatele acestui act și cum va afecta soarta întregii Biserici.

La 8 noiembrie 2019 Patriarhia Alexandriei a recunoscut oficial BOaU. Aceasta a fost o mare surpriză pentru mulți credincioși nu numai din Ucraina, ci și din întreaga lume ortodoxă.

Într-adevăr, încă nu demult același patriarh al Alexandriei Teodor al II-lea a declarat că în Ucraina există o singură Biserică canonică – Biserica Ortodoxă Ucraineană, și un singur primat canonic – Preafericitul Mitropolit Onufrie.

Ce s-a întâmplat? De ce poziția caoului Patriarhiei Alexandriei s-a schimbat brusc şi atât de radical și, cel mai important, ce atitudinea trebuie să ia credincioșii simpli faţă de acestea?

Întărirea dezbinării

Faptul că încercarea legalizării structurii religioase necanonice a BOaU nu va duce la nimic bun a fost clar de la bun început. Acum, după ce s-a îndepărtat de Biserică (și este necesar să vorbim despre acest lucru cu exactitate – răspicat şi fără diplomație) cea mai mare parte a Elladei, iar recent şi Africa, suntem obligați să constatăm: o scindare în Ortodoxia mondială a devenit inevitabilă, un fapt istoric și religios.

Mai mult, anume după căderea Alexandriei virusul dezbinării a eliminat aproape toate obstacolele care împiedică răspândirea lui, şi acum viteza sa de creștere va fi egală cu viteza de cădere liberă a corpului sub gravitație. Adică cu cât mai aproape de pământ, cu atât mai mare este viteza căderii.

În ultimul timp auzim declarații ambigue din partea Primatului Bisericii Ortodoxe a Ciprului, Arhiepiscopul Hrisostom, auzim voci în sprijinul Bisericii Ortodoxe a Ucrainei din partea Bisericii Ortodoxe Georgiene, suntem surprinși de poziția unor ierarhi bulgari și observăm o politică destul de ciudată a Bisericii Române. Întrebarea care îi îngrijorează pe mulți este: cine va urma? Și oricât de înfricoșător ar suna, răspunsul este simplu: nu contează care Biserică se va îndepărta de Hristos următoarea, este important cine va rămâne cu Hristos.

Dezbinarea ortodoxiei mondiale a devenit inevitabilă, un fapt istoric și religios.

În acest context merită să amintit că Biserica este Trupul lui Hristos. Crezul indică clar natura sa – Sfântă, Sobornicească și Apostolească. Harul Duhului Sfânt este întotdeauna prezent în Biserică, are o structură sobornicească (pentru că numai prin ea poate fi învins egoismul și setea de putere) și în Ea există o succesiune apostolică.

Lipsa unuia dintre acești factori transformă comunitatea credincioșilor într-o organizație cu indicii de religie, într-un partid ideologic sau de altă natură, dar nu în Biserică.

Prin urmare, pe fundalul „problemei ucrainene” putem constata nu numai faptul anihilării succesiunii apostolice în mediul schismaticilor și între cei care au intrat în comuniune cu aceștia, ci și distrugerea principiului de sobornicitate. Întreaga situație din jurul BOaU – de la început până la sfârșit – este un atac la Sobornicitatea Bisericii.

Atacul la Sobornicitatea Bisericii

Capul Bisericii Ortodoxe este Hristos. Aceasta este axioma oricărei cateheze ortodoxe sau a oricărui manual de teologie dogmatică. Cateheza clasică a mitropolitului Filaret (Drozdov) prevede: „A crede în Biserică înseamnă a respecta cu reverență adevărata Biserică a lui Hristos și a asculta învățăturile și poruncile ei cu încrederea că harul lucrează, acționează, învață și stăpânește, se revarsă de la Unul şi Veşnicul Cap al Său, Domnul nostru Iisus Hristos”. Cu alte cuvinte, Biserica de-a lungul istoriei ne-a învățat că numai Domnul Iisus Hristos este Capul Ei.

