Mitropolitul Augustin : „creştinii laici pot încă să afurisească sinoade locale şi ecumenice, când sinoadele acestea nu exprimă adevărul Credinţei Ortodoxe”

Împotrivire

de dl Theodoros Gheorgopoulos, teolog

Fostul Mitropolit al Florinei, Augustin Kandiotis, prin deceniile 1950 şi 1960 slujea ca predicator al Arhiepiscopiei Atenei. Predica în fiecare duminică şi sărbătoare mare la diferite biserici din zona Arhiepiscopiei. Însă în seara fiecărei duminici predica în săli ale unor asociaţii religioase („Trei Ierarhi”, Menadru 4 şi la cele două asociaţii religioase ale lui).
Predicile din sfintele Biserici începeau de obicei de la pericopa evanghelică. La predicile de duminică seara dezvolta cu o rară putere a cuvântului, bogăţie de sensuri şi combativitate înflăcărată diferite teme religioase şi moralo-sociale.
Condamna obişnuinţe şi evenimente păcătoase (carnavalurile, concursuri de frumuseţe, spectacole şi publicaţii imorale etc.), diferite erezii (precum ecumenismul), scandaluri bisericeşti, trădări ale Credinţei Ortodoxe, fapte anticanonice ale Episcopilor, trufia clericilor, probleme naţionale etc.
Ca student, eram pe atunci un ascultător fidel al predicilor sale care provocau un adevărat seism duhovnicesc. După fiecare predică a părintelui Augustin, mă simţeam nemulţumit cu mine însumi.

Cândva l-am întrebat:

„Părinte Augustin, credeţi că prin marile lupte pe care le duceţi, va veni momentul când vor înceta carnavalurile, concursurile de frumuseţe, spectacolele imorale, cărţile şi revistele anticreştine, scandalurile din spaţiul bisericesc şi că clericii noştri vor deveni asemenea Sfinţilor Părinţi ai Bisericii?”

2Mitropolitul Augustin ( primul din stanga imaginii) aflat la una dintre primele conferinţe ale Uniunii Grecilor Ortodocşi de Pretutindeni ( P.O.E ) împreună cu conducătorul duhovnicesc al P.O.E. şi al Ortodoxos Typos ( O.T. ) Arhimandritul Haralambos Vasilopulos (al treilea din stanga imaginii), Stareţul Mănăstirii Moni Petrachi a Sfântului Sinod al Greciei.

Eram foarte curios ce va răspunde. Şi părintele Augustin, un om prin excelenţă realist, mi-a răspuns.

„Nu sunt atât de naiv să cred că răul cu multe chipuri din societate şi din Biserică va înceta, oricât de multe predici am ţine.

Altul este scopul meu:

Prin predică, oral şi în scris, mă lupt să trezesc conştiinţa religioasă a credincioşilor şi să înţeleagă că au drepturi şi în societate, şi în Biserică. Trebuie să înveţe, spre exemplu, că au dreptul să ceară ca clericii şi mai ales episcopii să fie aleşi prin votul clerului şi al poporului.
Să înveţe că au dreptul şi datoria de a striga «nevrednic» la hirotonia unui nevrednic. Să conştientizeze că în spaţiul Bisericii creştinii nu sunt o masă mută de oi necuvântătoare, ci au cuvânt în alegerea păstorilor lor şi în administrarea Bisericii. Să înveţe că trebuie să îi combată pe trădătorii credinţei şi să se lupte pentru curăţirea Bisericii.
Creştinii laici pot încă să afurisească sinoade locale şi ecumenice, când sinoadele acestea nu exprimă adevărul Credinţei Ortodoxe.
Avem mari sinoade locale şi ecumenice care au fost afurisite de poporul credincios ca tâlhăreşti. Cu alte cuvinte, urmăresc prin predici şi prin luptele împotriva răului ca poporul evlavios să dobândească o vie conştiinţă bisericească şi să înveţe că nu este responsabil să-şi mântuiască doar «sufleţelul său», dar este împreună-răspunzător cu toţi credincioşii, clerici şi laici, pentru ce se întâmplă în Biserică. Adică, este nevoie stringentă ca poporul evlavios să înveţe să se împotrivească! (Acesta a fost răspunsul părintelui Augustin, însă nu cuvânt cu cuvânt).”

1
O, dacă această sfântă durere şi intenţie a marelui Episcop Augustin ar deveni reale în spaţiul bisericesc, mulţi trădători ai credinţei şi provocatori de scandaluri ar fi scoşi afară din Biserică şi nu ar putea să vatăme pliroma Bisericii. Avem exemple de asemenea rezistenţă şi în epoca noastră.

