Firma SRI va instala un sistem de identificare biometrică a accesului pe Aeroportul Otopeni

jurnalul.ro: După mai bine de un an de la termenul limită impus de Compania Naţională de Aeroporturi Bucureşti pentru atribuirea unui contract privind amplasarea unor instalaţii ultramoderne de securitate pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă, firma la care Serviciul Român de Informaţii este, oficial, unic acţionar, Regia Autonomă RASIROM RA, a pus mâna pe o nouă afacere, în valoare de o jumătate de milion de euro. Astfel, firma SRI va monta, la Otopeni, mai multe puncte de control ale accesului, unde se va folosi tehnologia biometrică de identificare a persoanelor, va instala mai mulţi turnicheţi şi va integra componentele livrate în infrastructura de comunicaţii a sistemului de management al controlului accesului în zonele restricţionate existente în incinta celui mai important aeroport din România. Această afacere este cea mai importantă, ca valoare, pe care RASIROM a încheiat-o, anul acesta, cu instituţiile statului, după ce, în cursul lunii februarie, aceeaşi regie a primit din partea Băncii Naţionale un contract în valoare de 52.000 de euro.

Săptămâna trecută, mai exact în data de 3 mai 2018, Compania Naţională de Aeroporturi Bucureşti a încheiat cu Regia Autonomă RASIROM RA contractul având numărul 132/C/2018, privind achiziţia unei soluţii de control acces al persoanelor, soluţie bazată pe tehnologia biometrică, precum şi a unor turnicheţi pentru punctele de control ale accesului şi de securitate, în vederea extinderii sistemului de control acces la nivelul Aeroportului Internaţional Henri Coandă.

Contractul vizează trei obiective principale. Primul este furnizarea, instalarea şi punerea în funcţiune a turnicheţilor în punctele de control acces, al doilea se referă la furnizarea, instalarea şi punerea în funcţiune a componentelor sistemului biometric de control acces, sistem bazat, potrivit documentaţiei de atribuire publicate pe SEAP de către Compania Naţională de Aeroporturi Bucureşti, pe o metodă de identificare şi de autentificare a persoanelor în punctele de control acces situate în incinta aeroportului, iar al treilea obiectiv constă în integrarea, la nivelul infrastructurii de comunicaţii existente, a acestor noi dotări în sistemul de management al controlului accesului.

Contract atribuit după un an de la depunerea ofertelor

Deşi Compania Naţională de Aeroporturi Bucureşti îşi anunţase, încă din luna februarie a anului trecut, intenţia de a face aceste achiziţii, atribuirea contractului a avut loc abia în luna mai a anului curent. Astfel, potrivit Sistemului Electronic al Achiziţiilor Publice, autoritatea contractantă a publicat anunţul de participare în luna ianuarie a anului 2017, iar termenul limită de depunere a ofertelor a expirat în 20 februarie anul trecut. Mai mult, ofertanţii aveau obligaţia, potrivit acestei documentaţii, să-şi menţină oferta depusă timp de 120 de zile.

În ceea ce priveşte data limită de evaluare a ofertelor depuse, aceasta a expirat de mai bine de un an, fiind fixată pentru 7 aprilie 2017. Din anunţul de participare citat rezultă că autoritatea contractantă nu a prevăzut posibilitatea prezenţei unor persoane autorizate la deschiderea ofertelor.

Cert este că, pentru această afacere, Compania Naţională de Aeroporturi Bucureşti a primit nu mai puţin de şapte oferte, din care doar cinci au fost considerate admisibile. La final, în data de 3 mai 2018, a fost desemnată câştigătoare oferta depusă de firma SRI-ului, Regia Autonomă RASIROM RA.

Iniţial, autoritatea contractantă anunţase că intenţionează să pună la bătaie, pentru acest proiect, suma de 600.000 de euro, fără TVA, pe care urma să o atribuie în urma unei licitaţii deschise, având ca şi criteriu de departajare preţul cel mai scăzut. Oferta cu care s-a prezentat RASIROM a fost de 1.913.614,82 lei fără TVA, respectiv de 2.277.201,6 lei cu TVA inclus (506.044,8 euro). Finanţarea proiectului este asigurată din fonduri de la bugetul Companiei Naţionale de Aeroporturi Bucureşti.