Cu toate acestea, în ultimul timp fanarioţii și adepții lor din Bisericile de limbă greacă au propus o teorie complet sălbatică pentru conștiința ortodoxă, potrivit căreia capul Bisericii pământești este Patriarhul Constantinopolului.

De exemplu, mitropolitul Eustatie de Sparta a declarat că în prezent în lume există „aproximativ 900.000.000 de creștini ortodocși care îl recunosc pe Patriarhul Constantinopolului că este capul Ortodoxiei pe pământ, deși în general îl considerăm pe Hristos Capul Bisericii noastre. Dar pe pământ acesta este Patriarhul ecumenic”. Potrivit mitropolitului, anume patriarhul Constantinopolului, și nu Hristos este centrul Ortodoxiei.

Și nu credeți că această declaraţie este un caz izolat. Mulți arhierei din Grecia și Fanar vor fi de acord cu cuvintele Mitropolitului de Sparta.

În ultimul timp fanarioţii și adepții lor din Bisericile de limbă greacă au propus o teorie complet sălbatică pentru conștiința ortodoxă, potrivit căreia capul Bisericii pământești este Patriarhul Constantinopolului.

Din această cauză nu trebuie să ne uimim că problema ucraineană nu este soluţionată în mod sobornicesc, ci după culise, prin negocieri ascunse, luare de mită, amenințări și șantaj. De exemplu, Sinodul Bisericii Greciei a acordat dreptul de a recunoaște sau de a nu recunoaște BOaU primatului său, Arhiepiscopului Ieronim. Patriarhul Alexandriei a mers și mai departe – a recunoscut BOaU fără nici o decizie sinodală.

Un cleric al Arhiepiscopiei Europene a Bisericii Ortodoxe Ruse, Alexandr Zanemoneţ a scris pe pagina sa de Facebook: „Un patriarh a recunoscut noua Biserică ucraineană, iar alt patriarh nu au recunoscut … Dar cine va fi primul care va înceta să vorbească despre Biserică – „este chestia noastră internă”? A cui va fi inițiativa? Oare nu s-ar cuveni ca problemele de o asemena amploare să fie decise sinodal și nu prin negocieri după culise? Și am dorit atât de mult să văd momentul finalizării pontificatului Patriarhului Bartolomeu cu întoarcerea la sobornicitatea bisericească și nu la monarhie ecumenică”.

Avem o încălcare gravă a principiului sobornicităţii, nu doar la nivelul Bisericilor Locale Ortodoxe, ci la nivel bisericesc ecumenic. Prin abolirea Sobornicităţii sub ochii noștri oamenii care au fost până recent în Biserică, o sfâșie în părți mici, ceea ce duce la transformarea Bisericii într-un instrument politic.

Cu câteva zile în urmă Patriarhul Chiril a declarat:

„Voi spune, poate, un lucru puţin neașteptat. De ce este periculos papismul? Desigur, pentru că papismul nu provine nici din Cuvântul lui Dumnezeu, nici din tradiția Bisericii. Dar voi propune un alt argument complet diferit: papismul este periculos prin faptul că este mult mai ușor să influențezi o persoană decât un grup de oameni. Atât papa, cât și patriarhul care dorește să devină papa devin un obiectiv foarte atractiv pentru puternicii acestei lumi, iar influența exterioară asupra unei persoane poate distruge Biserica.

Când s-a format sistemul de administrare sobornicească a Bisericii, Sfinții Apostoli înţelegeau bine ce fac. Este imposibil ca în contextul Imperiului Roman o singură persoană să fie responsabilă pentru întreaga Biserică, pentru că această persoană putea fi arestată, poate fi convinsă să coopereze, putea fi speriată. Cu toate acestea, aceste pericole sunt minore atunci când Biserica este guvernată în mod colegial, sobornicesc.

Prin urmare, în timpul nostru este necesar de apărat administrarea sobornicească a Bisericii Ecumenice. Nu contestăm întâietatea în onoare a Patriarhului Constantinopolului, dar nu suntem de acord cu orice pretenţie asupra autorității universale. Patriarhul Constantinopolului, care se află în Turcia, este personal foarte vulnerabil, așa că tot ce mai rămâne este să ne rugăm ca Dumnezeu să-l ferească de influențele care ar putea afecta negativ viața întregii Biserici”.