Din cadrul aceleiaşi conferinţe P.O.E.

Clerici nevrednici şi chiar Mitropoliţi ar fi nevoiţi să demisioneze şi să plece din pricina împotrivirii poporului credincios.
În octombrie 2009 în Pafos (Cipru), papistaşi şi filopapişti ai diferitelor Biserici Ortodoxe au discutat despre primatul Papei. Aproape 100 de clerici ortodocşi şi laici au protestat afară.

Împotrivire! Rezultatul?

S-au amânat discuţiile şi s-a anunţat pentru mai târziu o altă întâlnire la Viena (20-27 septembrie 2010). Episcopii filopapiştii ai Ciprului însă şi-au arătat despotismul faţă de clericii jurisdicţiei lor care au participat la manifestaţii: s-au tăiat salarii şi s-au făcut destituiri. Dacă însă în afara sălii unde aveau loc discuţiile şi rugăciunile cu papistaşii s-ar fi adunat nu 100 de credincioşi, ci 100 000, ce ar fi făcut Episcopii filopapişti? Atunci s-ar fi rugat ei să nu-şi piardă tronul şi să nu fie caterisiţi.
Patriarhul Ecumenic Bartolomeu a ajuns la culmea sincretismului ecumenist şi a oferit directorului Coca-Cola „Sfântul Coran”!
Dacă Sfântul Munte ar fi întrerupt pomenirea patriarhului şi ierarhia Bisericii Greceşti ar fi înştiinţat că încetează dialogurile ecumenice eterodoxe şi inter-religioase, atunci este sigur că nu ar îndrăzni să-şi continue tactica de azi.
În loc de asta însă mulţi Mitropoliţi ai Bisericii Greceşti l-au invitat la Mitropoliile lor şi împreună cu primarii i-au acordat distincţii şi l-au ridicat în slăvi.
Pentru ceea ce face Patriarhul Ecumenic nu este doar el responsabil: sunt coresponsabili şi Episcopii tuturor Bisericilor Ortodoxe şi mai ales ai Bisericii Greciei.
Arhiepiscopul Hristodul l-a adus pe Papa în Grecia. Dacă s-ar fi adunat în afara arhiepiscopiei câteva, să zicem, zeci de mii de credincioşi şi i-ar fi dezaprobat zgomotos pe Papă şi pe Arhiepiscop, ce ar fi făcut aceşti domni?
Dacă în următoarele Duminici credincioşii l-ar fi dezaprobat pe Arhiepiscopul Hristodul, ar fi fost nevoit să demisioneze sau, cel puţin, nu ar mai fi îndrăznit să facă ulterior o vizită la Vatican. De ce se întâmplă acestea? Pentru că poporul credincios, păzitor al Ortodoxiei nu se împotriveşte. Cei care se împotrivesc sunt puţini.
Cei mulţi sunt indiferenţi sau au ideea eronată că trebuie să ne luptăm doar ca să mântuim sufletul nostru. Ce fac ceilalţi şi mai ales clericii, nu este treaba noastră să îi judecăm. Astfel zic şi se liniştesc.
Cu o asemenea mentalitate şi fără împotrivire, răul se va întinde ca o cangrenă. Ecumeniştii îşi vor impune voinţa peste tot şi puţinii credincioşi vor fi ponegriţi ca talibani, ca limitaţi, fanatici şi oameni ai urii etc. Şi nu e de mirare: „Dacă pe stăpânul casei l-au numit Beelzebul, cu atât mai mult pe casnicii lui?” (Mt. 10, 25).
Câţiva credincioşi şi preoţi tradiţionalişti s-au adunat şi au publicat o „Mărturisire de credinţă împotriva ecumenismului”. Au semnat-o câteva mii de preoţi şi laici credincioşi. Nu este suficient. Semnează şi tu acum palimpce@otenet.gr . Dacă ar fi semnat-o toţi Mitropoliţii Bisericii Greceşti, toţi stareţii Mănăstirilor Athonite şi ai celorlalte Mănăstiri din Grecia, toţi teologii, atunci ecumeniştii ar fi tăcut şi Biserica s-ar fi liniştit de orăcăielile lor.
Acum însă cei ce se opun sunt puţini, o minoritate. De aceea, ecumeniştii, sprijinindu-se pe mulţimea lor şi pe sprijinul conducătorilor lumeşti ai acestui veac, nu se retrag şi îşi continuă lucrarea lor de surpare. Ce se va întâmpla?
Se pare că e nevoie de Mărturisitori şi Mucenici.

