Părintele Mărturisitor Pr.Claudiu Vasile Maria de la Parohia Pietroasa ,jud. Valcea ,a intrerupt pomenirea ierarhului !

Slava Domnului ,inca un Parinte marturisitor !

Pr.Claudiu Vasile Maria de la Parohia Pietroasa ,jud. Valcea ,a intrerupt pomenirea ierarhului !

Înaltpreasfinţite Stăpâne,

Cu adâncă durere în suflet, asemenea multor preoţi şi creştini din ţara noastră, vin şi eu cu această scrisoare înaintea Înaltpreasfinţiei Voastre, spre a-mi arăta amărăciunea pricinuită de hotărârile Sinodului din Creta. Consider că este mai de folos a-mi exprima opinia mea înaintea Înaltpreasfinţiei voastre, decât a adopta o atitudine de tăcere, indiferenţă sau neştiinţă, toate acestea fiind păcate în condiţiile date, asemenea necredinţei.
Înaltpreasfinţia voastră, referitor la hotărârile Sinodului din Creta, nu pot să stau indiferent la ceea ce s-a semnat acolo, deoarece aceste hotărâri vizează viaţa noastră de zi cu zi, viaţa preoţilor şi a credincioşilor, viaţa poporului român. Cine poate garanta prezenţa Duhului Sfânt la slujbele noastre dacă am căzut în erezie? Ce se alege de sufletele noastre dacă pierdem pe aliatul său dintotdeauna, Duhul Sfânt care a ţinut „sufletul în trup şi carnea în oase”?

Sunt consecinţe prea grave, Înaltpreasfinţia Voastră şi de aceea cu durere şi mâhnire în suflet am hotărât să opresc pomenirea Înaltpreasfinţiei Voastre de la Sfintele Slujbe.

Acum în aceste momente, este nevoie mai mult ca oricând de mărturisire şi de curaj, aşa cum au avut Sfinţii Martiri Brâncoveni.

Este nevoie pentru Ortodoxia românească să fie salvată de ierarhii ei. Ce este mai uşor a zice? „da ecumenismul este erezie” sau „retragem iscălitura noastră până la o nouă decizie”. Vor fi cinstiţi de popor ca unii ce au apărat Ortodoxia şi L-au marturisit pe Hristos, adevăraţi arhierei ai Bisericii Sale.

Vă conjur, Înaltpreasfinţia Voastră, să fiţi şi de această dată, alături de popor. Fiţi apărătorul Ortodoxiei şi al neamului românesc, fiţi eroul Râmnicului pe care îl păstoriţi.

Aşa să ne ajute Dumnezeu în veci. Amin.

Preot Maria Vasile Claudiu – Parohia Pietroasa – Suteşti

Semnătura

***

SURSA

Mitropolitul Augustin de Florina: de ce ortodocsii trebuie sa spuna „NU!” vizitei papei in tarile lor!

Mitropolitul Augustin de Florina:

Salutare adresata Adunarii Poporului impotriva vizitei Papei in Grecia

Din adâncurile inimii mele bâtrâne, salut binecinstitorul cler, pe luptătorii monahi şi monahii, respectabilii membrii ai frăţiilor misionare şi pe credinciosul popor al lui Dumnezeu cu „Hristos a înviat!”.
Înflăcărata voastră dragoste pentru Ortodoxia noastră v-a chemat împreună, ca să vă împotriviţi venirii în patria noastră a nepocăitului papă; căruia nu primire, ci afurisire s-ar cuveni să-i rezervăm pentru câte rele – la care se adaugă şi nepocăinţa pentru ele – a pricinuit şi pricinuieşte ortodocşilor din toată lumea. Greci, sârbi, bulgari, români, ucraineni, ruşi, polonezi şi alţii în martirologiile lor pot să arate mulţi sfinţi, mai vechi sau mai noi, care au fost martiri ai ferocităţii papei. Dacă mărturisirea credinţei noastre îl aşează pe papa între eretici, însuşirea abuzivă de către acesta a atributului dumnezeiesc al infailibilităţii îl face pe papa idolatru, aşa cum spune şi mărturisitorul Bisericii Sârbe, Părintele Iustin Popovici. Această mentalitate idolatră îl împinge la adunări cultice inter-religioase, la care prin pan-erezia ecumenismului urmăreşte nu doar să fie conducătorul tuturor creştinilor, ci şi conducătorul tuturor religiilor.

Paranteza părintelui Arsenie Vliangoftis, care a lecturat mesajul vlădicăi Augustin:

[Fac o paranteză în acest punct pentru a vă aduce la cunoştinţă că, aşa cum a transmis astăzi la amiază televiziunea de stat a Italiei, pe primul canal, papa a cerut partizanilor săi să se roage ca vizita lui în Elada să aibă succes, pentru că aceasta – zice – va fi foarte importantă pentru unirea bisericilor şi, în acelaşi timp, papa – a spus canalul de stat al televiziunii italiene, pe Prima – i-a rugat pe papistaşi să se roage, ca să aibă succes şi vizita lui în Siria, la Damasc, pentru că aceasta va contribui la unirea tuturor religiilor. Aceasta v-o spun ca interpolare la cele spuse de Părintele Augustin, fost Mitropolit de Florina. Continui mesajul Părintelui Augustin:]

Pentru aceasta înălţaţi vocea voastră ortodoxă până la stelele cerului, ca să afle toată suflarea, de-a lungul şi de-a latul pământului, că mica noastră patrie şi-a însuşit în vecii vecilor Ortodoxia şi nu poate să primească îmbrăţişări, nici să schimbe daruri cu antihriştii, cum este şi papa.
Poporule ortodox! Aţi auzit vocea celui mai bătrân ierarh al Bisericii Ortodoxe. Generaţiei voastre Dumnezeu i-a rezervat cinstea de a se lupta pentru preţioasa noastră Ortodoxie. Luptaţi-vă şi împreună cu voi se vor lupta miriade de luptători şi mărturisitori ai credinţei noastre! Luptaţi-vă, ca să predaţi copiilor voştri Ortodoxia mai strălucită decât razele soarelui, care să risipească întunecimile ecumenismului papist şi ale oricărei alte erezii! Luptaţi-vă ca nişte buni ostaşi ai lui Iisus Hristos, pentru că nu vor lipsi din Ortodoxie ostaşii!

Cu urări din inimă,
Augustin, fost Mitropolit de Florina.

(traducere: Frăţia Ortodoxă Misionară „Sfinţii Trei Noi Ierarhi”)

Α’ Ι Μ Αθηνων ‘Συλ/ριο Κατα Της Ελευσεως Του Παπα” 2-5-2001

Acatistul Cuviosului Moise Ungurul – (pt ajutor în patima desfrânării şi în toată lupta cu trupul)

În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin

Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie!

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindeni eşti şi toate le plineşti,

Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte de toată întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele nostre, Stăpâne, iartă fărădelegile noastre; Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.

Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Carele eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi. Şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor nostri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel viclean. Ca a Ta este Împărăţia şi puterea şi slava, acum si pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul!

Tropar, glas 3

Ca un alt Iosif, al curăţiei şi al fecioriei iubitor, cinstitule şi la fel cu înge-rii, Moise, cu cântări sfinte te cinstim noi, păcătoşii; cu sârguinţă ne rugăm ţie: roagă pe Hristos Domnul, să vindece patimile noastre şi să ne dăruiască nouă mare milă.

Condac, glas 3

Întru cele înalte spre singurul Dumnezeu căutând, urând toate cele pă-mânteşti, nepurtând grijă de trup, la chinuri cu bărbăţie te-ai dat; de aceea, foamea, setea, legăturile, zăvorârea în temniţă, cu putere în toata fapta bună,  fără cârtire ai răbdat; iar bătaie, scurgere de sânge şi tăiere de mădular, pen-tru curată fecioria ta, cu bărbăţie ai purtat. Şi acum, cu cetele feciorelnice stând în faţa Sfintei Treimi, de toate ispitele, roagă să fie izbăviţi cei ce-ţi strigă ţie: bucură-te, Moise, fericite părinte!

Condac 1

Biruitorule făcător de minuni, cel ce eşti plin de Duhul Sfânt, cuvioase pă-rinte Moise, minunat nevoitor şi tămăduitor al bolilor sufleteşti şi trupeşti, care ai îndrăzneală la Domnul, de toate nevoile ne izbăveşte, căci cu bucurie în inimi te chemăm:

Bucură-te, cuvioase părinte Moise, minunat făcător de minuni şi al curăţiei apărător.

Icos 1

Făcătorul Îngerilor şi Domnul Puterilor te-a arătat, minunate, Înger în trup şi rugător credincioşilor. Alergând la ajutorul tău, acestea cu bucurie îţi aducem:

Bucură-te, cu a îngerilor curăţie asemănându-te.

Bucură-te, preabunule învăţător al monahilor.

Bucură-te, stea minunată a fecioriei.

Bucură-te, împlinitorule cu râvnă al postului şi al înfrânării.

Bucură-te, chip luminos al blândeţii şi al smereniei.

Bucură-te, cel ce eşti credincioşilor mângâiere.

Bucură-te, ocrotitor ceresc al pământenilor.

Bucură-te, cel ce ai luat jugul cel bun.

Bucură-te, cuvioase părinte Moise, minunat făcător de minuni şi al curăţiei apărător.

Condac 2

Văzând Domnul curăţia inimii tale, te-a ales spre a cunoaşte slava cea ce-rească. Când laolaltă cu cei doi fraţi ai tăi, în oraşul Kiev te-ai mutat şi sfin-ţilor “purtători de pătimiri” Boris şi Gleb cu osârdie ai slujit, atunci tu, fricite, în rugăciuni ai stăruit, pe cât poate un tânăr puternic, voind sfinţilor să te asemeni. Pentru acestea, cu bucurie ai cântat lui Dumnezeu: Aliluia.

Icos 2

Având mintea purtătoare de Dumnezeu, o, cuvioase părinte Moise, prin minunata pronie Dumnezeiască,  la râul Alt, oastea lui Sviatopolk a ucis pe fratele tău, Gheorghe, împreună cu sfântul “purtător de pătimiri” Boris. Tu însă, singur scăpând de la moarte, ai venit în oraşul Kiev la Predislava, sora lui laroslav şi, ajungând acolo, te rugai Domnului întru nevoinţă. Noi, cei ce slăvim pe Dumnezeu care te-a izbăvit, îţi grăim ţie acestea:

Bucură-te, început al înţelepciunii, care frica de Domnul ţi-ai pus-o ca dreptar al vieţii.

Bucură-te, căci niciodată n-ai întristat pe Îngerul Păzitor.

Bucură-te, rază a luminii dumnezeieşti.

Bucură-te, crin cu bună mireasmă a fecioriei şi a veşniciei.

Bucură-te, căci cu credinţa cea adevărată ai bineplăcut lui Hristos Dom-nul.

Bucură-te, neadormit rugător către Maica Domnului.

Bucură-te, grabnicule vindecător al neputinţelor noastre.

Bucură-te, vas ales al Duhului Sfânt.

Bucură-te, cuvioase părinte Moise, minunat făcător de minuni şi al curăţiei apărător.

Condac 3

Cu putere de sus, dăruită ţie, şi cu îndelungă răbdare fiind tu prea împo-dobit, când te vedeai la mâini şi la picioare ferecat cu lanţuri grele şi păzit foarte, de iubire către Dumnezeu ardeai neîncetat, cântând aşa: Aliluia.

Icos 3

Fierbinte şi bună evlavie având, ai fost ispitit de o oarecare femeie tânără foarte bogată, al cărei bărbat, cu Boleslav la război plecând, nu s-a mai în-tors; aceea, primind în minte vederea bunătăţii tale, s-a aprins de poftă tru-pească de către tine; însă tu toate răbdând, te rugai. De acestea, cu frică mi-nunându-ne, cu bucurie îţi cântăm:

Bucură-te, că de la vârstă fragedă te-ai dat slujirii lui Dumnezeu.

Bucură-te, care pe Cel Unul mai mult decât toate ai iubit.

Bucură-te, căci trupul, duhului l-ai supus.

Bucură-te, răbdătorule a toate, pentru Domnul.

Bucură-te, cel ce cu vitejie ai înfruntat viclenia văduvei.

Bucură-te, mergătorule pe calea cea strâmtă a Evangheliei.

Bucură-te, podoabă sfântă a Lavrei Pecerska – Kiev.

Bucură-te, că prin tine Domnul Se slăveşte.

Bucură-te, cuvioase părinte Moise, minunat făcător de minuni şi al curăţiei apărător.

Condac 4

Furtună de gânduri a adus neruşinata văduvă peste biserica sufletului tău, tulburându-l, cuvioase, văzând că eşti rob credincios lui Hristos; pentru aceasta şi noi, cătând la furtuna de patimi şi nevoi ridicată pe marea vieţii, scăpăm la limanul rugăciunilor tale, cântând lui Hristos Domnul: Aliluia.

Icos 4

Auzind şi văzând sfânta-ţi vieţuire, lumea se uimeşte de puterea harului care iese din gura ta, proslăvind pe Domnul; pentru aceasta, şi noi, cu bucur-ie te cinstim:

Bucură-te, minunat ales al lui Dumnezeu.

Bucură-te, care slava deşartă a lumii acesteia ai socotit-o gunoi.

Bucură-te, că sufletul tău pentru preadulcele Iisus l-ai pus.

Bucură-te, că înaintea Prestolului Domnului, împreună cu Puterile Cereşti şezi.

Bucură-te, înălţătorule către nepătimire.

Bucură-te, cuvioase părinte, că în răbdare eşti nebiruit.

Bucură-te, părtaş al Luminii Neînserate.

Bucură-te, atrăgătorule puternic al darului Dumnezeiesc.

Bucură-te, cuvioase părinte Moise, minunat făcător de minuni şi al curăţiei apărător.

Condac 5

Stea izvorâtoare de Dumnezeu s-a arătat lumii viaţa ta, cuvioase părinte Moise, căci, mai mult decât orice ai iubit neprihănirea trupească şi duhovni-cească şi, pentru aceste chinuri vremelnice, ai nădăjduit să fii izbăvit de chi-nurile veşnice, cântând cu mulţumire Domnului: Aliluia.

Icos 5

Văzând vrăjmaşul neamului omenesc a ta curată şi sfântă trăire, mai vâr-tos a înfierbântat pe văduvă, care te-a îmbrăcat în haine scumpe şi, cu mân-căruri dulci hrănindu-te, cu neruşinare te trăgea la lucru necuviincios; tu, însă, părinte sfinte, cu mai multă râvnă te rugai şi posteai. Pentru toate, îţi cântăm acestea:

Bucură-te, ostaş bun al lui Hristos.

Bucură-te, al sfintei Biserici laudă şi bucurie.

Bucură-te, cel ce de har Dumnezeiesc eşti plin.

Bucură-te, căci nu numai cu cuvântul, ci şi cu multe fapte ne înveţi.

Bucură-te, ajutătorule grabnic al celor împovăraţi de felurite nevoi şi is-pite.

Bucură-te, alesule al lui Hristos, făcător de minuni.

Bucură-te, că în fapte de vitejie, trăirea pământească ai săvârşit.

Bucură-te, cel ce te-ai învrednicit să vezi slava lui Dumnezeu.

Bucură-te, cuvioase părinte Moise, minunat făcător de minuni şi al curăţiei apărător.

Condac 6

Se propovăduieşte în toată lumea bărbăţia duhovnicească a faptelor tale, fericite, căci nici un preţ n-ai pus pe această viaţă. Ticăloasa femeie, cu foa-mea a pus la cale să te omoare, azvârlindu-te în temniţă. Alţii, însă, te în-demnau, grăindu-ţi: “Cine nu va râde de nebunia ta; mai bine supune-te acestei femei!” Iar tu, fericite, ai răspuns: “Toată această împărăţie urăsc, pentru Cel de sus”, – cântând Domnului: Aliluia.

Icos 6

Ai strălucit aici în trup stricăcios cu lumină cerească, grăind cuvintele Evangheliei:  “Cel necăsătorit se îngrijeşte de cele ale Domnului, cum să placă Domnului”.

Aceleaşi şi noi îţi cântăm:

Bucură-te, părinte, cu lumina faptelor tale bune ai prealuminat lumea.

Bucură-te, cel ce focul iubirii pentru Hristos în tine ai purtat.

Bucură-te, ajutor grabnic în nevoi.

Bucură-te, cel ce eşti îngeresc trăitor.

Bucură-te, că nu ţi-ai lipit inima de desfătarea lumească.

Bucură-te, rugătorule pentru cei ce cinstesc sfânta pomenirea ta.

Bucură-te, cuceritorule al odihnei veşnice.

Bucură-te, moştenitor al bunătăţilor nespuse.

Bucură-te, cuvioase părinte Moise, minunat făcător de minuni şi al curăţiei apărător.

Condac 7

Având dorire să placi Domnului cu viaţa şi credinţa nestinsă, ai fost îm-brăcat în chipul îngeresc monahicesc de către un ieromonah de la Sfântul Munte Athos; pentru strălucirea sfintelor tale fapte, cu râvnă te mărim şi lui Hristos Domnul Care te-a proslăvit, Îi cântăm: Aliluia.

Icos 7

O nouă răutate a arătat femeia cea vicleană când, în nebunia sa, a porun-cit să tete facă famen, tu ca un mort şedeai întins, abia mai având puţină su-flare în tine. Cu frică şi evlavie ne aducem aminte de îndelunga ta răbdare, te fericim, lăudându-te cu acestea:

Bucură-te, că focul dragostei de Dumnezeu în inima ta nestins ai păstrat.

Bucură-te, învăţător preabun al vitejiei şi trezviei.

Bucură-te, călăuzitorule către mântuire al credincioşilor.

Bucură-te, cel ce eşti mai tare ca diamantul în răbdare, căci sângele tău ca o porfiră împodobeşte Biserica.

Bucură-te, că la cuviosul Antonie, să slujeşti Domnului ai venit.

Bucură-te, cel ce cu minunile tale ai preaslăvit Lavra Pecerska.

Bucură-te, că ai supus voia ta voii Tatălui Ceresc.

Bucură-te, cuvioase părinte Moise, minunat făcător de minuni şi al curăţiei apărător.

Condac 8

Străină minune află cei ce aleargă la tine, fericite Moise, căci, cu darul bi-ruinţei asupra patimilor ai fost dăruit. Asemănându-te lui Moise cel dintâi, care cu toiagul minuni a făcut, aşa tu, cu toiagul, patima fratelui ai vindecat. Noi însă, mulţumind pentru toate Domnului, Care cu o asemenea tărie te-a dăruit, cu dragoste cântăm: Aliluia,

Icos 8

Plin de toate darurile Dumnezeieşti, petrecând în peşteră zece ani, în tăcere, ai strălucit cu lumină cerească asemenea îngerilor şi ai primit să fii văzător de Dumnezeu, învrednicindu-te de fericirea celor curaţi cu inima, cuvioase părinte Moise. Pentru toate acestea, cu cuviinţă te chemăm:

Bucură-te, căci prin tine Dumnezeu dăruieşte izbăvire din patimi.

Bucură-te, fericite, cel ce eşti plinitor cu inimă curată al poruncilor.

Bucură-te, că vrednic ai fost să vezi lumina Dumnezeiască.

Bucură-te, rugător neîncetat pentru sufletele noastre.

Bucură-te, cel ce deprinderile sfinţilor Părinţi purtători de Dumnezeu ţi-ai însuşit.

Bucură-te, laudă înaltă a cuvioşilor.

Bucură-te, că întru smerenie te-ai desăvârşit.

Bucură-te, că adormirea ta, Sfânta Biserică o proslăveşte.

Bucură-te, cuvioase părinte Moise, minunat făcător de minuni şi al curăţiei apărător.

Condac 9

Toată firea îngerească se minunează de înălţimea curăţiei tale, Biserica iarăşi te preamăreşte, căci tăinuitor al harului Dumnezeiesc te-ai arătat şi să vezi faţă către faţă pe Dumnezeu te-ai învrednicit. Iar noi, totdeauna, împre-ună cu tine cântăm: Aliluia.

Icos 9

Ritorii cei mult-grăitori nu se pricep să spună despre curăţia ta, fericite, iar noi, de dragoste fiind biruiţi, îndrăznim a-ţi cânta astfel de laude:

Bucură-te, întăritorul neputincioşilor.

Bucură-te, mângâierea celor întristaţi şi îndureraţi.

Bucură-te, al celor buni povăţuitor.

Bucură-te, pentru curăţia feciorească de Dumnezeu încununat.

Bucură-te, iubitor fierbinte al slavei Dumnezeieşti.

Bucură-te, că ai înmulţit talantul dat ţie.

Bucură-te, că din toată inimal pe Hristos Dumnezeu L-ai iubit.

Bucură-te, candelă care luminezi inimile celor care te pomenesc.

Bucură-te, cuvioase părinte Moise, minunat făcător de minuni şi al curăţiei apărător.

Condac 10

Dorind să-ţi izbăveşti sufletul, ai nesocotitit trupul tău. În Lavra Pecerska, a sfântului Antonie, sfârşitul călătoriei pământeşti încheind, cu moarte evla-vioasă şi sfântă te-ai săvârşit şi, ca un biruitor, nu cu oamenii, dar cu îngerii cânţi Domnului: Aliluia.

Icos 10

Cu răbdarea ca un zid îngrădindu-te, te-ai arătat slujitor credincios lui Hristos Împăratului Ceresc şi pe calea cea strâmtă viaţa ţi-ai petrecut. Şi noi, cu dragoste cinstind pomenirea adormirii tale şi dobândirea sfintelor tale moaşte, te fericim, cântând aşa:

Bucură-te, al nostru reazem biruitor.

Bucură-te, slobozitor al celor ispitiţi, care te cheamă în rugăciuni.

Bucură-te, cel ce în bucuria Domnului ai intrat prin multe suferinţe.

Bucură-te, cel care ţi-ai spălat sufletul cu multe lacrimi.

Bucură-te, căci cuvântul apostolului: “dragostea îndelung rabdă”,  ai împlinit.

Bucură-te, moştenitor cu sfinţii al fericirii raiului.

Bucură-te, care dai ajutor celor de departe şi celor de aproape.

Bucură-te, fericite locuitor al lumii cereşti.

Bucură-te, cuvioase părinte Moise, minunat făcător de minuni şi al curăţiei apărător

Condac 11

Cântare de acatist îţi aducem spre laudă şi mărire, cuvioase părinte Moise, săvârşind cu râvnă sfânta pomenirea ta. Tu însă, cu milă primeşte puţina noastră rugăciune, fii nouă apărător, acoperitor şi rugător către Domnul. Iar noi, aducându-ne aminte de bineplăcută vieţuirea ta şi de faptele cele mult-nevoitoare, cântăm Ziditorului Celui Ce te proslăveşte: Aliluia.

Icos 11

Asemenea unei făclii dătătoare de lumină sunt cinstitele şi tămăduitoarele tale moaşte. Fiind vădite prin minuni, cucernice părinte Moise, lumină neîn-serată răsărindu-ne nouă, cu acestea, din inimă, cu veselie strigăm ţie:

Bucură-te, pentru că în viaţa veşnică ai intrat prin moartea vremelnică.

Bucură-te, doctor al lui Ioan cel multpătimitor.

Bucură-te, crin crescut pe pământ, pentru grădinile raiului.

Bucură-te, lucrător al viei cereşti.

Bucură-te, măslin cu rod îmbelşugat,  din grădina lui Iisus.

Bucură-te, slava cuvioşilor părinţi de la Pecerska.

Bucură-te, liman lin al celor învăluiţi de patimi.

Bucură-te, cel ce eşti de Dumnezeu preaslăvit în toată lumea.

Bucură-te, cuvioase părinte Moise, minunat făcător de minuni şi al curăţiei apărător.

Condac 12

Cu harul dăruit ţie de Dumnezeu, slobozeşti de necurate patimi pe tot omul ce cu dragoste şi credinţă aleargă la sprijinul tău. Iar noi, lui Dumne-zeu, Care ni te-a dăruit grabnic şi milostiv tămăduitor, cu mulţumire îi cântăm: Aliluia.

Icos 12

Cântând viaţa ta, cea asemenea cu a îngerilor, te fericim, părinte Moise, căci la Domnul, rugător pentru noi fiind, apărător şi povăţuitor pe calea mântuirii, cu umilinţă îţi grăim aşa:

Bucură-te, preabun rugător pentru lume.

Bucură-te, că nu doar monahilor, dar şi mirenilor, calea către cer ai lumi-nat.

Bucură-te, că inimile tuturor cu dragostea le atragi.

Bucură-te, prin mulţime de minuni eşti proslăvit de Dumnezeu.

Bucură-te, călătorule, care la patria cerească ai ajuns.

Bucură-te, răbdător în suferinţe, precum Iov cel din vechime.

Bucură-te, pururea în ispite ajutător.

Bucură-te, al lumii har dumnezeiesc tămăduitor.

Bucură-te, căci de tine se bucură Îngerii şi oamenii Îl slăvesc pe

Dumnezeu.

Bucură-te, cuvioase părinte Moise, minunat făcător de minuni şi al curăţiei apărător.

Condac 13

O, preaminunat lucrător şi sfânt făcător de minuni, cuvioase părinte Moise,    această puţină cântare de slavă, cu dragoste şi laudă îţi aducem. Cu milă primeşte şi roagă pe Dumnezeu şi Făcătorul a toate să ne dăruiască mântuire sufletească şi sănătate trupească, celor care cântăm cu credinţă Domnului: Aliluia. (de 3 ori)

Apoi se zice iarăşi

Icosul 1

Făcătorul Îngerilor şi Domnul Puterilor te-a arătat, minunate, Înger în trup şi rugător credincioşilor. Alergând la ajutorul tău, acestea cu bucurie îţi aducem:

Bucură-te, cu a îngerilor curăţie asemănându-te.

Bucură-te, preabunule învăţător al monahilor.

Bucură-te, stea minunată a fecioriei.

Bucură-te, împlinitorule cu râvnă al postului şi al înfrânării.

Bucură-te, chip luminos al blândeţii şi al smereniei.

Bucură-te, cel ce eşti credincioşilor mângâiere.

Bucură-te, ocrotitor ceresc al pământenilor.

Bucură-te, cel ce ai luat jugul cel bun.

Bucură-te, cuvioase părinte Moise, minunat făcător de minuni şi al curăţiei apărător.

Condac 1

Biruitorule făcător de minuni, cel ce eşti plin de Duhul Sfânt, cuvioase părinte Moise, minunat nevoitor şi tămăduitor al bolilor sufleteşti şi trupeşti, care ai îndrăzneală la Domnul, de toate nevoile ne izbăveşte, căci cu bucurie în inimi te chemăm:

Bucură-te, cuvioase părinte Moise, minunat făcător de minuni şi al curăţiei apărător.

Rugăciune

O, preaminunate şi purtătorule de Dumnezeu, părinte Moise, bineplăcutule al lui Hristos şi mare făcător de minuni, la tine, cu smerenie cădem şi ne rugăm: dă-ne să fim părtaşi ai dragostei tale pentru Dumnezeu şi pentru aproapele, ajută-ne să plinim voia Domnului în simplitatea inimii şi, cu sme-renie, poruncile Domnului să săvârşim fără de păcat. Caută cu mi-losârdie spre sufletele credincioşilor  şi ai tăi cinstitori, care aleargă cu credinţă la mila şi ajutorul tău.

Auzi-ne, preabunule plăcut lui Dumnezeu, pe noi, rugătorii tăi şi nu ne lepăda pe noi, cei ce avem nevoie de izbăvire şi care-ţi aducem cântare vred-nică, fericindu-te. Părinte Moise, luminător al curăţiei, care proslăveşti pe Dumnezeu în Sfânta, fără de început Treime, te lăudăm şi slăvim pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh. Acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Pe 26 iulie, Biserica Ortodoxă face pomenirea Sfântului Moise Ungurul de la Lavra Pecerska din Kiev, ajutător al celor luptaţi de patima desfrânării.



De loc din Ungaria, Sfântul Moise a fost un apropiat al bine-credinciosului cneaz rus Boris. Când ticălosul Sviatopolsk cel fără de Dumnezeu l-a ucis pe Boris, Moise a scăpat cu fuga şi s-a adăpostit la Kiev.Puţin mai după aceea el a fost luat rob în Polonia, de către regele polonez Boleslav, şi a fost vândut pe o mie de bani de aur unei tinere văduve, al cărei soţ fusese ucis în atacul asupra Kievului. Minunându-se de frumuseţea cuviosului, stârnindu-şi pofta trupească, aceasta a încercat în multe feluri să-l ademenească, Moise însă a respins-o cu tărie, căci el îşi făgăduise viaţa lui Dumnezeu întru toată curăţia sufletului şi trupului. Ea atunci i-a oferit ca să îl ia de bărbat după lege, dar el a respins-o cu aceeaşi tărie.În acest timp, din Pronia Dumnezeiască, a venit la fericitul Moise un ieromonah din Sfântul Munte şi l-a tuns în sfântul cin îngeresc; l-a învăţat multe despre feciorie, cum să nu se lase biruit de vrăjmaşul şi să nu aibă teamă de această femeie stricată; apoi, a plecat.

Îmbrăcat în haine călugăreşti, Moise s-a înfăţişat înaintea stăpânei lui. Pentru aceasta, stăpâna cea desfrânată l-a legat, şi a poruncit să fie biciuit cu sălbăticie şi să i se taie părţile tainice ale trupului. Ea l-a chinuit pe mucenicul Moise timp de cinci ani.După câţiva ani, regele polonez Boleslav a fost ucis pe neaşteptate într-o răscoală, în timpul căreia au fost ucişi mulţi boieri printre care şi acea femeie. Astfel, Cuviosul Moise a fost eliberat şi a putut pleca înapoi la Kiev, unde s-a dedicat vieţii celei de rugăciune, de tăcere, şi de linişte în Lavra Peşterilor Pentru multele biruinţe asupra patimii desfrânării, Dumnezeu i-a dăruit puterea să dea ajutor celor care se află în aceleaşi încercări.Sfântul Moise Ungurul, râvnind să păzească fecioria, a îndurat jigniri, suferinţe şi chinuri. Lui se roagă pentru a fi apăraţi de siluire cei feciorelnici, sau pentru păzirea curăţiei cei căsătoriţi, precum şi pentru ajutor în toată lupta cu trupul.După ce a mai vieţuit ca monah timp de zece ani în Lavra Peşterilor, Sfântul mult-pătimitor Moise Ungurul s-a odihnit întru Domnul în douăzeci şi şase de zile ale lunii iulie, din anul 1043.

Sfintele lui Moaşte s-au aflat făcătoare de minuni şi sunt în peşterile Lavrei Sfintei Adormiri Pecerska – Kiev. Dumnezeu l-a slăvit pentru răbdarea sa, dăruind şi sfintelor sale moaşte putere împotriva patimilor trupeşti.Sfântul Ioan Mult-pătimitorul, fiind luptat de patima desfrânării, s-a închis în peştera Lavrei, şi, îngropându-se până la umeri în dreptul moaştelor Cuviosului Moise. După ce a pătimit mult, a auzit glasul Domnului zicându-i să se roage sfântului ce era aproape de el. Deci după ce Ioan Mult-pătimitorul s-a rugat Cuviosului Moise, îndată s-a izbăvit de războiul cel necurat şi a biruit patima desfrânării.Asemenea şi pe alt frate pătimaş, acelaşi Sfânt Ioan l-a izbăvit de o supărare ca aceea, când i-a dat un os din Moaştele Cuviosului Moise, ca să-l lipească de trupul său.


În icoană, cuviosul Moise este redat cu un crin în mână, semn al nevoinţei pentru curăţia trupească şi sufletească.


Să avem parte de rugăciunile Sfântului Moise!


Tropar, glas 3


Ca un alt Iosif, al curăţiei şi al fecioriei iubitor, cinstitule şi la fel cu îngerii, Moise, cu cântări sfinte te cinstim noi, păcătoşii; cu sârguinţă ne rugăm ţie: roagă pe Hristos Domnul, să vindece patimile noastre şi să ne dăruiască nouă mare milă.


Condac, glas 3


Întru cele înalte spre singurul Dumnezeu căutând, urând toate cele pământeşti, nepurtând grijă de trup, la chinuri cu bărbăţie te-ai dat; de aceea, foamea, setea, legăturile, zăvorârea în temniţă, cu putere în toată fapta bună, fără cârtire ai răbdat; iar bătaie, scurgere de sânge şi tăiere de mădular, pentru curată fecioria ta, cu bărbăţie ai purtat. Şi acum, cu cetele feciorelnice stând în faţa Sfintei Treimi, de toate ispitele, roagă să fie izbăviţi cei ce-ţi strigă ţie: bucură-te, Moise, fericite părinte!

Episcopii papistasi au celebrat Liturghia în Catedrala „Schimbarea la Față”

“Dacă va intra cineva ca să se roage cu ereticii: catolicii, protestantii, (adventistii, penticostalii, tudoristii, baptistii iehovistii si altii de acest fel), sau dacă va mânca la praznicele lor, unul ca acela să se afurisească si dacă nu se va căi să se taie cu totul de la Biserica lui Hristos, ca unul ce a căzut din har.”

„Episcopul, presbiterul sau diaconul numai de se va ruga impreuna cu ereticii, sa se afuriseasca (suspende), iar de le va da voie a lucra ca unor clerici, sa se cateriseasca„ -Apost. 45.

„Daca vreun cleric sau laic va intra in sinagoga iudeilor (jidanilor) sau a ereticilor sa se roage, sa se cateriseasca si afuriseasca„ -Apos. 64.

Este cazul Mitropolitului Clujului, Maramuresului si Salajului Andrei Andreicut.

1

Celebrare liturgică în Catedrala greco-catolică din Cluj 
cu ocazia sesiunii de primăvară 
a Conferinței Episcopilor Catolici din România

Episcopii catolici de rit latin și bizantin din România și Republica Moldova au celebrat Sfânta Liturghie, în Catedrala episcopală greco-catolică „Schimbarea la Față” din Cluj-Napoca, în după-amiaza zilei de joi, 4 mai 2017, eveniment solemn prilejuit de desfășurarea (între 3 și 5 mai 2017) a sesiunii de primăvară a Conferinței Episcopilor Catolici din România în urbea de pe Someș.
Un șir de 16 Ierarhi și aprox. 100 de preoți, au intrat în procesiune în Catedrală, pe acordurile înălțătoare – Christus vincit, Christus regnat, Christus imperat – intonate de Corul catedralei „Magnificat” dirijat de prof. Alexandru Suciu, care a dat răspunsurile liturgice. Au participat la acest moment de comuniune și rugăciune, preoți vicari, protopopi și parohi; amintim protopopii greco-catolici de Cluj pr. Cristian Sabău și pr. Marius Ungureșan și pe pr. protopop Kovacs Sandor, din protopopiatul romano-catolic Cluj-Dăbâca. S-au unit în rugăciune și un mare număr de persoane consacrate: surori ale Ordinului „Sf. Vasile cel Mare” cu Maica Marcela, superioară provincială, Călugări ai Ordinului „Sf. Vasile cel Mare” cu pr. protoegumen Laurian Daboc, surori ale Congregației Surorilor Maicii Domnului cu Maica Paula, superioară generală, preoți și călugări din Societatea lui Isus cu pr. Henryk Urban superior local, alte ordine și congregații de viață consacrată, asociații din cadrul eparhiei de Cluj-Gherla, precum ASTRU, AGRU, Reuniunea Mariană, Caritas eparhial ș.a., reprezentanți ai autorităților locale și centrale și sute de credincioși greco-catolici, romano-catolici, dar și ortodocși, fiindcă celebrarea a avut o puternică notă ecumenică.
A fost primit și condus în fața Sf. Altar, ca invitat de onoare, Înaltpreasfințitul Ierarh al Bisericii Ortodoxe, IPS Andrei Andreicuț, Arhiepiscop al Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolit al Clujului, Maramureșului și Sălajului. Prezența Înaltpreasfinției Sale este un motiv de bucurie, deoarece un țel al Bisericii Greco-Catolice, încă de la întemeierea ei, a fost și este unitatea de neam și țară, de credință în unicul Dumnezeu. Cât de frumos rostea Sf. Papă Ioan Paul al II-lea, participând la celebrarea ortodoxă de la București, în 1999: „Să izbuc­ne­ască din Bise­rica Orto­doxă Română și din cea Cato­lică o sin­gură cân­tare de pre­a­mă­rire a numelui Dom­nului! Să for­meze o sim­fonie de gla­suri expri­mând fră­ție­tatea cor­dială a rapor­tu­rilor reci­proce și implo­rând comu­ni­unea deplină a tuturor cre­din­cio­șilor”.

1

La masa Sf. Altar, alături de PS Florentin au concelebrat episcopii: IPS Ioan Robu, Arhiepiscop și Mitropolit de București; IPS György Jakubinyi, Arhiepiscop de Alba Iulia; PS Petru Gherghel, Episcop de Iași; PS Alexandru Mesian, Episcop de Lugoj; PS Virgil Bercea, Episcop de Oradea Mare; PS Martin Roos, Episcop de Timișoara; PS Anton Coșa, Episcop de Chișinău; PS Jenö Schönberger, Episcop de Satu Mare; PS Vasile Bizău, Episcop de Maramureș; PS Mihai Frățilă, Episcop al Eparhiei „Sf. Vasile cel Mare” de București; PS Mons. Böcskei László, Episcop de Oradea; PS József Tamás, Episcop auxiliar de Alba Iulia; PS Aurel Percă, Episcop auxiliar de Iași; PS Cornel Damian, Episcop auxiliar de București; și PS Claudiu Lucian Pop, Episcop al Curiei Arhiepiscopiei Majore.
Sf. Jertfă Liturgică a fost precedată de un cuvânt de salut al Episcopului greco-catolic de Cluj-Gherla, în calitate de gazdă a sesiunii de primăvară CER din 2017. A început, citând primul paragraf din Psalmul 132: „«Iată acum cât este de bine și de frumos, când frații sunt împreună în același loc!» și noi ne bucurăm, – a continuat Preasfinția Sa -, pentru că frații, confrații episcopi catolici sunt împreună, aici, în Catedrala noastră din Cluj”. În numele credincioșilor, a clerului, a persoanelor consacrate din Eparhia de Cluj-Gherla, Preasfinția Sa a dorit să adreseze un călduros bun venit în orașul nostru sediu episcopal, membrilor Conferinței Episcopilor Catolici din România. „Este pentru noi o bucurie și, totodată, o emulație în credință, această ocazie de a primi Întâi Stătătorii diecezelor și eparhiilor catolice din întreaga Românie”. În continuare, PS Florentin a salutat nominal fiecare Episcop, dar, mai întâi, a dorit să transmită tuturor toată căldura sufletească din partea Preafericirii Sale, Cardinal Lucian Mureșan Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică, dat fiind faptul că nu a putut participa la acest moment festiv și de rugăciune.

1

A fost adus, apoi, în atenție „doar un cuvânt: «Hristos, Pâinea vieții»: „pâine, înseamnă bob de grâu jertfit, înseamnă, hrană, viață, comuniune. Aici regăsim de fapt misiunea Episcopului: semănător și sămânță, dătător de hrană și hrană, pontifex – ziditor al comuniunii și conducător al comunității. El este învățătorul, păstorul și conducătorul. Să ne rugăm în aceste zile pentru ca păstorii credincioșilor noștri catolici din întreaga Românie, să petreacă la Cluj-Napoca un timp cât mai favorabil de împreună – reflexie, colaborare, comuniune și contribuție la toate aspectele pastorale ale Bisericii Catolice”. Ierarhul clujean a dorit să mulțumească și autorităților prezente, și, tuturor „celor care ne-au sprijinit în demersul nostru de gazde ale sesiunii de primăvară a CER”. A încheiat, rugând „pe Bunul Dumnezeu, prin mijlocirea rugăciunilor Preasfintei Fecioare Maria de la Fatima în această lună mai (nn. luna Sfintei Fecioare), a Sf. Iosif, Patronul Eparhiei noastre, a Sf. Ioan Paul al II-lea, ca Dumnezeu să împlinească lucrarea prin Excelențele Voastre, Arhipăstorii Bisericii Catolice din România și să ne dăruiască o sesiune de primăvară roditoare. Binecuvântarea și viața veșnică să însoțească aceste momente de comuniune, «căci acolo unde este unire a poruncit Domnul binecuvântarea și viața până în veac». Hristos a înviat!”
Cuvântul de învățătură al celebrării liturgice, a fost susținut de PS Anton Coșa, Episcop romano-catolic de Chișinău. „Se cuvine să îi mulțumim Bunului Dumnezeu la această Sfântă și Dumnezeiască Liturghie”, a început Preasfinția Sa Anton, „pentru că ne-am adunat împreună, aici, la Cluj. Sunt zile pline de har și binecuvântare pentru fiecare dintre noi, pentru Bisericile noastre particulare dar și pentru întreaga Biserică Catolică din România, care se manifestă mai unită ca oricând. Sunt zile deosebite, pe care, fiecare dintre noi le așteptăm cu mare nerăbdare, zile în care Hristos, Cel ce este pe deplin prezent în Diecezele și Eparhiile noastre, aici, ni se comunică cu maximă intensitate întărindu-ne în colegialitatea noastră episcopală, binecuvântând eforturile noastre, încurajându-ne, ajutându-ne în inițiativele noastre și, poate, uneori chiar mustrându-ne pentru ceea ce nu reușim să facem. Și la această Sfântă și Dumnezeiască Liturghie pe care o celebrăm împreună, Domnul Hristos este prezent într-un mod deosebit, atât prin Cuvântul Său divin pe care L-am proclamat, cât și prin Taina Sfintei Euharistii pe care o celebrăm.”

1

Înaltul Ierarh din Chișinău a propus apoi o meditație pe baza textelor liturgice citite – Faptele Apostolilor, cap. 8, vs. 26-39 – „un text are vorbește despre un om însetat cu adevărat după cuvântul lui Dumnezeu, un famen etiopian, un străin față de poporul ales, și, de asemenea, despre un alt om al lui Dumnezeu, plin de Duhul Sfânt și de elan apostolic, diaconul Filip, care îi vine în ajutor” și textul evanghelic (Io 6, 40-44), în care Isus însuși ne vorbește despre Sine, ca fiind Pâinea ce s-a coborât din ceruri, și, se miră că nu mai este înțeles și acceptat de mulți iudei. Adresându-se celor slabi în credință, Isus ni se adresează și nouă astăzi, celor care suntem slabi în credință”. În continuare, PS Anton a prezentat o pildă în care se atrăgea atenția că oamenii nu mai au timp pentru Dumnezeu, nu au timp să îl audă pe Dumnezeu care bate la ușa lor. Este necesară învățătura, ascultarea de învățătura Tatălui, pentru a-l putea întâlni cu adevărat pe Domnul. În al doilea rând, Dumnezeu ne informează și ne pregătește pentru întâlnirea cu Fiul Său, prin cuvântul Său. Când ne reîncărcăm «bateriile» sufletului cu energia divină a cuvântului sacru și din Sfânta Euharistie, viața noastră nu va mai fi plină de asprime, de indignare, de urât, insulte și răutate. Când ne vom întâlni, apoi, când ne vom hrăni în mod conștient din cuvântul lui Dumnezeu și din Euharistie, vom fi binevoitori și ne vom ierta unii pe alții”, a subliniat Episcopul romano-catolic din Republica Moldova.
La final, gazda celebrării, Ierarhul de Cluj-Gherla a mulțumit din nou tuturor participanților, Ierarhilor catolici și în mod deosebit Înaltpreasfințitului Andrei Andreicuț pentru împreuna-rugăciune. IPS Andrei a spus câteva cuvinte care au fost însoțite de călduroase aplauze: „Este clar pentru toată lumea că în aceste vremuri, în care sunt atât de multe probleme, apropierea Bisericilor creștine ar fi de mare folos pentru mărturia pe care ar putea-o da în fața lumii, cât și în fața Europei care, la vârfurile ei, încă nu este prea angajată creștin. Europa își datorează civilizația pe care o are Bisericii creștine și ar trebui să regăsească acest lucru. Și atunci orice lucrare duhovnicească ce se săvârșește, și, concret, acum – Conferința Episcopilor Catolici ce s-a întrunit aici, la Cluj, este un pas înainte către o viață duhovnicească, spirituală, normală. Vă dorim succes la lucrări!”

1

A urmat surpriza pregătită de organizatori – Corul de copii Allegria al capelei „Sf. Iosif” din Catedrala greco-catolică în construcție din Piața Cipariu, a adus bucuria copilăriei și a cântecului. Copiii ai cântat: „Isus din Galileea este azi aici!” și „Lăudați-L pe Isus!” – reamintind motivul principal al întregii celebrări și adunări, prezența Domnului, a lui Isus Hristos viu, înviat, în mijlocul poporului credincios și între toți oamenii care viețuiesc în lume – trebuie doar urmat îndemnul cântecului: „lasă-l să te-ndrume și vei fi eliberat, lasă-l să te-atingă și vei fi eliberat!”, pentru că, Hristos a Înviat!
A fost un timp de comuniune și pace, de întâlnire mai presus de ideologii și cuvinte, în căldura și lumina Spiritului Sfânt, sub mantia protectoare a Preacuratei Fecioare Maria, de sus pogorându-se tainic îmbrățișarea Cuvântului întrupat, Cel venit în mijlocul apostolilor după Înviere, Cel care revine mereu pentru a întări și încuraja pe cei ce îi sunt discipoli și următori. Momente cu adevărat înălțătoare, cu mare încărcătură spirituală, în care diferențele au încetat să existe, au rămas doar sufletele reunite în bucuria rugăciunii, în bucuria întâlnirii cu Domnul.
Ierarhii catolici vor celebra, din nou, public, vineri, în 5 mai 2017, Sfânta Liturghie de la ora 7.30, în biserica romano-catolică „Sf. Mihail” din Cluj-Napoca și apoi programul va continua cu sesiunile de lucru ale ultimei zile a sesiunii de primăvară CER.

V.S.

1