Factorii de influență: Departamentul de stat, etnofiletismul și pierderea credinței

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse are perfectă dreptate: fără Sobornicitate, Biserica nu este decât un instrument de rezolvare a problemelor tranzitorii. Apariția și recunoașterea BOaU – este o ilustrare excelentă a acestui fapt.

La începutul anilor ’90 în Ucraina a fost creată o schismă bisericească cu ajutorul puterii de stat în persoana fostului funcționar al Partidului Comunist, iar mai târziu – a primului președinte al Ucrainei și a mitropolitul anatemizat Filaret.

Același lucru se s-a întâmplat cu BOaU – președintele Petro Poroșenko și același Filaret au creat o nouă „Biserică”. În același timp, ei s-au bucurat de sprijinul total al Departamentului de Stat al SUA și al forțelor politice din Ucraina.

Cu ajutorul aceluiași Departament de Stat, se exercită o presiune fără precedent asupra Întâistătătorilor altor Biserici Locale cu scopul recunoașterii BOaU, şi această presiune dă roade.

Șovinismul grec joacă un rol important în criza ortodoxă. Dorința ciudată de a reînvia fosta măreție a Imperiului Bizantin îi conduce pe mulți greci la uzurparea reală a Ortodoxiei. De exemplu, în ceea ce privește Ucraina, grecii subliniază constant că credința ortodoxă este darul lor pentru noi, că am primit învățăturile lui Hristos și Apostoli datorită lor.

La Fanar accentuează tot timpul asupra caracterului matern al Bisericii din Constantinopol nu numai pentru Ucraina, ci şi pentru întreaga lume.

Cu ajutorul Departamentului de Stat, Statele Unite exercită o presiune fără precedent asupra Întâistătătorilor altor Biserici Locale cu scopul recunoașterii BOaU, şi această presiune dă roade.

Din această cauză mulți ierarhi greci percep lupta Fanarului pentru BOaU în contextul luptei elenismului împotriva lumii slave, ceea ce duce la consecințe complet imprevizibile.

Totuşi, dincolo de această luptă externă se ascund cauzele interne, principala dintre ele fiind diminuarea credinței. Este foarte apăsător să observăm cum urmaşii apostolilor îşi asociază aspirațiile și speranțele nu cu ajutorul lui Dumnezeu, ci cu ajutorul Departamentului de Stat sau al altor structuri politice. Bazându-se pe putere, pe factorul uman, episcopii ortodocși refuză Providența lui Dumnezeu, iar acest lucru va duce inevitabil la declin în toate domeniile.

Problema cu BOaU nu constă în faptul că unii ierarhi au recunoscut o structură pe care alți ierarhi nu o recunosc, problema este că această structură este anticanonică, schismatică și lipsită de har. La baza sa stă lupta împotriva principiului bisericii și, în final, împotriva Bisericii însăşi. Acesta este un virus care poate fi luat doar dacă lipseşte imunitatea credinței.

Pentru a înțelege cât de profund acest virus a lovit în ierarhii ortodocși, este suficient să comparăm poziția și declarațiile lor de acum cu cele de doi sau trei ani în urmă. Ce observăm? Că încă cu puţin timp în urmă toți episcopii și teologii și-au afirmat angajamentul față de canoanele Bisericii, păstrau puritatea dogmei și susțineau că schisma ucraineană este o instituție lipsită de har.

Unul dintre primii din această mulțime de ierarhi a fost Patriarhul Alexandriei Teodor.

Trădarea: Iuda, Teodor și alții

După încetarea comuniunii euharistice cu Patriarhul Constantinopolului Bartolomeu, primul Primat din diptic pe care Patriarhul Moscovei îl pomenea la fiecare slujbă a fost numele Preafericitului Patriarhului Teodor. Poziția sa personală faţă de schisma ucraineană până ieri a fost ireconciliabilă.