Ὀρθόδοξος Τύπος, 30-7-2010, pp. 1, 7.

Traducere Anna Theodorou (G.O.)

Graiul Ortodox

Semneză şi tu acum mărturisirea de credinţă.

Acei dintre clerici, monahi, monahii şi laici care doresc să participe la această mică consemnare a mărturisirii ortodoxe pot să declare aceasta scriind: „Sunt de acord cu Mărturisirea de Credinţă împotriva Ecumenismului şi semnez”. Să trimită însă spre informare şi numele lor complet, precum şi identitatea lor clericală, monahală sau profesională, localitatea şi ţara la adresa: Περιοδικό «ΘΕΟΔΡΟΜΙΑ» Τ.Θ. 1602, 541 24 ΘΕΣΣΑΛΟΝΙΚΗ. fax:2310.276590 sau pe e-mail la: palimpce@otenet.gr precum şi la adresa orthotyp@otenet.gr

Aici poţi să citeşti mărturisirea de credinţă
http://www.impantokrato

Soborul Panortodox, dezbateri aprinse: „Prin aceasta, se distruge imaginea de ansamblu a Sfantului si Marelui Sinod Panortodox”

Cu doar cateva zile înainte de convocarea Sfantului si Marelui Sinod Panortodox pe insula Creta, Patriarhul Chiril al Moscovei i-a transmis Patriarhului Bartolomeu o scrisoare, in care apar amintite puncte legate de desfasurarea Sfantului si Marelui Sinod Panortodox, care au fost prezente si intre deciziile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe a Bulgariei. Scrisoarea a fost publicata integral in ziarul grecesc „Vima”.

In scrisoare, Patriarhul rus face referire la doua probleme care tin de protocol – informeaza in premiera Agentia de stiri Lacasuri Ortodoxe – privind localizarea participanților la Sfantul si Marele Sinod (asezarea lor la masa discutiilor). Daca aceste probleme de protocol nu vor fi rezolvate, scrisoarea avertizeaza ca participarea Patriarhului Moscovei la lucrările Sfantului si Marelui Sinod Panortodox nu va mai fi posibila.
Problema la care face referire scrisoarea, este aceea ca Primatii nu stau asezati intr-o pozitie care sa respecte o forma semisferică, ci sunt plasati intr-o pozitie „unul împotriva celuilalt, pe doua linii paralele”. In plus, asezarea propusa nu permite mass-mediei internaționale sa ii prezinte pe reprezentanții adunați din sfintele Biserici ale lui Dumnezeu, în același timp, pentru telespectatori.

„Prin aceasta, se distruge imaginea de ansamblu a Sfantului si Marelui Sinod Panortodox”, se arata in scrisoare, din care reiese ca pozitionarea ar aduce atingere principiului conform caruia Primatul trebuie sa fie „primul intre egali”.

„Ceea ce vedem în schema propusă, diferă în mod drastic de ceea ce se discutase la intrunirea Primatilor, si de ceea ce vedem la Sinoadele Ecumenice”, a notat, de asemenea, Patriarhul Kirill.
Schema propusa, prin indepartarea de „eclesiologia noastra ortodoxa, se apropie periculos de mult de modelul romano-catolic”.