În prezent, accesul se bazează pe o aplicaţie a UTI

Caietul de sarcini care stă la baza atribuirii acestui contract şi care a fost întocmit de Florea Valeriu, şeful Serviciului Management Tehnic de Securitate, este unul complex, care cuprinde nu mai puţin de opt anexe. Conform acestei documentaţii, sistemul de control acces de pe Aeroportul Otopeni constă, în prezent, într-o reţea de puncte de control acces şi monitorizare-alarmare, cuplate pe o magistrală de comunicaţie serială. Funcţia de control acces se realizează cu ajutorul unor cititoare de cartele de proximitate. Întregul management al sistemului este realizat cu ajutorul unei aplicaţii prin care se efectuează recepţia şi transmisia mesajelor, respectiv a comenzilor de la şi către echipamente, precum şi configurarea componentelor sistemului. Producătorul acestei aplicaţii este compania UTI Grup, controlată de către controversatul afacerist Tiberiu Urdăreanu, denunţător în mai multe dosare instrumentate de DNA.
Compania Naţională de Aeroporturi Bucureşti intenţionează, prin achiziţia făcută în 3 mai, să extindă acest sistem în punctele de control acces ale aeroportului şi să crească nivelul de securizare a accesului în zonele de securitate cu acces restricţionat, să monitorizeze controlul accesului în timp real prin intermediul echipamentelor şi al personalului Dispeceratului de Securitate şi să limiteze accesul la câte o persoană, pe rând, în vederea prevenirii accesului în grup, printr-un filtru de control acces.
Pentru realizarea acestui obiectiv, s-au achiziţionat şi urmează să fie instalaţi turnicheţii necesari accesului la câte o persoană, pe rând, în punctele de control ale accesului interioare şi exterioare, dar şi în alte zone specifice. De asemenea, în pachetul de achiziţii este inclusă şi instalarea unor componente necesare realizării sistemului de autentificare- identificare, bazat pe tehnologie biometrică (cititoare de amprente).

Monitorizare ca la NASA

În acest sens, procesul de autentificare a utilizatorilor legitimi de cartelă de acces pe Aeroportul Otopeni se va realiza în asociere cu smart-carduri, astfel încât cititoarele biometrice instalate de firma SRI-ului să poată efectua o dublă autentificare a utilizatorilor, prin compararea şablonului biometric – amprenta digitală – cu cel stocat anterior în smart-cardurile de proximitate. În urma confirmării biometrice a identităţii, cititoarele biometrice vor transmite codul cartelei la un controller de acces care gestionează informaţiile şi care va compara dacă utilizatorul este înregistrat în baza de date şi dacă are dreptul de acces în acel punct de control acces. Doar atunci controller-ul de acces va activa elementul mecanic de blocare al turnichetului, permiţând accesul persoanei.
În acest sens, pentru punctele de control acces exterioare, RASIROM va asigura şi îngrădirea acestor zone cu ajutorul unor garduri metalice, iar pentru punctele de control acces interioare se vor monta panouri din sticlă securizată. Aceste îngrădiri vor bloca traseele existente de evacuare în caz de pericol, motiv pentru care urmează să fie instalate şi uşi de urgenţă. Astfel, în proximitatea turnicheţilor, la nivelul posturilor de control acces, se vor monta uşi şi porţi batante, în vederea facilitării accesului obiectelor voluminoase, căi de acces prevăzute cu electromagneţi şi accesate cu ajutorul cititoarelor biometrice.

RASIROM trebuie să procedeze în aşa fel în implementarea acestui proiect, încât accesul fiecărei persoane care tranzitează posturile de control acces să se efectueze numai prin citirea în prealabil a cartelei de proximitate şi a confirmării biometrice a identităţii, urmând apoi accesul fizic, prin accesarea turnicheţilor. După autentificare, persoana se va deplasa pentru efectuarea formalităţilor de acces şi control de securitate. Ieşirea persoanelor din clădirile posturilor, după efectuarea formalităţilor de securitate, se va face, de asemenea, prin accesarea cititoarelor biometrice care vor fi instalate în apropierea turnichetului montat la ieşire, iar pentru autoturisme, pe sensul de ieşire din direcţia platformă – posturile de control – zonele publice, persoanele vor accesa cititoarele biometrice instalate în apropierea turnicheţilor montaţi atât la ieşirea, cât şi la intrarea în punctele de control acces.