Până şi în timpul Sinodului Cretan, la care Întâistătătorii au discutat neoficial recunoașterea BUO-PK de atunci, Patriarhul Teodor și-a exprimat clar și fără echivoc susținerea pentru Preafericitul Părinte Mitropolit Onufrie de la Kiev: „Să știe că Patriarhia Alexandriei și noi cu toții suntem alături de Biserica Ortodoxă Ucraineană canonică sub conducerea Mitropolitului Onufrie”.

Un Ierarh: Poziția Bisericii Elene a provocat respingere în lumea ortodoxă

2

spzh.news: Mitropolitul Antonie (Pakanici) consideră că decizia arhiepiscopului Ieronim asupra BOaU va activiza reacția Bisericilor Locale la acțiunile anticanonice ale Fanarului.

Decizia Primatului Bisericii Ortodoxe a Greciei de a recunoaşte așa-numita Biserica Ortodoxă a Ucrainei a provocat critică dură şi respingere în lumea ortodoxă. Coordonatorul administrativ al Bisericii Ortodoxe Ucrainene Mitropolitul de Borispol și de Brovarî Anthonie (Pakanici) a menționat acest lucru într-un comentariu pentru publicația „Vesti„.

În opinia sa, decizia Arhiepiscopului Ieronim al Atenei și al întregii Grecii de a intra în comuniune cu BOaU poate provoca schimbări tectonice în lumea ortodoxă.

„Mai mult, nu este vorba despre „parada” ulterioară de recunoaștere a organizației religioase ucrainene formată de Patriarhia de la Constantinopol. Un scenariu mult mai probabil este trecerea Bisericilor Locale la o atitudine ativă ca răspuns la acțiunile anticanonice ale Fanarului”, a subliniat ierarhul.

Preafericitul a menționat că până recent în rândul comunității ortodoxe a prevalat ideea că procesul poate fi reversibil și că Constantinopolul își va corecta greșeala privind oferirea autocefaliei unei structuri schismatice. De aceea „reacția, în general, nu a depășit dezaprobarea deschisă și refuzul de a susține politica patriarhului Bartolomeu în sfera ucraineană”.

„Totuşi, realitatea a arătat ineficiența unei asemena poziții. Cu părere de rău, situația respectivă nu numai că nu a fost corectată, dar s-a agravat și mai mult. Deja nu numai o Biserică, dar două (Patriarhia Constantinopolului și BOG) au început să cadă în abisul schismei. Și acest fapt nu poate fi ignorat”, a adăugat coordonatorul administrativ al Bisericii Ortodoxe Ucrainene.

Mitropolitul a menționat declarația recentă a Sinodului Arhieresc al Bisericii Ortodoxe Poloneze, care „a devenit un duș rece pentru acele Biserici Locale care aveau o atitudine indulgentă pozițiilor în ceea ce privește „BOaU”, după ce a fost recunoscută de Primatul Bisericii Greciei”.

Mitropolitul Antonie a subliniat, de asemenea, că decizia arhiepiscopului Ieronim a provocat o critică aprigă și respingerea episcopatului și a preoților în Biserica Greacă. Preafericitul a accentuat că ierarhii Bisericii Ortodoxe a Greciei, Mitropolitul Serafim al Pireului și Mitropolitul Serafim de Kythira și Antikythera , într-o epistolă comună apelează la toți Primații Bisericilor Ortodoxe Locale să organizeze un Sinod Ecumenic pentru a face analiză a crizei ucrainene, chiar şi fără participarea Patriarhului Bartolomeu al Constantinopolui.

„Dacă un mădular al trupului este afectat de o gangrenă spirituală care persistă în nedorința de a fi vindecat și mai şi dorește să răspândească infecția în continuare, atunci mădularele sănătoase ale acestui corp necisită să se debaraseze de ezitare și să răspundă în mod adecvat la amenințare. Căci dacă nu se va face acest lucru, ele toate vor muri. Cuvintele sfântului mucenic Ignatie, Purtătorul de Dumnezeu, mărturisesc temelia acestei teze: „Nu vă înşelaţi, frații mei! Căci cine îl urmează pe cel care a întrat în schismă nu moștenește Împărăția lui Dumnezeu”, rezumă ierarhul.