Patriarhul rus vrea ca toți patriarhii și arhiepiscopii să ia poziție fata de această chestiune, ceea ce înseamnă că scrisoarea a fost transmisă si altor Biserici locale. Intre timp, Biserica Bulgara a anuntat categoric ca NU participa la Sfantul si Marele Sinod Panortodox din Creta – iunie 2016, ceea ce presupune ca Sinodul nu va mai avea loc la data programata, intrucat pentru aceasta trebuie sa fie prezente toate Bisericile Ortodoxe.
Cea de-a doua problema, amintita de Patriarhul Kirill în scrisoarea sa către Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, este locul in care sunt pozitionati observatorii care nu sunt ortodocsi. Ca si cea de mai sus, si aceasta problema a fost amintita in decizia Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe a Bulgariei, dupa cum se precizeaza intr-un raport al publicatiei bulgaresti Dveri. Patriarhul Moscovei noteaza, ca pozitionarea observatorilor ne-ortodocsi pe locurile oficiale din spatele primatilor, va fi criticata de credincioșii ortodocsi, intrucat se creeaza o imagine ‘ecumenica’ si nu una ortodoxa. Deci, Patriarhul considera ca observatorii din Bisericile heterodoxe nu ar trebui să stea aproape de membrii Sfantului si Marelui Sinod Panortodox, „astfel încât nu intre în obiectiv și sa nu faca parte din imaginea de ansamblu a Sinodului”.
Patriarhul Kirill solicită, de asemenea, mai multe informații cu privire la costurile legate de Sfantul si Marele Sinod și, în special, de cele destinate fondului general, la care trebuie să participe toate Bisericile Ortodoxe. Problema este amintita, de asemenea, intre deciziile recente ale Bisericii Ortodoxe a Bulgariei. Conform publicatiei bulgaresti Dveri, este vorba despre 120.000 € suplimentari, pentru fiecare Biserică participantă, prin care trebuie sa participe la sustinerea costurilor Sfantului si Marelui Sinod Panortodox – suma pe care episcopii bulgari au clasificat-o drept: „cheltuiala financiara mare și nejustificata”.
Scrisoarea Patriarhului Kirill a provocat nelinisti în Patriarhia Ecumenică, dar episcopii, membrii comitetului organizatoric considera că problemele privind pozitionarea participantilor pot fi rezolvate, scuzand alegerea facuta, prin „slaba coordonare și spațiul limitat din sala Academiei Teologice, unde va fi organizat Sfantul si Marele Sinod Panortodox”.

sursa

Evagrie Ponticul – Despre dosebirea patimilor si a gandurilor

Dintre dracii care se împotrivesc lucrării noastre, cei dintâi care se ridică cu luptă sunt cei încredințați cu poftele lăcomiei pântecelui, cei ce furișează în suflet iubirea de argint și cei ce ne momesc cu slava de la oameni. Toți ceilalți vin după aceștia să ia în primire pe cei răniți de ei. Căci este cu neputință să cadă cineva în mâinile duhului curviei dacă n-a fost doborât întâi de lăcomia pântecelui. Precum nu poate tulbura mânia pe cel ce nu luptă pentru mâncări sau bani, sau slavă. Și este cu neputință să scape de dracul întristării cel ce nu s-a lepădat de toate acestea. Nici de mândrie, cel dintâi pui al diavolului, nu va scăpa cineva dacă n-a smuls din sine iubirea de argint, rădăcina tuturor răutăților, dacă și sărăcia smerește pe om, după înțeleptul Solomon. Scurt vorbind, este cu neputință să cadă omul în puterea vreunui drac dacă n-a fost rănit mai întâi de acele căpetenii ale lor.
De aceea și diavolul aceste trei gânduri i le-a înfățișat Mântuitorului: întâi îndemnându-L să facă pietrele pâini, al doilea făgăduindu-I toată lumea dacă i se va închina și al treilea spunându-I că va fi acoperit cu slavă dacă va asculta, întrucât nu va păți nimic dintr-o așa de mare cădere (cf. Matei 4, 3). Dar Domnul, dovedindu-Se mai presus de acestea, i-a poruncit diavolului să meargă înapoia Lui. Prin acestea ne-a învățat că nu este cu putință să alunge cineva de la sine pe diavol dacă n-a disprețuit aceste trei gânduri.

Toate gândurile diavolești furișează în suflet chipurile lucrurilor sensibile, care, punându-și întipărirea în minte, o fac să poarte în ea formele acelor lucruri. Deci de la însuși lucrul care se deapănă în minte poți cunoaște care drac s-a apropiat de tine. De pildă, dacă în cugetul meu se înfățișează chipul omului care m-a păgubit sau m-a necinstit, el dă pe față gândul ținerii de minte a răului furișat în mine.

Dacă iarăși se învârtește în minte gândul la bani sau la slavă, dintr-acestea se va cunoaște duhul care ne necăjește. Asemenea și la alte gânduri, din lucru afli pe dracul ce e de față și îți furișează năluciri. Cu aceasta nu zic că toate amintirile acestor feluri de lucruri vin de la draci, deoarece și mintea însăși, stârnită de om, aduce închipuiri de lucruri și fapte; ci numai acelea dintre amintiri care aprind mânia și pofta împotriva firii. Căci prin tulburarea acestor puteri mintea preacurvește în cuget și este războită, neputând primi arătarea lui Dumnezeu, Cel ce i-a dat Legea, dar strălucirea luminii dumnezeiești se arată puterii cugetătoare a sufletului în vreme rugăciunii, după înlăturarea gândurilor lucrurilor.

Filocalia sfintelor nevoințe ale desăvârșirii, vol. 1, Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă