Conferința părintelui Sava Lavriotul de la București – 20 aprilie 2017: ,,Despre Sinaxa din Grecia – Tesalonic, de pe data de 4 aprilie 2017”


În ziua de joi, 20 aprilie, Gheron Sava Lavriotul a venit la București pentru a conferenția (catehiza) cu scopul de a lămuri unele probleme apărute la Sinaxa din Grecia, de pe data de 4 aprilie și de a risipi confuzia legată de acrivie și iconomie din spațiul ortodox românesc, de după sinodul tâlhăresc și eretic din Creta.
Omilia rostită de părintele lavriot și răspunsurile precise, din punct de vedere canonic și patristic, la întrebările auditoriului, au fost ca o ,,rapsodie de primăvară” înviorând sufletele și simțirile celor prezenți la această frumoasă întâlnire.
După ce teologul Mihai – Silviu Chirilă ne-a introdus în atmosfera conferinței prin amintirea Rezoluției Sinaxei din Grecia[1], Gheron Sava a rostit o scurtă omilie, din inimă – după cum a mărturisit, traducător fiind părintele Efrem de la Schitul Prodromu, din care amintim:
-Părintele Sava nu și-a propus la această întâlnire să vorbească despre ,,Creta”. A vorbit cu alte ocazii, atunci când a trebuit;
-S-a început prigoana în Biserică: cei care nu vor accepta ,,sinodul” din Creta vor fi considerați schismatici, ca unii ce sunt în afara Bisericii și rup unitatea Bisericii, fanatici, fundamentaliști și alte apelative care nu au nici o legătură cu realitatea;
-Scopul întâlnirii este comun: dragostea de Hristos, dorința de a mărturisi Adevărul și voința de a rămâne în Biserica Lui.
-Cum să mergem mai departe pe calea mărturisirii? Să nu avem comuniune cu ereticii ecumeniști! Nu va fi ușor. Vom fi prigoniți!;
-Noi nu facem sinoade și nu ne organizăm în structuri paralele Bisericii. Nu trebuie să urmăm nimic din ceea ce greșit s-a hotărât la Creta;
-Nu noi suntem cei care am creat probleme, ci ereticii ecumeniști care conduc oamenii spre iad;
-Celor care ne spun că ne aflăm în afara Bisericii, le răspundem: noi nu ne aflăm în ,,biserica” lor, ci în Biserica lui Hristos;
La sesiunea de întrebări și răspunsuri, s-au făcut următoarele precizări:
-Nu se știe unde sau dacă a slujit părintele Theodoros Zisis în noaptea Sfintelor Paști. De fapt, părintele Sava nu cunoaște dacă pr Zisis a mai slujit de când a fost oprit de la slujire după întreruperea pomenirii;
-Dacă mergem acolo unde sunt pomeniți ierarhii eretici este ca și cum am fi de acord cu învățătura lor;
-Stiliștii pot fi primiți la spovedanie. Ei nu sunt eretici, nu sunt condamnați de un sinod iar calendarul nu este dogmă. Bineînțeles, nu avem comuniune!
–Despre iconomie, părintele Sava a spus: s-a făcut destulă iconomie, timp de 115 ani. Pe de o parte, noi urmăm linia Sfinților Părinți, iar pe de altă parte, iconomia este lucrare a Bisericii pentru cei neputincioși. Împreună cu acrivia, trebuie să înțelegem pe toți oamenii, să purtăm slăbiciunile lor și să arătăm multă dragoste. Facem iconomie fără a ne îndepărta de la învățăturile Sfinților Părinți. Împreună trebuie să ajungem la același scop: mântuirea;
-Părintele Sava nu crede că va fi Sinod panortodox:
cine să-l facă?!

ierarhii nu au curajul să mărturisească că este vremea antihristului

a rămas un singur ierarh mărturisitor, care s-a îngrădit cu totul de erezie – PS Longhin

trebuie să știm unde ne aflăm și încotro ne îndreptăm – să înțelegem semnele vremurilor

-ROCOR a condamnat ecumenismului, dar nu a condamnat persoanele eretice. Sfintele Sinoade au condamnat odată cu ereziile și pe ereziarhi. Trebuie anatematizați și cei care promovează erezia, iar pentru aceasta e nevoie de Sinod. Întreruperea pomenirii episcopului este anatemă: scoatere în afara Bisericii;
-Nu trebuie să ne scandalizăm de neînțelegerile dintre preoții nepomenitori; sunt omenești. Și Sfinții Apostoli au avut divergențe care au fost depășite, rezolvate. Trebuie depășite dificultățile și împreună să ajungem la un numitor comun, după învățăturile Sfinților Părinți;
-Potirul comun este o mare minciună! O folosesc preoții care nu vor să întrerupă pomenirea. Toate canoanele vorbesc despre rugăciunea în comun cu ereticii ca motiv de despărțire de Biserică;
-Cei morți pot fi duși la preoții pomenitori pentru slujba înmormântării, dacă acolo s-au îmbisericit. Pot merge și cei care s-au îngrădit de aceștia (precizăm că la slujba de înmormântare nu este pomenit ierarhul). Adevărata problemă este: ce facem înainte de moarte?!;
-Este adevărat că Biserica fără episcop nu poate fi înțeleasă. De aceea, prin îngrădirea de erezie și apărarea Ortodoxiei, Biserica se îngrijește să aibă episcopi (ortodocși, nu falși sau mincinoși);
–Neparticiparea părintelui Theodoros Zisis a fost cauzată de temerea acestuia că părinții aghioriți vor antematiza Bisericile Bulgariei și Georgiei pentru neîntreruperea pomenirii patriarhilor care au acceptat,,sinodul” din Creta, îndeosebi a lui Bartolomeu;
–Diferența dintre părintele Zisis și părinții aghioriți este dată de faptul că părintele profesor consideră că se poate merge în biserici, la preoții cu cugetare ortodoxă care pomenesc pe ierarhii semnatari la Creta și că întreruperea pomenirii nu este obligatorie;
–Despre preoții care au întrerupt pomenirea și trimit credincioșii la biserici, la preoții care pomenesc, nu doar pentru mărturisire, ci și pentru spovedit și împărtășit, părintele Sava este categoric: aceștia greșesc! De ce au mai întrerupt pomenirea dacă trimit la pomenitori pe credincioșii care ei înșiși au hotărât să se îngrădească?!
-Patriarhul Daniel a fost numit eretic și s-a amintit o expresie a acestuia, făcută în 2008: ,,Considerăm că, printr-un dialog teologic sincer şi profund, pot fi redefinite dogmele care separă Biserica Romano-Catolică de cea Ortodoxă”.[2] (Sinodul BOR din 8-9 iulie 2008)
La finalul întâlnirii, domnul Mihai Silviu Chirilă a anunțat că se dorește înființarea unei Sinaxe Ortodoxe Românești, cu participarea preoților, monahilor și mirenilor din spațiul românesc: România, Basarabia și Comunitățile românești din Ucraina.
Preot Claudiu Buză
[1] https://ortodoxiamarturisitoare.wordpress.com/2017/04/05/rezolutia-sinaxei-din-4-aprilie-prin-care-este-condamnat-ecumenismul-si-pseudo-sinodul-din-creta/
[2] http://ziarullumina.ro/sa-pastram-unitatea-de-credinta-si-disciplina-canonica-ortodoxa-dar-si-pacea-dintre-culte-55949.html

Statul suedez a început să implanteze microcipurile angajaților săi


Jowan Osterlund din Biohax Suedia, are un mic implant cu microcip, asemănător celor implantate lucrătorilor de la centru de inovație digital, Epicenter, pe durata unei petreceri de la locul de muncă, în centrul Stockolmului, marți 14 martie 2017.

Seringa pătrunde printre degetul mare și degetul arătător. Apoi, cu o apăsare, în mâna angajatului se injectează un microcip. Un nou „cyborg” este creat.

Ceea ce ar putea trece drept viziune distopică la locul de muncă, este aproape rutină la hubul suedez, Epicenter. Compania se oferă să-și implanteze angajații și membrii debutanți cu microcipuri de mărimea bobului de grâu, care funcționează ca și cartelele: pot să deschidă uși, să acționeaze imprimante, sau să cumpere ceva bun printr-o simplă vânturare a mâinii.

Injecțiile au devenit atât de populare încât angajații de la Epicenter dau petreceri pentru cei care își doresc implanturi.

„Cred că cel mai mare beneficiu este comoditatea” a spus Patrick Mesterton, co-fondator și director general al Epicenter.

Ca să ne demonstreze asta, el deschide ușa printr-o simplă mișcare a mâinii.

