Ortodocsii nu trebuie sa tina sarbatorile si posturile impreuna cu ereticii (evreii, papistaşii sau ale păgânilor)

2

A te aduna laolaltă cu necredincioşii spre a participa la sărbătorile lor[1], înseamnă a încuviinţa rătăcirile lor, făcându-te părtaş cu erezia şi apostazia acestora de la Biserica lui Hristos.
A cinsti cele ce Sfinţii şi Biserica nu cinstesc şi nici îngăduie dreapta credinţă să cinstim, se numeşte trădare şi lepădare a sfintelor rânduieli bisericeşti moştenite de la purtătorii de duh Părinţi ai Bisericii lui Hristos. A ţine sărbători în afara Bisericii, adică altele decât cele rânduite de Biserică, (Valentine’s Day, 8 Martie, 1Mai, Haloween etc. nota G.S.) înseamnă a te bucura împreună cu ereticii de cele ce dumnezeieştii Părinţi sau întristat, le-au blestemat şi le-au dat anateme. Pentru aceasta, creştinii ortodocşi nu trebuie să ţină astfel de sărbători, chiar dacă sunt numite în cultele ce le venerează în acelaşi fel precum Biserica le numeşte: Paşte, Înviere, Postul Maicii Domnului, al Crăciunului.
Ştim că astăzi între creştinii ortodocşi există şi acea rânduială papistaşă de a „posti” nouă zile de marţi în cinstea răucredinciosului Anton de Padova. Spre răspândirea rătăcirii, poporul este amăgit cu felurite broşuri precum cea numită Postul Sfîntului Anton de Padova (novenia de marţi). Nicăieri în tradiţia Bisericii, Sfinţii Părinţi nu au practicat şi nici nu au lăsat creştinilor astfel de posturi şi pentru aceasta creştinii amăgiţi se păgubesc făcându-se slujitori rânduielilor necanonice, nebisericeşti şi eretice. Este bine ca aceşti creştini iubitori ai râvnei întru neştiinţă şi fără dreaptă socoteală, atunci când vor merge la duhovnic să spovedească şi acest păcat (chiar dacă mulţi dintre duhovnicii de astăzi vor trata în chip uşuratec un astfel de păcat).
Unor astfel de credincioşi se adresează Sfântul Prooroc Ieremia (veacul VI î.H.) când zice: „Aşa zice Domnul: Nu deprindeţi datinile neamurilor, că datinile neamurilor sunt deşertăciune.” (Ieremia 10:2, 3)
Faptul că postirea şi în general toată fapta bună săvârşită în afara Bisericii este în afara lui Hristos şi deci nu aduce mântuire sufletului, îl adevereşte cuvântul Părintelui Cleopa (+1998): „Sfântul Efrem Sirul (+379) zice: Când mintea a părăsit scopul blagocestiei, adică a dreptei credinţe, toate faptele bune nu mai folosesc. Şi fachirii cei din India, şi bonzii şi yoghinii postesc şi se roagă, dar pentru cine? Pentru satana, nu pentru Hristos. Nu primeşte Dumnezeu nici o faptă bună[2] dacă nu se face după dreptarul Ortodoxiei.” (Ne vorbeşte Părintele Cleopa, VI)

1 Privitor la participarea ori la ţinerea unor astfel de sărbători, vezi Canoanele 29, 37, 38, 39 ale Soborului al V-lea de la Laodiceea (343) şi Canonul 7 al Întîiului Sobor Local de la Ancira (314)

2 Să ia aminte creştinii ortodocşi care impresionaţi de „faptele bune” ale păgânilor şi ereticilor, trec cu vederea peste învăţăturile lor otrăvitoare şi peste celelalte deosebiri de credinţă prin care ereticii şi păgânii nu-l au pe Hristos.

Fragment din Martirie Paduraru Sfătuire Duhovnicească asupra celui de pe urma veac pag.119-120

glasulstramosesc

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Erezii, Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s