Amintim că la 3 noiembrie 2019 la liturghia din Catedrala Mântuitorului nostru Iisus Hristos din Moscova, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Ruse Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii Chiril pentru prima dată nu l-a pomenit pe arhiepiscopul Ieronim al II-lea al Atenei și al întregii Grecii printre Întâistătătorii Bisericilor Ortodoxe Locale.

Încetarea pomenirii Arhiepiscopului Ieronim înseamnă o rupere a comuniunii euharistice cu el, însă mai devreme Biserica Ortodoxă Rusă a anunţat că Biserica Rusă va continua comuniunea de rugăciune cu acei ierarhi greci, care nu au recunoscut BOaU.

Mitropolitul Luca: BOaU va fi implementată în același mod ca LGBT

1

spzh.news: Bisericile locale care au recunoscut BOaU sunt în strânsă legătură cu guvernul lor și vor lua orice altă decizie impusă de șefii lor, este convins ierarhul.

Asupra Preafericitului Mitropolit Onufre nu s-a exersat mai puţină presiune decât asupra primaților Bisericilor Locale care au recunoscut BOaU, prin urmare nu putem afirma că ei nu au avut de ales. Mitropolitul de Zaporojie și Melitopol Luca au menționat acest lucru pe canalul său de Telegram.

„Ceea ce se întâmplă acum în lumea ortodoxă este unul dintre semnele vremii și trebuie să învățăm a le distinge corect”, a sublinat ierarhul Bisericii Ortodoxe Ucrainene. „Cu tot zgomotul și discuții aprinse despre recunoașterea BOaU de către câteva Biserici Locale, nu acesta este principalul eveniment semnificativ din istoria Ortodoxiei mondiale. Schismaticii au servit doar ca un test litmus, care a arătat starea duhovnicească a unor Biserici întregi, precum și ierarhilor și a sinodurilor în particular. Și este foarte important pentru noi să studiem această reacție, să o analizăm și să facem concluzii corecte”.

Mitropolitul este convins că cea mai evidentă concluzie este că „elita administrativă a Bisericilor Locale, care au recunoscut BOaU, este strâns legată în lanțuri de valută cu guvernul statului, care la rândul său se află sub influența directă a FMI şi a de Departamentului de Stat al SUA, precum și a altor forțele care stau în spatele lor.”

„Oamenii înveșmântați cu autoritate duhovnicească și împuterniciri administrative sunt gata să adopte acele decizii de natură duhovnicească, care vor fi comandate de curatorii lor politici, care nu au nicio legătură cu credința ortodoxă. Acceptatând acest fapt, trebuie să înțelegem că acești ierarhi sau cei cărora le vor permite să le pcupe locul vor lua, de asemenea, orice altă decizie care va fi impusă de șefii lor”, a subliniat părintele Mitropolit.

Potrivit ierarhului, înțelepciunea sobornicească a Ortodoxiei Ecumenice, obișnuită cândva, se schimbă sub ochii noștri, iar acum „au loc acele procese despre care citim în cărțile profetice şi care erau aspciate cu un viitor nedeterminat în timp. Acum acest viitor devine prezentul nostru”.

„Pe de altă parte, observăm că unii clerici, care de asemenea încă primesc salarii de la guvernul statului acestor Biserici Locale, nu sunt de acord cu deciziile pe care le ia ierarhia lor”, a precizat Mitropolitul Luca. „Ultimul exemplu este că astăzi preoții greci nu le-au permis reprezentanților BOaU A. Drabinko și S. Șostațki să se închine la moaștele Sf. Nectarie din Eghina. Mulți clerici din Cipru nu doresc acum să slujească împreună cu Patriarhul Teodor al Alexandriei după recunoașterea BOaU. Mitropolitul Athanasie de Limassol nu dorește nici măcar să audă despre pomenirea lui Ciokaliuk-Dumenko în timpul slujbei. Dar aceste voci sănătoase sunt ignorate și acoperite de zgomotul ridicat de mass-media”.

Ierarhul este convins că recunoașterea BOaU va fi implementă în același mod ca LGBT: „Sute de mii de demonstranţi au fost împotriva acesteia, au ieşit la manifestații, și-au exprimat dezacordul, au susținut valorile familiale tradiționale, dar ce s-a schimbat? Nimic. Decizia luată de managerii de culise nu va fi anulată. În același mod va avea loc introducerea forțată în Trupul Bisericii a oamenilor nehirotoniți în veşminte preoțești. Toți cei care se vor pune întru-n rând cu ei în timpul Euharistiei vor fi lipsiți automat de Harul lui Dumnezeu și vor fi tăiați din Trupul Bisericii”.

În același timp, Mitropolitul a subliniat că este imposibil de justificat decizia primaților Bisericilor Ortodoxe al Greciei și a Alexandriei cu privire la BOaU prin presiunea exercitată asupra lor, deoarece aceasta va însemna „hulirea memoriei tuturor martirilor și mărturisitorilor pe care îi cinstim în Biserică”.

„Am fost martor ocular doar la o mică parte a modului în care au apăsat asupra Prefericitului nostru Mitropolit Onufrie. Am auzit personal țipetele înfierbântate pline de ură ale lui Petro-apostatul, revărsate asupra Întâistătătorului nostru în timpul conversației lor telefonice din 13.11.18. Este clar că presiunea asupra Preafericirii Sale nu s-a limitat doar la acest lucru. Sunt convins că a fost procesat nu mai puțin decât cei care l-au trădat. Dar Prefericitul nostru a rezistat, ceea ce înseamnă că avem mereu posibilitatea de a alege. Și îi mulțumesc lui Dumnezeu că El i-a dăruit Bisericii și țării noastre un astfel de Om care poate, direct și fără vicleșug, să trăiască în Hristos și cu Hristos. Aș dori foarte mult ca primații altor Biserici Locale să învețe acest lucru de la Preafericitul nostru Mitropolit Onufrie”, a rezumat Mitropolitul Luca de Zaporojie și Melitopol.

Amintim că la 12 octombrie 2019 la ședința Sinodului Arhieresc al BOG a fost luată decizia de recunoaștere a BOaU. La 29 octombrie BOaU a anunțat că a primit o epistolă de pace de la arhiepiscopul Ieronim, care face parte din procedura de recunoaștere. La 10 noiembrie Arhiepiscopul Ieronim a pomenit numele lui Serghei (Epifanie) Dumenko la liturghia din Atena, ceea ce a finalizat procesul de recunoaștere a structurii religioase BOaU ca Biserică.

La 8 noiembrie 2019 numele lui Epifanie a fost pomenit și de Întâistătătorul Bisericii Alexandriei Patriarhul Teodor. În aceeași zi purtătorul de cuvânt ai noii structuri bisericești Evstratie Zorea a publicat o fotocopie a comunicatului oficial al Secretariatului principal al Patriarhiei Alexandriei și a întregii Africi, în care Patriarhia Alexandriei a anunțat că recunoaște BOaU. Purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Ucrainene, protoiereul Nicolai Danilevici a numit acest fapt „slăbiciune și trădare”, şi a accentuat că Patriarhul Alexandriei nu a rezistat presiunilor externe din partea Fanarului, a autorităților Elene și SUA.

Papa Bartolomeu: este oare Patriarhul Fanarului șeful Bisericii pe pământ

spzh.news: Ce spuneau Sfinții Părinți despre întâietatea Patriarhului Constantinopolului în calitate de cap al Bisericii Ortodoxe.

Problema ucraineană în Ortodoxie comportă o semnificație nu numai canonică, ci și dogmatică. Acest lucru se datorează aplicării practice a ereziei neopapismului din Constantinopol – că pe pământ capul Bisericii este Patriarhul Constantinopolului, numit în sens distorsionat „ecumenic”. Este vorba despre copierea uneia dintre principalele erezii a Romei papiste, cea mai condamnată de Sinoadele și Sfinții Părinți, conform căreia capul Bisericii pământești este papa.

După declarația recentă a Mitropolitului Eustatie din Sparta că „pe pământ capul Ortodoxiei este Patriarhul Constantinopolului”, este necesar să fie prezentată învățătura ortodoxă pe acest subiect.

Pe de o parte, este necesar să-i oferim Mitropolitului Eustatie și adepţilor săi posibilitatea să-și retragă opinia eretică și să nu fie condamnați nici de viitorul Sinod Ortodox, nici în Ziua Judecății de Domnul.

Pe de altă parte, este necesar să explicăm tuturor creștinilor ortodocși ce se întâmplă, astfel încât această erezie teribilă să nu le inducă în eroare. Teribilă – pentru că ea naște multă hulă.

Din fericire, Sfinții Părinți au vorbit deja despre această erezie și au condamnat-o. Prin urmare, ne putem referi la părerea lor pentru a nu fi acuzați de erezie sau de raţionalizare proprie.

Sfântul Macarie din Patmos, a cărui sfințenie a fost recunoscută de Patriarhul Bartolomeu prin „Actul de canonizare” din 1994, la timpul său a răspuns deja papiștilor și adepților latinismului, care susţineau că un singur episcop (și anume atunci, episcopul Romei) este cică capul Bisericii vizibile. În opinia sa, din această erezie (că episcopul Romei este capul Bisericii pe pământ), se naşte hula (The Gospel Hearth, Leipzig, 1765, p. 38. Citind aceste pasaje ale sfântului, putem înțelege cu ușurință de ce papiștii furioși au adunat toate copiile ale primei ediții a „Cornului Evangheliei” din Veneția și le-au ars):

că „Hristos, când era pe pământ, deținea toată puterea, iar când s-a înălțat, a pierdut-o”;

că „întruparea pentru mântuirea noastră i-a dăunat mult lui Hristos, pentru că înainte de întrupare, El a fost Domn și Împărat în ceruri și pe pământ, iar când s-a întrupat, papa i-a luat împărăția de pe pământ”;

dacă o persoană (de exemplu, papa sau patriarhul), și nu Hristos, este capul Bisericii pe pământ, atunci aceasta implică un mare rău pentru Trupul Bisericii, „întrucât un astfel de cap nu are atotputernica, atotînțeleapta cunoaștere a viitorului, lipsește milostenia lui Hristos o posedă, iar ea (această Biserică – n.ed.) este condamnată să aibă un cap murdar, vremelnic, care nu cunoaște viitorul, dar care posedă și alte indecențe care decurg din stricăciunea naturii umane”;

„Hristos, care este acum în ceruri, nu are trup pe pământ, dar și atunci când a fost pe pământ, nu a stăpânit Cerul, pentru că ceea ce Îl împiedică acum, Îl împiedica şi atunci”.

Pe lângă acestea, Sfântul Macarie din Patmos face o altă observație, foarte importantă: este imposibil ca un om să fie capul Bisericii, „pentru că Ea are nevoie de un Cap veșnic, izvorâtor nesecat de viață, veşnic sfințitor”. Și ce se va întâmpla când acest „cap” va muri? Poate, ” va muri şi Biserica și va învia din nou la hirotonirea unui alt” patriarh?

Mitropolitul Eustatie sau cineva dintre adepţii săi să răspundă:

Dearece considerați că Patriarhul Ecumenic este capul Bisericii pe pământ, cine a fost capul Bisericii pe pământ de la 2 octombrie 1991 (moartea patriarhului Dimitrie) până la 22 octombrie a aceluiași an (alegerea Patriarhului Bartolomeu)? Și, în general, cine este capul Bisericii pe pământ între moartea unui patriarh ecumenic și alegerea succesorului său?

Și dacă cineva va răspunde că în acea perioadă de timp capul Bisericii pe pământ este Hristos, vom întreba așa ca Sfântul Macarie Călugărul: „Deci, se pare că Hristos se roagă, când moare un patriarh, să arate că El ( Hristos) este Capul Bisericii și, din nou, când este patriarhul (nou) este rânduit, regretă că a pierdut puterea?”.

Ortodoxia Bisericii este de acord:

cu Sfântul Patriarh al Alexandriei Meletie Pigas, că nu există un cap al Bisericii pe pământ, iar altul în ceruri, ci un Cap în cer și pe pământ: „Capul Trupului Mântuitorului sau Biserica Mântuitorului este doar Hristos” (Methodius Fugius, „Epistolele lui Meletie Pigas”, Farul Bisericii, nr. 57 (1975), p. 638);

cu Patriarhul martir al Constantinopolului Cyril Lukaris că „cel care spune că Papa de la Roma (sau patriarhul Constantinopolului sau un alt episcop) este capul Bisericii și nu Hristos – este anatema” (Dositeu din Ierusalim, „Volumul iubirii”, Iași, 1698 p. 553);

cu mărturisirea credinței formulată la Sinodul Ecumenic de la Constantinopol din 1721, că „nu acceptăm niciun alt cap, oricine ar fi, în această Biserică Apostolică, în afară de Domnul nostru Iisus Hristos” (Ioan Karmyris, „Monumente doctrinare și simbolice”), Volumul II, ediția a II-a, Graz, Austria, 1968, p. 867).

Încă urmează să vedem nu numai condamnarea acestei erezii, mărturisită de mitropolitul Eustatie al Spartei, ci și condamnarea oricărui alt episcop care va arăta sau demonstrează prin cuvânt și faptă că o acceptă.

Păcatul – cale de împuţinare a vieţii

Parintele Adrian Fageteanu

Păcatul, ca răzvrătire voită faţă de Dumnezeu, înseamnă îndepărtarea de la Izvorul vieţii şi deci o împuţinare a vieţii, o moarte (întâi spirituală şi morală, apoi chiar fizică).
Păcatul, ca răzvrătire voită faţă de Dumnezeu, înseamnă îndepărtarea de la Izvorul vieţii şi deci o împuţinare a vieţii, o moarte (întâi spirituală şi morală, apoi chiar fizică). Stricarea relaţiei cu Dumnezeu prin păcate dereglează întreaga fiinţă umană: voinţa slăbeşte, raţiunea se întunecă, afectivitatea se întinează cu senzaţiile plăcerilor păcătoase, instinctele naturale se pervertesc, simţurile îşi pierd claritatea, iar trupul îşi modifică metabolismul natural. Urmările păcatelor, dereglările sufleteşti şi fizice, se derulează apoi într-un timp uneori mai scurt, alteori mai lung. Aşa se instalează în fiinţa umană boala şi moartea, ca urmare a păcatului.
E un fenomen de slăbire a funcţiilor vitale şi senzoriale ale sufletului care s-a îndepărtat de Dumnezeu – Izvorul spiritual al vieţii – fenomen care e şi cauza dereglărilor din trup, a bolilor şi chiar a îmbătrânirii şi a stricăciunii trupului, a morţii fizice. Această slăbănogire a spiritului face ca şi materia trupului să capete o rigiditate pronunţată, nemaiputând fi aşa uşor stăpânită de către spirit. Iar, dacă voinţa nu poate fi din nou îndreptată şi întărită în virtute (contra păcatelor), sufletul îşi poate prelungi starea aceasta de slăbire, de mortificare treptată, şi poate fi uşor luat în stăpânirea demonilor, care îi vor „alimenta” şi mai mult dependenţa de ei. În acest context, boala trupească reprezintă oglinda în plan fizic a ceea ce se întâmplă în plan spiritual.
Deci boala nu e doar a trupului. Sunt şi boli sufleteşti, patimile, a căror tămăduire e mult mai grea decât a bolilor trupeşti. Boala şi suferinţa umană nu trebuie înlăturate cu orice preţ doar din planul existenţei biologice, ci ele trebuie asumate spiritual într-un demers purificator şi transfigurator al întregii noastre vieţi. Departe de a fi un eveniment care n-ar privi decât trupul nostru, şi numai pentru o vreme, boala constituie în multe cazuri o încercare spirituală care angajează întreaga noastră fiinţă şi întregul nostru destin.

(Ieromonahul Adrian Făgeţeanu, Ieromonahul Mihail Stanciu, De ce caută omul contemporan semne, minuni şi vindecări paranormale? Un răspuns ortodox, Editura Sophia, Bucureşti, 2004, pp. 59-60)