Şi BNR a angajat, anul acesta, firma SRI-ului

Reamintim că entitatea care va livra Companiei de Aeroporturi aceste dotări de securitate, RASIROM RA, este firma oficială a SRI, care are ca obiect de activitate proiectarea şi realizarea de sisteme integrate de securitate, cu un buget anual de aproximativ 70 de milioane de lei, asigurat de Guvern, prin HG, din care 6,7 milioane de lei sunt destinaţi cheltuielilor de personal. Regia Autonomă RASIROM RA are un număr de 108 salariaţi şi este condusă, în prezent, de Laurenţiu Trocan, în calitate de director general, care ocupă, totodată, şi funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie. Compania de stat a luat fiinţă în anul 1995, prin Hotărâre de Guvern, iar începând cu anul 2002, tot prin decizie guvernamentală, a fost nominalizată pentru a evalua şi certifica sistemele de securitate fizică a informaţiilor clasificate.
Contractul vizând Aeroportul Otopeni este al doilea ca importanţă pe care RASIROM l-a încheiat anul acesta cu o instituţie publică a statului, după ce, în 5 februarie, Banca Naţională a României i-a acordat, fără licitaţie, un contract în valoare de 234.932,5 lei cu TVA (52.207,2 euro), pentru realizarea unui sistem de pază şi alarmare la Agenţia din Braşov.
De altfel, instituţia condusă de Mugur Isărescu a mai lucrat şi în trecut cu firma oficială a Serviciului Român de Informaţii. În anul 1996, la nici un an de la înfiinţarea RA RASIROM, Banca Naţională a României a şi devenit primul client al acestei entităţi. Atunci, RASIROM a început realizarea sistemelor de securitate pentru toate sucursalele BNR din România. Trei ani mai târziu, în anul 1999, aceeaşi companie a SRI a demarat realizarea unui sistem de securitate integrat pentru sediul central al Băncii Naţionale, iar în anul 2000 a finalizat implementarea unui alt sistem integrat destinat tezaurelor BNR.

SPP şi Preşedinţia României, printre clienţii aceleiaşi Regii

“Jurnalul” a dezvăluit, într-una din ediţiile precedente, faptul că un alt client important al RASIROM este chiar Serviciul de Protecţie şi Pază. În anul 2005, compania SRI a realizat un sistem de supraveghere video a traseelor oficiale utilizate de Serviciul de Protecţie şi Pază, iar din anul 2009 a demarat realizarea sistemelor de securitate fizică, o reţea de voce-date şi poligon de tragere pentru SPP.

Anterior, între serviciul condus de celebrul general Lucian Pahonţu şi compania deţinută de SRI a fost încheiat, la data de 29 martie 2008, un contract în valoare de 38.000 de lei fără TVA, pentru furnizarea unei extensii a sistemului video de supraveghere. Contractul a fost, de asemenea, încheiat fără organizarea vreunei licitaţii, motivându-se faptul că aceste servicii nu pot fi furnizate de alt operator, evident din motive tehnice.

Tot în anul 2008, RA RASIROM s-a ocupat şi de implementarea sistemului de securitate de la Administraţia Prezidenţială (Palatul Cotroceni), dar a furnizat şi sistemul de supraveghere video şi control acces pentru Portul Constanţa. Altă lucrare importantă a RASIROM din anul 2008 a fost aceea a realizării reţelei de voce-date de la Palatul Parlamentului şi a realizat sistemele de securitate fizică, cu ocazia summitului NATO de la Bucureşti, atât în incinta Palatului Parlamentului, cât şi în incinta Palatului Cotroceni.

2.277.201,6 lei cu TVA este suma pe care Regia Autonomă RASIROM urmează să o încaseze de la Compania Naţională de Aeroporturi Bucureşti, în urma unui contract încheiat la mijlocul săptămânii trecute.

Proiectul vizează instalarea unor turnicheţi la punctele de control al accesului în zonele de securitate, iar pătrunderea în aceste arii va fi dublu monitorizată, inclusiv cu ajutorul unor cititoare biometrice. Termenul de implementare a proiectului este de doi ani.

9 mai: Predica Mitropolitului Augustin de Florina la pomenirea Sfântului Hristosfor

Predică a Mitropolitului Augustin de Florina la

pomenirea Sfântului Hristosfor

– 9 mai –


SFÂNTUL HRISTOFOR


În fiecare zi Biserica noastră sărbătoreşte sfinţi, cuvioşi şi mucenici. Astăzi este sărbătorit Sfântul Mucenic Hristofor. Dar cine a fost Sfântul Hristofor?

***

A trăit în epoca lui Deciu (249-251 d.Hr.). Era originar dintr-un ţinut barbar. Strămoşii lui erau canibali, iar el era barbar cu obiceiurile. Era, cum este descris, gigant la trup, cu o putere uriaşă, iar la înfăţişare schimonosit, foarte urât. De aceea şi în icoane unii îl zugrăvesc cu cap de câine, ca şi cum ar fi fost câine. Asta nu e corect. Pentru că nu a avut cap de câine; pictorii au făcut lucrul acesta, ca să arate cât de urât  şi diform era.

În jurul vieţii lui există două tradiţii: răsăriteană şi apuseană. Conform tradiţiei răsăritene, într-un război, Sfântul Hristosfor a fost arestat şi luat rob, şi a mărturisit că crede în Hristos. L-au trimis atunci în Antiohia cu o gardă de 200 de soldaţi. Acolo, toţi aceştia s-au botezat de către Sfântul Sfinţit Mucenic Vavila. Apoi l-au adus în faţa împăratului. Acesta s-a înspăimântat de urâţenia feţei lui şi se gândea la modul în care ar putea să-l atragă spre închinarea la idoli. Aşadar, a pus două femei păcătoase, două desfrânate, pe Kallinika şi pe Akilina, să-l atragă. Dar în loc să fie atras de ele, el le-a atras pe ele cu învăţătura lui la credinţa lui Hristos. Desigur, aceste două femei au fost martirizate, fiind străpunse cu frigări pentru Domnul, şi sunt sărbătorite împreună cu el în aceeaşi zi. După acestea, împăratul, mânios din cale afară, a poruncit să-l închidă pe Sfântul Hristofor într-un vas de plumb şi să aprindă pe dedesupt un foc. Dar el a rămas nevătămat. Apoi l-au aruncat într-o fântână. La sfârşit, l-au decapitat şi astfel a luat cununa muceniciei.

***

Conform tradiţiei apusene, pentru că era foarte puternic, toţi se temeau de el. Şi avea un capriciu; spunea că vrea să-l slujească pe cel mai puternic om din lume.

Odată, a trecut prin părţile sale un împărat. Avea putere şi oşti multe. Când l-a văzut Reprovos (acesta era primul lui nume, de barbar), a făcut ochii mari şi şi-a spus în sine: Acesta este cel mai puternic om din lume, voi intra în slujba lui. Astfel, a intrat în garda lui de corp. Unde era împăratul, acolo era şi el.

Într-o zi însă, trecând printr-o peşteră, pe împărat l-a cuprins frica. Tremura ca un copil mic. Reprovos îi zice:

– Ce ai, împărate? Eu sunt aici.

Ce se întâmplase?! În peşteră era un vrăjitor care făcea magie. Şi ceilalţi, care erau în gardă, au zis:

– Vezi? Vrăjitorul este mai puternic decât împăratul, dacă îl face şi pe el să tremure.

– A, a zis Reprovos, adică vrăjitorul are o putere mai mare decât împăratul?

– Desigur, îi zic. Satana guvernează lumea, ridică şi coboară pe împăraţi, este domnitorul lumii. Cine se închină la diavol, devine om mare.

– Ce zici, năucule! Şi eu până acum am avut impresia că împăratul este cel mai puternic.

Îl lasă deci pe împărat, se duce în peştera vrăjitorului şi îi zice:

– Te voi sluji pe tine; eşti cel mai puternic.

– Foarte bine, îi răspunde vrăjitorul. Vino cu mine şi îşi voi arăta toate secretele.

Apoi, Reprovos l-a urmat.

Dar într-o zi, în timp ce treceau printr-un loc, îl vede pe vrăjitor că tremură, cade la pământ, se crispează şi face spume.

– Ce-ai păţit? îi zice.

Unul care se afla acolo îi răspunde:

– Aici este o biserică şi în curtea ei este o chilie, iar în chilie este un pustnic, care are cu el o cruce. Dacă diavolul vede crucea, cade şi se loveşte. De aceea, vrăjitorul se teme de crucea lui Hristos. Hristos guvernează lumea.

– Ce spui? – întreabă Reprovos. Hristos este mai puternic decât împăratul şi decât vrăjitorul?