„Practic asta înlocuiește o grămadă de lucruri pe care le ai, orice alt mijloc de comunicație, fie el carte de credit sau cheie.”

Tehnologia în sine nu este nouă. Asemenea cipuri sunt deja folosite pe post de zgarde virtuale la animalele de companie. Companiile le folosesc ca să depisteze mărfurile livrate. Numai că nu au fost încă folosite la scară largă pentru a însemna angajații. Epicenter și o mână de alte companii sunt primele care au făcut disponibile aceste implanturi cu cipuri.

Cum e cu majoritatea noilor tehnologii, și acestea ridică probleme de securitate și de intimitate. Deși sigure din punct de vedere biologic, informațiile generate de cipuri pot să arate cât de des vin angajații la muncă sau ce achiziții fac. Spre deosebire de cartelele din companii sau a telefoanelor smart, care pot genera aceleași informații, o persoană nu se poate debarasa cu ușurință de acest cip.

„Normal, a-ți implanta chestii în corp este un pas important, așa cum a fost și pentru mine la început”, a spus Mesterton, amintindu-și cum și el a avut ceva dubii la început.

„Pe de altă parte, oamenii își mai implantează chestii în corp și pentru a-și controla inima”, a mai spus el.

„Asta este ceva mult mai serios decât a avea un cip mic care poate comunica cu dispozitivele.”

Epicenter, care găzduiește peste 100 de companii și aproape 2000 de lucrători, a început să își implanteze angajații din ianuarie 2015. Acum, aproape 150 de angajați le au. O companie cu sediul în Belgia oferă și ea angajaților ei asemenea implanturi, și mai sunt și alte cazuri izolate în lume unde entuziaștii noii tehnologii le încearcă de câțiva ani.

Micile implanturi folosesc tehnologie NFC (Near Field Communication – Comunicație în apropierea zonei), aceeași ca la cărțile de credit fără contact sau la plățile mobile. Când sunt activate de către un cititor la câțiva centimetri distanță, o mică cantitate de informație va curge prin undele electromagnetice printre cele două dispozitive. Implanturile sunt pasive, însemnând că ele conțin informații pe care alte dispozitive le pot citi, dar ele însele nu pot citi nicio informație.

Ben Libberton, un microbiolog de la Institutul Carolina din Stockholm, spune că hackerii pot extrage o cantitate mare de informații din microcipurile atașate. Dilema din punct de vedere etic este din ce în ce mai mare cu cât microcipurile devin mai sofisticate.

„Informația pe care o poți prelua dintr-un cip implantat în corpul tău este mult diferită de cea preluată dintr-un smartphone”.

„În principiu, se pot obține informații despre sănătatea ta, despre locația în care te afli, despre cât de des sau cât de mult muncești, cât de mult te duci la baie, chestii de-astea.”

Libberton a zis că dacă astfel de date ar fi colectate, întrebarea ar fi: ce s-ar întâmpla cu aceasta, cine o folosește și în ce scop.

Până acum, grupul de cyborgi de la Epicenter nu pare prea îngrijorat.

Oamenii mă întreabă: „Ești cipat?” iar eu le spun: „Da, de ce nu?” a răspuns Fredric Kaijser, directorul în vârstă de 47 de ani de la Epicenter.

„Toți se stresează de treaba cu intimitatea, însă pentru mine înseamnă a încerca lucru noi ca să văd unde pot să aducă ele în viitor.”

Implanturile au devenit atât de populare încât angajații de la Epicenter organizează evenimente lunare unde participanții au posibilitatea să fie cipați pe gratis.

Aceasta înseamnă vizite de la cel care s-a descris pe sine ca ”hacker corporal”, anume Jowan Osterlund din Biohax Suedia, cel care conduce operațiunea.

El injectează implanturile – folosind seringi preîncărcate – în zona cărnoasă, chiar lângă degetul mare. Operațiunea durează câteva secunde, și de cele mai multe ori nu doare sau abia curge vreun strop de sânge.

„Următorul pas pentru electronică este să se mute în corp” spune acesta.

Sandra Haglof, 25 ani, care lucrează pentru Eventomatic, o companie de evenimente ce lucrează la rândul ei cu Epicenter, a mai avut trei piercing-uri până acum, și de aceea de abia dacă îi tremură mâna stângă când Osterlund îi injectează micul cip în corp.

„Vreau să fac parte din viitor,”râde ea.