Sfantul Simeon Noul Teolog – O noua forma a blasfemiei: erezia nevolniciei


O noua forma a blasfemiei:erezia nevolniciei – de Sfantul Simeon Noul Teolog (12 martie)

Despre blasfemie. Si ca cel ce zice ca nu e cu putinta ca cineva din generatia prezenta sa se faca partas de Duhul Sfant, precum si cel ce defaima lucrarile Duhului si le atribuie potrivnicului, introduc o noua erezie in Biserica lui Dumnezeu.

Blasfemia impotriva Duhului Sfant

Fratilor si parintilor, “orice pacat“, spune cuvantul preasfant al Mantuitorului, “se va ierta oamenilor, dar celui ce va blasfemia impotriva Duhului Sfant nu i se va ierta nici in veacul de acum nici in cel viitor” [Mt 12, 31-32]. Sa cercetam care este blasfemia impotriva Duhului Sfant. Blasfemia impotriva Duhului Sfant e faptul de a atribui lucrarile duhului celui potrivnic, dupa cum spune Marele Vasile. Dar cum face cineva aceasta? Atunci cand vazand cineva la unul din fratii lui fie minunile facute de Duhul Sfant, fie o alta harisma dumnezeiasca – adica strapungere, lacrimi, smerenie, cunostinta dumnezeiasca, cuvant al intelepciunii celei de sus [I Co 12, 8; Iac 3, 15-17], sau alt lucru daruit de Duhul lui Dumnezeu celor ce-L iubesc pe El [Rm 8, 28] – zice ca aceasta este din inselaciunea diavolului. La fel, si cel ce zice ca cei ce sunt manati de Duhul lui Dumnezeu ca niste fii ai lui Dumnezeu [Rm 8, 28], cei ce fac poruncile lui Dumnezeu, Tatal lor, sunt amagiti de demoni, si acesta blasfemiaza impotriva Duhului Sfant Care lucreaza intru ei [cf.2 Co 12, 11; Ef 2, 2] ca odinioara iudeii impotriva Fiului lui Dumnezeu; caci si aceia vedeau demonii alungati de Hristos si blasfemiau impotriva Duhului Lui Celui Sfant zicand fara rusine nerusinatii: “Cu Beelzebub, capetenia demonilor, scoate demonii” [Lc 11, 15]. Dar unii, auzind acestea, nu aud si vazand nu vad [Mt 13, 13], ca unii ce au iesit din ei insisi, departand si respingand de la sufletele lor intreaga Scriptura si izgonind din mintile lor cunostinta ce vine din acestea [Scripturi]; si nu tremura de frica sa spuna ca toate lucrarile Duhului de care da marturie dumnezeiasca Scriptura vin dintr-o betie si o lucrare demonica.

Necucernicia de a tagadui lucrarea harului

Caci, ca niste necredinciosi, care sunt cu totul neinitiati in tainele dumnezeiesti, cand aud despre iluminarea dumnezeiasca, despre luminarea sufletului si a mintii, despre vedere [contemplatie] si nepatimire, despre smerenie si lacrimile varsate prin lucrarea si harul Sfantului Duh, declara cu indrazneala, ca unii ce nu suporta stralucirea covarsitoare si puterea acestor cuvinte, avand ochii inimii mai degraba intunecati decat luminati, ca acestea vin din inselaciunea demonilor; nici osanda lui Dumnezeu, nici vatamarea celor ce-i asculta nu-i fac sa tremure, ci, indraznetii, dau marturie fara rusine ca nimic asemenea nu se mai face acum de catre Dumnezeu in vreunul dintre credinciosi, ceea ce este mai degraba necredinta decat erezie. Caci erezie inseamna a te abate in vreuna din dogmele privitoare la dreapta noastra credinta ce ne stau inainte, dar a zice ca nu mai exista acum oameni care iubesc pe Dumnezeu, ca acestia nu se mai invrednicesc de Duhul Sfant si cei botezati de El nu se fac fii ai lui Dumnezeu si dumnezei in chip constient, prin experienta si vedere, rastoarna intreaga Iconomie a Dumnezeului si Marturisitorului nostru Iisus Hristos si tagaduiesc in chip vadit innoirea [chipului lui Dumnezeu din om] stricat si dat mortii, si rechemarea lui la nestricaciune si nemurire.

Cum sa ne mantuim daca am pacatuit dupa Botez

Caci asa cum cel ce n-a fost botezat prin apa si prin Duh [In 1, 33; 3, 5] nu poate sa se mantuiasca, tot asa nici cel ce a pacatuit dupa Botez, daca nu va fi botezat si nu se va naste din nou de sus, precum a zis Domnul, intarind aceasta, catre Nicodim: “De nu se va naste cineva de sus, nu va intra in Imparatia Cerurilor“ [In 3, 3-5], si inca si catre apostoli: “Ioan a botezat cu apa, voi insa vei fi botezati cu Duh Sfant” [FA 1, 5; 11, 16]. Deci cel ce nu cunoaste cu ce Botez a fos botezat ca prunc si nu stie ca a fost botezat, ci a primit acest lucru numai prin credinta, stergandu-l apoi cu zeci de mii de pacate si tagaduieste cel de-al doilea [Botez] – adica pe cel dat de sus din iubirea-de-oameni a lui Dumnezeu prin Duhul celor ce-l cauta prin pocainta – cum va putea dobandi altfel mantuirea?

Cainta, calea Duhului Sfant

Pentru aceasta deci dau marturie si spun si nu incetez spunand: cati ati intinat Botezul cel dintai prin calcarea poruncilor lui Dumnezeu, imitati pocainta lui David si a celorlalti sfinti, si dovediti cu toata osardia pocainta vrednica prin tot felul de lucruri si cuvinte, ca sa atrageti asupra voastra harul Preasfantului Duh. Caci acest Duh, pogorand peste voi, vi se face scaldatoare luminoasa si, primindu-va la sanul Lui, va va face in chip negrait intru Sine Insusi pe toti din stricaciosi nestricaciosi, din muritori nemuritori, nascandu-va din nou, in loc de fii ai oamenilor, ca fii ai lui Dumnezeu si dumnezei prin infiere [thesei] si prin har – in caz ca vreti si voi sa va aratati rude si impreuna- mostenitori ai sfintilor si sa intrati impreuna cu ei in Imparatia Cerurilor – , asa cum am cunoscut pe sfantul parintele nostru [Simeon] Studitul ca a ajuns in generatia noastra, si nu numai el, ci si altii dintre ucenicii lui care s-au invrednicit, prin cererile si rugaciunile lui, cu negraita iubire de oameni a lui Dumnezeu Cel preabun, de un astfel de bine, precum spuneam. Spun insa aceasta nu laudandu-ma cu puterea celora, ci multumind bunatatii lui Dumnezeu si vestind-o voua tuturor, ca si voi sa va grabiti sa va invredniciti de un astfel de bine. Caci acesta este semnul distinctiv al iubirii dupa Dumnezeu: ca cineva sa nu-si procure posesiunea binelui numai penru sine insusi, ci sa faca cunoscuta bogatia lui si fratilor lui apropiati si sa-i indemne sa-l caute, sa-l gaseasca si sa se imbogateasca cu el.

Intotdeauna ne putem apropia de Dumnezeu

Pentru aceasta deci, precum vedeti, strig catre voi, repetand glasurile prorocesti: “Apropiati-va de El si va veti lumina si fetele”, constiintele “voastre nu se vor rusina” [Ps 33,6]. Caci, ce? Oare nu predandu-va cu totul pe voi insiva trandaviei, nepasarii, poftelor si placerilor trupului, spuneti ca va este cu neputinta sa va curatiti si sa va apropiati prin pocainta de Dumnezeu; si nu numai aceasta, ci ca nu este cu putinta nici sa primiti harul Duhului Lui, sa fiti renascuti si infiati prin El si sa va asemanati Lui? Nu este cu neputinta aceasta, nu este! Era cu neputinta inainte de venirea Lui; dar de cand Stapanul si Dumnezeul a toate a binevoit a Se face om si S-a asemanat intru toate noua, afara de pacat [Evr 4,15], ni le-a facut cu putinta si usoare, dandu-ne putere de a ne face copii ai lui Dumnezeu [In 1, 12] si impreuna-mostenitori ai Lui [Rm 8, 17]; Caruia se cuvine toata slava, cinstea si inchinaciunea in veci. Amin”.

(Sfantul Simeon Noul Teolog, Cateheze. Scrieri II, Editura Deisis, Sibiu)

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Sf. Simeon Noul Teolog . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s