Rapsodia Bizantină a Sfântului Cosma Etolianul

Sfântul Cosma Etolianul s-a născut în anul 1714. A trăit în perioada turcocrației din Grecia. Este considerat Apostolul Greciei. A fost martirizat de evrei.

Sfântul Cosma Etolianulspune: “Evreul îmi spune că Hristosul meu e un copil din flori și Preasfînta Fecioară a mea e o desfrânată, iar Sfânta Evanghelie îmi spune că acest lucru e de la diavolul. Mai am acum ochi să mă uit la evreu? Dacă un om mă ocărăște, îmi omoară mama, frații, copiii, după care îmi scoate ochii, ca și creștin am datoria să-l iert. Dar sa-L ocarască ei pe Hristosul meu și pe Preacurata Fecioară a mea! Eu nu vreau să-i mai vad, dar domniile voastre cum va răbda inima și mai faceți afaceri și tocmeli cu evreii? De ce v-am spus acestea, creștinii mei? Nu ca să-i omorați pe evrei și să-i prigoniți, nu, ci ca sa-i plângeți că L-au lăsat pe Dumnezeu și s-au dus cu diavolul. V-am spus că să ne căim acum pâna mai avem vreme, ca să nu se întâmple să se mânie Dumnezeu pe voi și să ne lase din mâna Lui și să pățim și noi ca evreii și chiar mai rău“.

Teatrul Muzical prezintă Rapsodia Bizantină:

Crucea neamului, Kosma Etolianul

Muzică Sokratis Vernardos (1927-1983)

Text Kosta Horeantis

Orchestra simfonică & instrumente tradițonale

Soliști:

Pr. Hristos Kiriakopulos –Kosma Etolianul

Kuriakos Karamperopulos –Evreul

Zaharias Kondofridis – Turcul,ajutor de cântăreț la strană (isonar)

Basilis Papageorghiu – Ηaiducul– însoțitor

Katerina Peța – Femeia – însoțitoare

Instrumentele folosite în orchestră:

violă, violoncel, contrabas, flaut, clarinet, trompetă, timpan, xilofon – instrumente de percuție din lemn și fier (μεταλλόφωνο-ξυλοφωνο), mandolină, țiteră, Outi – Oud, instrument asemăntor cu lăuta, tamburas – banjo, chitară, clarinet-fluiere, tumperleki.

Melosul bizantin și muzica europeană [2]
si despre muzica Sokratis Vernardos (1927-1983)

Profesorul de muzică Andréas Rodousákis vorbește despre însemnătatea muzicii bizantine și despre încercarea lui Sokratis Vernardos de a combina melosul bizantin cu muzica europeană.

1«Nu aș vrea să-i nedreptățesc pe cei care au încercat să europenizeze muzica bizantină și să o facă să semene cu muzica occidentală europeană. Aș vrea, astfel, să amintesc numele unui psalt și dirijor foarte bun, Sokratis Vernardos (1927 -1983), care, din păcate, a plecat destul de devreme dintre noi.
Sokratis Vernardos a lăsat în urmă o operă impresionantă de lucrări muzicale bizantine pe care le-a adaptat pentru portativ pentru a fi interpretate și instrumental. Una dintre aceste lucrări a fost o rapsodie bizantină dedicată Sfântului Cosma Etolianul. Aceasta a fost, într-adevăr, o încercare demnă de laudă. Această rapsodie a fost pusă în scenă cu succes, de mai multe ori, de către diferiți dirijori, cu participarea unui număr destul de mare de interpreți, muzicieni, soliști etc. O prezentare foarte reușită a avut loc la Piería, acolo unde activează Asociația Culturală ,,Ta Pátria”. Spectacolul a fost foarte apreciat de critici, dar nu numai, ci și de monahi și oameni ai Bisericii.
Țin să le mulțumesc și eu tuturor acelora care ne-au apreciat, pentru că și eu am participat la această lucrare a lui Sokratis Vernardos. Însă, nu pot spune că această tentativă a lui a fost continuată de cineva pentru că, din punct de vedere muzical, lucrurile nu sunt atât de simple. Pentru că nu este deloc ușor să combini cele două moduri muzicale de scriere și de interpretare atât de diferite. Muzica europeană, diatonică, are anumite distanțe intervalice diferite de cele caracteristice muzicii bizantine, care se supune altor reguli. Este destul de dificil să combini cele două moduri diferite de scriere, dar și de interpretare.
Ar fi, însă, nedrept să nu amintesc că au avut loc și astfel de încercări care au și ele un scop bun astfel încât oamenii să poată lua contact cu astfel de lucrări alcătuite în spiritul muzicii occidentale.
Am fost de câteva ori la Sfântul Munte. Mărturisesc că acolo nu am simțit niciodată nevoia de a asculta muzică armonizată, așa cum este muzica occidentală. Doream să ascult doar muzică bizantină, care acolo, la Sfântul Munte, se aude cu totul altfel și te ridică la cer. Acolo este chintesența [gr. πεμπτουσία] muzicii bizantine, cântată de stranele pline de monahi.»