Pleacă de la vrăjitor şi se duce la pustnic. Îi face o metanie şi îi zice:

– Am venit să mă înveţi religia în care crezi.

Pustnicul s-a aşezat lângă el şi i-a vorbit despre Hristos.

– Lângă tine voi rămâne, zice Reprovos.

– Nu eşti tu de călugăr aici. Te vei boteza să devii creştin, iar apoi te voi trimite să-L slujeşti pe Hristos în societate.

– Şi ce voi face acolo unde voi merge?

– Vei posti.

– Nu pot să postesc. Eu nu mă satur nici cu patru pâini.

– Vei face metanii, vei face rugăciune, vei citi Evanghelia.

– Eu nu ştiu carte.

Atunci pustnicul i-a făcut un semn şi i-a spus:

– Vezi acel râu?

– Da, zice, de multe ori l-am trecut.

– Acolo, pe timp de iarnă, mulţi copilaşi şi bătrâni se îneacă. Aşadar, vei merge acolo şi pe toţi care nu pot să treacă îi vei pune pe umerii tăi şi îi vei trece tu.

– Asta e uşor pentru mine.

– Vei rămâne acolo trei ani şi îi vei ajuta pe cei care sunt în primejdie.

S-a dus la râu şi în toate zilele îşi făcea trupul punte şi îi trecea pe toţi.

Într-o zi, a văzut pe mal un copilaş.

– Ce vrei? îl întreabă.

– Poţi să mă treci dincolo?

Îl ia pe umeri. Dar cu cât străbătea râul, copilul se îngreuia mai mult! Ca şi cum avea o tonă pe el. A asudat şi a pătimit ca să treacă râul.

Atunci a auzit un glas, care-i zicea:

– Cel pe care-L ai pe umerii tăi nu este un copil mic; este Iisus Hristos, Care ţine asupra Sa întreaga lume…

Şi Copilaşul s-a făcut nevăzut.

De atunci, Reprovos şi-a schimbat numele, s-a numit Hristofor (adică purtător de Hristos). Deoarece a purtat, a ridicat pe umerii săi pe Hristos.

***

Iubiţii mei, ce ne învaţă această istorie?

– Că Hristos nu izgoneşte pe nimeni de lângă El, chiar dacă este grosolan şi necivilizat. A luat acest barbar şi l-a făcut sfânt.

– Şi altceva ne învaţă viaţa Sfântului Hristofor. L-aţi văzut pe vrăjitor? Când a văzut crucea, a căzut jos de fricăŞi tu Îl ai pe Hristos? Nu te teme de nimic. Mai presus de toţi este Hristos.

– Mai învăţăm că Biserica noastră nu măsoară valoarea omului în bani. Cât primeşte ăsta salariu? Zic: Primeşte mulţi bani? A, e cineva. Primeşte puţini? E un nimic… „Câţi-primelnici” sunt oamenii astăzi. Ce primea Reprovos? Nimic. Gratuit îi slujea pe ceilalţi.

– De aceea, astăzi sărbătoresc toţi câţi slujesc comunitatea în transporturile în comun, şoferii, conducătorii auto, care îl au ocrotitor în maşini pe Sfântul Hristofor. Toţi aceia care sunt hamali, care ridică în spate greutăţi, câţi sunt măturători de stradă şi gunoieri. Îl consideri un nimic pe gunoier? Însă dacă nu era el, ar fi căzut holera peste oraş.

Credeţi-mă, fraţii mei, am un capriciu. Când vin oameni mari şi tari să mă viziteze, din cauza poziţiei mele, eu stau la birou. Când vin cei smeriţi ai pământului, ţărani, ciobani, muncitori, mă ridic drept, îi invit să ia loc şi discut cu ei. Da, îi iubesc şi îi respect, deoarece se ostenesc. Mâinile lor bătătorite sunt binecuvântate.

Creştinismul nu preţuieşte pe oameni după bani şi după funcţii. În altă parte se află valoarea omului şi această valoare i-a dat-o Hristos.

Vedeţi ce face creştinismul? Ia un barbar, ia un sălbatic şi îl face sfânt, creştin, slujitor al lui Dumnezeu, slujitor al aproapelui. Ia o pietricică şi o face diamant.

Acestea sunt măreţiile lui Dumnezeu. Aceste învăţături ni le dă astăzi Sfântul Hristofor.

Sursa


 

† Episcopul Augustin