De ce mor copiii?

Când moare un copil la putin timp dupa nasterea sa, nu poti sa nu te intrebi de ce s-a intamplat acest lucru. De ce Dumnezeu ingaduie ca unii sa ajunga la o varsta inaintata in timp, iar pentru altii viata sa se termine chiar de la intrarea in ea.
Nu de putine ori ne este dat sa auzim in predicile de la inmormantarea copiilor ca „Dumnezeu l-a luat”. Daca acceptam acest raspuns inseamna ca Dumnezeu este cauza mortii. Ori noi stim ca moartea nu a fost cuprinsa in planul initial al lui Dumnezeu, ca ea a fost o urmare a neascultarii lui Adam si a Evei. Parintii Adam si Eva, despartindu-Se de Dumnezeu ca Viata au primit moartea, care nu e nimic altceva decat lipsa vietii. Iar in cazul mortii unor copii nevinovati, ramane intrebarea: Ce pacate au acesti copii nou nascuti incat sa aduca despartirea de Dumnezeu si implicit moartea?

Exista un tratat al Sfantului Grigorie de Nyssa intitulat „Despre copii care mor de timpuriu”, adresat guvernatorului Hierios al Capadociei. La intrebarea „De ce Dumnezeu permite o parasire asa prematura a acestei vieti?”, Sfantul Grigorie de Nyssa raspunde ca Dumnezeu nu permite ca viata pruncului sa continue pentru ca El vede un viitor rau copilului. Aceste cazuri, spune Sfantul Grigorie de Nyssa, trebuie sa le privim prin perspectiva Proniei Divine. Pentru ca purtarea de grija desavarsita este aceea care nu doar vindeca suferintele ce au avut loc, ci apara persoana chiar si de la a gusta din greutatile ce se vor afla in viitor.Daca acceptam acest raspuns, atunci apar alte intrebari: De ce Dumnezeu unora nu le da posibilitatea sa devina rai, iar pe altii ii lasa sa devina atat de rai, incat ne-am dori sa nu se fi nascut? S-a raspuns ca Dumnezeu ingaduie trecerea celor rai la cele vesnice in momentul in care in acestia nu mai sunt prezente resturi de bine, puteri de intoarcere spre bine, rezistente impotriva raului, puteri de franare a raului si de cainta pentru el.

Sunt persoane care au afirmat si afirma ca moartea acestor copii este data de pacatele parintilor. Acesti copii, nascandu-se din parinti cu pacate mari si grave, mor mai devreme sau prea devreme, pentru ca moartea lor este instrumentul restaurarii parintilor, ridicarii lor din pacate, calea scurta spre mantuire.
Fara nicio retinere afirm ca ceea ce Dumnezeu implineste si ingaduie nu este intamplator si nici irational. Modul in care Dumnezeu conduce lumea spre vesnicie, nu coincide de cele mai multe ori cu modul in care crede omul ca trebuie sa se petreaca lucrurile. Important este sa nu ne revoltam impotriva lui Dumnezeu in fata acestor suferinte. Daca El le-a ingaduit, inseamna ca au un rost.

Din cauza putinei mele credinte, nu doresc sa fac speculatii pe tema mortii copiilor. Daca as fi intrebat despre aceasta moarte, as raspunde: „O, adancul bogatiei si al intelepciunii si al stiintei lui Dumnezeu! Cat sunt de necercetate judecatile Lui si cat sunt de nepatrunse caile Lui! Caci cine a cunoscut gandul Domnului sau cine a fost sfetnicul Lui?” (Rom. 11, 34-35).

Adrian Cocosila

Sursa

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Despre moarte, Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s