Minuni ale Sfântului Cosma Etolianul [3]

Întreaga viaţă a Sfântului Cosma este o minune. De la vârsta de nouăsprezece ani a1călătorit pe jos, fără trăsuri şi animale, prin toată Grecia şi nu numai. Minune este faptul că a întemeiat, după mărturia pururea-pomenitului arhimandrit Haralambie Vasilopulos[1], două sute cincizeci de şcoli greceşti şi o mie două sute de şcoli primare. Minuni sunt multele sale proorocii, dintre care cele mai multe s-au împlinit după literă, iar celelalte urmează să se împlinească în viitorul apropiat.

Prima minune după mucenicia sa este minunata descoperire a trupului său. Părintele Marcu a găsit în râul Apsos moaştele sale stând în picioare.

A doua minune este că la şase zile după moartea sa, când a fost săvârşită înmormântarea, trupul său era nestricat şi răspândea mireasmă.

A treia minune de după moartea sa mucenicească a fost vindecarea unei femei demonizate, care în vremea înmormântării era de faţă şi când a văzut Sfintele Moaşte s-a tămăduit. Demonul a ieşit şi femeia s-a izbăvit de el pentru totdeauna.

Tot in timpul înmormântării, Sfântul a săvârşit încă o minune: l-a pedepsit pe unul dintre călăii săi. Acel necredincios şi lipsit de pocăinţă, în ceasul înmormântării, şi-a pus pe cap camilafca Sfântului Cosma şi râdea dispreţuitor, bătându-şi joc de el. îndată însă Dumnezeu l-a pedepsit. Ticălosul rob al lui Kurt paşa s-a îndrăcit, s-a dezbrăcat de haine şi a început să strige că el l-a omorât pe Sfânt. După aceasta, sângerosul Kurt paşa l-a închis în temniţă pe ucigaşul îndrăcit, unde ticălosul şi-a dat sufletul în cel mai rău chip.

(Constantin V. Triandafillu, Sfântul Cosma Etolianul – Viaţa şi învăţăturile, traducere de Ieroschim. Ştefan Nuţescu, Editura Evanghelismos, Bucureşti, 2010, pp. 201-202)

–––––––––-

[1] Pr. Hralambos Vasilopulos a fost Duhovnicul Pr. Marcu Manolis și conducatorul duhovnicesc al Uniunii Ortodoxe a Grecilor (P.O.E.) și al celui mai mare ziar ortodox din lume Oρθόδοξος Τύπος (Presa Ortodoxă)

[2] Melosul bizantin și muzica europeană

https://www.pemptousia.ro/2015/09/melosul-bizantin-si-muzica-europeana/

[3] Minuni ale Sfântului Cosma Etolianul

http://www.doxologia.ro/viata-bisericii/sfantul-munte-athos/minuni-ale-sfantului-cosma-etolianul-i

graiulortodox

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Sf.Cosma Etolianul, Sfinti, Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s